1.

Neuronul,nevroglia

Neuronul=structura tip a sistemului nervos,este excitabila electric,fiind

specializata pentru receptia,integrarea,transmiterea si procesarea
informatiei,inclusiv stocarea si destocarea ei.
Format dintr-un corp celular si una sau mai mule prelungiri, ce conduc
influxul nervos centripet(dendrite) si centrifug(axon).Prelungirile asigura
legatura cu receptorii si stabilesc contacte cu alti neuroni formand retele
neuronale functionale si realizeaza contactul cu efectorul.

Nevroglia=deriva din celule neuroectodermale(spongioblaste) si este

reprezentata de :
1.Astrocite care asigura schimburile neuronale :
a.astrocite fibrilare(nevrogliile substantei albe)
b.astrocite protoplasmatice(nevrogliile substantei cenusii)
2.Nevroglii de tip ependimar
3.Oligodendroglii care asigura mielinizarea

Vezi carte
2.Fibra nervoasa,neurotransmitatori

Neurotransmitatorii=molecule nepeptidice sintetizate,stocate si eliberate

de componenta presinaptica care este capabila sa produca efecte selective asupra
membranei postsinaptice.Efectele sunt reprezentate de potentiale de actiune,daca
substanta este cuantificata in secvente rapide sau variatii ale gradului de
depolarizare daca substanta este cuantificata in secvente lente.
Beneficiaza de sisteme enzimatice de inactivare la nivelul fantei
sinaptice.Reprezinta mediatori principali ai sinapselor si mesageri de ordin I

Fibra nervoasa=
3.Dezvoltarea maduvei spinarii,malformatii

Se face pe seama jumatatii caudale a tubului neural, in peretii acestuia gasindu-

