Sunteți pe pagina 1din 162

Probleme rezolvate cu Teorema impartirii

cu rest si cu Teorema celor Trei


perpendiculare
Inca cateva probleme rezolvate cu teorema impartirii cu rest si teorema celor trei
perpendiculare, rezolvate special pentru vizitatorii nostri.

1. Suma a 2 numere este 568. Aflati numerele stiind ca restul impartirii celui mai mare la
cel mai mic este 28 si catul 14.

Rezolvare.

Notam cu x primul numar si y cel de-al doilea numar.

Astfel formam ecuatiile: suma a doua numere este 568, cu x>y

Deci cu teorema impartirii cu rest obtinem: cu r<I, adica


r<y

Astfel daca inlocuim in prima ecuatie


obtinem:

Si

Deci cel mai mare numar este: 532 si cel mai mic numar este 36.

2. Determinati fractia a supra b, stiind ca este egala cu7 supra 5 si ca a ori b =1260

Solutie

Stim ca:

Si

Astfel avem

Astfel daca inlocuim in cea de-a doua ecuatie obtinem:


Iar

Astfel am obtinut a=42 si b=30.

3. In centrul O al unui dreptunghi se ridica perpendiculara pe planul dreptunghiului, pe


care se ia punctul M. Laturile dreptunghiului au lungimile de 10 cm, respectiv 18 cm, iar
OM=12 cm. Calculati distantele de la punctul M la laturile dreptunghiului.

Stim ca
Deci
Si

Mai mult,
Cu teorema celor trei perpendiculare obtinem si astfel am obtinut ca

Astfel triunghiul MON este dreptunghic in O.


Mai stim si ca, O este centrul dreptunghiului, adica O este mijlocul lui AC, dar si ON||
DC, deci ON este linia mijlocie in triunghiul ABC astfel obtinem:
astfel in triunghiul MON,
obtinem:

Stim si ca

Si cu Teorema celor trei perpendiculare:


La fel ca mai sus OP este linie mijlocie in triunghiul ADC si cu teorema lui Pitagora
obinem MP=15 cm.
Si astfel obtinem ca
Pentru a afla
Stim ca
Construim

Stim si ca
Deci cu Teorema celor trei perpendiculare obtinem:

Si astfel obtinem:
Stim ca O mijlocul lui AC si OQ||BC, deci cu Teorema liniei mijlocii obtinem OQ linie
mijlocie

Deci in triunghiul MOQ aplicam Teorema lui Pitagora

La fel obtinem si pentru .

Probleme rezolvate cu divizibilitatea si


Teorema impartirii cu rest
Prezentam doua probleme care se rezolva cu ajutorul divizibilitatii, adica folosind cel mai
mare divizor comun a doua numere respectiv cu teorema impartirii cu rest .

1. Aflati numerele naturale a si b stiind ca (a,b)=12 si 2a+3b=240

Solutie:
Stim ca cel mai mare divizor comun al celor doua numere a si b este 12, adica factorii
comuni ale numerelor sunt numerele prime
Deci , unde x este un numar natural si , unde
y este numar natural.
Astfel relatia de mai sus devine:

Pentru x=1, obtinem

Deci
Si

Pentru x=4 obtinem


si
obtinem si dar aici gasim cel mai mare divizor comun al
numerelor ca fiind 48 si astfel nu se mai indeplineste conditia de mai sus, adica

Pentru

Si obtinem si deci conditia ca sa rezolvam aceste


exercitiu sa tinem cont la la cel mai mare divizor comun ca se iau toti factorii comuni o
singura data la puterea cea mai mica.

Si astfel numerele gasite sunt a=12 si b=72, dar si a=84 si b=24

2. Aflati numerele a si b, stiind ca suma lor este 86, iar daca impartim numarul a la b
obtinem catul 3 si restul 2.

Solutie:
Ca sa rezolvam aceste exercitiu trebuie sa folosim teorema impartirii cu rest.
Suma celor doua numere este:
a+b=86
a:b=3 rest 2
Iar cu teorema impartirii cu rest obtinem
Daca inlocuim mai sus
obtinem

Iar

Cum comparam doua numere


Prezentam exercitii in care prezentam modalitati in care comparam doua numere

1. Comparati numerele:
si .
Solutie:
Ca sa comparam cele doua numere, mai intai aducem numerele la forma cea simpla:
Astfel, pentru numarul a dam factor comun numarul

Acum efectuam operatiile in paranteza rotunda, adica ridicarea la putere si scaderea.

Si obtine rezultatul
Iar in cazul numarului b, dam factor comun numarul

Acum ca si mai sus efectuam operatiile din paranteza rotunda, adica ridicarea la putere
dar si diferentele
Si obtinem:
Deci obtinem numerele: si
Acum pentru a compara cele doua numere, ne folosim de regulile de comparare a
puterilor pe care le-am invatat.

Astfel, observam ca in ambele numere avem numarul 17, deci acum trebuie sa
comparam numerele cu puteri, astfel stim ca avem acelasi exponent, deci comparam
bazele si cum obtinem si ca .

b) si

Observam ca avem doua numere irationale, deci pentru a acompara cele doua numere
introducem mai intai factorii sub radicali si obtinem:

Dar si la b obtinemn .

Acum coparand numerele de sub radicali obtinem:

, deci obtinem si ca

O alta modalitate de comparare a celor doua numere este sa calculam fiecare numar in
parte, astfel avem ca:

Deoarece stim ca

Iar

Deoarecem stim ca

Deci obtinem ca , adica obtinem si ca .


c) cu

Ca sa comparam cele doua numere, folosim regulile de comparare a puterilor, astfel


pentru a compara cele doua numere, fie aducem numerele la aceiasi baza, fie la acelasi
exponent, pentru a le putem compara.

Astfel

Observati ca folosim si regulile de calcul cu puteri.

Acum pentru b, incercam sa-l aducem la aceiasi baza ca si numarul a

Astfel cum avem si aceiasi baza si acelasi exponent obtinem ca cele doua numere sunt
egale, adica a=b.

Exercitii rezolvate cu fractii zecimale si


fractii ordinare
Prezentam cateva exercitii pe care le rezolvam cu ajutorul fractiilor zecimale si
fractiilor ordinare

1. Scrieti 3 numere zecimale cuprinse intre 14,23 si 15,431.

Solutie:

Stim ca numerele zecimale, sau cum mai sunt numite si fractii zecimale, sunt cele cu
virgula, deci in cazul acestui exercitiu trebuie sa scriem trei numere zecimale care sa fie
mai mari decat 14,24 si mai mici decat 15,431, astfel numarele zecimale mai mari decat
14,23 si mai mici decat 15,431 sunt 14,25; 14,57; 15,428.

2. Stiind ca si ,determinati x+y+z.

Ca sa aflam x+y+z trebuie sa ne folosim de cele doua relatii de mai sus

Astfel prima relatia de mai sus putem sa o scriem pentru a ne


putea folosi de relatia de mai sus, astfel daca comutam termenii intre ei obtinem:

Dar cum stim din cea de-a doua relatie ca


Prima relatie
devine

Acum daca in ultima relatie dam factor comun cifra 4 relatia


devine

Si astfel am obtinut ca suma x+y+z=6

Observati ca pentru a rezolva exercitiile de forma celor de mai sus trebuie sa ne folosim
de ceea ce ne da exercitiul.

3. Calculati:

Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus trebuie sa tinem cont de ordinea efectuarii


operatiilor, astfel mai intai efectuam operatia de inmultire:

Acum pentru a efectua calculele, mai intai aducem la acelasi numitor

Exercitii rezolvate cu factorul comun


Prezentam exercitii pe care le rezolvam dand factorul comun, dar si folosind regulile de
calcul cu puteri, cat si proprietatile relatiei de divizibilitate.

1. Calculati suma 8+16+24+32___+4000

Daca dam factor comun numarul 8 suma devine:

Acum ca sa calculam suma 1+2+3++500

Folosim formula

Deci in cazul sumei noastre avem:

Dar avem de calculat


2. Aflati x, daca 2a+b=5 si 4ax+2bx+2=22

Ca sa aflam x in relatia a doua dam factor comun pe x , dar si pe 2x si obtinem:

3. Aratati ca numarul , pentru orice n


numar natural

Ca sa aratam ca numarul este divizibil cu 17 folosim regulile de calcul cu puteri, adica


stim ca

Astfeln

Acum efectuam produsul in parantezele pe care le avem mai sus:

Acum daca dam factor comun numarul

Si obtinem:

Si obtinem ca este divizibila cu 17, deoarece cu ajutorul proprietatilor de la divizibilitate


stim ca:

Daca si , atunci (daca b divide a, atunci b divide orice multiplu al lui a)

Asadar este foarte important sa cunoastem notiunea de factor comun, dar si proprietatile
relatiei de divizibilitate.

Ridicarea la putere cu exponent numar


natural a unui numar rational pozitiv
Reguli de calcul cu puteri
Despre ridicarea la putere a unui numar am mai invatat si in clasa a V-a, dar in clasa a v-a
am invatat ridicarea la putere a unui numar natural.Astazi invatam ridicarea la putere cu
exponent numar natural a unui numar rational pozitiv, dar si reguli de calcul cu puteri, pe
care unii dintre voi vi le reamintiti de la numere naturale.
Stiti ca ridicarea la putere a unui numar este o inmultire repetata.
De exemplu:
asta pentru ridicarea la putere cu exponent cu numar natural a unui
numar natural.
Def: Daca si se defineste puterea -a a unui numar natural a sau a la
puterea n.

Prin conventie pentru si si mai stim ca nu are sens.


In cazul de mai sus a este baza, iar n se numeste exponent.
Exemplu:
dupa cum am invatat la inmultirea numerelor rationale.
Reguli de calcul cu puteri
Fie si . atunci in calcule cu puteri se aplica urmatoarele reguli:

1) Inmultirea puterilor cu aceeasi baza (se copiaza baza si se aduna exponentii)

2) Impartirea puterilor care au aceeasi baza (se copiaza baza si se scad exponentii)

3) Puterea unei puteri (se copiaza baza si se inmultesc exponentii)

4) Puterea unui produs (se ridica al putere fiecare factor al produsului)

5)Puterea unui cat (se ridica la putere fiecare factor al catului

Prezentam cateva exemple prin care sa intelegem notiunile pe care le-am prezentat mai
sus:

1) Calculati si scrieti rezultatul sub forma de fractie zecimala


a)
b)

2) Calculati folosind o singura regula


a) .
b)
La exercitiul b) am folosit regula a patra (puterea unui produs, cand nu avem aceeasi
baza, dar avem aceeasi exponent copiem expondentii si inmultim bazele), iar noi am
simplificat pe diagonala prin 3.

c) .

Deci important la regulile de calcul cu puteri este sa invatam regulile dar sa si stim sa le
aplicam.

Exercitii rezolvate cu criteriile de


divizibilitatii
Prezentam trei exercitii care se rezolva cu ajutorul criteriilor de divizibilitate.
1. Cate nr de trei cifre avand ultima cifra egala cu 2 sunt divizibile cu 3 .
2. Cate nr de forma 2ab sunt divizibile cu 5.
3. Cate nr de forma ab6c sunt divizibile cu 2 dar cu 5 ?
Solutie:

1. Stim ca numerele de forma trebuie sa fie divizibile cu 3, dar cum stim ca ultima
cifra este egala cu 2, numarul devine:
Iar daca folosim criteriul de divizibilitate cu 3 stim ca un numar este divizibil cu trei daca
suma cifrelor este divizibila la trei.
Astfel numarul devine:
Cum a nu poate sa fie 0, luam pentru inceput a=1
si obtinem
Astfel daca luam b=0, obtinem
Deci primul numar care l-am gasit este 102
Acum daca luam b=3, obtinem numarul 132 care este divizibil cu 3
Daca luam b=6, obtinem numarul 162, care la fel este divizibil cu 3
Daca luam b=9, obtinem numarul 192, care la fel este divizibil cu 3.
Dar acum putem lua si a=2 si numarul devine
Deci pentru b=2, numarul devine 222, care la fel este divizibil cu trei, deoarece

Pentru b=5, numarul devine 252, care este divizibil cu 3


Pentru b=8, numarul devine 282, care este divizibil cu 3 si am terminat cu a=2, deoarece
daca mai incercam sa gasim un numar divizibil cu 3, pentru b trebuie sa luam o cifra si nu
un numar.
Pentru a=2, numarul devine si ca sa fie divizibil cu trei suma cifrelor trebuie sa fie
divizibila cu trei

Astfel daca luam b=4, numarul devine 342, care este divizibil cu trei
Daca luam b=7, numarul devine 372, care este divizibil cu 3
Si astfel am terminat si pentru a=3
Acum pentru a=4, numarul devine
Pentru b=3, obtinem numarul 432, care este divizibil cu 3
Pentru b=9, obtinem numarul 492, care este divizibil cu 3 si astfel am terminat si pentru
a=4 si b=9
Acum pentru a=5, numarul devine
Deci pentru b=2, numarul devine 522 si este divizbil cu 3
Pentru b=5, numarul devine 552 la fel este divizibil cu 3
Pentru b=8, numarul devine 582, care este divizibil cu 3

Acum pentru a=6, numarul devine


Iar pentru b=1, numarul devine 612, divizibil cu 3
Pentru b=4, numarul devine 642, divizibil cu 3
Pentru b=7, numarul devine 672, divizibil cu 3
Pentru a=7, numarul devine
Pentru b=0, numarul devine 702, divizibil cu 3
Pentru b=3, numarul devine 732, divizibil cu 3
Pentru b=6, numarul devine 762 divizibil cu 3
Pentru b=9, numarul devine 792, divizibil cu 3

Pentru a=8, numarul devine


Pentru b=2, numarul devine 822, divizibil cu 3
Pentru b=5, numarul devine 852 divizibil cu 3
Pentru b=8 , numarul devine 882, divizibil cu 3
si pentru a=9, numarul devine
Pentru b=1, numarul devine 912, divizibil cu 3
Pentru b=4, numarul devine 942, divizibil cu 3
Pentru b=7, numarul devine 972, divizibil cu 3

2. Cate nr de forma 2ab sunt divizibile cu 5.


Ca numerele sa fie divizibile cu 5 folosim criteriul de divizibilitate cu 5, adica ultima
cifra trebuie sa fie 0 sau 5, astfel pentru inceput, daca luam b=0 numarul devine
2a0 iar cifra a poate sa fie
deci numerele pe care le gasim sunt 200; 210; 220; 230; 240; 250; 260; 270; 280; 290
dar ultima cifra poate sa fie si 5, dupa cum am spus mai sus, astfel numrul devine
2a5, iar numerele divizibile cu 5 sunt:
205; 215; 225; 235; 245; 255; 265; 277; 285; 295.

3. Cate nr de forma ab6c sunt divizibile cu 2, dar cu 5?


Ca sa vedem cate numere sunt divizibile cu 2, folosim criteriu de divizibilitate cu 2, deci
c poate sa fie 0 2, 4, 6, 8, iar a poate sa ia valorile 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9 si b=0, 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8, 9
Iar ca sa fie divizibile cu 5 folosim criteriul de divizibilitate cu 5, deci ultima cifra trebuie
sa fie 0 sau 5, iar a si b la fel ca mai sus.
Problema rezolvata cu ecuatii (Inca una)
Stela a procurat 18 albume si 24 de carti pentru copii la acelasi pret. A achitat
cumparaturile cu o bancnota de 500 lei si a primit rest 17 lei. Cit costa un album si cit
costa o carte?

Rezolvarea este simpla. Trebuie sa stim regulile de rezolvare a problemelor cu ajutorul


ecuatiilor. Cu ajutorul datelor din problema se stabilesc necunoscutele si se formeaza
ecuatiile.

Solutie:

Notam

x- pretul unui albun

y- pretul unei carti

Stim ca a achitat cumparatura cu 500 de lei si a primit rest 17 lei, adica 500-17=483 lei

Astfel avem ecuatia

Dar stim ca albumul si cartea au acelasi pret, adica x=y

Deci ecuatia devine

Cum x=y, obtinem si ca pretul albumului este tot de 11,5 lei.

Simplu, nu. Incercati si voi sa rezolvati probleme cu ecuatii folosind modele


asemanatoare rezolvate pe MatePedia.

Exercitii rezolvate cu aproximarea


fractiilor zecimale
Sa invatam aproximarea fractiilor zecimale !

Astazi o sa va rezolvam un exercitiu in care trebuie sa aproximam fractiile zecimale atat


la zecimi, sutimi cat si miimi, dar si cu ajutorul unui calculator sa aproximam anumiti
radicali la fel ca si la fractiile zecimale.
(aproximare prin lipsa cu o zecime )
(aproximare prin adaos cu o zecime)

(aproximare prin lipsa cu o sutime)


(apoximare prin adaos cu o sutime)
(aproximare prin lipsa cu o miime)
(aproximare prin adaos cu o miime)

b) (rotunjire cu o zecime)
(rotunjire cu o sutime)
(rotunjire cu o miime)

c) (rotunjire cu o zecime)

(rotunjire cu o sutime)
(rotunjire cu o miime)

d) (rotunjire cu o zecime)

(rotunjire cu o sutime)
(rotunjire cu o miime)

e) (rotunjire cu o zecime)
(rotunjire cu o sutime)
(rotunjire cu o miime)

f) (rotunjire la zecimi)
(rotunjire la sutimi)
(rotunjire la miimi)
Atentie in cazul aproximarii prin rotunjire:
-ultima cifra la care se face referire ramane neschimbata daca dupa ea urmeaza 0, 1, 2, 3,
4
ultima cifra la care se face rotunjirea se mareste cu 1, daca dupa ea urmeaza 5, 6, 7, 8,
9.

Compararea si ordonarea numerelor


naturale.
In sirul numerelor naturale, numarul n este predesesorul (cel care se afla inainte)
numarului n+1 si scriem

(mai mic)
Si numarul n+1 este succesorul (cel care se afla dupa numarul dat in sir) numarului n si
scriem
(mai mare)
Astfe sirul numerelor naturale, scrise in ordine crescatoare este:

Pe axa numerelor, daca numarul n este la stanga numarului m, spune ca n este mai mic ca

m si notam, .

cum comparam doua numere naturale n, m:


1. Cu lungimi diferite (se scriu cu numere diferite de cifre): mai mare este numarul cu
lungimea mai mare
2. Cu aceeasi lungime (se scriu cu acelasi numar de cifre): se aliniaza numerele si se
compara cifrele, de la stanga la dreapta.
Exemplu:
n=1743
si
m=1734
Observam ca numerele au acelasi numar e cifre:
Comparam acum cifrele de stanga la dreapta, observam ca:
1=1
7=7
4>3
Deci observam ca n>m.
2. Scrieti:
a) cel mai mare numar n de patru cifre, stiind ca indeplineste una din conditiile:
1)
Cel mai mare numar n de patru cifre care indeplineste conditia de mai sus:
n=6998
2) toate cifrele pere distincte:

n=6842.
a) cel mai mic numar n de patru cifre, stiind ca indeplineste una din conditiile:
1)
Numarul care indeplineste conditia de mai sus este: 4001.
2) toate cifrele impare sunt distincte
n=5135
Observam ca toate cifrele impare sunt distincte.

Rezolvarea inecuatiilor dar si rezolvarea


problemelor cu ajutorul ecuatiilor
1.Nr. naturale care verifica inecuatia sunt ?

2. Nr.naturale nenule care verifica inegalitatea ?


Solutie:
Rezolvam mai intai prima inecuatie, astfel avem ca:

Sau mai putem rezolva inecuatia si astfel:

Deci solutia inecuatiei este


Dar in cazul nostru doar in multimea numerelor naturale, astfel numerele naturale care
verifica inecuatia sunt 0 si 1.
2.Ca sa aflam numerele naturale care verifica inegalitatea, rezolvam inecuatia

Astfel gasim solutia inecuatiei

Dar numerele naturale care verifica inegalitatea sunt 0 si 1.


3. Daca x=10, atunci inlocuim x in ecuatia de mai jos si apoi rezolvam ecuatia care
rezulta

Deci obtinem ca a=0


Stim ca multimea numerelor naturale este
4. Soferul unui autobuz a constatat ca, dupa ce a parcus 2 supra 3 din lungimea traseului,
mai are de parcus 87,65km. Determinati lungimea traseului pe care il are de parcus
autobuzul.

Solutie:

Notam cu x distanta parcursa de soferul de autobuz

Acum formam ecuatia:

Acum rezolavam ecuatia:

Deci lungimea traseului pe care il are de parcurs soferul este 262,95 Km.

Acum efectuam proba:

Deci se verifica.
Astfel la rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuatilor important este sa tinem cont de
etapele pe care trebuie sa le parcurgem pentru rezolvarea corecta a problemelor.

Compararea si ordonarea fractiilor


zecimale Reprezentarea pe axa
numerelor a fractiilor zecimale
Dupa ce am invatat sa aproximam fractiile zecimale la ordinul zecimilor si sutimilor, a
venit vremea sa discutam despre compararea si ordonarea fractiilor zecimale,
Reprezentarea pe axa numerelor a fractiilor zecimale.

Astfel, pentru a compara doua fractii zecimale, incepem cu un exemplu:

Exemplu :
Regula de comparare a fractiilor zecimale

-incepem mai intai cu partile intregi (adica comparam intregii), iar daca acestia sunt
egali, continuam cu compararea partilor zecimale de la stanga la dreapta, adica zecimile,
sutimile si miimile a celor doua fractii zecimale.

Observam ca la exemplul de mai sus 3<4, adica partea intreaga a primului numar este mai
mica decat partea intreaga a celui de-al doilea numar si astfel nu mai comparam partile
zecimale.

b)

Observam ca partile intregi sunt egale. Acum incepem prin a compara partile zecimale,
observam ca zecimile si sutilile celor doua numere sunt egale iar miimile sunt diferite,
adica 6>1, deci numarul a mai mare decat numarul b
2) Ordonati crescator numerele
a)
Ca sa comparam numerele de mai sus trebuie sa scriem fractiile ordinare cu numitori
puteri ale lui 10 si apoi sa le scriem sub forma de fractii zecimale, astfel incepem cu :

Apoi luam urmatoarea fractie ordinara, adica

Astfel am obtinut sirul de numere:

Acum ordonam crescator numerele :

b)
Prima data transformam fractia ordinara in fractie zecimala:

Astfel obtinem sirul de numere zecimale:

Acum ca sa le ordonam crescator incepem de ma cel mai mic la cel mai mare:

Observat ca trebuie prima data sa comparam partile intregi, iar apoi partile zecimale,
adica incepem cu zecimile 6 fiind cea mai mica zecime si astfel obtinem si ca 1,6 este cel
mai mic numar.
Atentie, avem numerele 1,7 si 1,707, obsevam ca 1,7 este mai mic decat 1,707 , deoarece
la numarul 1,7 la partea zecimala urmeaza doar zerouri, adica 1,70000, pe cand la celalat
numar 1,707, miimea de la primul numar este mai mica decat miimea de la cel de-al doi-
lea numar 0<7.
3) Scrieti trei fractii zecimale situate intre 6 si 6,1.
Solutie
Astfel intre 6 si 6,1, avem uramtoarele fractii zecimale: 6,01; 6,02; 6,03;;6,09.
Deci am gasit 9 fractii zecimale cuprinse intre 6 si 6,1.
4) Reprezentati pe axa numerele

Solutie
Mai intai transformam fractiile ordinare in fractii zecimale:

Astfel obtinem:

Acum reprezentam fractiile zecimale pe axa numerelor:

Probleme rezolvate cu fractii ordinare si


zecimale
Prezentam trei probleme care se rezolva cu ajutorul fractiilor zecimale, dar si cu fractii
ordinare. Aceste probleme joaca un rol important in viata de zi cu zi deci este important
sa stim sa le rezolvam.

