Sunteți pe pagina 1din 6

REFERAT PSIHOLOGIE MEDICALA

Sanatate-Boala

S-B este o delimitare medicala. Starea de sanatate (stare de confort psiho-somatic, stare de bine) si
starea de boala (stare de discomfort somatic si psihic, pierderea starii de sanatate). Bolnavul gandeste
boala, ii acorda semnificatii, participa activ, emotional, are stari de depresie. Atitudinea fata de boala
este subiectiva si este influentata de urmatorii factori: - tipul de boala si gravitatea ei, varsta,
ocupatie, rol social, nivel de pregatire.

Psihologia medicala = are ca obiect de studiu psihologia omului bolnav. Are la baza relatia psihic-
somatic (reste o relatie cognitiv-afectiv-somatica) pozitiva sau negativa sau bilaterala.

Psihologia sanatatii = mentinerea sanatatii, identificarea factorilor psihologici cu rol in etiologia bolii,
prevenirea si tratarea bolilor.

Obiective: - promovarea sanatatii, mentinerea, educarea, prevenirea, identificarea cauzelor, asistarea


bolnavului pentru adaptarea la boala

2. Sanatate = capacitatea de confruntare cu stresul fizic, psihic si social, stare de confort fizic,
psihic, social, spiritual.

Criterii: - absenta bolii

- rezistenta fizica

- atitudine pozitiva fata de viata

- asumarea controlului propriei vieti

- acceptarea de sine

- relationarea sociala pozitiva

Factori: - de mediu (apa, aer, fizici, sociali, biologici)

- stilul de viata (comportament alimentar, stare emotionala)

- organizarea sistemului de ingrijire medicala

- factori biologici

Starea de bine presupune: - acceptarea de sine

- relatia pozitiva cu ceilalti

- autonomie

- controlul asupra propriei vieti

1
- sens si scop in viata

- dezvoltarea personalitatii

3. Manifestari atitudinal-comportamentale in faza incipienta a bolii)

Reactii la boala: - fuga la doctor

- constatarea si recunosterea bolii (pers. poate avea atitudini de intarziere sau poate fi
foarte rapida. Modalitati de recunoastere: rationala (se prezinta la medic) sau
disproportionata)

- ignorarea (se datoreaza unui deficit de perceptie-in bolile mentale, o persoana


normala dar ocupata, nu vrea sa stie desi cunoaste sau nu cunoaste)

- negarea (refuzul de a-si schimba modul de viata, amanarea deciziei poate trece-, nu
este grav mecanism de aparare)

Bolnavul poate adopta diverse manifestari: se distreaza pentru a ascunde boala, se expune la situatii
diverse pentru a arata ca nu este bolnav. Psihicul se implica pe toata axa S-B. Imaginile mentale sunt
importante in viata.

4. Atitudini determinate de boala si situatia de boala

Bolnavul isi recunoste boala.

Atitudine combativa (se adapteaza la realitate)

- de resemnare, de dezinteres (bolnavii cu depresii, fatalistii)

- de refugiu in boala (au anumite beneficii)

- problematizanta (plateste un pacat, se leaga de destin, farmece, duc la depresie, stari


de inferioritate)

- de valorificare superioara a situatiei de boala

- de refolosire a bolii (cufundarea in suferinta)

5. Definitia psihosomaticii = relatia bilaterala psihic-somatic, un proces care insumeaza mai


multe sisteme: somatic, psihic, social, cultural

Poate fi o conceptie medicala problema psihica se duce in somatic (medicul trateaza somaticul)

6. Pregatirea psihologului

Trebuie sa aiba cunostiinte teoretice funfamentale de: psihologia sanatatii si alte ramuri (sociala,
clinica, psihoterapie); din alte discipline; abilitati pentru comunicare, evaluare, diagnosticare,
consiliere; inteligenta emotionala (empatie); abilitati de management

7. Definirea normalitatii = perceptia eficienta a realitatii (adaptarea)

Se aseamana cu S-B.