se celulele neuroectoblastice/neuroepiteliale ce prolifereaza intens si formeaza
neuroblaste a.i. neuroblastele raman dispuse in jurul lumenului tubului neural,
formand stratul manta.Din acesta se va forma substanta cenusie.La periferia
stratului manta se formeaza prelungirile neuroblastilor(strat marginal).Din
stratul marginal se dezvolta substanta alba.Celulele neuroepiteliale continua sa
proliferezze in special in partile laterale ale tubului neural, la acest nivel
neuroblastii formeaza 2 perechi de zone voluminoase :
1.Placa alara situata dorsal si prezinta aria senzitiva(viitor corn posterior)
2.Placa bazala,situata anterior,reprezentand aria motorie(viitor corn anterior)
Pe fiecare parte intre placa alara si bazala,lumenul tubului neural este mai
dilatat formand santul limitant.In dreptul santului limitant,rata de proliferare a
neuroblastilor este mai redusa,in zona formandu-se neuronii visceroeferenti.
Neuroblastii au initial forma ovoidala fara prelungiri(apolare), pe masura ce
continua dezvoltarea lor,devin bipolare(1 axon si 1 dendrita primitiva),
dendritele continua sa creasca si sa se multiplice formand neuronii multipolari.
Axonii neuronilor din placa bazala strabat stratul marginal si ajung pe
suprafata maduvei spinarii formand radacina anterioara a nervului spinal.
Axonii neuronilor placii alare se comporta diferit si intrand in stratul
marginal, au traiect ascendent si descendent devenind fie interneuroni(de
asociatie),neuroni coordonali(deutoneuronul cailor ascendente).In paralel cu
evolutia tubului neural continua evolutia crestelor neurale.Acestea s-au format la
sfarsitul S3 in partea laterala a plicilor neurale si s-au desprins,devenind
independente.O parte din celulele crestelor neurale migreaza catre peretele
antero-lateral al trunchiului determinand formarea ectomezenchimului din
arcurile branhiale sau SNE.Alta parte a acestor celule raman in partea dorsala, in
vecinatatea tubului neural si formeaza ggl. Nervilor spinali si ggl. Senzitivi ai
V,VII,IX,X.Neuroblastele evolueaza asemanator cu cele din tubul neural
devenind neuroni pseudounipolari(1 dendrita unica lunga,mielinizata) ce se
conecteaza cu receptorii,axonul de obicei mai scurt formeaza radacina
posterioara a nervilor spinali sau radacinile senzitive ale nervilor cranieni si
patrunde in tubul neural facand sinapsa cu neuronii din placa alara.
Malformatii :defectul de inchidere al neuroporului posterior da nastere la
spina bifida oculta.Alte malformatii : rachischisis, meningocel,
meningoencefalocel,encefalocel,pseudoencefalia.
4.Dezvoltarea encefalului,malformatii
Se face pe seama extremitatii rostrale ale tubului neural incepand cu S3 apar 3
dilatatii numite vezicule primare,in sens rostro-caudal :prozencefal(creier
anterior), mezencefal(creier mijlociu), rombencefal(creier posterior).Datorita
incurbarii discului embrionar si al proeminentei diencefalului apar 2
flexuri( cefalica-la nivelul mezencefalului si cervicala-la jonctiunea
rombencefalului cu viitoarea maduva a spinarii).In S5 din prozencefal se
formeaza cele 2 vezicule telencefalice si mezencefalul.Mezencefalul ramane mai
slab dezvoltat si va fi separat de rombencefal prin istmul rombencefalic.
Rombencefalul va creste in lungime si formeaza rostral metencefalul din
care se dezvolta puntea si cerebelul si respectiv mielencefalul(viitor bulb
rahidian), datorita cresterii in lungime apare flexura pontina situata in partea
inferioara a metencefalului.Datorita formarii veziculelor encefalice in anumite
portiuni,lumenul tubului neural se dilata si formeaza sistemul ventricular.Din
punct de vedere al lumenului fostului tub neural, el ramane ca atare si formeaza
canalul central al maduvei spinarii, se continua cu cavitatea rombencefalului ce
se dilata si formeaza V4,acesta comunica cu V3(cavitatea diencefalului) prom
apeductul cerebral Sylvius din mezencefal.Din cavitatea veziculelor
telencefalice se formeaza V1 si V2 ce comunica cu V3 prin orificiul Monro.
Organizarea neuroblastilor intr-o pereche de placi bazale si una alare se
continua si la nivelul rombencefalului, numai ca dispunerea difera datorita
dispunerii V4,astfel placile alare se deplaseaza anterior prin cresterea placii
dorsale(fosta margine dorsala a tubului neural), din aceasta cauza substanta
cenusie a rombencefalului este situata anterior de V4 formand regiunea
tegment/calota a puntii.Stratul marginal(viitoare substanta alba) va fi dispus
anterior de placile bazala si alara formand piciorul.La nivelul tegmentului
placile bazale se afla medial formand coloanele echivalente eferente, in timp ce
placile alare si afla lateral fomand coloanele echivalente aferente.La nivelul
metencefalului marginea laterala a placii alare prolifereaza si formeaza buzele
rombice.Ele se alipesc si formeaza placa cerebeloasa, din S12 se vor dezvolta
vermisul si emisferele cerebeloase.
Diencefalul se caracterizeaza prin lipsa placii bazale,ramanand doar placa
alara ce formeaza nc.talamusului si hipotalamusului, iar inferior hipofiza cu cele
2 origini(neuroHF prin inmugurire din diencefal si adenoHF din punga Rathke).
Veziculele telencefalice se dezvolta din prozencefal inca din S5,prezinta
placa bazala, ce va proemina in ventriculii laterali formand corpul striat.
Malformatii : induse de raze X sau hipertermie(microcefalie,anencefalie)
Induse de agenti infectiosi CMV(citomegalo),VHS(herpes simplex),
Toxoplasmoza duc la microcefalie,retard,hidrocefalie,calcificari cerebrale.
5.Maduva spinarii-configuratie externa,topografie vertebro-
medulara si vertebro-radiculara