1) Intr-o familie se consuma dimineata 3 pe 4 dintr-o paine, la amiaza 5 pe 4 si seara o


paine. Cate paini consuma zilnic aceasta familie?

Solutie :

Notam cu x painea.

Stim ca in prima zi familia consuma dintr-0 paine, adica 0,75 dintr-o paine, deci
gasim ca consuma trei sferturi dintr-o paine.

La amiaza , adica 1,25; deci gasim ca consuma o paine si un sfert din cea de-a doua.

Deci zilnic familia consuma :

Sau cu fractii zecimale avem ca :

Deci astfel gasim ca familia consuma zilnic 3 paini.

2) Mama a cuparat de la piata 1 pe 2 kg de cartofi, 3 pe 4 kg de ceapa si 1intreg si 1 pe 2


kg de rosii. Cantaresc legumele cumparate 5 kg?
Solutie

Stim ca mama a cumparat de la piata Kg cartofi, Kg rosii.

Cartofii+rosiile=

Deci in total legumele cantaresc 2 Kg

Sau cu ajutorul fractiilor zecimale avem:

Kg cartofi

Kg rosii

Deci :Rosii+cartofi= Kg legume

Deci mama cumpara de la piata 2 Kg de legume, astfel legumele cumparate cantaresc mai
putin de 5 Kg.

3) Cristina are de rezolvat un numar de probleme in 3 zile. In prima zi a rezolvat 3 pe 9


din intreg numarul de probleme, a doua zi 3 pe 9 din numarul total de probleme, iar a
treia zi 3 pe 9 din toate problemele pe care le avea de rezolvat. A terminat Cristina
problemele pe care le avea de rezolvat in cele 3 zile?

Solutie:

Notam cu x numarul de probleme

In prima zi a rezolvat

A doua zi a rezolvat

A treia zi a rezolvat

Astfel in cele trei zile a rezolvat :

Astfel din numarul de probleme, in prima zi a rezolvat , a doua zi a rezolvat din


numarul total de probleme, iar in a treia zi din toate problemele pe care avea sa le
rezolve.
Astfel din numarul total de probleme scadem rezultatul pe care l-am gasit mai sus,
adica

Deci Cristina a terminat de rezolvat problemele in cele trei zile.

Astfel din numarul intreg de probleme x, scadem numarul problemelor pe care le-a
rezolvat in fiecare zi.

Observati ca prima data in paranteza am efectuat calculele, avand acelasi numitor am


copiat numitorul si am adunat numaratorii,apoi observati ca am obtinut pe care am
simplificat-o prin 9, iar apoi din numarul intreg de probleme am scazut rezultatul pe care
l-am gasit, astfel gasim ca Cristina a rezolvat toate problemele in toate cele trei zile.

Problema rezolvata cu ajutorul Teoremei


impartirii cu rest
In acest articol prezentam o problema care se rezolva cu ajutorul Teoremei impartirii cu
rest, astfel avem:
atul a doua numere naturale este 4 si restul 15. Daca din cel mai mare numar s-ar
scadea nr 240,numerele ar deveni egale. Care sunt numerele?
Solutie
Pentru a rezolva problema mai intai stim ca
si r=15
Mai stim ca cele doua numere pe care trebuie sa le aflam sunt naturale.
Deci fie
cele doua numere naturale
Astfel daca aplicam Teorema impartirii cu rest obtinem

Dar mai stim si ca daca din cel mai mare numar scadem 240, numerele ar deveni egale,
astfel obtinem ecuatia

Acum daca inlocuim mai sus gasim ca

Deci am gasit numarul a, acum sa aflam b.

Observam ca cele doua numere3 pe care le-am gasit sunt naturale, acum sa efectuam si
proba:
Daca impartim cele doua numere trebuie sa obtinem catul 4 si restul 15
Iar daca scadem din numarul cel mai mare 240, numerele ar deveni egale

Deci am gasit cele doua numere.

Scrierea fractiilor ordinare cu numitori


puteri ale lui 10 sub forma de fractie
zecimala
Dupa cum bine stiti exista doua tipuri de fractii:

fractii ordinare cu care am mai lucrat pana acum

Exemplu :

fractii zecimale, adica acel numere, cifre care se scriu cu virgula

Exemplu :

Dupa cum observati si din titlul acestui articol, acum o sa invatam sa transformam
fractiile ordinare cu puteri ale lui 10 in fractii zecimale, deci discutam despre scrierea
fractiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub forma de fractie zecimala .

Incepem prin a prezenta fractii ordinare cu puteri ale lui 10

Astfel fractia

a) (se citeste 9 zecimi)


b) (se citeste sapte sutimi)

c) (se citeste 7 intregi si 31 miimi)

Dar cum sa scriem urmatoarea fractia ordinara sub forma de fractie zecimala

d) ,
observati ca numitorul este 4, deci trebuie sa gasim un numar cu care sa amplificam
fractia astfel incat sa gasim la numitor o putere a lui 10, adica o fractie ordinara cu
numitorul o putere a lui 10, astfel daca amplificam fractia cu 25
obtinem , adica un intreg si 75 miimi.

Observati ca avem la numitor 100, adica , astfel punem virgula peste doua cifre de la
stanga la dreapta.

Definitie: Numerele scrise cu virgula se numesc fractii zecimale.

O fractie zecimala este compusa din doua parti: partea intreaga si partea zecimala.

Cifrele scrise dupa virgula se numesc zecimale.

Exemplu:

2, 345

2 se numeste partea intreaga

345 se numeste partea zecimala (cifra 3 reprezinta zecimile, cifra 4 reprezinta sutimile si
5 miimile),

Observatie:

Dupa ultima zecimala putem adauga oricate zerouri am vrea, numarul ramane acelasi.

Exemplu :

0 si 00 sunt zecimale nesemnificative

Orice numar natural poate fi scris ca fractie zecimala.

Daca numitorul unei fractii ordinare ireductibile contine si alti factori in afara de 2 si 5,
atunci acea fractie nu poate fi scrisa sub forma unei fractii zecimale finita (adica sa
contina un numar finit de termeni).

Dupa cum bine stiti daca putem sa transformam o fractie ordinara in fractie zecimala,
putem realiza si invers, adica sa transformam o fractie zecimala in fractie ordinara.

Exemplu:
a) ,la numarator scriem numarul fara virgula, adica 127, iar la numitor scriem
cifra 1 urmata de atatea zerouri cate cifre sunt dupa virgula, adica 100.

b) .

Exercitii:

1) Scrieti sub forma de fractii zecimale:

a)

Observati ca am amplificat fractia cu 125 pentru a putea obtine la numitor o putere a lui
10, iar apoi pentru a transforma fractia ordinara obtinuta in fractie zecimala punem
virgula dupa trei cifre de la dreapta spre stanga si cum in fata numarului, nu mai avem
alta fira adauga 0 si astfel obtinem 0, 375.

b)

c)

d)

2) Scrieti sub forma de fractie ordinara urmatoarele fractii zecimale:

a)

Dupa cum am spus si mai sus pentru a scrie fractia zecimala in fractie ordinara scriem la
numarator numarul asa cum este, iar la numitor scriem cifra 1 urmata de atatea zerouri
cate cifre sunt dupa virgula, adica 10.

b)

Iar daca scoatem intregii din fractie obtinem:


Astfel

Sau altfel:

Adica scriem partea intreaga in fata liniei de fractii, adica intregul si la fractia ordinara
scriem la numarator numarul de dupa virgula, iar la numitor 1 urmat de doua zerouri,
deoarece avem doua cifre dupa virgula.

Exercitii cu multimi de numere


Prezentam Exercitii cu multimi de numere
Fie multimile

si

A) Reprezentati cele trei multimi prin diagrame Venn-Euler


Solutie:

Solutie:
Observam ca multimile de mai sus sunt definite enuntand o proprietate caracteristica
elementelor multimii, iar noi
ca sa reprezentam cele trei multimi mai intai trebuie sa aflam elementele celor trei
multimi, adica numim fiecare element al multimii:
Astfel, incepem cu multimea A

Ca sa aflam elementele pentru multimea B rezolvam inecuatia:


Deci
Si multimea B are elementele
Acum multimea C, rezolvam inecuatia

Astfel .
Deci
Acum reprezentam multimea A cu ajutorul diagramei Venn-Euler

Acum multimea B
Si multimea C

Astfel reprezentarea multimilor cu ajutorul diagramei Venn-Euler poate fi ilustrata


desenand o curba inchisa si scriind in interiorul ei elementele corespunzatoare.

Aproximari ale fractiilor zecimale la


ordinul zecimilor si sutimilor
Dupa cum bine stiti despre aproximare am mai discutat, dar intr-un alt contex, astfel am
vorbit despre aproximarea numerelor naturale la zeci, sute si mii, dar acum o sa invatam
sa aproximam fractiile zecimale la ordinul zecimilor si sutimilor.

Astazi o sa discutam despre aproximari ale fractiilor zecimale la ordinul zecimilor si


sutimilor

Astfel, putem aproxima fractiile zecimale cu 0 sutime

Exemplu:

1) Aproximati numerele prin lipsa si prin adaos cu o unitate

a) 23, 715

(prin lipsa cu o unitate)

(prin adaos cu o unitate)

2) Rotunjiti la unitati urmatoarele numere zecimale:

a) 0, 8
, rotunjirea merge spre 1, deoarece toate numerele care au cifra zecilor mai mare
sau egal decat 5 se duc la numarul cel mai mare.

b) 9,3

, rotunjirea merge spre 9, deoarece zecimile sunt mai apropiate de 9, decat de


10, dar si din faptul ca cifra zecimilor este mai mica de 5.

c) 17,5

, rotunjirea merge spre 18, deoarece dupa cum bine am spus si mai sus, daca
cifra de la zecime este mai mare sau egala decat 5, atunci numarul merge la cel mai mare
numar.

d) 2,45

, rotunjirea se face la 2, deoarece cifra zecimilor este mai mica decat 5, chiar
daca cifra miimilor este egala cu 5.

e) 3,75

, rotunjirea se face la 4 deoarece cifra zecimilor este mai mare decat 5, ceea
ce trebuia sa stim.

f) 19,501

, rotunjirea se face la 20, deoarece cifra zecilor este 5.

Acum sa invatam cum sa aproximam, dar si sa rotunjim la zecimi, sutimi si mimi


numerele, adica fractiile zecimale:

Incepem prin a rezolva un exercitiu;

2) Aproximati prin lipsa la o zecime urmatoarele numere zecimale:

a) 14,72

, adica am aproximat numarul de mai sus prin lipsa cu o zecime

b) 0,295

, numarul l-am aproximat prin lipsa cu o zecime, adica ne ducem la


numarul cel mai mic, adica zecimea mai mica.

c) 5,87
3) Rotunjiti la zecimi urmatoarele numere zecimale:

a) , ca sa rotunjim numarul de mai sus, ne uitam la cifra sutimilor si


observam ca este 3, deci astfel 43 rotunjim la cel mai mic, adica 40, adica obtinem 89,4.

b) , rotunjirea se face la numarul mai mic, deoarece cifra sutimilor


este 1, adica il rotunjim la 90 si obtinem 102,90

c) , deoarece cifra sutimilor este 9 si astfel numarul se rotunjeste la cel mai


mare.

4) Rotunjiti la unitati urmatoarele numere zecimale:

a) ,am rotunjit numarul la unitati, adica observam ca la sutimi avem 7, deci


rotunjim la cel mai mare, adica 75.

b) , observam ca la sutimi avem cifra 5, deci rotunjim la cel mai mare si


astfel obtinem 40.

c) se observa ca la sutimi avem cifra 4, deci rotunjim la cel mai mic, adica 19.

Probleme rezolvate cu fractii ordinare


pentru clasa a V-a
Prezentam probleme rezolvate cu fractii ordinare cu ajutorul carora o sa fixam cat mai
bine notiunile care tin de fractii ordinare.

Astfel rezolvam urmatoarele probleme:

1) Lia descarca de pe internet dintr-un fisier. Seara continua operatiunea cu inca din
marimea fisierului. Cat a mai ramas de descarcat?

Solutie:

Stim ca prima data rezolva , am notat cu 1-fisierul, observati ca scriem

Deci avem
seara mai descarca , deci obtinem

Deci mai are de descarcat .

2 ) La banca dobanda anuala este de 7 %. Ce suma are la finalul unui an o persoana care
depune intial suma de 3 500 de lei?

Solutie

Cum stim ca dobanda este de 7 procente trebuie sa calculam

Deci la final suma pe care o are acea persoana la banca este de 3 500+245=3 745 lei.

Observati ca cu ajutorul matematici si cu notiunile pe care le-am invatat acum putem sa


calculam anumite aspecte din viata cotidiana.

Deci putem sa calculam dobanda la banii nostri de la banca.

3) Cristinel isi planifica rezolvarea temei la matematica pentru 3 zile. In prima zi rezolva
din tema, a doua zi din tema, iar in a treia zi restul. Tema consta in 28 de probleme.

Calculati cat a rezolvat Cristinel in fiecare zi.

Solutie:

Rescriem problema:

In prima zi rezolva :

In a doua zi elevul rezolva :

Ca sa aflam cat a rezolvat in ultima zi calculam 28-20=8

Deci in ultima zi a rezolvat 8 probleme.


3) George pleaca cu bicicleta in excursie de doua zile. In prima zi parcurge din traseu,
iar a doua zi restul de 15 km. Ce lungime a avut traseul?

Solutie:

In prima zi George parcurge :

Notam cu x- traseul pe care il parcurge George

Astfel :

Deci traseul parcurs de George este de 25 km.

Amplificarea si simplificarea fractiilor Sir


de fractii egale Numar rational pozitiv
Dupa ce am definit notiunea de fractie acum a venit timpul sa discutam despre
Amplificarea si simplificarea fractiilor cat si sa definim notiunea de numar rational
pozitiv.

Amplificarea si simplificarea fractiilor

Incepem cu amplificarea fractiilor

A amplifica o fractie cu un numar natural nenul inseamna a inmulti atat numitorul cat
si numaratorul fractiei cu acelasi numar .

Prin amplificare se obtine o fractie egala cu cea data.

Notam:

Simplificarea fractiilor

A simplifica o fractie cu un numar natural nenul inseamna a imparti atat numitorul cat
si numaratorul fractiei cu acelasi numar .

Notam:
Definitie: Un sir de fractii egale reprezinta acelasi numar deoarece reprezentarile lor sunt
echivalente. Acest numar se numeste numar rational.

Numerele rationale se reprezinta prin fractii.

Oricare doua fractii egale reprezinta acelai numar rational.

Exercitii:

1) Aflati cu ce numere trebuie amplificate fiecare din urmatoarele fractii astfel incat sa
obtinem de fiecare data fractii cu numitorul 48:

Incepem cu prima fractie

Observam ca daca amplificam fractia cu 24 obtinem o fractie cu numitorul 48, trebuie sa


fim atenti la numitorul fiecarei fractii ca sa gasim mai repede numarul cu care amplificam
sau daca impartim 48 la numitorul fractiei 2 obtinem 24, deci cu 24 amplificam cu 24.

Observam ca daca impartim pe 48 la numitorul 6 obtinem catul 8, adica numarul cu care


trebuie sa amplificam fractia

, deci am amplificat fractia cu 4 prin aceeasi metoda.

, am amplificat fractia cu numarul natural 3

, am amplificat fractia cu 2.

2) Simplificati fractiile, obtinand fractii ireeductibile:

Observatie: O fractie se numeste ireductibila daca nu se mai poate simplifica.

, ca sa ne dam seama prin ce numar se simplifica fractiile folosim


criteriile de divizibilitate, astfel in acest caz am folosit criteriul de divizibilitate cu 10.

, am simplificat fractia atat prin 10, dar si prin 5, deci


am folosit atat criteriul de divizibilitate cu 10 dar si criteriul de divizibilitate cu 5.
Observam ca la acest exercitiu am folosit criteriul de divizibilitate cu 2, 3, 11 si 13.

Important la simplificare e ca sa se imparta atat numaratorul cat si numitorul cu


acelasi numar.

Cum aratam daca un numar este patrat


perfect sau nu
Cum aratam daca un numar este patrat perfect sau nu. Astfel rezolvam cateva exercitii
astfel incat sa intelegem aceste notiuni.

1) Stabiliti daca numarul

este patrat perfect

Solutie

Ca sa stabilim daca numarul este patrat perfect sau nu calculam ultima cifra a numarului
de mai sus, astfel avem:

Ca sa aflam ultima cifra a numarului 3 la puterea 83, am impartit pe 83 la 4 si am luat 3 la


puterea restului care l-am obtinut, adica 3 la puterea a 3, asemenea am facut si pentru cel
de-al doilea numar 8 la puterea 68 .Am impartit 86 la 4 si am obtinut restul 0. Deci
obtinem 8 la puterea 0, apoi am efectuat ridicarea la putere a numerelor, apoi am efectuat
operatia de adunare, iar apoi am calculam ultima cifra a sumei celor doua numere.
Obtinem ca ultima cifra a numarului este 8 si gasim ca numarul nu este patrat perfect

Ca un numar sa fie patrat perfect trebuie sa gasim ca ultima cifra este 0, 1, 4, 5, 6, 9.

a)

Solutie:

Asemenea cum am facut si mai sus calculam ultima cifra a numarului de mai sus, astfel
Adunarea si scaderea unor fractii
ordinare care au acelasi numitor
Despre notiunea de fractie am mai invatat pana acum.Stim ca am invatat sa calculam o
fractie dintr-un numar, cand o fractie este subunitara sau supraunitare sau echiunitara, dar
si sa simplificam sau sa amplificam o fractie, acum a venit vremea sa discutam despre
Adunarea si scaderea unor fractii ordinare care au acelasi numitor .

O notiunea noua fractie ordinara? Pana acum am vorbit doar despre fractii, iar acum a
venit vremea sa stiti ca fractiile sunt de doua feluri:

fractii ordinare

Exemplu: si asa mai departe

fractii zecimale

Mai tarziu o sa invatam ca fractiile zecimale se impart si ele in alte subcategorii, dar
acestea o sa le invatam mai tarziu .

Exemplu:

0,7; 0,34.

Acum sa revenim la ce o sa discutam noi acum:

Adunarea si scaderea unor fractii ordinare care au acelasi


numitor

Incepem cu Adunarea fractiilor ordinare

Pentru a aduna doua fractii ordinare care au acelasi numitor se procedeaza astfel: se
copiaza numitorul si se aduna numaratorii.

Exemplu:

Observam ca dupa ce am adunat cele doua fractii care au acelasi numitor, am simplificat
fractia obtinuta prin 5, folosind criteriul de divizibilitate cu 5.
Scaderea fractiilor ordinare

Pentru a scadea doua fractii ordinare procedam astfel: se copiaza numitorul si se scad
numaratorii .

Exemplu:

Observati ca si la exemplul de mai sus am simplificat fractia obtinuta prin 4.

Exercitii

1) Scrieti fractiile ca:

a) suma de fractii ordinare cu acelasi numitor ; gasiti trei posibilitati

b) diferenta de fractii ordinare cu acelasi numitor; gasiti trei posibilitati

Solutie

a)

b)

Analog se rezolva si ultima fractie.

2) Efectuati calculele si simplificati rezultatul final:

a)

Observam ca la exercitiul de mai sus momentan nu avem acelasi numitor, astfel efectuam
produsul la numitori:

Observati ca am efectuat prima data adunarea numaratorilor, iar apoi scaderea


numaratorilor copiind numitorul, iar apoi am simplificat prin 4.
b)

Calculam separat:

si inlocuim mai sus.

Deci important la adunarea si scaderea fractiilor ordinare cu acelasi numitor sa stim cand
se aduna fractiile cand se scad si cand putem sa le simplificam.

Fractii echivalente Cand doua fractii sunt


echivalente?
Dupa ce am invatat notiunea de fractie si cum sa introducem intregii in fractie, dar si sa
scoatem introducem intregii in fractii, acum o sa discutam despre fractii echivalente.

Poate va intrebati de ce trebuie sa invatati despre fractii .Raspunsul este firesc ;deoarece
ne ajuta in viata de zi cu zi.Astfel:

Definitie: Doua fractii sunt echivalente daca sunt egale.

Doua fractii sunt egale daca reprezentarile lor sunt echivalente.

Exemplu:

si

, deci fractiile sunt egale si astfel echivalente.

Astfel regula pentru a stii daca doua fractii si sunt egale, calculam si

-Daca , atunci fractiile sunt egale (echivalente)

-Daca atunci fractiile nu sunt egale (nu sunt echivalente).

Exercitii:

1) Determinati fractia , stiind ca este egala cu fractia si ca

Solutie

Stim ca cele doua fractii sunt egale si scriem


(*), astfel dupa ce am aflat inlocuim in in relatia

Observati ca am inmultit cu 3 pentru a ni se simplifica cu numitorul si sa putem sa


calculam mai usor, dupa ce am aflat b, aflam a, astfel inlocuind b in (*) obtinem

, astfel pentru a observa daca am rezolvat corect inlocuim a, si b cu ce


am gasit si vedem daca fractiile sunt egale

, daca inmultim pe diagonala obtinem si , observam ca , deci


produsul este egal si astfel cele doua fractii sunt egale , iar suma celor doua cifre este 10,
(adevarat).

2) Determinati x astfel incat , observam ca fractia in care apare simbolul x este in


baza zece si astfel putem sa scriem prima fractie astfel

, cum stim ca cele doua fractii sunt egale scriem , dupa ce am


afalt x putem sa inlocuim in fractia scrisa in baza 10 si obtinem

si mai avem fractia , trebuie sa gasim ca cele doua fractii sunt egale si astfel
calculam

si si obtinem 108 si 108, deci cele doua fractii sunt egale.

Aflarea unei fractii dintr-un numar


Procente
O intrebare fireasca este Cum aflam o fractie dintr-un numar? Pana in acest moment
am definit notiunea de fractie si am invatat cand o fractie este subunitara sau
supraunitara.

O alta notiune pe care o mai discutam este procentul .Sigur, ati mai auzit la televizor
vorbindu-se despre procente. Adica benzina se va scumpi cu 2 sau 3 procente. Poate in
acel moment nu ati inteles despre ce este vorba, tocmai din acest motiv o sa intelegem
acum.

Incepem prin a discuta despre Aflarea unei fractii dintr-un numar

Pentru a afla o fractie dintr-un numar natural se inmulteste fractia cu acel numar adica
numaratorul cu numarul si se impart la numitor.
Adica, din este egal cu

Exemplu:

1) din 150 kg este egal cu

2) din 140 m este egal cu .

3) din 120 l este egal cu .

Procentul

Acum procentul se exprima sub forma unei fractii cu numitorul 100 .

Procentul se mai scrie (asa ati vazut ca se folosete mai mult la televizor) si se citeste p la
suta sau p procente.

Astfel din n este egal cu .

Exemlu:

1) din 2 400 este egal cu

2) din 21 300 este egal cu .

Exercitii

1) Calculati

a) din 3124 este egal cu .

b) din 624 este egal cu .

c) din 583 este egal cu .