2
Afectiuni psihice-modificari comportamentale-se manifesta in social-prin norme de comportament.

Caracteristici: - cunoasterea de sine (sunt constiente de propriile sentimente, sunt mai reali)

- perceptia eficienta a realitatii (realisti in evaluarea reactiilor, nu percep gresit ceea


ce fac altii, se feresc de sarcini dificile)

- abilitatea de a executa un control voluntar asupra comportamentului (increzatori in


controlarea comportamentului, isi infraneaza tendintele de agresivitate)

- aprecierea de sine si acceptarea (aprecierea propriilor valori, sunt acceptati de cei


din jur)

- abilitatea de a avea relatii afective (sensibili la sentimente, bolnavii psihici sunt


egocentrici, se tem de intimitate)

- productivitatea (canalizarea abilitatilor in activitati productive, le place viata si nu


fac eforturi pentru a rezolva probleme existentiale)

8. Comportament anormal

Anormalitatea = devierea de la normele statistice (cu cat o persoana este mai iesita din comun, pozitiv
sau negativ, este anormala). Aprecierea se bazeaza pe cantitativ si nu pe calitativ. Devierea de la
normele sociale (societatea are norme, standarde, un comportament anormal intr-o societate poate fi
considerat normal in alta). Comportament inadaptat (nu poate merge cu autobuzul din cauza
multimii). Disconfort personal (suferinte personale)

Stresul este cel care dezechilibreaza balanta dintre S si B. Nu se poate evita cat timp traim. Este
masura neadaptarii, este o reactie psihica si somatica. Perturba homeostazia organismului (puls,
respiratie, tensiuni). D.p.d.v. fiziologic reprezinta un beneficiu deoarece produce o activare energetica
pentru confruntarea cu un stimul care are semnificatie de pericol (lupta sau fugi). Organismul lanseaza
energia pentru a lupta sau a fugi (succes-adaptare, fara succes-inadaptare)

Din cognitiv (semnificatie pericol), vibrezi emotional (negativ), participa somaticul si se rezolva in
comportament. Fiecare reactioneaza altfel: din experienta anterioara + sau -, din experienta altora,
depinde de tipul de personalitate si de gradul de realism sau subiectivism al perceperii semnificatiei

9. Teoria stresului Selye

Stres (sec.XIV)=adversitate, dificultate, suferinta. Teoria lui Selye pune accentul pe raspunsul
organismului la stimulii nocivi din mediu. Impune conceptul de stres biologic. Stres=stare a
organismului manifestata prin reactii nespecifice ca raspuns la agentii perturbatori. Stres biologic
(sindrom general de adaptare) are 3 faze: reactia de alarma (eliminarea masiva de hormoni, scade
rezistenta generala a organismului, hemoragii gastrointestinale, reducerea tonusului muscular, creste
tensiunea arteriala, hipotermie, hipoglicemie), stadiul de rezistenta (adaptare optima), stadiul de
epuizare (scade rezistenta, poate surveni colapsul sau moartea).

Pune accent pe capacitatea de adaptare in timp. Stresul implica adaptare si stimulare dar si uzura
organismului. Introduce ideea de stres pozitiv necesar si stres negativ nociv. Eustres (mentine
echilibrul fizic si psihic, are efecte de adaptare, actionare de scurta durata, placuti, reactii: bucurie,
trimf, extaz, dragoste, efort fizic moderat), Distres ( solicitare intensa si prelungita, induce modificari
fiziologice, reactie cronica, de lunga durata, reactii: actiune, furie, rusine, groaza, tristete,
nesiguranta, lipsa de speranta). In stres reactia este nespecifica si perturba homeostazia.
Stres=stimul+reactie. La om apare stresul psihic (atentie pericol). Stresul psihic are la baza cuvantul
si semnificatia

3
10. Reactiile la stres

Raspunsul la stres include reactii fiziologice (tesnsiune musculara, ticuri, tahicardie, aritmii, tensiune
arteriala crescuta, tulburari gastrointestinale, modificari la nivel imunitar, hipotranspiratie), cognitive
(deteriorari ale memoriei de scurta durata, scaderea gradului de concentrare, scaderea capacitatii de
decizie, inhibitii si blocaje, creativitate redusa), emotionale (frustrare, ostilitate, anxietate, nervozitate,
neliniste, sentiment de neputinta, insatisfactie, culpabilitate) si comportamentale (scaderea
performantei, absenteism, deteriorarea relatiilor interpersonale, insomnii, utilizarea crescuta de alcool,
cafea, tutun)