Configuratie externa :lungime de 43-45 cm,are forma de cilindru usor

turtit antero-posterior,prezinta doua intumescente ce corespund originii nervilor
ce vor forma plexurile :brahial,respectiv lombar si sacrat.Aparitia acestora se
datoreaza formarii membrelor,ducand la multiplicarea neuronilor motori
somatici si a celor senzitivi(lama VI din cornul posterior),dar si a fibrelor
ascendente si descendente ce deservesc miotoamele,respectiv dermatoamele
membrelor.
-Pe fata ventrala se gaseste o fisura(FMV) separata de substanta cenusie
printr-o lama de substanta alba denumita comisura alba anterioara.
-Pe fata dorsala se afla un sant mai putin adanc numit sant median dorsal
care se continua prin septul median posterior alcatuit din celule gliale,spre
substanta cenusie
-Pe lateral se descriu santurile colaterale anterior si posterior
corespunzatoare originilor aparente ale radacinilor nervului spinal.
!Superior de T6 intre santul median posterior si cel colateral se gaseste santul
intermediar posterior de la care porneste spre substanta cenusie septul
intermediar posterior care separa in cadrul funiculului posterior fasciculul gracil
situat median de cel cuneat situat lateral.
Topografia mielo-vertebrala/vertebro-medulara defineste relatia dintre
mielomer si vertebra corespunzatoare.Astfel maduva se termina la
C6(cervicala),T9(toracala),T11(lombara),disc L1-L2(sacrala).Datorita
decalajului dintre mielomere si vertebre nervii au o directie din ce in ce mai
descendenta pentru a ajunge la nivelul orificiului intervertebral corespunzator
nervului resoectiv.
Topografia mielo-radiculo-vertebrala/schema Chipault defineste relatia
dintre mielomerul de origine al nervului spinal si mielomerul in dreptul caruia se
afla orificiul intervertebral prin care iese nervul spinal.Pentru nervii C1-C3
iesirea corespunde nivelului mielomerului din care provin n,C4-C5 ies in
dreptul mielomerului n+1,C6-C8 ies in dreptul n+2,T1-T6 in dreptul
n+3,T7-T12 in dreptul n+4,L1-L5 in dreptul n+5,S1-S4 la nivel n+6-7 iar
pentru nervul coccigian n+10-11.Deoarece maduva se termina la L1-L2,nervii
lombari si sacrali formeaza coada de cal.
6.Meningele spinale,punctia rahidiana

Meningele spinale le continua pe cele vertebrale de la nivelul gaurii occipitale

mari si sunt reprezentate de :pahimeninge,dura mater si leptomeninge(arahnoida
si pia mater).
Dura mater-structura conjunctiva,formata din tesut conjunctiv fibros,slab
vascularizata.Fibrele dispuse in retea asigura rezistenta crescuta si au rol
protector.Superior adera la gaura occipitala mare si la fata posterioara a
vertebrelor C2-C3,este intarita de fibre ale lig.longitudinal posterior.Inferior de
S2 formeaza impreuna cu fillum terminale lig. Coccigian ce se insera pe fata
posterioara a vertebrei coccigiene 2.In plan frontal formeaza teci durale
radacinilor nervilor spinali ce se continua cu epinervul.Dura este eparata de
periostul vertebral prin spatiul epidural ce contine tesut adipos areolar cu plexul
venos vertebral.Intre dura si arahnoida se afla spatiul subdural ce contine o lama
de lichid.
Arahnoida-formata din tesut conjunctiv lax avascular.Intre arahnoida si
pia se afla spatiul subarahnoidian prin care circula LCS.La nivelul L1-L2 si S2
poarta numele de cisterna lombara si contine mult LCS fillum terminale si nervii
cozii de cal.Loc de electie pentru punctii si anestezierea nervilor lombosacrali.
Pia mater-formata dintr-un strat intern(pia intima) ce adera la tesutul
nervos avascular si un strat extern(epipia) vascularizat.Acopera suprafata
medulara trecand peste fisura mediana ventrala.La acest nivel cele 2 foite se
indeparteaza formand linia spedens pe unde trece a.spinala anterioara cu
rr.sulcomarginale.La nivelul conului medular se prelungeste formand fillum
terminale si ventriculul terminal Krause.Trimite 18-24 expansiuni laterale care
formeaza lig. denticulat cu rol de sustinere.Are rol in protectia mecanica si
impotriva agentilor chimici si biologici,rol trofic.
Punctia rahidiana=introducerea unui ac in spatiul subarahnoidian la
nivelul cisternei lombare.Se efectueaza in scop de diagnostic sau terapeutic.In
sindromul de hipertensiune intracraniana se dreneaza LCS cu prudenta pentru
evitarea angajarii tonsilelor cerebeloase care pot determina stop cardio-respirator
prin compresiune la nivel bulbar.
7.Vascularizatia maduvei spinarii