2) Un calator are de parcurs distanta de 125 km. El a parcurs din distanta.

a) Calculati ce distanta a parcurs

b) Calculati ce distanta mai are de parcurs


Solutie

Ca sa aflam ce distanta a parcurs calculam din 125, astfel:

, deci calatorul a parcurs 35 de km si mai are de parcurs

3) Mihai afirma ca pretul unei carti s-a micsorat cu 10 procente. Calculati pretul pe care
trebuie sa-l platesca Mihai, stiind ca pretul initial a fost de 10 lei.

Solutie

Cum stim ca pretul initial al cartii este de 10 lei si stim ca s-a micsorat cu 10 la suta ,
adica din pretul intial scadem 10 procente, adica lei, deci pretul intial
al cartii s-a micsorat cu 1 lei, adica

Mihai a cumparat cartea cu 10 lei-1 lei=9 lei.

Deci noul pret al cartii este de 9 lei.

4) Un teren agricol are 2 400 de hectare. Din acesta s-a cultivat cu porumb, din rest s-a
cumtivat cu grau, iar restul cu sfecla.

a) Calculati suprafata cultivata cu proumb si apoi suprafata care s-a cultivat cu grau?

Solutie

a) Ca sa calculam suprafata cultivata cu prumb calculam din 2 400 hectare, astfel

S-a cumtivat 1500 hectare.

Calculam 2 4 00-1500=900 hectare ramase necultivate

Mai stim ca s-a mai cultivat din rest grau, adica din 900, astfel
Deci 400 de hectare s-au cultivat cu grau.

Acum calculam sa aflam ce suprafata este cultivata cu sfecla, adica (restul din hectare
sunt cultivate cu sfecla)

900-400=500 hectare.

Deci 500 de hectare sunt cultivate cu sfecla.

Scoaterea intregilor din fractii


Introducerea intregilor in fractii
Acum ca stim care sunt fractiile subunitare,supraunitare si echiunitare, acum o sa invatam
sa scoatem intregii din fractii, dar si sa introducem intregii in fractii.

Incepem cu:

Scoaterea intregilor din fractii

Fie o fractie supraunitara (a>b). Impartind pe a la b obtinem catul c si restul r.


Folosind teorema impartirii cu rest obtinem:
(r<b).
Deci
.
Deci din egalitatea
astfel am scos intregii din fractii, unde c este intregul iar r este unitatea
fractionara.
Exemplu:

Efectuam mai intai impartirea 15:4


(citim ca am obtinut 3 intregi si 3 supra 4 sau 3
intregi si trei patrimi).

Introducerea intregilor in fractie

Introducerea intregilor in fractie este opusul scoaterii intregilor din fractii (deci ca sa
vedem daca am efectuat corect scoatem sau introducem intregii in fractie si trebuie sa
obtinem acelasi rezultat)

Exemplu

Introduceti intregii in fractie:

deci am obtinut o fractie.

Ca sa vedem daca am rezolvat corect scoatem intregii din fractie, adica impartim 97:43

Astfel scriem
.
Exercitii
1) Scoateti intregii din fractii
a)
Impartim pe 201 la 11
b)
La fel impartim 3457 la 97

.
c)

2) Introduceti intregii in fractii

a)

b)

c)

Deci ca sa introducem intregul intr-o fractie procedam astfel:inmultim intregul cu


numitorul plus numaratorul totul supra numitor.

3) Determinati valorile naturale ale lui n pentru care fractiile urmatoare reprezinta numere
naturale:

a)
Ca sa gasim valorile naturale ale lui npentru care fractia reprezinta numere naturale
incercam sa scoatem intregii din fractie, astfel impartim numaratorul la numitor.

Deci din fractia

Cautam divizori naturali ai numarului 1, adica

Acum egalam numitorul cu divizorul care l-am gasit si gasim n=0


Deci n=0

si astfel obtinem ca doar n=0, adica elementul 0 este singura solutie a fractiei
b)

La fel ca si la b) impartim numaratorul la numitor si obtinem

Astfel
obtinem:
Scriem divizorii naturali ai numarului 2

Acum rezolvam ecuatiile

(nu se poate in multimea numerelor naturale, ecuatia nu are


solutie in multimea numerelor naturale)

(nu se poate in multimea numerelor naturale, ecuatia nu are


solutie in multimea numerelor naturale)

Deci ,obtinem ca nu exista nici un numar natural care sa verifice fractia.

Fractii ordinare Fractii subunitare Fractii


echiunitare Fractii supraunitare
Inca din clasa a IV-a vi s-a introdus notiunea de fractie .Anul acesta o sa aprofundam
notiunea de fractie si o sa invatam majoritatea notiunilor care o sa ne ajute pe tot
parcursul gimnaziului.
Invatam astazi Fractii ordinare Fractii subunitare Fractii echiunitare Fractii
supraunitare

Definim notiunea de fractie

Fractia este o pereche de numere naturale a si b, cu scrisa sub forma , unde a se


numeste numaratorul fractiei si b se numeste numitorul fractiei.
Numaratorul este separat de numitor printr-o linie de fractie.

Numitorul unei fractii arata in cate parti egale a fost impartit intregul, iar numaratorul
arata de cate ori au fost luate astfel de parti.
Fractiile pot fi reprezentate cu ajutorul unor desene.
Observatie:
oricare ar fi un numar natural avem:
si
Exemplu
Cum pot fi reprezentate fractiile cu ajutorul desenelor:

Definim notiunea de fractie subunitara, fractie echiunitara, fractie supraunitara

Definitie: O fractie subunitara este o fractie care are numaratorul mai mic decat
numitorul
Daca atunci (fractia este subunitara).

Definitie: O fractie echiunitara este o fractie care are numaratorul egal cu numitorul.
Daca atunci (fractie este echiunitara).

Definitie: O fractie este supraunitara daca are numaratorul mai mare decat numitorul
Daca atunci (fractie este supraunitara).

Exemplu
1) Fie fractiile
. Scrieti fractiile:
a) subunitare
b) supraunitare
c) echiunitare
a) observam ca numaratorul este mai mic decat numitorul, deci fractii
subunitare
b) , observam ca numaratorul este mai mare decat numitorul, deci fractiile sunt
supraunitare
c) , numitorul este egal cu numaratorul, deci fractiile sunt
echiunitare.
2) Determinati elementele multimii

Ca sa determinam elementele multimii trebuie sa stim criteriile de divizibilitate, adica


criteriul de divizibilitate cu 5 si criteriul de divizibilitate cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 5
Un numar este divizibil cu 5 daca ultima cifra este 0 sau 5.
Criteriul de divizibilitate cu 3
Un numar este divizibil cu 3 daca suma cifrelor este divizibila cu 3.
.
Stabiliti care din elementele din multimea de mai sus sunt subunitare, supraunitare.
-fractii subunitare
-fractii supraunitare .

Operatii cu multimi Reuniunea


Intersectia Diferenta
Dupa ce am invatat despre notiunea de multime, cum se definesc multimile, dar si care
sunt multimile finite si infinite acum o sa discutam, dar o sa si intelegem cum efectuam
operatii cu multimi .Vom intelege reuniunea, intersectia, diferenta dar si diferenta
simetrica.
Incepem cu reuniunea multimilor:

Reuniunea multimilor
Reuniunea a doua multimi A si B este multimea elementelor care apartin cel putin uneia
dintre multimi.

Ilustram reuniunea multimilor A si B cu ajutorul unei diagrame reprezentate ca in figura

Intersectia multimilor
Intersectia a doua multimi A si B este multimea elementelor comune celor doua multimi
Daca atunci multimile A si B sunt multimi disjuncte.

Diferenta a doua multimi

Fie A si B doua multimi. Multimea formata din elementele lui A care nu sunt si elemente
ale lui B se numeste diferenta dintre multimea A si multimea B.

Diferenta simetrica
Rezolvam un exercitiu prin care exemplificam ceea ce am spus mai sus
1) Fie multimile:

a) Enumerati elementele multimilor A, B, C


b) Calculati ,

.
Solutie
a)

Ca sa calculam multimea C rezolvam mai intai inecuatia


,
b) ,
,
,
,
,
,

,
,
,

Multimi finite si Multimi infinite Definitie


Dupa ce ati invatat notiunea de multime, care a fost un lucru nou pentru voi si ati vazut ca
sirul numerelor naturale se numeste multimea numerelor naturale si se noteaza cu N ,
astazi o sa vorbim despre multimi finite si multimi infinite.

Astfel:

Multimea finita

Def: O multime se numeste finita daca are un numar finit de elemente.

Exemplu: este o multime finita pentru ca multimea A are 5 elemente,


deci card A=5.

Multimea infinita

Def: O multime se numeste infinita daca nu are un numar finit de elemente.

Exemplu: multimea numerelor naturale este o multime infinita,


contine un numar infinit de elemente.

multimea numerelor naturale nenule este o multime infinita


Obs: Trebuie sa stim ca se numeste multimea numerelor naturale nenule .

Stiti ca am invatat notiunea de divizor dar si notiunea de multiplu.

Astfel multimea divizorilor unui numar a este:

Exemplu: observam ca 1|10, 2|10, 5|10, 10|10, deci se verifica si


multimea divizorilor lui 10 este 1, 2, 5, 10.

,deci divizorii lui. Zero este multimea numerelor naturale.

obtinem datorita faptului ca orice numar are cel putin un element.

Multimea multiplilor lui a


Notam multimea multiplilor lui a.

Obs:

Multimea divizorilor unui numar natural este o multime infinita iar multimea multiplilor
unui numar natural este o multime finita.

Rezolvam cateva exercitii care ne ajuta sa intelegem ce am spus mai sus.

Determinati multimile:

a)

b)

c)

Solutie: a) , deci multimea numerelor care se divid


cu 3 este multimea multiplilor numarului 3.

b) Prima data scriem divizorii lui 50 , rezolvam ecuatiile


(adica egalam numarul x+2 cu fiecare divizor al numarului )

(nu se poate, ecuatia nu are solutie)

Rezolvam fiecare ecuatie si astfel gasim solutia multimii: latex B=\left\{0, 3, 8, 23,
48\right\}$

c) Pentru multimea C calculam mai intai


Deci gasim solutia inegalitatii, mai bine zis x poate lua valorile , ca sa
rezolvam inegalitatea de mai sus am impartit toata inegalitatea prin 2 si astfel am obtinut
multimea de numere care poate sa o ia x.

Acum ca sa aflam multimea C trebuie sa vedem daca indeplineste si cea de-a doua
conditie, adica

2x+1|7

Asa cum am spus si la multimea B scriem multimea divizorii lui 7 si gasim:

, si rezolvam cele doua ecuatii si gasim x=0, 3

Deci multimea .

Multimea C trebuie sa indeplineasca cele doua conditii obtinem ca ,are un


singur element, cand avem conjunctia si , in multimea respectiva trebuie sa se
indeplineasca ambele conditii, in cazul nostru elementul x trebuie sa se afle intre
numerele 2 si 5 inclusiv aceste cifre, iar cea de-a doua conditie 2x+1|7, noi am luat
elementul 3, observam ca 3 se afla in intervalul 2,5, dar si , deoarece obtinem
7|7, daca incercam alta cifra care se afla in intervalul 2,5 observam ca nu indeplineste cea
de-a doua conditie, de exemplu x=2 se afla intervalul 2; 5, dar dar
observam ca 5 nu divide pe 7.

Deci cand avem la o multime doua conditii si avem cojunctia si intre ele, trebuie sa
avem grija sa se indeplineasca cele doua conditii, iar daca avem sau trebuie sa
indeplineasca cel putin una din conditiile din multime.

Probleme cu unghiuri adiacene, unghiuri


complementare si unghiuri
suplementare
Dupa ce am invatat notiunile de unghiuri adiacente, unghiuri complementare,
unghiuri complementare si despre bisectorea unui unghi, astazi o sa rezolvam
probleme cu unghiuri in care apar aceste notiuni.
1) Daca si sunt unghiuri adiacente, , iar bisectoarele lor
formeaza un unghi de , aflati masurile unghiurilor si .
Solutie
Din datele problemei am construit unghiul TOD (unghi format din bisectoarele celor
doua unghiuri XOY si YOZ), stim ca
Stim de asemenea ca

Stim ca daca OT este bisectoarea unghiului XOY rezulta ca


, de asemenea stim ca OD este bisectoarea unghiului
YOZ rezulta ca ,
Cum
Deci suma celor doua unghiuri este de 90 de grade
Dar stim ca , inlocuind in ce am obtinut mai sus
obtinem:

Deci masura unghiului YOZ este de 70 de grade si masura unghiului XOY este de 20 de
grade.
Important este sa stim cand doua unghiri sunt suplementare, coplementare sau cand
sunt adiacente, sa stim definitia bisectoarei unui unghi si cum le aplicam in formule

Patratul si cubul unui numar natural,


ultima cifra a unui numar, patrate
perfecte
Poate ati mai auzit de notiunea de patratul si cubul unui numar natural, despre
patrate perfecte sau cum calculam ultima cifra a unui numar.
Puterea a doua unui numar natural , adica , se numeste patratul numarului , astfel
se citeste a la patrat.

Puterea a treia a unui numr natural , adica , se numeste cubul numarului , astfel se
citeste a la cub.
Astfel un patrat perfect este patratul unui numar natural.

Sirul de numere
0, 1, 4, 9,16, 25, 36, 49, 64, 81, 100, este sirul
Fie x un numar natural, atunci ultima cifra a unui numar natural se noteaza

Ca sa invatam mai usor patratele perfecte trebuie sa stim ca ultima cifra a unui patrat
perfect poate fi: 0, 1, 4, 5, 6, 9.
Ca sa ne dam seama de unde le obtinem invatam patratele perfecte pana la 10 si invatam
ultima cifra pentru fiecare patrat perfect.

Deci ca sa fie patrat perfect un numar trebuie sa aiba ultima cifra: 0, 1, 4, 5, 6, 9. (luam
ultima cifra a patratelor perfect)

De aici obtinem si o metoda prin care putem sa demonstram ca un numar este sau nu
patrat perfect. Deci daca ultima cifra a unui numar este diferita de: 0, 1, 4, 5, 6, 9 atunci
numarul nu este patrat perfect sau altfel spus putem spune ca un numar nu este patrat
perfect daca ultima cifra este 2, 3, 7, 8.

Ca sa obtinem ultima cifra a unui numar aplicam urmatoarea regula:

Exemple:
1) Aratati ca urmatoarele numere nu sunt patrate perfecte:
a)
Calculam ultima cifra a numarului de mai sus:

Ca sa calculam ultima cifra a numarului de mai sus am scris baza asa cum este si am
impartit exponentul la 4, iar restul obtinut l-am trecut la exponent adica 1, iar 2 la puterea
1 este 2.
Deci ultima cifra a numarului este 2 si nu este patrat perfect.Ca sa fie patrat perfect
trebuia sa aiba ultima cifra 0, 1, 4, 5, 6, 9.

2) Aratati ca numarul nu este patrat perfect.


Calculam ultima cifra a numarului de mai sus

Ca sa demonstram ca numarul nu este patrat perfect calculam ultima cifra a numarului


respectiv, astfel pentru inceput calculam ultima cifra a lui 1998, care este 8, iar apoi
calculam ultima cifra a exponentului prin impartirea exponentului la 4 si astfel, daca
impartim numarul 1999:4 obtinem catul 499 rest 3, iar pe noi restul 3 ne intereseaza.

Deci , iar ultima cifra a lui 512 este 2 si astfel obtinem ca numarul nu este patrat
perfect.
Compararea si ordonarea puterilor, reguli
de comparare
Dupa ce am invatat cum sa rezolvam exercitii cu ridicarea la putere a unui numar natural
si dupa ce am invatat regulile de calcul, astazi o sa invatam compararea si ordonarea
puterilor, reguli de calcul cu puteri.

Cand aveam numere naturale fara ridicare la putere, comparam, in functie de ce aveam.
Adica: zeci, sute, mii, sute de mii, milioane, comparam de la dreapta la stanga si
observam care cifra este mai mare si astfel gaseam numarul cel mai mare, important era
sa vedem la ce ordin de marime suntem.
Ca sa ne fie mai usor cu compararea si ordonarea puterilor trebuie sa invatam anumite
reguli de comparare:
astfel daca avem aceeasi baza ne uitam la exponent, iar numarul care are exponentul
mai mare este cel mai mare
Exemplu:

Cum 101>83, rezulta ca , avem aceeasi baza dar primul exponent este mai
mare decat cel de-al doilea.
Regula:

-daca nu avem aceeasi baza, dar avem acelasi exponent, dintre doua numere mai mare
este cel care are baza mai mare.

Exemplu:
Iar ultima regula este aceea in care nu avem nici aceeasi baza nici acelasi exponent. In
acest caz incercam sa aducem fie la aceiasi baza fie la acelasi exponent, in functie de ce
observam la cele doua numere.
Exemplu:
Observam ca nu avem nici aceeasi baza si nici acelasi exponent, astfel obsevam ca avem

in ambele cazuri puteri ale lui 10, deci


Astfel am adus cele doua numere la acelasi exponent si aplicam regula a doua:

Exercitii:
1) Comparati numerele

Solutie
Privind cele doua numere, obsevam ca pe primul putem sa-l scriem in baza 3, deoarece
, obsevam ca cel de-al doilea numar este deja in baza 3 si astfel am adus cele doua
numere in aceeasi baza si astfel putem sa le comparam:
b) Obsevam ca la exercitiul b) nu putem sa lucram cu bazele,
astfel incercam sa lucram exponentii, adica exponentii sa aiba aceeasi putere:
, fiind singura posibilitate Astfel
am adus numerele la acelasi exponent .
Ca se vedem cum e mai usor sa scriem exponentii sau bazele ,ii impartim la
2,3,5,7,11,13,17, iar impartirile trebuie sa fie fara rest.
c) Stim ca 0 ca orice putere este tot 0, deci cele doua numere sunt egale.
d) Primul numar la baza nu avem cum sa-l lucram, dar ca sa vedem daca lucram
exponentul, calculam mai intai cel de-al doilea numar

Observam ca trebuie sa lucram si primul numar la exponent, ca sa putem sa aducem la


acelasi exponent.

Ridicarea la putere cu exponent natural a


unui numar natural, reguli de calcul cu
puteri
Reguli de calcul cu puteri

Pana acum am invatat cum sa adunam, cum sa scadem, cum sa inmultim si cum sa
impartim doua sau mai multe numere naturale, iar astazi o sa invatam ridicarea la putere
cu exponent natural a unui numar natural, reguli de calcul cu puteri.

Incepem printr-un exemplu. Astfel, daca avem sa calculam:

asta stim inca din clasele mai mici. Dar acum invatam ca inmultirea lui 2 cu el insusi de
mai multe ori putem sa scriem in felul urmator

Operatia prin care se obtine puterea unui numar natural se numeste ridicarea la
putere.Astfel

unde a se numeste baza si m este exponentul.


Foarte important, trebuie sa invatati regulile urmatoare ca sa putem rezolva exercitiile de
acest gen:
Reguli de calcul cu puteri:

Oricare ar fi numerele naturale .


Rezolvam exercitii de acest gen sa vedem cum ne ajuta regulile de calcul cu puteri:
1)Calculati:

Am folosit prima regula din cele care le-am enuntat mai sus, adica am copiat baza celor
doua numere, baza fiind 2 si am adunat exponentii 21+17.Rezultatul a fost , care

inseama , dar nu trebuie sa calculam tot numarul, tocmai din acest


motiv folosim regulile de calcul cu puteri.

b)

La exercitiul de mai sus in partea a doua am folosit formula 3, adica am copiat baza 3 si
am inmultit exponentii, adica , iar apoi dupa ce am efectuat acest lucru am observat
ca avem operatia de impartire si astfel folosim regula a 2, adica copiem baza 3 si scadem
exponentii, adica 108-90 si astfe obtinem rezultatul.Rezultatul obtinut daca este la o
putere foarte mare nu trebuie sa-l calculam.

c)
La exercitiul c) am dat factor comun pe . Stiti ce inseamna sa dam factor comun,
adica obsevam ce este comun in ambele parti ale exercitiului, iar acel lucru il scoatem in
fata.In cazul nostru , iar apoi am copiat ce ne-a ramas, am efectuat calculele din
paranteza rotunda( observam ca am mai introdus o paranteza,adica am transformat-o pe
cea rotunda in dreapta, dat fiind faptul ca am dat factor comun), adica diferenta si am
obtinut rezultatul 12.

Apoi am folosit prima regula de calcul, adica am copiat baza si am adunat exponentii iar
dupa ce am efectuat acest lucru am folosit a doua regula de calcul .Adica am copiat baza
si am scazut exponentii .

Rezultatul obtinut a fost , iar conform regulii 6 obtinem 1, trebuie sa tinem cont ca ,
nu are sens.
Important sa invatam aceste reguli de calcul cu puteri pentru numere naturale si sa stim
ca si nu 6, cum majoritatea dintre voi credeti.

Scrierea si citirea numerelor naturale in


sistemul de numeratie zecimal
Din clasa a IV-a va reamintiti scrierea si citirea numerelor naturale in sistemul de
numeratie zecimal.
Scrierea numerelor folosita in clasele I-IV este o scriere care foloseste cifrele arabe,
acestea sunt: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.
Cand scriem un numar cifrele se pot repeta sau nu. Acest mod de scriere a unui numar
natural se numeste scrierea in baza zece sau scrierea in sistem zecimal.
Un numar in baza zece de doua cifre se reprezinta prin scrierea , unde a si b

desemneaza cifre, nu tot timplul diferite, dar .


Exp:
.
Un numar natural oarecare de trei cifre se reprezinta prin scrierea
, unde a,b,c cifre nu neaparat distincte .
Numerele naturale scrise in ordinea formeaza sirul numerelor
naturale.
Pentru a intelege mai bine modul de rezolvare a exercitiilor care contin numere in baza
zece o sa rezolvam cat mai multe:
Exercitii:
1) Determinati numarul natural de forma scris in baza 10 pentru care:
,
deci a=2 si b=5, iar pentru a ne convinge ca am rezolvat corect facem proba:
.
Stim ca .
Stim asta din scrierea numerelor in baza 10 pe care am invatat-o mai sus.
2) Aflati cifra a din sistemul zecimal care verifica egalitatea

Solutie

Calculand

Iar daca inlocuim a in egalitate obtinem


.
3) Aflati cifrele a,b,c (in baza 10) stiind ca:
Solutie
Scriind toate numerele de mai sus din baza zece in sistemul zecimal obtinem:

Acum trebuie sa gasim numerele care verifica egalitatea.


Cum
luam a=1 obtinem
, pentru a ajunge la numarul luam c=8 si obtinem si
deci b=9
Deci cel mai important este sa scriem numerele din baza zece corect.

CLASA A VI A
Probleme care se rezolva cu ajutorul
ecuatiilor in multimea numerelor
intregi
Dupa ce am invatat sa rezolvam ecuatii si inecuatii in multimea numerelor intregi, dupa
cum bine stiti vine vremea sa invatam sa rezolvam si probleme care se rezolva cu ajutorul
ecuatiilor in multimea numerelor intregi.
De rezolvat probleme cu ajutorul ecuatiilor am mai invatat si in clasele mai mici diferenta
este ca atunci am invatt sa rezolvam in multimea numerelor naturale sau rationale
pozitive, iar acum si pentru numerele intregi.
Dar mai intai sa ne reamintim cu rezolvam ecuatiile si incuatiile in Z.
Rezolvati ecuatiile:

a)
Obserervati ca mai intai am scazut din ambii membri termenul liber 3, iar apoi am efectua
impartirea numerelor intregi.
b) Notiunea noua care am mai invatat-o la numere intregi a fost modulul sau valoarea
absoluta a unui numar intreg, asadar rezolvam si o ecuatie cand avem si modulul unei
expresii.