11. Consecintele stresului si modelul patogen

Dupa Elliot consecintele pot fi globale (afecteaza starea fizica si psihica in general) si particulare
(afecteaza unul dintre nivelele structurale si functionale ale organismului). Consecintele sunt rezultatul
modului in care persoana reuseste sa faca fata in timp mai multor factori stresori. Cercetarile recente
au impus termenul de sindrom de extenuare caracterizat prin epuizarea fizica si mentala
(depersonalizare, aplatizare afectiva). Studierea stresului asupra starii de sanatate a dus la crearea
unui model patogen sau fiziopatologic al stresului. Relatia dintre psihic si somatic a dus la aparitia
Psihosomaticii. Selye dezvolta teoria bolilor de adaptare (alergice, reumatoide). In sec.XX apare
modelul biopsihosocial al bolii (elemente biologice se inlantuiesc cu cele psihice si sociale). Modelul
raspunsului la stres este studiat in prezent foarte intens.

12. Factori de stres=stresorii=evenimente sau conditii ale mediului, suficienti de intensi sau
frecventi, care solicita reactii fiziologice si psiho-sociale. Categorii: fizici, psihici si sociali. Stresori
experimentali (socuri electrice, imobilizare, expunere la frig, zgomot, deprivarea materna, de
mancare, de somn). Stresori naturali (evenimente majore: deces, boli fizice, spitalizare, operatii,
divort, pensionare/ evenimente cotidiene: izolare sociala, aglomerare sociala, conflicte de rol,
afectiune/ evenimente traumatizante si catastrofale: dezastre, calamnitati, razboaie, accidente).
Factorii psiho-sociali de stres rezulta din interactiunea individului cu mediul social, economic, familiar.
Acestia pot fi la nivel de individ (boala si adaptarea la situatia de boala, depinde de varsta: la copilul
mic privarea de mama este un stres major, la adolescent-criza de identitate, la tanar-profesiunea, la
adult-responsabilitati multiple, la batrani-regresia biologica si intelectuala), de familie (responsabilitati
si sisteme de valori diferite, conflicte maritale, divort, alcoolism, violenta, boala, invaliditate, deces),
profesional (ambianta, zgomot, noxe, relatii interpersonale reduse, atitudini critice, nesiguranta locului
de munca, orar prelungit, responsabilitati), somaj (demoralizare, schimbarea statutului social, izolare,
inactivitate), societatea (supraaglomerarea din orase, birocratia, deprivarea de traditii si norme,
violenta, izolare, crize economice si politice). Societatea romaneasca solicita individul la schimbari
rapide si flexibile. Esecurile in adaptare genereaza stres si boli somatice.

13. Stres acut (evenimente majore de viata)

Deces, boli fizice, spitalizare, operatii, divort, pensionare, emigrare, schimbare de status. Reactii:
dureri abdominale, lombare, infarc, accident vascular

14. Sres cronic (tracasarile zilnice)

Sunt percepute de individ ca frustrante, iritante sau amenintatoare. Categorii: mediul profesional
(suprasolicitari, termene); financiar (lipsa banilor), familiar (certuri), viata personala (probleme de
intimitate), sanatate (probleme proprii sau ale membrilor familiei), responsabilitati casnice, relatii
sociale (conflicte, competitie), mediu (poluare). Exista si imbolduri zilnice=experiente placute cu
efecte favorabile asupra starii de confort fizic si psihic. Pentru o cercetare corecta trebuie corelati cei 3
factori, placuti si neplacuti.

4
15. Stres post-traumatic

Stresori traumatici=evenimente traumatizante esite din sfera experientelor considerate nomale.


Distrugerea casei sau a comunitatii, implicarea in uciderea de persoane, cutremure, inundatii, incendii,
accidente, lagare, torturi, crime, violuri. Experienta traumatizanta poate fi traita in grup sau individual
(violul). D.p.d.v. al intensitatii: bruste, intense sau catastrofale (pers. nu are timp sa se adapteze) sau
cronice (permit in timp adaptarea-lagare). Copiii si batranii sunt mai vulnerabili. Retrairea repetata
(vise, ganduri) sau detasarea de viata necesita interventii psihoterapeutice.