Observati ca in ambii membrii am impartit printr-un 2.


Dar de la definitia modulului stim ca
, astfel ecuatia devine
, si observam ca ecuatia nu are solutii in
Z
Dar mai stim si ca

Astfel ecuatia devine

, la
fel ca si mai sus ecuatia nu are solutii in Z.
2.Rezolvati inecuatiile in Z.
a)
Observam ca nu avem o ecuatie de forma , deci trebuie sa o aducem la forma
de mai sus, astfel avem
, asadar solutiile inecuatiei
sunt

Dar avem si ineciatii de forma

Ca sa rezolvam inecuatia in care apare si modulul trebue sa tinem cont de regula

Asadar inecuatia devine

Asadar solutia inecuatiei se afla intere numere -2 si 3, adica

Dar avem si inecuatii de forma


Regula pentru rezolvarea inecuatiilor de aceasta forma este:
, dar si
Astfel avem:
, deci solutia inecuatiei
este:
Dar mai avem de rezolvat si inecuatia:

Adica solutia inecuatiei este


Iar daca efectuam inetersectia celor doua inecuatii

Adica
Dar reintorcandu-ne la cea ce noi vrem sa discutam
Adica probleme care se rezolvam cu ajutorul ecuatiilor in Z.
dupa cum am zis probleme care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor am mai rezolvat, dar
acum ne reamintim etapele pe care trebuie sa le parcurgem pentru a rezolva problemele
cu ajutorul ecuatiilor in Z:
alegem necunoscuta, de cele mai multe ori alegem ca necunoscuta ceea ce ni se cere in
problema
scriem datele problemei in functie de necunoscuta aleasa
punem problema in ecuatie
rezolvam ecuatia
verificam si interpretam rezultatul
Exemplu
1. Daca inmultim un numar cu 3, iar rezultatul il adunam cu 40, obtinem -260. Aflati
numarul.
Solutie:
notam cu x numarul necunoscut
formam ecuatia

dupa ce am forma ecuatia rezolvam ecuatia:

Deci numarul gasit este -100.


2.Tatal, mama si fiul au impreuna 96 de ani.Tata este cu 8 ani mai in varsta decat mama,
iar fiul este cu 20 de ani mai tanar decat mama. aflati cati ani are fiecare.

Solutie:

Notam cu

x varsta tatalui

y varsta mamei

y varsta fiului
Astfel avem ecuatia Tatal, mama si fiul au impreuna 96 de ani.

Tatal este cu 8 ani mai in vatsta

astfel boservati ca in cazul de fata avem trei ecuatii cu trei necunoscute, daca inlocuim in
prima ecuatie obtinem

Deci am obtinut ca mama are 36 ani, iar tata

, adica tata are 44 ani, iar fiul

Asadar este foarte important sa cunoastem etapele pe care trebuie sa le parcurgem pentru
a rezolva probleme, dar si sa stim sa rezolvam ecuatii in multimea numerelor intregi.

Marimi invers proportionale


Marimile direct proportionale, dar si marimile invers proportionale joaca un rol important
in in viata de zi cu zi. Despre marimi direct proportionale am mai vorbit, pentu cei care
nu isi mai amintesc click aici.

Astfel acum definim notiunea de marimi invers proportionale:

Definitie: doua marimi se numesc invers proportionale, daca atunci cand una creste
(scade) de un numar de ori, atunci cealalta se micsoreaza (creste) de acelasi numar de ori.

Exemplu:
Numarul de muncitori si numarul de zile in care finalizeaza lucrarea.
astfel avem:
Numaru muncitori Numar zile
8 6
16 3
4 12

Din tabelul de mai sus avem ca

cu ajutorul exemplului de mai sus obtinem:

Proprietatile marimilor invers proportionale:


Raportul a doua valori din prima marime este egala cu inversul raportului valorilor
corespunzatoare din cealalta marime.

Produsul valorilor corespunzatoare din cele doua marimi este constant.

Definitie: Fiind date doua multimi

si , spunem ca intele elementele acestor multimi


exista o dependenta invers proportionala (adica sunt invers proportionale), daca
sau .

Aplicatii:

1. Aflati numerele rationale pozitive invers proportionale cu daca

Solutie: Numerele invers proportionale cu , daca

Ca sa ne fie mai usor le-am egalat cu k, si obtinem:

Astfel obtinem si

Dar si

Mai stim si ca . Astfel obtinem :

Acum aflam

Si

Asadar este foarte important sa intelegem notiunea de marime invers proportionala, cat si
marimi direct proportionale, notiuni care sunt folositoare si in rezolvarea problemelor
dein viata de zi cu zi.

Simetria fata de o dreapta


Majoritatea uita notiunea de simetria fata de o dreapta, adica simetricul unui punct fata
de o dreapta sau, mai mult, unui dintre voi stiti ce inseamna dar nu stiti sa o construiti.
Astfel stim de la simetria unui punct fata de un punct ca:
Simetricul unui punct A fata de un punct O este punctul B cu proprietatea ca distanta de
la A la o este egla cu distanta de la B la O, cu alte cuvinte ca B este mijlocul segmentului
AB.

si notam: sau
Dar noi astazi o sa discutam despre simetria unui punct fata de o dreapta.

Definitie: Doua punct A si B se numesc simetrice fata de o dreapta D, daca dreapta d este
mediatoarea segmentului [AB].

Observatie: Daca doua puncte sunt simetrice in raport cu o dreapta atunci fiecare dintre
ele este simetricul celuilalt fata de dreapta data.
La fel ca mai sus notam si citim simetricul punctului A fata de dreapta d este
punctul BAstfel daca avem
Aplicatii: Fie D un punct pe ipotenuza [BC] in triunghiul dreptunghic ABC. Notam cu E,
respectiv F simetricele punctului D fata de AB, respectiv AC. Aratati ca:

a) punctele E, A, F sunt simetrice


b)

Demonstratie:
Fie si
Si in dreptunghiul AMDP construim diagonala AD
Astfel avem triunghiurile si
Astfel avem (latura comuna)
(E erste simetricul lui D fata de AB)

Deci cu cazul de congruenta L.U.L de unde obtinem


ca
Dar si si adica avem (latura comuna)
(F este simetricul lui D fata de dreapta AC)
Dar si
Si cu cazul de congruente L.U.L obtinem ca
de unde obtinem ca

Si astfel avem ca , deci punctele F, A, E sunt coliniare.

b)
Observam ca
Mai sus am demonstrat ca latex \Delta AEM\equiv\Delta ADM$, de unde obtinem si ca

Dar mai stim si ca , adica


Si astfel obtinem , ceea ce trebuia sa
demonstram.
2. Daca si D este simetricul punctului C fata de AB, aratati ca

Demonstratie:

Fie
Astfel consideram triunghiurile:
si dreptunghice, deoarece AB mediatoarea dreptei CD
(latura comuna)
(D este simetricul lui C fata de dreapta AB)
Astfel obtinemn cu cazul C.C ca
so obtinem ca (1)
Acum consideram triunghiurile:
si , dreptunghice, deoarece AB mediatoarea dreptei CD si avem:
(deoarece D simetricul lui C fata de AB)
(latura comuna) si cu cazul de congruneta C.C obtinem ca
, de unde obtinem si ca (2)
Astfel avem triunghiurile:
si
Stim ca (din (1))
Dar si (din (2))
Si observam ca (latura comuna) si astel cu cazul de congruenta de la la
truighiuri oarecare L.L.L obtinem ca .

Asadar este foarte important sa cunoastem notiunea de simetricul unui punct fata de
un punct, dar si simetria unui punct fata de o dreapta, notiuni care sunt destul de
importante, constituind baza pentru ceea ce v-a urma.
Regula de trei simpla
Nu degeaba am invatat notiunile de raport, proportie, marimi direct proportionale,
dar si marimi invers proportionale. Astfel cu ajutorul acestor notiuni putem rezolva
probleme ce contin cele doua marimi direct sau invers proportionale, acestea pot fi
rezolvate folosind o schema bazata pe proprietatile acestor marimi numita regula de trei
simpla.

Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa avem in vedere urmatoarele doua proprietati:

daca doau marimi sunt direct proportionale, atunci raportul a doua valori ale uneia
dintre ele este egala cu raportul valorilor corespunzatoare ale celeilalte valori.

daca doua marimi sunt invers proportionale, atunci raportul a doua valori ale uneia
dintre ele este egala cu inversul raportului valorilor corespunzatoare ale celeilalte valori.

Regula de trei simpla pentru marimi direct proportionale:

Exemplu:

1. Daca din 20 Kg de caise se fac 12 Kg de dulceata, cate kilograme de dulceata se fac


din 25 Kg de caise?

Solutie:

Cantitatea de caise si cea de dulceata obtinuta sunt marimi direct proportionale.

Notam cu x cantitatea de dulceata si asezam datele problemei astfel:

20 Kg caise12 Kg dulceata

25 Kg caise x Kg dulceata

Astfel obtinem proportia:

Deci am obtinut 15 Kg de dulceata.

Astfel etapele pe care trebuie sa le parcurgem in rezolvarea problemelor pentru a aplica


regula de trei simpla sunt:

Asezam datele problemei intr-un tabel astfel incat valorile coresunzatoare aceleiasi
marimi sa fie unele sub altele si valorile necunoscute sa ocupe ultimul loc din acel tabel.
Marimile fiind direct proportionale, tabelul poate fi gandit ca o proportie.

Regula de trei simpla pentru marimi invers proportionale

Exemplu:

2. 10 mucitori sapa un sant lung de 120 m. Ce lungime va avea santul sapat de trei
muncitori cu acelasi ritm de lucru?

Solutie:

Numarul de muncitori si lungimea santului sunt marimi invers proportioanle. Notam cu x


lungimea santului necunoscut si asezam datele problemei astfel:

10 muncitori.120 m

3 muncitori..x m

Cum sunt marimi invers proportionale obtinem:

Deci trei muncitori sapa 36 m.

Etapele rezolvarii sunt:

Asezam datele problemei intr-un tabel astfel incat valorile coresunzatoare aceleiasi
marimi sa fie unele sub altele si valorile necunoscute sa ocupe ultimul loc din acel tabel.

Marimile fiind invers proportionale, tabelul poate fi gandit ca o proportie, produsul


valorilor corespunzatoare din cele doua marimi este constant.

Aplicatii:

20 muncitori termina o lucrare in 15 zile.

a) In cate zile termina lucrarea 15 muncitori?

b) Cati muncitori ar termina lucrarea in 10 zile?

Solutie:

a) Numarul de muncitori si numarul de zile sunt marimi invers proportionale. Notam cu x


numarul de zile necunoscute si asezam datele problemei astfel:

20 muncitori.15 zile
15 muncitori..x zile

Astfel obtinem proportia:

Deci 15 muncitori termina lucrarea in 20 de zile.

b) Numarul de muncitori si numarul de zile sunt marimi invers proportionale. Notam cu


x numarul de muncitori si asezam datele problemei astfel:

20 muncitori..15 zile

x muncitori10 zile

Astfel obtinem proportia:

Astfel 30 de muncitori termia lucrarea in 10 zile.

Bisectoarea unui unghi Proprietatea


bisectoarei
Despre bisectoarea unui unghi am mai invatat si in primul semestru la capitolul Unghi.
Dar acum discutam si de proprietatea bisectoarei, cat si despre concurenta
bisectoarelor intr-un triunghi, deoarece dupa cum am mai spus si intr-un alt articol,
bisectoarea este una din liniile importante intr-un triunghi.

Astfel reamintindu-ne definitia bisectoarei spunem ca:

Definitie: Bisectoarea unui unghi este semidreapta cu originea in varful unghiului,


interioara unghiului si care care imparte unghiul in doua unghiuri.
Proprietatile bisectoarei:
Un punct interior unui unghi este situat la egala distanta de laturile unghiului daca si
numai daca apartine bisectoarei acelui unghi.

Avem in ipoteza [OZ bisectoare unghiului

Concluzie:

Astfel stim ca distanta de la un punct la o dreapta este piciorul perpendicularei din


punctul dat pe drepata respectiva.

Stim ca [OZ este bisectoarea unghiului , astfel avem:

Mai stim si ca
Dar si

Iar in triunghiurile MAO si MBO, avem , adica avem


triunghiuri dreptunghice.
Mai stim si ca (latura comuna)
Dar si
Deci cu cazul de congruenta de la triunghiurile dreptunghice I.U, avem ca
de unde obtinem ca , adica

Bisectoarea unui unghi este locul punctelor situate la egala distanta de laturile unui
triunghi.

Teorema. Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt concurente. Punctul de


intersectie al bisectoarelor este situat la distanta egala de laturile triunghiului se noteaza
cu I. Punctul de concurenta al bisectoarelor se numeste centrul cercului inscris.

Centrul inscris in triunghi este cercul care este tangent la laturile triunghiului, adica are
in comun un singur punct cu fiecare latura a triunghiului.
Observati ca AA, BB si CC sunt bisectoare in triunghiul ABC, adica
AA bisctoarea unghiului
BB bisctoarea unghiului
CC bisctoarea unghiului
Iar punctul de intersectie il notam cu I, numit centrul cercului inscris.

Aplicatii:

In triunghiul avem: astfel incat


. Aratati ca

Demonstratie:

Observam ca [BE si [CF sunt bisectoarele unghiurilor $latex\widehat{ABC},


\widehat{ACB}$ dar si , atunci obtinem si ca [AD este
bisectoarea unghiului , adica obtinem ca:
Astfel consideram triunghiurile: si
unde am gasit ca:

(latura comuna)
Dar si (deoarece , adica formeaza un unghi de )
Si cu cazul de congruneta U.L.U, obtinem ca , de unde obtinem si ca
ceea ce trebuia sa demonstram.

Mediana in triunghi Concurenta


medianelor unui triunghi
Liniile importante in triunghi joaca un rol crucial in rezolvarea problemelor, astfel intr-un
triunghi liniile importante sunt: mediana, mediatoarea,bisectoarea si inaltimea, pentru cei
care nu va mai reamintiti click mai sus.

Astfel, astazi, discutam despre mediana si incepem prin a defini notiunea de mediana:

Definitie: Segmentul care uneste un varf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse se


numeste mediana.
Trebuie sa stim ca intr-un triunghi putem sa ducem trei mediane.
Daca construiti toate cele trei mediane intr-un triunghi o sa observati ca medianele sunt
concurente, iar punctul lor de intersectie se noteaza cu G, numit centru de greutate al
triunghiului.

Deci e important sa retinem urmatoarea teorema :

Teorema. Medianele unui triunghi sunt concurente, iar punctul de intersectie se noteaza
cu G, numit centru de greutate al triunghiului, fiind situat la doua treimi fata de varf si o
treime fata de baza.

Astfel avem: si avem , adica sunt concurente si punctul


de intersectie se noteaza cu G.
Si mai stim si ca:
Atentie intr-un triunghi oarecare medianele sunt concurente, dar nu si congruente (adica
nu au aceiasi lungime)

Mai stimisi ca:

Aplicatii:
1. Fie , in care avem , iar mediane. Aratati ca
.
Astfel avem in ipoteza
Ipoteza:

mediane.

Concluzie
.
Demonstratie:

Astfel consideram triunghiurile:


si , in care stim ca
(din ipoteza, deoarece triunghiul ABC isoscel)
(cum , obtinem ceea ce am spus)
Dar si

Deci cu cazul de congruneta L.U.L, obtinem ca si astfel obtinem si ca


.
Deci trebuie sa remarcam ca medianele corespunzatoare laturilor congruente intr-un
triunghi isoscel sunt congruente.

Nu acelasi lucru putem sa-l spunem si despre mediana corespunzatoare bazei intr-un
triunghi isoscel.

Exercitii rezolvate cu sume de fractii


Prezentam cateva exercitii rezolvate cu sume de fractii, mai complicate se pare, dat fiind
faptul ca sunt trimise de vizitatorii MatePedia.

1) Calculati: 400 supra 81 minus 399 supra 81 plus 398 supra 81 minus 397 supra 81
plus. 2 supra 81 minus 1 supra 81. Adica s-ar scrie cam asa

Observati ca pentru a calcula suma de mai sus am grupat termenii sumei cate 2 pentru a
efectua diferenta, unde am obtinut o suma in care numaratorul este 1. Acum trebuie sa
stabilim de cate ori apare termenul 1 si astfel efectuam impartirea > 400:2=200 (deoarece
termenii de mai sus i-am grupat cate 2) si astfel am obtinut rezultatul de mai sus.

2) Pentru ce numa , avem

Pentru a calcula membrul drept rescriem suma

Observati ca termenii de mai sus s-au redus ramanand doar primul termen si ultimul,
astfel egalitatea de mai sus devine:

Deci numarul natural gasit este 2010.

3) Rezolvati ecuatia:

Ca sa rezolvam ecuatia de mai sus de preferat ar fi sa nu ne gandim sa gasim numitorul


comun, sa amplificam si sa calculam cum am invatat, caci este o munca destul de grea si
anevoioasa, astfel mai intai ar trebui sa ne gandim cum sa scriem fiecare numarator, astfel
incat sa putem simplifica anumiti termeni. Astfel ecuatia rescriind-o obtinem:
Acum scriind suma de la numarator ca doua fractii obtinem urmatoarele fractii:

Acum simplificand fiecare fractie obtinuta mai sus, obtinem:

Observati ca cifra 1 se reduce, aparand atat in membrul stang cat si in membrul drept de 2
ori si astfel se reduc:

Observam ca

Si obtinem

4) Simplificati fractia:

Mai intai calculam suma, dar putem sa o si rescriem


astfel: , folosind formula

Pentru cei care sunteti in calsa a IX stiti ca teremenii acestei sume sunt termenii unei
progresii geometrice cu ratia: , adica formula

Pentru cei din gimnaziu trebuie sa retineti formula de mai sus. Si stim ca primul termen
il notam cu , iar q il obtinem observand la putere din cat in cat sunt termenii, iar
baza se pastreaza. Observam ca mai sus avem puterile:

Astfel daca efectuam scaderea intre primii doi termeni obtinem 2013-2012=1 si baza
pastrandu- se obtinem

Astfel suma devine:

Iar fractia devine: .

Observati ca mai sus numitorul l-am rescris astfel pentru a putea simplifica
fractiile: , adica am folosit regulile de calcul cu puteri.

Iar la numaratori observati ca doi termeni sau redus.

Si astfel am obtinut rezultatul de mai sus.


Asadar este important ca la acest gen de exercitii sa ne uitam cu atentie inainte de a
incepe sa le rezolvam si sa studiem toate posibilitatile pe care le avem, astfel incat sa
o alegem pe cea mai corecta si cea mai usoara.

Exercitii rezolvate cu media aritmetica


ponderata
Prezentam exercitii care se rezolva media aritmetica ponderata.

1.Calculati media ponderata a numerelor :

a)2 si 3 cu ponderile 2 si 8;

Solutie:

Ca sa intelegem trebuie sa ne reamintim definitia mediei aritmetice ponderate.

Media aritmetica ponderata a numerelor cu ponderile este egala


cu raportul dintre suma dintre produsul fiecarui numar cu fiecare pondera si suma
ponderilor

b)1/2 si 1/3 cu ponderile 4 si 6;

Solutie:

Observati ca mai sus am simplificat fiecare fractie cu un numar natural, iar apoi am
efectuat inmultirile corespunzatoare.

c)3/20;1/5;1 si 3 cu ponderile 4;2;3 si 5.

Solutie:

Calculati media ponderata a nr:

a)1,(3) si 3 1/3 ,cu ponderile 3 si respectiv 6;

Solutie:

Inainte de a calcula media aritmetica ponderata a numerelor mai intai transformam


fractiile zecimale in fractii ordinare si astfel avem:

Dar intoducem si intregii in fractie, adica


Iar acum calculand media aritmetica ponderata

b)1/2;1,3(8) si 0,(3) cu ponderile 1,9 si respectiv 6.

Solutie

La fel ma si mai sus mai intai transformam fractiile zecimale periodice in fractii ordinare
si astfel avem:

Putem sa transformam fractia zecimala de mai sus si astfel

Acum transformam urmatoarea fractie zecimala periodica simpla

Acum ca am transformat fractiile zecimale in fractii ordinare putem calcula media


aritmetica ponderata

Dar important sa ne reamintim si definitia pentru media aritmetica, adica.

Media aritmetica a numerelor este egala cu suma numerelor impartite la


numarul numerelor.

se noteaza media aritmetica a numerelor si este egala

Metoda triughiurilor congruente


In majoritatea problemelor de geometrie trebuie sa demonstram ca doua segmente sunt
congruente sau doua unghiuri sunt congruente.

In rezolvarea unei astfel de probleme se poate utiliza metoda triunghiurilor congruente


care consta in parcurgerea urmatoarelor etape:

sa identificam doua triunghiuri care contin cele doua elemente care trebuie demonstrate
ca sunt congruente, in pozitii corespunzatoare, si a caror congruenta poate fi aratata cu
criteriile de congruenta

aratam ca cele doua triunghiuri sunt congruente


si cu definitia triunghiurilor congruente obtinem congruenta celor doua elemente.

Acum sa ne reamintim criteriile de congruenta:

Cazul L.U.L

Daca doua triunghiuri au cate doua laturi respectiv congruente si unghiurile format de
aceste laturi congruente, atunci triunghiurile sunt congruente.

Cazul U.L.U

Daca doua triunghiuri au cate o latura si unghiurile alaturate acestei baze respectiv
congrunete, atunci triunghiurile sunt congruente.

Cazul L.L.L

Daca doua triunghiuri au laturile respectiv congruente, atunci triunghiurile sunt


congruente.

Cu ajutorul acestor criterii de congruenta, pentru a verifica congruenta celor doua


triunghiuri nu mai este nevoie sa verificam toate cele 6 perechi de elemente
corespunzatoare asa cum ne cere definitia, ci doar a trei dintre acestea corespunzatoare
unuia dintre cele trei criterii.

Observatii.

1. Cand folosim metoda triunghiurilor congruente trebuie sa tinem cont de informatiile pe


care ni le furnizeaza enuntul problemei, informatiile obtinute din figura corespunzatoare,
dar si de elementele teoretice pe care le cunoastem.

2. In cazul problemelor mai simple, cele trei informatii pe care trebuie sa le utilizam in
cazul de congruenta, sunt furnizate cu usurinta chiar din ipoteza problemei.

3. In cazul unei probleme mai dificile, in majoritatea timplului, sunt necesare


demonstratii pregatitoare pe care le folosim cand aratam congruenta celor doua
triunghiuri, asadar metoda triunghiurilor congruente poate fi folosita de mai multe ori
intr-o problema.

Aplicatii:

1. Fie ABC si DEF doua triunghiuri in care AB=4 cm

si .
aratati ca si

Astfel avem:
Ipoteza:

AB=4 cm

Concluzie:

Demonstratie:

Stim

Dar si .

Stim in ipoteza ca , adica

Dar stim si ca

, adica

Dar mai stim si din ipoteza ca , adica

Observati ca am obtinut doua laturi respectiv congruente, dar si unghiul format de aceste
laturile sunt congruente.

Deci cu cazul de congruenta L.U.L

De unde obtine si ca
Dar si

Mai mult din

2. Se dau . Bisectoarele unghiurilor si se intersecteaza in M, iar


bisectoarele unghiurilor si se intersecteaza in N. Aratati ca

Astfel in ipoteza avem:

Bisectoarele unghiurilor si se intersecteaza in M

Bisectoarele unghiurilor si se intersecteaza in N.

Concluzie:

Demonstratie:

Stim in ipoteza ca

Dar mai stim si ca:

Bisectoarele unghiurilor B si C se intersecteaza in punctul M

Stim ca bisectoarea unui unghi imparte unghiul dat in doua unghiuri congruente

Adica bisectoarea unghiului B, imparte unghiul B in doua unghiuri congruente,

adica

La fel procedam la toate unghiurile.

Mai stim din ipoteza ca , mai mult

Dar si , mai mult cu definitia bisectoarei obtinem


Tot din faptul ca stim si ca

Astfel cu cazul de congruenta U.L.U, obtinem ca , de unde obtinem


ca

Asadar astfel se aplica metoda triunghiurilor congruente.

Probleme rezolvate cu unghiuri Cum


transformam fractiile zecimale in
fractii ordinare
In acest articol prezentam un exercitiu de algebra de calasa a VI- a prin care ne
reamintim cum transformam o fractie zecimala in fractie ordinara, cat si notiunea
de fractie ireductibila, dar si o problema rezolvata de geometrie cu unghiuri.

1. Scrie ca fractie ordinara ireductibila :


A) 1,16 egal ..
B) 1,15 egal
C) 1,00016 egal
Soluite:
Mai intai transformam fractiile zecimale in fractii ordinare si apoi simplificam.
Observam ca avem doar fractii zecimale finitie

Astfel obtinem:
A)
Cum 29 si 25 sunt prime intre ele obtinem ca fractia de mai sus este ireductibila.

B)
Si la fel ca mai sus numerele 23 si 20 fiind prime intre ele rezulta ca fractia este
ireductibila, adica (23, 20)=1
C)

Observam ca mai intai am transformat fractia zecimala in fractie ordinara pentru cei care
nu va mai remaintiti click aici.

Mai intai am simplificat fractia ordinara prin 4, apoi iar printr-un 4 si astfel am obtinut la
numarator numarul 6251 si la numitor numarul 6250, astfel daca descompunem fiecare
numar in parte obtinem ca:

Astfel obtinem
Dar si
Iar cel mai mare divizor comun al numerelor este:
, adica numerele sunt prime intre ele, la cel mai mare divizor comun al
numerelor luam factorii comuni o singura data la puterea cea mai mica.

Deci important sa stim sa transformam fractiile zecimale in fractii ordinare, dar si sa


cunoastem notiunea de simplificare, adica a simplifica inseamna a imparti atat
numitorul cat si numaratorul la acelasi numar, iar o fractie se numeste ireductibila
daca cel mai mare divizor comun a numitorului si numaratorului este 1, adica numerele
sunt prime intre ele.

Problema :Se considera doua drepte a si b concurente in O.Calculati masura fiecarui


unghi cu varful in O stiind ca:

a)suma masurilor a doua dintre unghiuri este 108;


b)suma masurilor a trei dintre unghiuri este 208
Solutie:
Stim ca suma masurilor a doua dintre unghiuri este de

Daca unghiurile ar fi opuse la varf am avea

Dar stim ca unghiurile opuse la varf sunt congruente, adica

Si obtinem: iar

Am folosit faptul ca , iar unghiurile sunt unghiuri


opuse la varf.

b) suma masurilor a trei dintre unghiuri este 208

Astfel avem ca:


Cum unghiurile si sunt situate pe aceiasi dreapta b stim ca

Iar din relatia de mai sus

obtinem
Dar observam ca unghiurile si sunt opuse la varf adica congruente
Astfel obtinem

Si cum unghiurile si sunt opuse la varf obtinem si ca

Asadar e foarte important sa cunoastem notiunile referitoare la unghiuri, adica unghiuri


opuse la varf, cum arata un unghi alungit si ce masura are acesta.

Exercitii rezolvate cu divizibilitate


Prezentam doua exercitii rezolvate cu divizibilitatea numerelor naturale

1. Sa se afle numerele naturale a si b, stiind ca sunt indeplinite relatiile:


a-b= 156 si (a,b)=13
Solutie:
Ca sa aflam numerele a si b, trebuie sa tinem cont de conditiile de mai sus. Adica
a-b=156 dar si (a, b)=13
Dar, sigur a>b cum cel mai mare divizor comun a celor doua numere este 13, adica 13|a,
de unde conform definitiei divizibilitatii, rezulta ca exista un numar natural c astfel incat

si 13|b, de unde la fel conforma definitiei divizibilitatii numerelor naturale ca exista un


numar natural t, astfel incat

Astfel diferenta devine:

, cu c>t
Si obtinem
Deci diferenta dintre c si t este 12, dar si c>t, ca sa aiba loc sens diferenta.
Pentru t=1, obtinem
Si obtinem si
Pentru t=2, obtinem
Si obtinem
Si

Si am obtine ca cel mai mare divizor comun al numerelor este 26 si nu satisface cea de-a
doua conditie, deci nu convine.
Pentru t=3, obtinem
Si
Dar si
si la fel obtinem ca cel mai mare divizor comun al numerelor este 39 ceea ce nu convine
..

Pentru t=5, obtinem


Si obtinem
Si , ceea ce satisface conditia de mai sus.

Pentru t=7, obtinem


Si obtinem
Si , pentru care se verifica conditiile de mai sus.

Pentru t=11, obtinem


Obtinem
Si , de unde se verifica conditiile de mai sus.
Pentru t=13, obtinem
Iar numerele gasite sunt
Si
Astfel stim ca
Pentru t=17, obtinem c=12+17=29
Si obtinem si si asa mai departe.

2. Determinati numerle de forma 73xy(cu bara deasupra) divizible cu 36 ca numerele de


forma 73xy sa fie divizibile cu 36, trebuie sa fie divizibile atat cu 9 cat si cu 4, astfel
folosim criteriile de divizibilitate.

Stim ca un numar este divizibil cu 4 daca ultimile doua cifre sunt divizibile cu 4, dar si
criteriul de divizibilitate cu 9, adica un numar este divizibil cu 9 daca suma cifrelor este
divizibila cu 9, astfel avem:

Astfel pentru x=y=4, obtinem , dar este divizibil si cu 4, deci primul


numar gasit este 7344
Pentru x=6 si y=2 obtinem , dar nu si cu 4.

Si obtinem ca numarul 7362 nu este divizibil cu 36.


Pentri x=8 si y=0, obtinem
Iar numarul gasit este 7380 care este divizibil si cu 4, deci divizibil cu 36.
Deci numerele gasite sunt 7344 si 7380.

Unghiuri in jurul unui punct


Notiunea de unghi o cunoastem, dar e important sa intelegem si notiunea de unghiuri in
jurul unui punct cat si unghiuri opuse la varf.

Trei sau mai multe unghiuri sunt in jurul unui punct daca:
au un varf comun
oricare doua unghiuri vecine sunt adiacente (adica au interioarele disjuncte)
oricare punct din plan diferit de varful comun si nesituat pe nici una din laturile acestor
unghiuri apartin interiorului unui singur unghi

Unghiurile din figura de mai sus sunt unghiuri in jurul


punctului O.
Important e sa stim urmatoarea teorema pentru a rezolva problemele cu unghiuri in jurul
unui punct

Teorema: Suma masurii unghiurilor in jurul unui punct este de .

Aplicatii:

1. Unghiurile si sunt adiacente si suplementare, [OX este bisectoarea

unghiului si [OY este semidreapta opusa lui [OX. Daca , aratati


ca unghiurile si sunt suplementare.

Demonstratie:
Stim ca
Dar stim si ca [OX este bisectoarea unghiului AOB, deci obtinem ca:

Si cum stim ca unghiurile AOB si BOC sunt adiacente si suplementare obtinem ca:
Observam ca: (ca unghiuri opuse la varf)

Deci obtinem ca:


Dar mai stim si ca unghiurile AOX, XOB, BOC, COY, YOA sunt unghiuri in jurul unui
punct, deci stim ca suma masurii unghiurilor in jurul unui punct este egala cu
Deci avem ca

2. Aflati masurile unghiurilor:


daca sunt unghiuri in jurul unui punct O,

si
Demonstratie
Stim ca unghiurile sunt in jurul unui punct O astfel avem ca:

(1)

Dar cu relatiile de mai sus stim ca (2) si

(3)
Din relatiile de mai sus obtinem ca
Deci din (1) obtinem:
Acum ca stim masura unghiului putem afla masura celorlalte doua unghiuri.

Astfel din (3) avem ca

Dar si din (2) obtinem ca:

Asadar este foarte important sa cunoastem notiunea de unghi in jurul unui punct, dar si
notiunile de unghiuri opuse la varf.
Cum comparam doua numere
Prezentam exercitii in care prezentam modalitati in care comparam doua numere

1. Comparati numerele:
si .
Solutie:

Ca sa comparam cele doua numere, mai intai aducem numerele la forma cea simpla:
Astfel, pentru numarul a dam factor comun numarul

Acum efectuam operatiile in paranteza rotunda, adica ridicarea la putere si scaderea.

Si obtine rezultatul
Iar in cazul numarului b, dam factor comun numarul

Acum ca si mai sus efectuam operatiile din paranteza rotunda, adica ridicarea la putere
dar si diferentele
Si obtinem:
Deci obtinem numerele: si
Acum pentru a compara cele doua numere, ne folosim de regulile de comparare a
puterilor pe care le-am invatat.

Astfel, observam ca in ambele numere avem numarul 17, deci acum trebuie sa
comparam numerele cu puteri, astfel stim ca avem acelasi exponent, deci comparam
bazele si cum obtinem si ca .

b) si

Observam ca avem doua numere irationale, deci pentru a acompara cele doua numere
introducem mai intai factorii sub radicali si obtinem:

Dar si la b obtinemn .

Acum coparand numerele de sub radicali obtinem:

, deci obtinem si ca

O alta modalitate de comparare a celor doua numere este sa calculam fiecare numar in
parte, astfel avem ca:
Deoarece stim ca

Iar

Deoarecem stim ca

Deci obtinem ca , adica obtinem si ca .

c) cu

Ca sa comparam cele doua numere, folosim regulile de comparare a puterilor, astfel


pentru a compara cele doua numere, fie aducem numerele la aceiasi baza, fie la acelasi
exponent, pentru a le putem compara.

Astfel

Observati ca folosim si regulile de calcul cu puteri.

Acum pentru b, incercam sa-l aducem la aceiasi baza ca si numarul a

Astfel cum avem si aceiasi baza si acelasi exponent obtinem ca cele doua numere sunt
egale, adica a=b.

Exercitii rezolvate cu fractii zecimale si


fractii ordinare
Prezentam cateva exercitii pe care le rezolvam cu ajutorul fractiilor zecimale si
fractiilor ordinare

1. Scrieti 3 numere zecimale cuprinse intre 14,23 si 15,431.

Solutie:

Stim ca numerele zecimale, sau cum mai sunt numite si fractii zecimale, sunt cele cu
virgula, deci in cazul acestui exercitiu trebuie sa scriem trei numere zecimale care sa fie
mai mari decat 14,24 si mai mici decat 15,431, astfel numarele zecimale mai mari decat
14,23 si mai mici decat 15,431 sunt 14,25; 14,57; 15,428.

2. Stiind ca si ,determinati x+y+z.

Ca sa aflam x+y+z trebuie sa ne folosim de cele doua relatii de mai sus


Astfel prima relatia de mai sus putem sa o scriem pentru a ne
putea folosi de relatia de mai sus, astfel daca comutam termenii intre ei obtinem:

Dar cum stim din cea de-a doua relatie ca

Prima relatie
devine

Acum daca in ultima relatie dam factor comun cifra 4 relatia


devine

Si astfel am obtinut ca suma x+y+z=6

Observati ca pentru a rezolva exercitiile de forma celor de mai sus trebuie sa ne folosim
de ceea ce ne da exercitiul.

3. Calculati:

Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus trebuie sa tinem cont de ordinea efectuarii


operatiilor, astfel mai intai efectuam operatia de inmultire:

Acum pentru a efectua calculele, mai intai aducem la acelasi numitor

Exercitii rezolvate cu factorul comun


Prezentam exercitii pe care le rezolvam dand factorul comun, dar si folosind regulile de
calcul cu puteri, cat si proprietatile relatiei de divizibilitate.

1. Calculati suma 8+16+24+32___+4000

Daca dam factor comun numarul 8 suma devine:

Acum ca sa calculam suma 1+2+3++500


Folosim formula

Deci in cazul sumei noastre avem:

Dar avem de calculat

2. Aflati x, daca 2a+b=5 si 4ax+2bx+2=22

Ca sa aflam x in relatia a doua dam factor comun pe x , dar si pe 2x si obtinem:

3. Aratati ca numarul , pentru orice n


numar natural

Ca sa aratam ca numarul este divizibil cu 17 folosim regulile de calcul cu puteri, adica


stim ca

Astfeln

Acum efectuam produsul in parantezele pe care le avem mai sus:

Acum daca dam factor comun numarul

Si obtinem:

Si obtinem ca este divizibila cu 17, deoarece cu ajutorul proprietatilor de la divizibilitate


stim ca:

Daca si , atunci (daca b divide a, atunci b divide orice multiplu al lui a)

Asadar este foarte important sa cunoastem notiunea de factor comun, dar si proprietatile
relatiei de divizibilitate.

Ridicarea la putere cu exponent numar


natural a unui numar rational pozitiv
Reguli de calcul cu puteri
Despre ridicarea la putere a unui numar am mai invatat si in clasa a V-a, dar in clasa a v-a
am invatat ridicarea la putere a unui numar natural.Astazi invatam ridicarea la putere cu
exponent numar natural a unui numar rational pozitiv, dar si reguli de calcul cu puteri, pe
care unii dintre voi vi le reamintiti de la numere naturale.
Stiti ca ridicarea la putere a unui numar este o inmultire repetata.
De exemplu:
asta pentru ridicarea la putere cu exponent cu numar natural a unui
numar natural.
Def: Daca si se defineste puterea -a a unui numar natural a sau a la
puterea n.

Prin conventie pentru si si mai stim ca nu are sens.


In cazul de mai sus a este baza, iar n se numeste exponent.
Exemplu:
dupa cum am invatat la inmultirea numerelor rationale.
Reguli de calcul cu puteri
Fie si . atunci in calcule cu puteri se aplica urmatoarele reguli:

1) Inmultirea puterilor cu aceeasi baza (se copiaza baza si se aduna exponentii)

2) Impartirea puterilor care au aceeasi baza (se copiaza baza si se scad exponentii)

3) Puterea unei puteri (se copiaza baza si se inmultesc exponentii)

4) Puterea unui produs (se ridica al putere fiecare factor al produsului)

5)Puterea unui cat (se ridica la putere fiecare factor al catului

Prezentam cateva exemple prin care sa intelegem notiunile pe care le-am prezentat mai
sus:
1) Calculati si scrieti rezultatul sub forma de fractie zecimala
a)
b)

2) Calculati folosind o singura regula


a) .
b)

La exercitiul b) am folosit regula a patra (puterea unui produs, cand nu avem aceeasi
baza, dar avem aceeasi exponent copiem expondentii si inmultim bazele), iar noi am
simplificat pe diagonala prin 3.

c) .

Deci important la regulile de calcul cu puteri este sa invatam regulile dar sa si stim sa le
aplicam.

Exercitii rezolvate cu criteriile de


divizibilitatii
Prezentam trei exercitii care se rezolva cu ajutorul criteriilor de divizibilitate.
1. Cate nr de trei cifre avand ultima cifra egala cu 2 sunt divizibile cu 3 .
2. Cate nr de forma 2ab sunt divizibile cu 5.
3. Cate nr de forma ab6c sunt divizibile cu 2 dar cu 5 ?
Solutie:

1. Stim ca numerele de forma trebuie sa fie divizibile cu 3, dar cum stim ca ultima
cifra este egala cu 2, numarul devine:
Iar daca folosim criteriul de divizibilitate cu 3 stim ca un numar este divizibil cu trei daca
suma cifrelor este divizibila la trei.
Astfel numarul devine:
Cum a nu poate sa fie 0, luam pentru inceput a=1
si obtinem
Astfel daca luam b=0, obtinem
Deci primul numar care l-am gasit este 102
Acum daca luam b=3, obtinem numarul 132 care este divizibil cu 3
Daca luam b=6, obtinem numarul 162, care la fel este divizibil cu 3
Daca luam b=9, obtinem numarul 192, care la fel este divizibil cu 3.
Dar acum putem lua si a=2 si numarul devine
Deci pentru b=2, numarul devine 222, care la fel este divizibil cu trei, deoarece
Pentru b=5, numarul devine 252, care este divizibil cu 3
Pentru b=8, numarul devine 282, care este divizibil cu 3 si am terminat cu a=2, deoarece
daca mai incercam sa gasim un numar divizibil cu 3, pentru b trebuie sa luam o cifra si nu
un numar.
Pentru a=2, numarul devine si ca sa fie divizibil cu trei suma cifrelor trebuie sa fie
divizibila cu trei

Astfel daca luam b=4, numarul devine 342, care este divizibil cu trei
Daca luam b=7, numarul devine 372, care este divizibil cu 3
Si astfel am terminat si pentru a=3
Acum pentru a=4, numarul devine
Pentru b=3, obtinem numarul 432, care este divizibil cu 3
Pentru b=9, obtinem numarul 492, care este divizibil cu 3 si astfel am terminat si pentru
a=4 si b=9
Acum pentru a=5, numarul devine
Deci pentru b=2, numarul devine 522 si este divizbil cu 3
Pentru b=5, numarul devine 552 la fel este divizibil cu 3
Pentru b=8, numarul devine 582, care este divizibil cu 3

Acum pentru a=6, numarul devine


Iar pentru b=1, numarul devine 612, divizibil cu 3
Pentru b=4, numarul devine 642, divizibil cu 3
Pentru b=7, numarul devine 672, divizibil cu 3
Pentru a=7, numarul devine
Pentru b=0, numarul devine 702, divizibil cu 3
Pentru b=3, numarul devine 732, divizibil cu 3
Pentru b=6, numarul devine 762 divizibil cu 3
Pentru b=9, numarul devine 792, divizibil cu 3

Pentru a=8, numarul devine


Pentru b=2, numarul devine 822, divizibil cu 3
Pentru b=5, numarul devine 852 divizibil cu 3
Pentru b=8 , numarul devine 882, divizibil cu 3
si pentru a=9, numarul devine
Pentru b=1, numarul devine 912, divizibil cu 3
Pentru b=4, numarul devine 942, divizibil cu 3
Pentru b=7, numarul devine 972, divizibil cu 3

2. Cate nr de forma 2ab sunt divizibile cu 5.


Ca numerele sa fie divizibile cu 5 folosim criteriul de divizibilitate cu 5, adica ultima
cifra trebuie sa fie 0 sau 5, astfel pentru inceput, daca luam b=0 numarul devine
2a0 iar cifra a poate sa fie
deci numerele pe care le gasim sunt 200; 210; 220; 230; 240; 250; 260; 270; 280; 290
dar ultima cifra poate sa fie si 5, dupa cum am spus mai sus, astfel numrul devine
2a5, iar numerele divizibile cu 5 sunt:
205; 215; 225; 235; 245; 255; 265; 277; 285; 295.

3. Cate nr de forma ab6c sunt divizibile cu 2, dar cu 5?


Ca sa vedem cate numere sunt divizibile cu 2, folosim criteriu de divizibilitate cu 2, deci
c poate sa fie 0 2, 4, 6, 8, iar a poate sa ia valorile 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9 si b=0, 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8, 9
Iar ca sa fie divizibile cu 5 folosim criteriul de divizibilitate cu 5, deci ultima cifra trebuie
sa fie 0 sau 5, iar a si b la fel ca mai sus.

Marimi direct proportionale


Dupa ce vi s-au introdus notiunile de raport si proportie, azi o sa discutam despre
marimi direct proportionale.

Cum si la ce ne ajuta aceste marimi direct proportionale?

Raspunsul o sa-l aflam pe parcursul acestui articol, dar mai intai definim notiunea de
marime direct proportionala:

Definitie. Doua marimi se numesc direct proportionale, daca depind una de cealalta ,
astfel incat daca una creste de un numar de ori, atunci si marimea celeilalte creste de
acelasi numar de ori.

Exemplu:

1 Kg de fructe costa 2 lei, atunci 2 Kg costa de doua ori mai mult, 3 Kg costa de trei ori
mai mult.

Astfel intre cantitati si cost exista o relatie de directa proportionalitate.

1 Kg=2 lei

2 Kg= 4 lei

3 Kg=6 lei

Observati ca cu cat Kg cresc, creste si costul.

Matematic scriem:

Multimea ordonata este direct proportionala cu multimea daca


si numai daca
Valoarea comuna a acestor rapoarte se numeste coeficient de proportionalitate si se
noteaza de regula cu k, unde

Aplicatii:

1. Numerele x+y, y+z si z+x sunt direct proportionale cu 3, 4 si 5.

Aflati valoarea raportului , unde

Solutie:

Stim ca numerele x+y, y+z si z+x sunt direct proportionale cu 3, 4 si 5, astfel obtinem:

Iar valorea comuna a acestor rapoarte o notam cu k , astfel obtinem:

Astfel daca adunam cele trei relatii de mai sus obtinem

Astfel stim ca

, dar si x+y+z=6k, deci obtinem

Dar si

si

Si nu in ultimul rand si

Din ipoteza mai stim ca

Observati ca la exercitiul de mai sus am folosit pentru inceput definitia pe care am


enuntat-o la inceputul articolului, definitia marimilor direct proportionale. Am egalat
fiecare raport cu k si asa am aflat cele trei relatii pe care le-am adunat, dupa care am dat
factor comun pe 2 si am simplificat, de unde am obtinut ca suma celor trei numere este
6k. Si astfel cu ajutorul acestei relatii am putut afla fiecare numar, dar si valoarea
raportului.

Asadar marimile direct proportionale ne ajuta sa gasim mai repede pretul unui produs si
nu numai, daca ii dublam sau ii triplam cantitatea, in viata de zi cu zi sa aflam mai repede
pretul unei cantitati mai mari la un produs. Observati exemplul pe care l-am dat mai sus.

Astfel este important sa tinem minte ca doua marimi se numesc direct proportionale,
daca depind una de cealalta, astfel incat daca una creste atunci si cealalta creste sau
daca una scade atunci si cealalta scade.

Probleme rezolvate pentru Denisa


Se considera triunghiul ABC si fie D si E simetricele punctelor B si respectiv C fata de A.
Aratati ca DE paralel pe BC .

Demonstratie:

Daca D este simetricul lui B fata de A stim ca , iar daca

E este simetricul lui C fata de A obtinem de asemenea ca

Astfel obtinem ca

Astfel avem ca

Dar mai observam si ca


Deci cu cazul de congruenta L.U.L

Deci obtinem si ca:

Dar si ca

Observam ca drepta EC intersecteaza dreptele DE si CB in doua puncte distincte diferite,


adica in punctele E si C deci EC este secanta si astfel cu criteriile de paralelism obtinem
ca: ED||BC

Unghiul (ca unghiuri alterene interne)

In triunghiul ABC fie [BE bisectoarea unghiului B ,cu E apartine (AC) ,iar D apartine
(AB) astfel incat [BD] congruent cu [DE] . Aratati ca DE paralel pe BC .