16. Tipuri de persoane cu deficiente minore

Instabil atitudinal-emotiv (oscilatii in atitudine: euforic-agresiv, anxios, indiferenta, blamare cu


tendinte de autoagresiune, sunt corelate partial cu circumstantele)

Insinguratul pesimist si profund in relatie (importanta este relatia continua si intima cu putine
persoane in care exista un raport de incredere si responsabilitate. Nu se intereseaza de viitor, este
atasat de seriozitatea existentei, a muncii cu rost. Dispozitia este depresiva)

Indiferentul detasat (nu simte nevoia de relationare cu alte persoane, este idiferent la problemele
altora dar si ale lui. Nu se emotioneaza, nu se bucura, este detasat de ambianta. Este preocupat de
spectacle, lecturi, abstractii)

Supusul fara vointa si opinii (vrea sa fie condus, dirijat, orientat. Are putine puncte de vedere si
convingeri. Nu este capabil sa finalizeze prin propria vointa)

Dominatorul exclusivist (pretinde supunere, ascultare, lipsa de critica. Actioneaza hotarat si ferm
impunandu-si punctul de vedere. Din aceasta categorie se racoleaza lideri. Sunt mame
hiperprotectoare, soti si sotii)

Suspiciosul luptator (nu are incredere, are impresia ca este desconsiderat, jignit, blamat, persecutat.
Este mereu in stare de tesiune. Este rigid, perseverent si nemaleabil)

Hipersociabilul euforic (senin, legat de circumstante, realizeaza usor contacte sociale, este bine dispus,
euforic, senin, induce buna dispozitie, nu este profund in relatii de durata, totul i se pare firesc, se
hotaraste si actioneaza rapid dar nu este perseverent, are umor)

17. Insertia stresului psihic in patogeneza

- caracteristici generale ale implicarii stresului in patogeneza

Figura. Stresul psihic=solicitare a intregului organism chiar daca se solicita numai psihicul. Se solicita:
glandele endocrine, sistemul imun, aparatul cardiovascular, respirator, digestiv. Aceasta se rezolva in
majoritatea cazurilor ceea ce denota o rezistenta mare a organismului la multitudinea de factori psihici
stresori. Stresul psihic actioneaza acut asupra psihicului, se vad urmari imediate asupra sanatatii
psihice si somatice (deci intervin sindroamele psihopatologice).

- boli somatice cu participare in etiogen

Boli psihice, boli endocrine (Basedow), psihosomatice, unele boli infectioase (tuberculoza, zona zoster,
hepatita A), boli metablice (diabet, obezitate), exista implicare a SP chiar in accidentele rutiere.

5
18. Cronologia (etape) modificarilor patologice induse de stresul psihic

Intre actiunea SP si aparitia bolii exista o perioada indelungata de latenta. Se produce un dezechilibru
intre organism si mediul extern sau intern, caracterizat in 4 etape: 1 si 2 etape de suprasolicitare a
mecanismelor centrale si functionale (nu se produc tulburari patologice), 3 apar bolile psihice si psiho-
somatice (tulburari de somn, spasmofilie, nevroze reactionale, forme de obezitate, stari prediabetice,
hipertensiune arteriala), 4 apar bolile psiho-somatice

19. Tulburari determinate de stresul psihic

Nu toate bolile psihice sunt generate de SP dar el genereaza o categorie care se numeste psihogenii
(sunt incluse atat bolile psihice dar si psiho-somatice. Grupe: - reactii de stres sever si tulburari de
adaptare (stare de criza 2 zile-4 sapt., situatii care ne ameninta viata, libertatea, dezorientare, fuga,
comportamente absurde, groaza, disperare, tahicardie, paloare, transpiratie, perturbarea activitatii
profesionale pe durata reactiei) si tulburari posttraumatice (peste 30 zile, intensitate mai mare,
tulburari neuro-vegetative, scaderea elanului vital, izolare, scaderea capacitatii de a se bucura, de a
iubi, riscul de sinucidere, 3 forme: acuta, cronica, debut tardiv, vise repetative, ganduri)