Demonstratie

Observam ca triunghiul BDE este isoscel de baza BD (deoarece din ipoteza avem ca
), astfel obtinem ca:

Dar mai stim si ca BE este bisectoare astfel obtinem ca:

De unde rezulta ca si

Observam ca BE este intersecteaza doua drepte distincte in doua puncte diferite, astfel
obtinem ca BE este secanta.
Si cum unghiul DEB congruent cu unghiul ECB ca perechi de unghiuri alteren interne,
obtinem cu ajutorul criteriilor de paralelism ca: DE||BC.

Criterii de paralelism
Criterii de paralelism

Teorema. Daca doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri alterne interne
congruente, atunci dreptele sunt paralele.

Redactarea simbolurilor

si sunt unghiuri alterne interne formatele de dreptele a si b cu secanta s.


Deci a||b.
Mai exista si alte criterii de paralelism care sunt consecinte ale teoremei de mai sus.
Daca, doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri alterne externe
congruente, atunci dreptele sunt paralele.
Daca, doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri corespondente
congruente, atunci dreptele sunt paralele.
Daca, doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri alterne interne de
aceiasi parte a secantei suplementare, atunci dreptele sunt paralele.
Daca, doua drepte determina cu o secanta o pereche de unghiuri alterne externe de
aceiasi parte a secantei suplementare, atunci dreptele sunt paralele.
Problema:

1) Fie triunghiul isoscel ABC, in care prelungim inaltimea ,


dincolo de D cu segmentul . Demonstrati ca:

a) AB|| CM

b) AC||BM

Demonstratie:

Observam ca

Deci cu cazul L.U.L cele doua triunghiuri sunt congruente.


Astfel stim si ca
Mai mult si avand pozitii de unghiuri alteren interne rezulta ca AB||CM.
BC fiind secanta.
b) Observam ca

Deci cu cazul L.U.L cele doua triunghiuri sunt congruente.


Gasim si ca

Mai mult
si avand pozitii de unghiuri alterene interne rezulta ca AC||BM.

Proportii : Proprietatea fundamentala a


proportiilor
Astazi o sa discutam despre proportii, proprietatea fundamentala a proportiilor, dar
prezentam si o problema rezolvata care se rezolva cu ajutorul rapoartelor.

Dar mai intai sa ne reamintim definitia raportului:

Definitie: Fiind date doua numere rationale pozitive a si b, cu , prin raportul lor
intelegem numarul rational a:b, notat

Acum definim notiunea de proportie:

Definitie: Egalitatea a doua rapoarte se numeste proportie.

Daca rapoartele si au aceiasi valoare, ele formeaza proportia , iar numerele a, b,


c, d se numesc termenii proportiei.

Termenii a si d se numesc extremi, iar b si c se numesc mezi.

Exemplu :

(ambele rapoarte au valoarea 2).

Proprietatea fundamentala a asemanarii

Teorema. Intr-o proportie produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.

, unde

Reciproca teoremei .

Daca numerele a,b, c, d verifica relatia , atunci ele pot fi termenii unei
proportii.

Exemplu :

Determinati valoarea lui x din proportiile :

a)

Deci am gasit ca x=6.

In cazul de mai sus am folosit proprietatea fundamentala a proportiilor.

Observam ca daca inlocuim pe x, obtinem o prportiea


b)

Acum efectuam proba:

Cea ce trebuia sa aratam.

Problema rezolvata

Suma a doua numere este 64 iar raportul lor este .Sa se afle numerele.
Solutie:
Notam cu a si b cele doua numere
Acum formam ecuatiile
(suma a doua numere este 64)
(raportul celor doua numere este )
Acum daca inlocuim in prima ecuatie obtinem:

Acum ca stim b putem afla a, astfel avem:

Astfel am gasit ca a=28.


Acum efectuam proba:

Iar raportul celor doua numere este:

Deci se verifica.

Unghiuri determinate de doua drepte cu o


secanta Drepte paralele
Despre unghiuri am mai discutat si in semestrul anterior, dar acum o sa discutam
despre unghiuri determinate de doua drepte cu o secanta .

Incepem prin a defini notiunea de secanta

Definitie: O dreapta care intersecteaza doua drepte paralele in doua puncte distincte se
numeste secanta.
d este secanta.

Despre unghiuri interne si unghiuri externe am mai discutat, iar notiunile noi pe care le
introducem acum sunt notiunile de: unghiuri corespondente, unghiuri interne de
aceasi parte a secantei, dar si unghiuri externe de aceiasi parte a secantei, in figura
alaturata o sa arata si care sunt aceste unghiuri.

Astfel fata de dreptele date a si b, unghiurile 4, 3, 5, 6 sunt interne, iar unghiurile 1, 2, 7,


8 sunt externe.

Fata de secanta d unghiurile 1, 4, 5, 8 sunt de aceiasi parte a secantei.

La fel si fata de secanta d unghiurile 2, 3, 6,7 sunt de aceiasi parte a secantei.

Iar fata de secanta d unghiurile 2 si 8, 4 si 6 sunt de o parte si de alta a secantei.

Unghiurile determinate de doua drepte paralele cu o secanta se denumesc astfel:

unghiuri alterne externe: 1 si 7 sau 2 si 8


unghiuri alterne interne: 4 si 6 sau 3 si 5

-unghiri corespondente: 2 si 6 sau 3 si 7 sau 1 si 5 sau 4 si 8.

unghiuri externe de aceiasi parte a secantei d:1 si 8 sau 2 si 7

unghiuri interne de aceiasi parte a secantei d: 3 si 6 sau 4 si 5.

Dupa cum bine stiti si despre dreptele paralele am mai discutat, dar acum o sa mai
invatam si anumite criteii de paralelism.

Definitie: Doua drepte se numesc paralele daca nu au niciun punct in comun.

Matematic scriem:
si citim dreapta d este paralela cu dreapta c.
Problema
1) Dreptele paralele a si b sunt taiate de secanta d in punctele si
. Prin mijlocul O a segmentului se duce o dreapta oarecare e, care
intersecteaza pe a in M si pe b in N. Demonstrati ca:
a)
b)
Demonstratie
Observam ca
(unghiuri alterne interne)
Din ipoteza stim ca

Dar din figura observam ca


(ca unghiuri opuse la varf).
Deci cu cazul de congruenta U.L.U

Si astfel gasim si ca

b)
Stim din ipoteza ca

Mai stim si ca
(ca unghiuri opuse la varf)

Si cu cazul de congruenta L.U.L

Cum cele doua triunghiuri sunt congruente gasim si ca

2) Fie triunghiul isoscel ABC cu AB=AC in care prelungim inaltimea dincolo de D


cu segmentul . Demonstrati ca
a)
b)
.
Demonstratie:

a) stim din ipoteza ca

(ca unghiuri opuse la varf)


Stim ca AD este inaltimea corespunzatoare bazei intr-un triunghi isoscel, deci este si
mediana, conform proprietatii Triunghiului isoscel, deci
Deci mai stim si ca

Deci cu cazul L.U.L


Deci obtinem din congruenta triunghiurilor ca

sau mai mult


BC, fiind secanta, iar unghiurile au pozitia de alterne interne, conform
Teoremei de mai sus rezulta ca AB||CM.
b) Stim din ipoteza ca

(ca unghiuri opuse la varf)


Dar si din punctul a stim ca
.
Deci cu cazul de congruenta L.U.L
Deci stim si ca
, dar mai mult
, avend pozitia de unghiuri alterne interne, conform teoremei de mai sus
AC||MB.

Mediatoarea unui segment Mediatoarele


laturilor unui triunghi
Despre mediatoare nu am mai discutat pana acum, dar trebuie sa stim ca face parte din
liniile importante in triunghi alaturi de inaltime, mediana si bisecoare .Dupa cum
bine stiti pana acum am invatat inaltimea , iar astazi o sa discutam despre mediatoarea
unui segment Mediatoarele laturilor unui triunghi.

Definitie: Mediatoarea unui segemnt este perpendicularea construita prin mijlocul


acestuia.

dreapta d este mediatoarea segmentului .


Cu simboluri redactam:

O este mijlocul segmentului d este mediatoarea segmentului .


Teorema. Un punct apartien mediatoarei unui segment daca si numai daca este egal
departat de capetele segmentului.
Mediatoarele laturilor unui segment
Deoarece stim ca orice triunghi are trei laturi, deducem ca putem duce in orice triunghi
trei mediatoare.
Definitie. Mediatoarea unui triunghi este perpendiculara construita prin mijlocul
segmentului.

Teorema. Intr-un triunghi mediatoarele sunt concurente, iar punctul de intersectie se


noteaza cu O si se numeste centrul cercului circumscris.
In cazul triunghiului ascutitunghic punctul de intersecti al mediatoarelor, adica centrul
cercului circumscris se afla in interiorul triunghiului.
In cazul unui triunghi dreptunghic centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei.
In cazul unui triunghi obtuzunghic centrul cercului circumscris este un punct in
exteriorul triunghiului.

Problema:

In triunghiul ABC, dreptunghic in A si , iar O este un punct pe ipotenuza

BC, astfel incam . Demonstrati ca


Demonstratie

In triunghiul ABC dreptunghic in A stim casura unghiului B, si putem sa aflam masura


unghiului C, astfel avem
Din ipoteza problemei stim ca , deci in triunghiul AOB stim ca

si astfel aflam ca masura unghiului

, deci triunghiul AOB este isoscel.


Adica
(*)
Stim ca masura unghiului A este de 90 de grade, dar din ipoteza stim si

, deci putem sa aflam , deci

Stim ca si , deci gasim ca si

, astfel triunghiul ACO este echilateral.


Avem ca
AO=CO=AC
Adica

Din (*) stim ca

Cu tranzitivitatea gasim ca
2) Fie M si N puncte de o parte si de alta a segmentului . Se stie ca si
. Demonstrati ca MN este mediatoarea segmentului

Ca sa aratam ca MN este mediatoarea segmentului luam triunghiurile MAN si


MBN, astfel

(din ipoteza)
(din ipoteza)
(din figura)
Deci cu cazul L.L.L .

Deci stim si ca unghiurile sunt congruente:

Dar aratam si ca

(din ipoteza)

(latura comuna)

Deci gasim cu cazul L.U.L ca .

Astfel gasim si ca , deci O este mijlocul segmentului AB.

Am aratat ca MO este mijlocul segmentului (*).

Acum sa aratam ca MO este perpendiculara segmentului .

Stim ca , deci

, adica notam

Dar stim

Deci (**)

Mai stim si ca

Deci din (*) si (**) gasim ca MN este mediatoarea segmentului .

De unde rezulta ca este mediatoarea unui segment adica al .


Rapoarte si proportii Raport Valoarea
raportului
Dupa ce am invatat sa rezolvam exercitiile cu numere rationale, dar si ecuatiile cu
numere rationale a venit vremea sa discutam despre Rapoarte si proportii, astazi
discutam despre Raport.

Definitie: Fiind date numerele rationale pozitive a si b, cu , prin raportul lor


intelegem numarul rational , notat .

Exemplu:

Intr-o clasa sunt 16 baieti si 12 fete. Spunem ca raportul dintre numarul baietilor si
numarul fetelor este egal cu .

Scriem este raportul, iar a si b sunt termenii raportului.

Observatie la scrierea raportului a doua marimi, de aceiasi natura, trebuie tinut seama ca
aceasta trebuie obligatoriu sa fie exprimate in aceiasi unitate de masura.

Exemplu:

1) Latimea unui dreptunghi este egala cu , iar lungimea este egala cu .


Pentru a afla raportul dintre latimea l si lungimea L dreptunghiului, mai intai
transformam si apoi obtinem:

Dar putem sa formam rapoarte si cu cantitati de tipuri diferite:

Exemplu:

Daca unui om ii trebuie 4 ore pentru a parcurge 16 km, atunci se formeaza raportul dintre
distanta parcura si numarul de ore

In cazul de fata formarea raportul a dus la un nou concept dupa cum bine stiti si de la
Fizica, adica de viteza .

Valoarea raportului

Fiecare raport are o valoare c, pe care o obtinem astfel


Exemplu :

Valoarea raportului este egala cu 3,5, deoarece avem

Exercitiu:

1) Se stie ca . Calculati valoarea raportului

Solutie :Stim ca

Daca inmultim cu 5, egalitatea de mai sus obtinem:

Acum cada impartim la 11 egalitatea pe care am obtinut-o mai sus obtinem:

Si astfel am obtinut ca raportul .

2) Stiind ca aflati valoarea raportului daca exista.

Solutie :

Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus scoatem pe x in functie de y si astfel obtinem:

Iar acum inlocuim in raportul pe care ni-l da problema:

Observam ca nu putem sa efectuam scaderea in multimea numerelor naturale, iar la


numitorul raportului obtinem 0, si din definitia raportului stim ca numitorul trebuie sa fie
diferit de 0, deci raportul nu exista.

3) Un dreptunghi are aria egala cu . Determinati lungimile laturilor sale stiind ca


raportul dintre latime si lungime are valoarea .

Solutie

Stiind aria dreptunghiului, astfel scriem:


(*)

Dar mai stim si

Astfel daca scoatem latimea in relatia de mai sus in funtie de lungime obtinem:

Acum inlocuind in relatia (*) obtinem:

Deci lungimea este de 3 cm.

Acum sa aflam latimea

Stim ca :

Deci lungimea este egala cu 2 cm.

Procentele Cresteri si scaderi cu procente


Despre Procente am mai discutat si in clasa a V-a, dar acum notiunea noua pe care o
introducem este Cresteri si scaderi cu procente .

Astfel,inainte de a aprofunda notiunea de cresteri si scaderi cu procente, sa ne reamintim


cea ce am invatat, adica ce sunt procentele:

Stim ca, daca p% din x este egal cu y, scriem: .

In relatia de mai sus p% reprezinta raportul procentual, x se numeste intregul, iar y


reprezinta parte corespunzatoare din intreg .

Determinarea a p% dintr-un numar x dat (ne lipseste y)

p% din x=

Exemplu:

O banca da dobanda anuala de 17%. Ce dobanda va primi dupa un an un client care are o
depunere de 500 lei.
Solutie

Calculam .

Deci dobanda pe care o va primi clientul va fi de 85 de lei.

Aflarea unui numar cand se stie p% din el (lipseste x).

Exemplu:

O gospodina a cheltuit la piata 60% din suma pe care o avea, adica 90 de lei . Ce suma
avea o gospodina la ea?

Solutie:

Observati ca stim raportul procentual, dar nu stim cea ce este dupa din, adica intregul,
Deci problema o sa o rezolvam cu ajutorul unei ecuatii.

-fie x suma de bani

Deci obtinem:

Deci gospodina a avut la piata 150 de lei.

Cum aflam raportul procentual? (lipseste p%)

Exemplu:

O gospodina cheltuieste la piata 90 de lei din cei 150 de lei pe care ii avea. Cat la suta din
suma a cheltuit la piata?

Astfel avem:

. Deci

Cresteri si scaderi cu p%.


Exemplu

Un produs ce costa 400 de lei se scumpeste cu 20%. Cat costa produsul?

Solutie

Calculam mai intai cu cat se scumpeste produsul, astfel avem:

Deci produsul costa:

400+80=480 lei.

Probleme

1) Se stie ca 21% dintr-o cantitate de lapte este smantana, iar 25% dintr-o cantitate de
smantana este unt.Aflati din cate kilograme de lapte se pot obtine 52,5 kg de unt.

Solutie:

Fie x- cantitatea de lapte

y- cantitatea de smantana

z- cantitatea de unt

Astfel obtinem ecuatia:

Si

Dar stim ca z=52,5 kg.

Astfel obtinem:

Deci avem 210 kg de smantana

Acum ca sa aflam cantitatea de lapte calculam


Deci cantitatea de lapte este de 1000 de kg.

2) Dupa o reducere de 6% si o alta de 5% un produs costa 178,6 lei. Aflati pretul initial.

Fie x-pretul initial al produsului, astfel obtinem ecuatia:

Acum rezolvam ecuatia:

Deci pretul initial al produsului este de 200 lei.

Perpendicularitatea Inaltimea in triunghi


Concurenta inaltimilor intr-un triunghi
Despre perpendicularitate si inaltimea intr-un triunghi

Dupa ce am definit notiunea de triunghi si am invatat elementele sale, dar si tipurile de


triunghi precum si cum sa aratam ca doua triunghiuri sunt congruente, adica congruenta
triunghiurilor, a venit vremea sa discutam despre
Perpendicularitatea, Inaltimea intr-un triunghi, Concurenta inaltimilor intr-un
triunghi
Despre Perpendicularitate am mai auzit, dar haideti sa ne reamintim, astfel :
Definitie Doua drepte se numesc perpendiculare daca formeaza un unghi de .

daca si numai daca .


Acum definim inaltimea intr-un triunghi.
Definitie: Perpendicularea construita din varful triunghiului pe latura opusa se numeste
inaltime.

Redactarea simbolurilor
AD inaltime in triunghiul ABC, daca si numai daca
Observatie: Punctul D se numeste piciorul inaltimii din A, iar BC este baza triunghiului,
sau AD este inaltimea corespunzatoare laturii BC in triunghiul ABC.
Orice triunghi are trei inaltimi.
Concurenta inaltimilor intr-un triunghi
Teorema. Intr-un triunghi inaltimile sunt concurente, iar punctul de intersectie se numeste
ortocentrul triunghiului care se noteaza cu H.

AD, BE, CF sunt inaltimi in , daca si numai daca exista H, astfel incat

Observatie : In orice triunghi ascutitunghic inaltimea este situata in interiorul


triunghiului.
Scriem
In orice triunghi dreptunghic ortocentru coincide cu varful drept al triunghiului,
deoarece doua dintre inaltimi sunt cele doua catete ale triunghiului.
Scriem

In orice triunghi obtuzunghic ortocentrul se afla in exteriorul triunghiului.


Scriem .

Problema

1) In triunghiul ABC construim inaltimea AM cu , stiind ca M este mijlocul


laturii , aratati ca triunghiul ABC este isoscel.
Demonstratie:

Daca M este mijlocul lui BC stim ca


(din ipoteza)
Stim ca AM este inaltime in triunghiul ABC, deci (deoarece AM
este perpendiculara dusa din varful triunghiului pe latura BC, deci
)
Dar mai stim si ca (latura comuna).
Deci avem :
, de aici gasim si ca AB=AC si astfel triunghiul ABC este isoscel, deoarece am gasit ca
are doua laturi egale.

Rezolvare probleme cu ecuatii clasa a VI-


a
Dupa cum bine stiti am mai rezolvat probleme cu ecuatii, in clasa a V-a cu rezolvarea
ecuatiilor in multimea numerelor naturale. Dar acum o sa invatam probleme care se
rezolva cu ajutorul ecuatiilor in multimea numerelor rationale pozitive. Despre
Multimea numerelor rationale pozitive am mai discutat, cei care nu va mai remintiti, cititi
aici. Astfel ne reamintim etapele pe care trebuie sa le parcurgem pentru rezolvarea
problemelor cu ajutorul ecuatiilor.

Pasi ca sa rezolvam probleme cu ecuatii

Stabilim necunoscuta/necunoscutele si le notam

Scriem datelor si relatiilor din problema pana la obtinerea ecuatiei/ecuatiilor

Rezolvarea ecuatiei/ecuatiilor

Interpretarea solutiei si formularea raspunsului la problema


Proba Probleme cu ecuatii: Incepem cu o problema distractiva

1) Ma gandesc la un numar. Il adun cu 14,3. Rezultatul il inmultesc cu


2,5. Din noul rezultata scad 21,83 si obtin 20,17. Care este
numarul la care m-am gandit?

Fie x- numarul la care m-am gandit x+14,3 numarul il adunam cu 14,3,


apoi il inmultim cu 2,5

Acum din noul rezultat scad 21,83, deci obtinem:

si obtinem 20,17

Astfel dupa ce am obtinut ecuatia o rezolvam

Deci numarul la care m-am gandit este 2,5.

Acum efectuam proba :

ceea
ce trebuie sa obtinem.

2) Diferenta a doua numere este 12,2, iar media lor aritmetica este
egala cu 34,2. determinati numerele.

Solutie

Fie a si b cele doa numere, astfel diferenta numerelor o scriem:

si media aritmetica a celor doua numere este 34,2 adica ,

Deci am obtinut ecuatiile:

(**) si (**)

Din (*) scoatem a si obtinem: (***)

Si ca inlocuim in (**) obtinem:


deci am gasit b=28,1

Acum ca sa aflam a inlocuim b in (***) si obtinem:

Si astfel am obtinut si a.

Acum efectuam proba, adica diferenta celor doua numere este 12,2

Iar media aritmetica a celor doua numere este 34,2, astfel

Problema rezolvata cu divizibilitatea


folosind cel mai mic multiplu comun
Prezentam o Problema rezolvata cu divizibilitatea folosind cel mai mic multiplu
comun, dar si anumite inegalitati:

Cel mai mic multiplu comun a doua nr. a si b.este 600 . Aflati a si b stiind ca sunt
cuprinse intre 119 si 151.

Matematic scriem:

Din ipoteza stim ca :

dar si ca :

Daca descompunem numarul 600 in produs de factori primi obtinem:


Deci

Stiti ca atunci cand trebuie sa aflam cel mai mic multiplu comun a doua sau mai multe
numere naturale se iau factorii comuni si necomuni o singura data la puterea cea mai
mare.

Noi stim ca numarul a de exemplu trebuie sa fie mai mare decat 119, astfel :

Daca a=120, contine factorii de la numarul 600, adica


Deci

Deci contine toti factorii de la numarul 600, dar fara , astfel numarul b contine
numarul , dar si factorii comuni, adica 2 si 3.

Astfel daca scriem produsul termenilor care ii cunoastem, pe care i-am gasit si obtinem:

Deci b=150

Astfel a=120, care indeplineste conditia

si b=150, care indeplineste conditia .

Acum , ca sa ne verificam daca calculam cel mai mic multiplu comun a celor doua
numere gasim:
Astfel scriem:

si

Deci

Problema rezolvata unghiuri 1


O problema rezolvata ,cu unghiuri

1) Daca

, ,

si
,aflati masurile unghiurilor AOB si COD.

Solutie

Mai Intai observam ca suma masurilor tuturor unghiurilor este de 150 grade.

Deci :
Si gasim :

(*)

Dar observam ca masura unghiului AOB nu o stim si astfel scriem :

(**)

Si ca sa aflam masura unghiului COD scriem:

Acum daca inlocuim in (*) obtinem

Astfel daca inlocuim (**) obtinem:

Astfel efectuam proba pentru a vedea daca am rezolvat corect

Stim ca suma masurii tuturor unghiurilor este de 150 de grade, astfel daca adunam
masurile a toate unghiurilor

Probleme care se rezolva cu ajutorul


ecuatiilor 1
Dupa ce am invatat sa rezolvam ecuatiile a venit vremea sa aflam de ce am invatat sa le
rezolvam .Rezolvarea ecuatiilor ne ajuta sa rezolvam problemele, dar ca sa rezolvam
problemele cu ajutorul ecuatiilor trebuie sa parcurgem urmatoarele etape:

-alegem necunoscuta

-formam ecuatia/ecuatiile

-rezolvam ecuatia/ecuatiile
-interpretam rezultatul/rezultatele

Rezolvam cateva probleme prin care sa intelegem ceea ce am spus mai sus

1) Un obiect costa cu 18 lei mai mult decat inainte de scumpire.

Daca o cincime din actualul pret reprezinta o treime din vechiul pret determinati pretul
vechi si actualul pret al obiectului. Solutie -prima data asa cum am spus ,stabilim
necunoscuta :

-fie x pretul obiectului -acum formam ecuatiile

o treime din pretul vechi

-mai mult inainte de scumpire

-o cincime di actualul pret (adica inainte de scumpire)

Deci pretul vechi al obiectul este de 12 lei, iar pretul actual lei
pretul actual al obiectului

2) Alexandru se gandeste la un numar. Aduna dublul numarului cu 0,6 . Rezultatul il


imparte la 0,4. Din noul rezultat scade 21,83 si obtine 20,17.Care este numarul la care s-a
gandit Alexandru?

Solutie:

Stabilim mai intai necunoscuta, adica numarul la care se gandeste Alexandru, astfel fie -x
numarul la care se gandeste Alexandru, acum dormam ecuatia dublul numarului o sa fie
2x la care adunam 0,6 deci 2x+0,6, rezultatul obtinit il impartiim la 0,4 ,
din noul rezultat scadem 21,83, astfel ecuatia noastra devine

Dupa ce am format ecuatia o rezolvam si interpretam rezultatul

Ca sa fim siguri ca am rezolvat corect efectuam proba, adica in locu lui x o sa punem
numarul care l-am gasit, astfel si trebuie sa obtinem: 20,83

ceea ce
trebuia sa obtinem.
3) Suma a trei numere este 603. Catul dintre al doilea si primul numar este de , iar al
treilea numar reprezinta din primul. Aflati cele tre numere.

Solutie:

Notam cu

-x primul numar

-y al doilea numar

-z al treilea numar

Formam ecuatiile:

(suma celor trei numere) (*)

(raportul dintre al doilea numar si primul numar) (**)

(al treilea numar reprezinta din primul numar) (***)

Din (**) obtinem (****).

Inlocuind in (*) cu (***) si (****) si obtinem:

Dupa ce am aflat x, acum inlocuim (***) si (****) ca sa aflam y si z.

iar

Si astfel am gasit numerele.

Deci aceste probleme care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor joaca un rol important.
Rezolvarea ecuatiilor in multimea
numerelor rationale pozitive
Poate va intrebati de ce trebuie sa invatati sa rezolvati ecuatiile sau de ce trebuie sa le
rezolvam. Un motiv ar fi ca ecuatiile joaca un rol esential in rezolvarea mai multor
activitati desfasurate de oameni de natura stiintifica, tehnic, economica si astfel unele
din aceste aspecte sunt elucidate cu ajutorul ecuatiilor.
Din acest motiv studiul ecuatiilor devin o necesitate.
Stiti inca din clasa a V-a ca am invatat sa rezolvam ecuatiile in multimea numerelor
naturale, acum invatam sa rezolvam ecuatii in multimea numerelor rationale. Astfel
prezentam

Rezolvarea ecuatiilor in multimea numerelor rationale pozitive


O ecuatie in multimea numerelor rationale are forma

unde x= este necunoscuta ecuatiei, iar un numar se numeste solutie a ecuatiei daca
verifica:

A rezova o ecuatie inseamna ai determina multimea solutiilor ecuatiei.


Se pune intrebarea fireasca Cum rezolvam o ecuatie in multimea numerelor rationale?

-punem in evidenta termenul care contine necunoscuta


-efectuam diferenta
rescriem ecuatia
punem in evidenta factorul x
-scriem multimea solutiilor ecuatiei
Exercitii
1) Rezolvati ecuatiile
a)
Observam ca ecuatia de mai sus are deja pus in evidenta factorul x, astfel efecutam
scaderea celor doua numere naturale adica am adus la acelasi numitor cele doua fractii,
am efectuat calculele. Ca sa fim siguri ca am efectuat corect calculul verificam daca
solutia ecuatiei care am gasit-o verifica ecuatia. Astfel

.
Deci solutia care am gasit-o verifica ecuatia.
b)
Pentru a rezolva ecuatia de mai sus prima data am introdus intregii in fractii, apoi am pus
in evidenta termenul care contine necunoscuta, am efectuat diferenta din membrul drept ,
iar apoi am efectuat impartirea prin inmultirea cu inversul celei de-a doua, iar din
rezultatul pe care l-am obtinut am scos intregii din fractii.
c) .

La ecuatia c) am adus in membrul stang la acelasi numitor adica 12, atentie cand
amplificam numaratorul inmultim cu fiecare termen din el, iar in membrul drept am adus
de asemenea la acelasi numitor adica 24, am efectuat calculele, iar apoi rezultatul obtinut
in membrul drept l-am trecut cu semn schimbat in membrul stang si am efectuat
calculele separand termenii.

Deci important la rezolvarea ecuatiilor in multimea numerelor rationale sa respectam


pasii pe care trebuie sa-i urmam.

Ordinea efectuarii operatiilor in


multimea numerelor rationale pozitive
Dupa ce am invatat ordinea efectuarii operatiilor in multimea numerelor naturale, astazi o
sa discutam despre Ordinea efectuarii operatiilor in multimea numerelor rationale.

Deci pe multimea numerelor rationale pozitie definim operatiile: adunarea numerelor


rationale, scaderea numerelor rationale, inmultirea numerelor rationale impartirea
numerelor rationale si ridicarea la putere cu exponent naturala unui numar
rational.

Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor este aceeasi ca si la multimea


numerelor naturale, adica prima data intr-un exercitiu mai intai
se efctueaza ridicarea la putere, inmultirile si impartirile adunarea si scaderea in ordinea
in care apar
daca intr-un exercitiu exista si paranteze rotunde, drepte si acolade se efectueaaza prima
data paranteza rotunda, apoi cea dreapta si ultima data acolada.

Exemplu:
1) Efectuati:
a)

b)

La exercitiul b) am tinut cont de ordinea efectuarii operatiilor dar si de paranteze, adica


mai intai am efectuat scaderea in paranteza rotunda, apoi paranteza dreapta s-a
transformata in paranteza rotunda si am efectuat impartirea rezultata din noua paranteza
rotunda. De unde am obtinut din nou o adunare pe care am efectuat-o cu regula pe care
am invatat-o la adunarea numerelor rationale pozitive, iar apoi am folosit si impartirea
numerelor rationale pozitive, dar si inmultirea numerelor rationale pozitive, pe unde am
putut am si simplificat.
c)

Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus mai intai am introdus intregii in fractii, apoi in
paranteza am adus la acelasi numitor comun si am efectuat calculele, folosind atat
adunarea numerelor rationale pozitive cat si inmultirea si impartirea numerelor rationale
pozitive.

Foarte important ;Putem sa simplificam doar cand avem inmultire sau impartire.

Metoda triunghiurilor congruente


Probleme
Dupa ce am invatat cazurile de congruenta ale triunghiurilor oarecare a venit vremea
sa discutam despre metoda triunghiurilor congruente.

Astfel Metoda triunghiurilor congruente consta in folosirea criteriilor de congruenta


pentru triunghiuri in demonstrarea congruentei a diferitelor figuri geometrice : unghiuri,
segmente, triunghiuri.

Prezentam cateva probleme prin care sa intelegem ceea ce am spus mai sus, astfel:

1) Un triunghi echilateral ABC are AB=10 cm. Pe laturile si se considera


punctele M, respectiv N, astfel incat BM=6 cm si BN=4 cm.

Demonstrati ca:

a)

b) .

Dem
Stim din ipoteza ca triunghiul ABC este echilateral, deci toate laturile sunt de 10 cm,
astfel AB=AC=BC=10 cm. Stim ca AB=10 cm, dar mai stim ca AB=AM+MB, rezulta ca
AM=AB-BM=10-6=4 cm, deci AM=4 cm. La fel putem afla BN, deoarece BC=BN+NC,
rezulta de aici ca NC=10-4 , obtinem astfel ca NC= 6cm.

Stim din ipoteza ca . din ce am aratat mai sus rezulta ca

si mai stim ca , iar cu cazul

L.U.L , deci am demonstra punctul a)

b) Ca sa aratam ca triunghiul BMC este congruent cu triunghiul CNA observam de la


punctul a) ca , dar mai stim si ca si mai stim si ca
, rezulta cu cazul L.L.L triunghiul .

2) In triunghiul ABC, cu consideram punctul astfel incat


AM perpendicular pe BC si BM=MC. Demonstrati ca:

a)

b) este isoscel

Dem
Stim din ipoteza ca si astfel obtinem si ca , din
ipoteza mai stim si ca stim ca AM latura comuna celor doua triunghiuri,
stim de asemenea ca AM este perpendiculara pe dreapta BC deci
deci .

Deci stim ca .Deci cu cazul U.L.U cele doua triunghiuri sunt


congruente scriem .

b) Aratam acum ca triunghiul ABC isoscel, din punctul a) stim ca ,


de unde rezulta si ca AB=AC si astfel obtinem ca triunghiul ABC are doua laturi
congruente, deci triunghi isoscel de baza BC.

Congruenta triunghiurilor oarecare


Criterii de congruenta a triunghiurilor
Congruenta triunghiurilor oarecare

Stiti inca din capitolele anterioare, cand am invatat, ca doua segmente sunt congruente
sau doua unghiuri sunt congruenete. Astfel dupa cum bine va amintiti doua segmente sunt
congruente daca au aceeasi lungime, adica
.

Iar doua unghiuri sunt congruente daca au aceeasi masura, adica

Dupa ce ne-am reamintit cand doua segmente sunt congruente sau cand doua unghiuri
sunt congruente, astazi o sa discutam despre Congruenta triunghiurilor oarecare
Criterii de congruenta a triunghiurilor. Acum o sa definim cand doua triunghiuri sunt
congruente.

Ne punem intrebarea fireasca cand doua triunghiuri sunt congruente?

Iar raspunsul este: ca putem aseza unul dintre triunghiuri peste celalalt astfel incat ele sa
coincida, adica sa aiba laturile congruente, dar si unghiurile congruente.

Def: Fiind date doua triunghiuri si spunem ca sunt congruente si notam


daca au loc relatiile:
,

Def: Doua triunghiuri sunt congruente daca au laturile respectiv congruente, dar si
unghiurile respectiv congruente.

Dar avem si cateva cazuri de congruenta in care nu trebuie sa stim daca toate laturlile
sunt congruente sau toate unghiurile congruente, dupa cum am invatat la constructia
triughiurilor. Astfel primul caz:

Cazul L.U.L de congruenta

Doua triunghiuri care au doua laturi si unghiul cuprins intre ele respectiv congruente
sunt congruente.

Ca in figura de mai sus

daca si numai daca , , .

Deci la acest caz trebuie sa gasim doua laturi respectiv congruente si unghiurile cuprins
intre ele si astfel obtinem ca triunghiurile sunt congruente.

Cazul U.L.U de congruenta

Doua triunghiuri care au o latura si unghiurile alaturale ei respectiv congruente sunt


congruente.
Tot din figura de mai sus avem ca

daca si numai daca .

Cazul L.L.L de congruenta

Doua triunghiuri cu toate laturile respectiv congruente sunt congruente.

daca si numai daca ,

, .

Deci la probleme cand avem sa aratam ca triunghiurile sunt congruente trebuie sa


aplicam unul din cazurile de mai sus.

Problema

1) Se considera triunghiul isoscel ABC cu baza si (AD bisectoarea unghiului


. Daca M este un punct oarecare pe segmentul (AD) aratati ca

a)

b) .

a) Cum
stim ca triunghiul ABC este isoscel stim si ca , stim ca AD este bisectoare deci
unghiul , iar AM este latura comuna scriem AM=AM

Scriem

(din faptul ca triunghiul ABC isoscel)

(AD este bisectoare in triunghiul ABC si stim ca bisectoarea imparte


unghiul in doua unghiuri congruente).
(din constructia triunghiului AM observam da se afla in ambele triunghiuri
deci latura comuna)

Deci stim ca avem doua laturi congruente si unghiul cuprins intre ele congruent, rezulta
ca triunghiurile

b) Din congruenta rezulta ca . Dar


(observam ca triunghiul ABD congruent cu triunghiul ADC) si (latura
comuna).

Si astfel cu cazul de congruenta L.L.L triunghiurile sunt congruente


.

Ridicarea la putere cu exponent numar


natural a unui numar rational pozitiv
Reguli de calcul cu puteri
Despre ridicarea la putere a unui numar am mai invatat si in clasa a V-a, dar in clasa a v-a
am invatat ridicarea la putere a unui numar natural.Astazi invatam ridicarea la putere cu
exponent numar natural a unui numar rational pozitiv, dar si reguli de calcul cu puteri, pe
care unii dintre voi vi le reamintiti de la numere naturale.
Stiti ca ridicarea la putere a unui numar este o inmultire repetata.
De exemplu:
asta pentru ridicarea la putere cu exponent cu numar natural a unui
numar natural.
Def: Daca si se defineste puterea -a a unui numar natural a sau a la
puterea n.

Prin conventie pentru si si mai stim ca nu are sens.


In cazul de mai sus a este baza, iar n se numeste exponent.
Exemplu:
dupa cum am invatat la inmultirea numerelor rationale.
Reguli de calcul cu puteri
Fie si . atunci in calcule cu puteri se aplica urmatoarele reguli:

1) Inmultirea puterilor cu aceeasi baza (se copiaza baza si se aduna exponentii)

2) Impartirea puterilor care au aceeasi baza (se copiaza baza si se scad exponentii)
3) Puterea unei puteri (se copiaza baza si se inmultesc exponentii)

4) Puterea unui produs (se ridica al putere fiecare factor al produsului)

5)Puterea unui cat (se ridica la putere fiecare factor al catului

Prezentam cateva exemple prin care sa intelegem notiunile pe care le-am prezentat mai
sus:

1) Calculati si scrieti rezultatul sub forma de fractie zecimala


a)
b)

2) Calculati folosind o singura regula


a) .
b)

La exercitiul b) am folosit regula a patra (puterea unui produs, cand nu avem aceeasi
baza, dar avem aceeasi exponent copiem expondentii si inmultim bazele), iar noi am
simplificat pe diagonala prin 3.

c) .

Deci important la regulile de calcul cu puteri este sa invatam regulile dar sa si stim sa le
aplicam.

Multime Element Relatia de apartenenta


Dupa ce am invatat ecuatiile si inecuatiile si am invatat sa scriem solutia unei ecuatii sau
a unei inecuatii, acum o sa invatam notiunea multime, notiunea de element, dar si
relatia de apartenenta. Astfel:
O multime este o colectie de obiecte bine determinate si distincte numite elementele
multimii.

Multimea se noteaza cu literele mari ale alfabetului, iar elemetele multimii se noteaza cu
elementele mici ale alfabetului. Astfel, daca A este o multime si x un element al
multimii A, atunci scriem si vom citi x apartine multimii A.

Daca x nu este un element al multimii A, atunci scriem si citim x nu apartine


multimii A.

O multime poate fi reprezentata in trei moduri:

numind fiecare element al multimii, astfel in acest caz multimea se scrie punand intre
acolade elementele multimii.

Exp: A={1,2,3,4 } si citim multimea A are elementele 1,2,3,4

-cu ajutorul diagramei Venn-Euler, multimea poate fi reprezentata desenand o curba


inchisa si scriind in interiorul ei elementele multimii.

Exp:

enuntand o proprietate caracteristica elementelor multimii (adica o proprietate care are


orice element al multimii si nu are niciun alt element care nu apartine multimii).
Exemplu:
A={x| x este un numar par si x<10}
Si astfel putem scrie ca elementele multimii sunt , ca sa scriem corect
elementele multimii trebuie sa tinem cont de ambele conditii ale multimii.
Obs: Multimea care nu are nici un element se numeste multimea vida si se noteaza .
Multimea care are ca elemente toate numerele naturale se numeste multimea numerelor
naturale si se noteaza
, astfel
Multimea care are ca elemente toate numerele naturale mai putin elementul 0 se numeste
multimea numerelor naturale fara zero si se noteaza .
Prezentam exercitii astfel incat sa intelegem ce am spus mai sus:

1) Determinati elementele multimilor:

Astfel incepem cu multimea A, ca sa gasim elementele multimii A trebuie sa rezolvam


inecuatia x+3<7 deci,

Deci $x\in \left\{0,1,2,3\right\}$

Si elementele multimii A sunt

Acum ca sa aflam elementele multimii B rezolvam inecuatiile, dar si tinem cont de faptul
ca $x\in N^{*}$, adica ia elementele multimii numerelor naturale mai putin elementul 0.
Ca sa aflam elementele trebuie sa rezolvam si cele doua inecuatii astfel,

, deci

Rezolvam si cea de-a doua inecuatie

si astfel

Si acum tinand cont de toate cele trei conditii obtinem: , deoarece tinem cont
ca x sa ia valorile multimii numerelor naturale fara 0, dar si cele doua inecuatii si astfel
obtinem multimea B ca mai sus.

Deci foarte importand cand enuntam elementele unei multimi sa tinem cont de toate
conditiile care ni le da multimea.

Dupa ce am invatat ecuatiile si inecuatiile si am invatat sa scriem solutia unei ecuatii sau
a unei inecuatii, acum o sa invatam notiunea multime, notiunea de element, dar si
relatia de apartenenta. Astfel:
O multime este o colectie de obiecte bine determinate si distincte numite elementele
multimii.

Multimea se noteaza cu literele mari ale alfabetului, iar elemetele multimii se noteaza cu
elementele mici ale alfabetului. Astfel, daca A este o multime si x un element al
multimii A, atunci scriem si vom citi x apartine multimii A.
Daca x nu este un element al multimii A, atunci scriem si citim x nu apartine
multimii A.

Ordinea efectuarii operatiilor in


multimea numerelor rationale pozitive
Dupa ce am invatat ordinea efectuarii operatiilor in multimea numerelor naturale, astazi o
sa discutam despre Ordinea efectuarii operatiilor in multimea numerelor rationale.

Deci pe multimea numerelor rationale pozitie definim operatiile: adunarea numerelor


rationale, scaderea numerelor rationale, inmultirea numerelor rationale impartirea
numerelor rationale si ridicarea la putere cu exponent naturala unui numar
rational.

Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor este aceeasi ca si la multimea


numerelor naturale, adica prima data intr-un exercitiu mai intai
se efctueaza ridicarea la putere, inmultirile si impartirile adunarea si scaderea in ordinea
in care apar
daca intr-un exercitiu exista si paranteze rotunde, drepte si acolade se efectueaaza prima
data paranteza rotunda, apoi cea dreapta si ultima data acolada.

Exemplu:
1) Efectuati:
a)

b)

La exercitiul b) am tinut cont de ordinea efectuarii operatiilor dar si de paranteze, adica


mai intai am efectuat scaderea in paranteza rotunda, apoi paranteza dreapta s-a
transformata in paranteza rotunda si am efectuat impartirea rezultata din noua paranteza
rotunda. De unde am obtinut din nou o adunare pe care am efectuat-o cu regula pe care
am invatat-o la adunarea numerelor rationale pozitive, iar apoi am folosit si impartirea
numerelor rationale pozitive, dar si inmultirea numerelor rationale pozitive, pe unde am
putut am si simplificat.

c)

Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus mai intai am introdus intregii in fractii, apoi in
paranteza am adus la acelasi numitor comun si am efectuat calculele, folosind atat
adunarea numerelor rationale pozitive cat si inmultirea si impartirea numerelor rationale
pozitive.
Foarte important ;Putem sa simplificam doar cand avem inmultire sau impartire.

Metoda triunghiurilor congruente


Probleme
Dupa ce am invatat cazurile de congruenta ale triunghiurilor oarecare a venit vremea
sa discutam despre metoda triunghiurilor congruente.

Astfel Metoda triunghiurilor congruente consta in folosirea criteriilor de congruenta


pentru triunghiuri in demonstrarea congruentei a diferitelor figuri geometrice : unghiuri,
segmente, triunghiuri.

Prezentam cateva probleme prin care sa intelegem ceea ce am spus mai sus, astfel:

1) Un triunghi echilateral ABC are AB=10 cm. Pe laturile si se considera


punctele M, respectiv N, astfel incat BM=6 cm si BN=4 cm.

Demonstrati ca:

a)

b) .

Dem

Stim din ipoteza ca triunghiul ABC este echilateral, deci toate laturile sunt de 10 cm,
astfel AB=AC=BC=10 cm. Stim ca AB=10 cm, dar mai stim ca AB=AM+MB, rezulta ca
AM=AB-BM=10-6=4 cm, deci AM=4 cm. La fel putem afla BN, deoarece BC=BN+NC,
rezulta de aici ca NC=10-4 , obtinem astfel ca NC= 6cm.

Stim din ipoteza ca . din ce am aratat mai sus rezulta ca

si mai stim ca , iar cu cazul

L.U.L , deci am demonstra punctul a)

b) Ca sa aratam ca triunghiul BMC este congruent cu triunghiul CNA observam de la


punctul a) ca , dar mai stim si ca si mai stim si ca
, rezulta cu cazul L.L.L triunghiul .

2) In triunghiul ABC, cu consideram punctul astfel incat


AM perpendicular pe BC si BM=MC. Demonstrati ca:

a)

b) este isoscel

Dem

Stim din ipoteza ca si astfel obtinem si ca , din


ipoteza mai stim si ca stim ca AM latura comuna celor doua triunghiuri,
stim de asemenea ca AM este perpendiculara pe dreapta BC deci
deci .

Deci stim ca .Deci cu cazul U.L.U cele doua triunghiuri sunt


congruente scriem .
b) Aratam acum ca triunghiul ABC isoscel, din punctul a) stim ca ,
de unde rezulta si ca AB=AC si astfel obtinem ca triunghiul ABC are doua laturi
congruente, deci triunghi isoscel de baza BC.

Congruenta triunghiurilor oarecare


Criterii de congruenta a triunghiurilor
Congruenta triunghiurilor oarecare

Stiti inca din capitolele anterioare, cand am invatat, ca doua segmente sunt congruente
sau doua unghiuri sunt congruenete. Astfel dupa cum bine va amintiti doua segmente sunt
congruente daca au aceeasi lungime, adica

Iar doua unghiuri sunt congruente daca au aceeasi masura, adica


Dupa ce ne-am reamintit cand doua segmente sunt congruente sau cand doua unghiuri
sunt congruente, astazi o sa discutam despre Congruenta triunghiurilor oarecare
Criterii de congruenta a triunghiurilor. Acum o sa definim cand doua triunghiuri sunt
congruente.

Ne punem intrebarea fireasca cand doua triunghiuri sunt congruente?

Iar raspunsul este: ca putem aseza unul dintre triunghiuri peste celalalt astfel incat ele sa
coincida, adica sa aiba laturile congruente, dar si unghiurile congruente.

Def: Fiind date doua triunghiuri si spunem ca sunt congruente si notam


daca au loc relatiile:

Def: Doua triunghiuri sunt congruente daca au laturile respectiv congruente, dar si
unghiurile respectiv congruente.

Dar avem si cateva cazuri de congruenta in care nu trebuie sa stim daca toate laturlile
sunt congruente sau toate unghiurile congruente, dupa cum am invatat la constructia
triughiurilor. Astfel primul caz:

Cazul L.U.L de congruenta

Doua triunghiuri care au doua laturi si unghiul cuprins intre ele respectiv congruente
sunt congruente.
Ca in figura de mai sus

daca si numai daca , , .

Deci la acest caz trebuie sa gasim doua laturi respectiv congruente si unghiurile cuprins
intre ele si astfel obtinem ca triunghiurile sunt congruente.

Cazul U.L.U de congruenta

Doua triunghiuri care au o latura si unghiurile alaturale ei respectiv congruente sunt


congruente.

Tot din figura de mai sus avem ca

daca si numai daca .

Cazul L.L.L de congruenta

Doua triunghiuri cu toate laturile respectiv congruente sunt congruente.

daca si numai daca ,

, .

Deci la probleme cand avem sa aratam ca triunghiurile sunt congruente trebuie sa


aplicam unul din cazurile de mai sus.

Problema

1) Se considera triunghiul isoscel ABC cu baza si (AD bisectoarea unghiului


. Daca M este un punct oarecare pe segmentul (AD) aratati ca

a)

b) .
a) Cum
stim ca triunghiul ABC este isoscel stim si ca , stim ca AD este bisectoare deci
unghiul , iar AM este latura comuna scriem AM=AM

Scriem

(din faptul ca triunghiul ABC isoscel)

(AD este bisectoare in triunghiul ABC si stim ca bisectoarea imparte


unghiul in doua unghiuri congruente).

(din constructia triunghiului AM observam da se afla in ambele triunghiuri


deci latura comuna)

Deci stim ca avem doua laturi congruente si unghiul cuprins intre ele congruent, rezulta
ca triunghiurile

b) Din congruenta rezulta ca . Dar


(observam ca triunghiul ABD congruent cu triunghiul ADC) si (latura
comuna).

Si astfel cu cazul de congruenta L.L.L triunghiurile sunt congruente


.

Ridicarea la putere cu exponent numar


natural a unui numar rational pozitiv
Reguli de calcul cu puteri
Despre ridicarea la putere a unui numar am mai invatat si in clasa a V-a, dar in clasa a v-a
am invatat ridicarea la putere a unui numar natural.Astazi invatam ridicarea la putere cu
exponent numar natural a unui numar rational pozitiv, dar si reguli de calcul cu puteri, pe
care unii dintre voi vi le reamintiti de la numere naturale.
Stiti ca ridicarea la putere a unui numar este o inmultire repetata.
De exemplu:
asta pentru ridicarea la putere cu exponent cu numar natural a unui
numar natural.
Def: Daca si se defineste puterea -a a unui numar natural a sau a la
puterea n.

Prin conventie pentru si si mai stim ca nu are sens.


In cazul de mai sus a este baza, iar n se numeste exponent.
Exemplu:
dupa cum am invatat la inmultirea numerelor rationale.
Reguli de calcul cu puteri
Fie si . atunci in calcule cu puteri se aplica urmatoarele reguli:

1) Inmultirea puterilor cu aceeasi baza (se copiaza baza si se aduna exponentii)

2) Impartirea puterilor care au aceeasi baza (se copiaza baza si se scad exponentii)

3) Puterea unei puteri (se copiaza baza si se inmultesc exponentii)

4) Puterea unui produs (se ridica al putere fiecare factor al produsului)

5)Puterea unui cat (se ridica la putere fiecare factor al catului

Prezentam cateva exemple prin care sa intelegem notiunile pe care le-am prezentat mai
sus:

1) Calculati si scrieti rezultatul sub forma de fractie zecimala


a)
b)
2) Calculati folosind o singura regula
a) .
b)

La exercitiul b) am folosit regula a patra (puterea unui produs, cand nu avem aceeasi
baza, dar avem aceeasi exponent copiem expondentii si inmultim bazele), iar noi am
simplificat pe diagonala prin 3.

c) .

Deci important la regulile de calcul cu puteri este sa invatam regulile dar sa si stim sa le
aplicam.

Multime Element Relatia de apartenenta


Dupa ce am invatat ecuatiile si inecuatiile si am invatat sa scriem solutia unei ecuatii sau
a unei inecuatii, acum o sa invatam notiunea multime, notiunea de element, dar si
relatia de apartenenta. Astfel:
O multime este o colectie de obiecte bine determinate si distincte numite elementele
multimii.

Multimea se noteaza cu literele mari ale alfabetului, iar elemetele multimii se noteaza cu
elementele mici ale alfabetului. Astfel, daca A este o multime si x un element al
multimii A, atunci scriem si vom citi x apartine multimii A.

Daca x nu este un element al multimii A, atunci scriem si citim x nu apartine


multimii A.

O multime poate fi reprezentata in trei moduri:

numind fiecare element al multimii, astfel in acest caz multimea se scrie punand intre
acolade elementele multimii.

Exp: A={1,2,3,4 } si citim multimea A are elementele 1,2,3,4

-cu ajutorul diagramei Venn-Euler, multimea poate fi reprezentata desenand o curba


inchisa si scriind in interiorul ei elementele multimii.

Exp:
enuntand o proprietate caracteristica elementelor multimii (adica o proprietate care are
orice element al multimii si nu are niciun alt element care nu apartine multimii).
Exemplu:
A={x| x este un numar par si x<10}
Si astfel putem scrie ca elementele multimii sunt , ca sa scriem corect
elementele multimii trebuie sa tinem cont de ambele conditii ale multimii.
Obs: Multimea care nu are nici un element se numeste multimea vida si se noteaza .
Multimea care are ca elemente toate numerele naturale se numeste multimea numerelor
naturale si se noteaza
, astfel
Multimea care are ca elemente toate numerele naturale mai putin elementul 0 se numeste
multimea numerelor naturale fara zero si se noteaza .
Prezentam exercitii astfel incat sa intelegem ce am spus mai sus:

1) Determinati elementele multimilor:

Astfel incepem cu multimea A, ca sa gasim elementele multimii A trebuie sa rezolvam


inecuatia x+3<7 deci,

Deci $x\in \left\{0,1,2,3\right\}$

Si elementele multimii A sunt

Acum ca sa aflam elementele multimii B rezolvam inecuatiile, dar si tinem cont de faptul
ca $x\in N^{*}$, adica ia elementele multimii numerelor naturale mai putin elementul 0.
Ca sa aflam elementele trebuie sa rezolvam si cele doua inecuatii astfel,

, deci
Rezolvam si cea de-a doua inecuatie

si astfel

Si acum tinand cont de toate cele trei conditii obtinem: , deoarece tinem cont
ca x sa ia valorile multimii numerelor naturale fara 0, dar si cele doua inecuatii si astfel
obtinem multimea B ca mai sus.

Deci foarte importand cand enuntam elementele unei multimi sa tinem cont de toate
conditiile care ni le da multimea.

Aducerea fractiilor la acelasi numitor,


adunarea numerelor rationale pozitive
Despre adunarea numerelor rationale pozitive am mai invatat in clasa a V-a, cand adunam
doua fractii zecimale, sau doua fractii care au acelasi numitor. Astazi o sa invatam sa
adunam doua sau mai multe fractii care nu au acelasi numitor, adica aducerea
fractiilor la acelasi numitor.
Pentru a aduce doua sau mai multe fractii la acelasi numitor procedam astfel:
determinam c.m.m.m.c al numitorilor dupa cum am invatat
-amplificam fiecare fractie cu catul impartirii dintre c.m.m.m.c si numitorul acestuia

Dar cel mai important e sa intelegem cum adunam doua sau mai multe numere rationale
pozitive care nu au acelasi numitor asfel:

se aduc fractiile la acelasi numitor asa cum am invatat mai sus

-se aduna fractiile care au acelasi numitor

Prezentam cateva exercitii care ne ajuta sa intelegem ce am spus ma sus:

1) Efectuati operatiile scriind rezultatele sub forma de fractie ireductibila:

Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus, mai intai aducem cele trei fractii la acelasi numitor,
deci calculam c.m.m.m.c a numitorilor asa cum am invatat sa calculam la lectia Cel mai
mic multiplu comun a doua sau mai multe numere naturale, gasim ca cel ma mic multiplu
comun a celer trei numere este 12,

Dupa ce am adus la acelasi numitor, am impartit numitorul comun pe care l-am gasit la
fiecate numitor al fractiilor de mai sus adica:
12:2=6, deci am amplificat prima fractie cu 6, apoi am impartit numitorul comun la
numitorul cele de-a doua fractie, adica 12:4=3, am amplificat fractia cu 3, iar ultima
fractie am amplificat-o cu 1, am impartit numitorul comun la el insusi (sunt unele calcule
in care numitorul comun este chiar in fractie, cum a fost si in cazul nostru), dupa ce am
amplificat toate fractiile, am inmultit rezultatul amplificarii cu numaratorul la fiecare
fractie in parte, adica si asa mai departe, iar apoi am simplificat rezultatul
obtinut prin 2 si am obtinut astfel o fractie ireductibila adica cel mai mare divizor comun
dintre numitor si numarator este un numar prim .

b)
Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus o sa transformam fratiile zecimale infinite periodice
mixte in fractii ordinare, astfel:

Dupa ce ma transformat fractiile zecimale infinite periodice mixte am simplificat fiecare


fractiie folosind criteriile de divizibilitate (sa observam prin cat se simplifica ), pentru a
ne seimplifica fractiile, astfel prima fractie am simplificat-o prin 15, a doua prin 5, iar
ultima prin 2, apoi am adus la acelasi numitor asa cum am invatat mai sus, iar rezultatul
obtinut l-am simplificat prin 3, folosind tot criteriile de divitzibilitate.

Deci e foarte important sa stim la aceste tipuri de exercitii sa aducem la acelasi numitor,
sa stim cand doua fractii se simplifica, sa stim sa amplificam doua sau mai multe fractii,
sa stiim cand doua fractii sunt ireductibile si sa stim sa gasim c.m.m.m.c a doua sau mai
multe numere naturale.

Multimea numerelor rationale pozitive,


transformarea fractiilor zecimale in
fractii ordinare si transformarea
fractiilor ordinare in fractii zecimale
Dupa multimea numerelor naturale care ati invatat-o in clasa a V-a astazi o sa invatam
multimea numerelor rationale pozitive, dar si adunarea numerelor rationale
pozitive.
Definim multimea numerelor rationale pozitive astfel:

Deci = multimea numerelor rationale pozitive, dar daca va aduceti aminte am discutat
si in clasa a V-a despre aceste numere.
Multimea numerelor rationale pozitive cuprinde:
-fractiile zecimale
-fractiile ordinare
Numerele rationale se reprezinta cu ajutorul fractiilor ordinare dar si cu ajutorul
fractiilor zecimale finite sau fractiile zecimale infinite periodice.
Despre fractiile zecimale am invatat in clasa a V-a atunci cand transformam o fractie
zecimala in fractie ordinara dar si invers, o fractie ordinara in fractie zecimala.

Astfel:
-fractiile zecimale finite sunt:0,1; 0,7; 5,8
-fractiile zecimle infinite periodice simple sunt: 0,(1); 0,(7); 3,(4)
-fractiile zecimale infinite periodice mixte sunt: 0,1(3); 7,3(5); 2,01(47)
Ca sa transformam o fractie periodica in fractie zecimala aplicam algoritmul de
impartire a numaratorului la numitor.
Daca trebuie sa trasformam o fractie zecimala in fractie ordinara procedam astfel:
1)
2)
3)
Prezentam mai multe exemple care sa ne reaminteasca cum transformam fractiile
zecimale in fractii ordinare
Transformati fractiile zecimale in fractii ordinare ireductibile:
a)
Am transformat fractia zecimala periodica simpla de mai sus in fractie ordinara asa cum
spune si teoria de mai sus.
Sau mai usor , deci am scris fractia zecimala asa cum este si am scazut
cifa din fata perioadei si am scris atatia de 9 cate cifre avem in perioada.
b)
Sau

Mai usoara pare a doua varianta pentru ca avem mai putin de calcul.
Ambele fractii de mai sus sunt fractii periodice simple ireductibile.

c)
Fractia de mai sus este o fractie periodica mixta.
d)
Sau
.
Fractia de mai sus este o fractie periodica mixta.
Am transformat-o in fractie ordinara prin aplicarea celei de-a treia reguli, iar rezultatul pe
care l-am obtinut l-am simplificat prin 2 (adica am impartit si numitorul si numaratorul
prin 2, aplicand criteriile de divizibilitate).
Probleme cu unghiuri adiacene, unghiuri
complementare si unghiuri
suplementare
Dupa ce am invatat notiunile de unghiuri adiacente, unghiuri complementare,
unghiuri complementare si despre bisectorea unui unghi, astazi o sa rezolvam
probleme cu unghiuri in care apar aceste notiuni.
1) Daca si sunt unghiuri adiacente, , iar bisectoarele lor
formeaza un unghi de , aflati masurile unghiurilor si .
Solutie

Din datele problemei am construit unghiul TOD (unghi format din bisectoarele celor
doua unghiuri XOY si YOZ), stim ca
Stim de asemenea ca

Stim ca daca OT este bisectoarea unghiului XOY rezulta ca


, de asemenea stim ca OD este bisectoarea unghiului
YOZ rezulta ca ,
Cum
Deci suma celor doua unghiuri este de 90 de grade
Dar stim ca , inlocuind in ce am obtinut mai sus
obtinem:

Deci masura unghiului YOZ este de 70 de grade si masura unghiului XOY este de 20 de
grade.
Important este sa stim cand doua unghiri sunt suplementare, coplementare sau cand
sunt adiacente, sa stim definitia bisectoarei unui unghi si cum le aplicam in formule

Cel mai mic multiplu comun, multipli


comuni pentru doua sau mai multe
numere naturale, relatia dintre
c.m.m.d.c. si c.m..m..m.c
Dupa ce am invatat despre cel mai mare divizor comun, astazi o sa discutam despre cel
mai mic multiplu comun.
Pentru a afla cel mai mic multiplu comun pentru doua sau mai multe numere naturale
procedam astfel:
-se descompun numerele in produs de factori primi (numere prime)
-se iau factorii comuni si necomuni o singura data la puterea cea mai mare si se inmultesc
.
Cel mai mic multiplu comun a doua numere naturale a si b se noteaza [a,b].
Exemplu:
Sa se determine cel mai mic multiplu comun al numerelor:25, 60, 150

Observatie:
adica cel mai mic multiplu comun dinte 0 si orice numar natural este 0
Relatia dintre cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun este:
Pentru numerele are loc relatia
Exemplu:
Stiind ca si , aflati
Solutie:
Stiind egalitatea de mai sus de la observatie
, inlocuim cu datele oferite de problema si obtinem:
.
1) Aflati cel mai mic multiplu comun a urmatoarelor numere
a) =?
Astfel cel mai important este sa invatam regulile de mai sus, adica dupa ce am descompus
numerele in produs de numere prime si luam factorii comuni si necomuni o singura data
la puterea cea mai mare.

Cel mai mare divizor comun, divizori


comuni a doua sau mai multe numere
naturale, numere prime intre ele
Dupa ce am invatat sa descompunem numerele naturale in produs de numere prime, adica
in produs de factori primi, astazi o sa invatam sa calculam cel mai mare divizor comun
a doua sau mai multe numere naturale,sa gasim numere numere prime si divizorii
comuni a doua sau mai multe numere naturale.
Pentru inceput trebuie sa stabilim ca cel mai mare divizor comun a doua sau mai multe
numere naturale se noteaza astfel: , unde a si b sunt doua numere naturale.

Pentru a afla cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c) a doua sau mai multe numere
naturale mai mari decat 1, procedem astfel:
se descompun numerele in produs de puteri de numere prime
se iau factori comuni, o singura data, la puterea cea mai mica si se inmultesc intre ei.
Exemplu:
1) Aflati cel mai mare divizor comun a numerelor
112 si 252
Solutie
112:2=56
56:2=28
28:2=14
14:2=7
7:7=1
iar
252:2=126
126:2=63
63:3=21
21:3=7
7:7=1

Deci
si cel mai mare divizor comun
asa cum am zis ,am descompus numerele in produs de numere prime, iar apoi am luat
factori comuni o singura data la puterea cea mai mica.
b) 420 si 169

Deci
si cel mai mare divizor comun
asa cum am zis ,am descompus numerele in produs de numere prime, iar apoi am luat
factori comuni o singura data la puterea cea mai mica.
Doua numere sunt prime daca au cel mai mare divizor comun 1.
Exemplu:

Pozitii relative ale punctelor si ale


dreptelor
Primele notiuni care le invatam la geometrie sunt punctul, dreapta si planul, care dupa
cum bine stiti sunt notiunile preliminare si cele mai simple. Dat fiind faptul ca stim ce
este punctul, dreapta si planul, astazi vorbim de pozitii relative ale punctelor si ale
dreptelor.
Pozitia relativa a punctelor
Un punct poate sa apartina unei drepte sau poate sa nu apartina unei drepte

si

Axioma. Oricare ar fi doua puncte distincte exista o dreapta care le contine, adica prin
doua puncte distincte trece o singura dreapta.

Doua sau trei puncte se numesc coliniare daca apartin aceleiasi drepte .Daca nu apartin
aceleiasi drepte se numesc necoliniare.
In figura de mai sus punctele A si B sunt coliniare.
Pozitia relativa a dreptelor
Dreptele pot fi:
coplanare
necoplanare
Dreptele coplanare sunt situate in acelasi plan, exista un plan care le contine pe toate.
Dreptele necoplanare nu au nici un punct in comun si nici nu sunt paralele .
Iar cele coplanare pot fi:
-paralele
concurente
-confundate
Dreptele paralele sunt dreptele care nu se intalnesc niciodata, nu au nici un punct in
comun. Notam
Dreptele concurente au un singur punct in comun, se intalnesc intr-un singur
punct.Notam

Dreptele confundate au toate punctele comune.

Problema

1) Se considera un paralelipiped
a) Copiati
si completati
i)
ii)
iii) .

b) Numiti trei drepte concurente


Solutie:

au cate un punct in comun, prima punctul a


a doua punctul B, iar a treia punctul D, dreptele sunt concurente daca au un punct in
comun

Divizibilitatea numerelor naturale


divizori si multipli
Inca din clasa a V-a am introdus notiunea de divizibilitate iar acum o sa vorbim, o sa ne
reamintim divizibilitatea numerelor naturale, adica notiunea de divizori si multipli.

Def: Fie a si b doua numere naturale. Spunem ca a divide b si notam a|b, daca exista
un numar natural c astfel incat sau spunem ca a este un divizor al lui b, daca
exista un numar natural c astfel incat . Matematic scriem: , daca
astfel incat
Exp:

2|6, deoarece exista un numar natural c astfel incat (numarul natural c este 3 ),
deci 2 este un divizor al lui 6.
Obs: -Fie n un numar natural oarecare; , deoarece exista un numar natural c astfel
incat (numarul natural c este 0).
0|0, deoarece exista nu numar natural c astfel incat sa se verifice relatia divizibilitatii.

Exercitii:
1)Determinati elementele multimii:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
Solutie:

Daca suntem atenti la definitia divizibilitatii gasim divizorii lui 14 (divizorii lui 14 sunt
acele numere care se impart exact fara rest), astfel :

a) , deoarece exista un c=14 astfel incat sau mai bine


spus 14 se imparte exact la 1, restul se face asemanator.

b)

c)

d) , la intersectie luam partea comuna a celor doua multimi.

e)

f)

2) Aratati ca numerele de forma sunt divizibile cu 27,


unde .

Solutie
Ca sa aratam ca e divizibil cu 27 trebuie sa gasim un numar de forma alta cantitate,
astfel incercam sa scriem numarul nostru in asa fel incat sa putem da factor comun o
anumita cantitate, in cazul de fata ca sa dam factor comun pe , trebuie sa mai lucram
ultimul termen
.

Astfel
Deci numarul nostru este divizibil cu 27.

In cazul exercitiului de mai sus am folosit si regulile de calcul cu puteri care le-am invatat
in clasa a V-a.

Deci ca sa rezolvam exercitii trebuie sa ne folosim si de cunostintele dobandite anterior.


Incercati sa rezolvati singuri urmatorul exercitiu:

3) Aratati ca numerele de forma sunt divizibile cu 63, unde


.

Criterii de divizibilitate
Probabil ca stiti din clasa a V-a despre criterii de divizibilitate. Din acest motiv nu o sa
mai insistam sa le scriem si doar o sa le folosim in exercitii, iar cand le folosim o sa
spunem ce am folosit si de ce

1) Fie multimile

Pentru a rezolva exercitiul trebuie sa stim criteriul de divizibilitate cu 10, adica un numar
este divizibil cu 10 daca ultima sa cifra este 0.
Multimea , iar multimea
, aici avem si 50 pentru ca e mai mic sau egal decat 50.
, despre reuniune, intersectie si diferenta am mai vorbit ce sunt.
2) Demonstrati ca daca si , atunci .
Solutie
Din definitia divizibilitatii pe care am invatat-o in lectia anterioara gasim ca daca

, iar daca
.
Cum a=a, rezulta si . Atunci si , rezulta
. Din , deci .
3) Scrieti numerele naturale de forma:
a)
b)
c) divizibile cu 3.
Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus trebuie sa stim criteriul de divizibilitate cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 3. Un numar este divizibil cu 3 daca suma cifrelor este
divizibila cu 3. Astfel pentru
a)
nu este divizibil cu 3 ca suma cifrelor nu este divizibila cu 3.

nu este divizibil cu 3, pentru ca suma cifrelor nu este divizibila cu


3.
b)
Pentru nu este divizibil cu 3 pentru ca suma cifrelor nu este
divizibila cu 3.

Pentru nu este divizibil cu 3 pentru ca suma cifrelor nu este


divizibila cu 3,(10 nu se imparte exact la 3)
Pentru pentru ca suma cifrelor este divizibila cu 3.
Pentru
Pentr .
c)
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
pentru ca suma cifrelor este divizibila cu 3. Din c) observam ca 3; 6; 9; 12; 15; 18; 21;
24; 27 se impart direct la 3.
Deci important la aceasta lectie este sa stim criteriile de divizibilitate si sa stim sa le si
aplicam.

Recapitulare clasa a VI-a Ecuatii,multimi


si operatii cu numere naturale si
rationale pozitive
Propunem un plan de recapitulare pentru clasa a VI-a, adica sa ne reamintim ce am
invatat in clasa a V-a.
Astfel propunem urmatoarele teme:
-multimi
-operatii cu numere naturale si rationale pozitive
ecuatii si inecuatii
Propun urmatoarele exercitii:
1) Se dau multimile ,
unde multimea numerelor naturale fara zero

Numarul de elemente al multimii M-T este:


Rezolvare
Multimea

Multimea .
Atunci

Ca sa rezolvam exercitiile cu multimi corect luam prima data prima multime si o citim. In
cazul de fata pentru multimea M avem conjunctia si care dupa cum bine stiti trebuie sa
tinem cont de ambele ipoteze ale exercitiului, x trebuie sa fie mai mic sau egal decat 9,
dar x trebuie sa apartina si multimii numerelor naturale fara 0.

Acelasi lucru si pentru multimea T, aici x apartine multimii M care am aflat-o din prima
parte a exercitiului, dar x trebuie sa fie si par.
Numarul de elemente al multimii M-T este: 5.

2) Numarul 2,56 transformat intr-o fractie ordinara este egal cu:


Rezolvare:

Cum transformam o fractie zecimala in una ordinara?


Dupa cum ati invatat scriem linia de fractie, punem numarul la numarator, in cazul de fata
la noi 256 si la numitor 1 urmat de atatea zerouri cate cifre sunt dupa virgula, la noi doua
zerouri.

3) Rezolvati in multimea numerelor naturale ecuatia:

Rezolvare:
.