1.A.spinala anterioara-se formeaza la nivel C2 prin unirea a 2 rr.spinale

anterioare din aa.vertebrale.Traiect descendent in dreptul fisurii mediane
anterioare prin dedublarea piei mater(linia splendens).La nivelul conului
medular se anastom. In arcada cu aa. Spinale posterioare.Pe traiect da rr.
Sulcocomisurale care patrund in fisura mediana ventrala si vascularizeaza 2/3
anterioare ale maduvei spinarii
2.Aa.spinale posterioare-cu originea in aa.vertebrale sau PICA,situate dorsal de
radacina posterioara a nervului spinal.Dau rr. Ce vascularizeaza 1/3 posterioara.
La nivelul piei mater formeaza plexul arterial perimedular
3.Aa.segmentare-in regiunea cervicala provin din a.vertebrala,a.cervicala
ascendenta si a.cervicala profunda in regiunea toracala din aa. Intercostale
posterioare, in regiunea lombara din aa.lombare iar in regiunea sacrala din
aa.sacrale medie si laterale.Se ramifica intr-o r.vertbrala si una meningeala.
R.vertebrala da 2 rr. Una anterioara si alta posterioara, iar r.meningeala da o
r.radiculara anterioara si una posterioara(mai inconstante).Aa.radiculare
anterioare dau urmatoarele rr. :transversala(anastomoza cu radiculara
posterioara),ascendenta si descendenta.Cea mai voluminoasa a.radiculara
anterioara cu origine variabila T8-L3 este a. radiculara mare a lui Adamkiewics.
Drenajul venos :se formeaza o retea venoasa in pia mater formata din 6
canale :la nivelul fisurii mediane ventrale,la nivelul santului median dorsal si 4
laterale.Comunica superior cu vv.cerebrale si cu sinusurile durei
mater,transversal cu plexul venos vertebral si prin aceste cu vv.segmentare.Intre
plexul peridural si vv.lombare se formeaza anastomoze cavo-cave.
8. Exteroreceptori
Se impart in fromatiuni incapsulate si neincapsulate.
Neincapsulate
Exteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau
intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung
la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixeaza pe
celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuro-epiteliale care
receptioneaza durerea.
Exista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc
peritrihiale, in final fiind prinse intre 2 celule Schwann. Se mai gasesc in periost,
capsule articulare, muschi, seroase.
Corpusculii Krause sunt situati in derm, in apropierea epidermei si
receptioneaza sensibilitatea termica (rece). Posibil si incapsulari.
Sensibilitatea dureroasa este receptionata de terminatiile nervoase libere
situate in epiderm si derm, unde formeaza un plex superficial si altul profund,
Din plexul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in buton
pe suprafata celulelor malpighiene, in imediata apropiere a stratului granular.
Incapsulate
Exteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau
intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung
la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixeaza pe
celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuro-epiteliale care
receptioneaza durerea.
Exista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc
peritrihiale, in final fiind prinse intre 2 celule Schwann. Se mai gasesc in periost,
capsule articulare, muschi, seroase.
Sensibilitatea tactila este receptionata de:
1) Discurile Merkel sunt sensibile la atingeri usoare, sunt situate in stratul
spinos epidermic in regiunile fara peri; au aspectul unei retele nervoase in forma
de cupa care contine o celula mare, modificata. Sunt receptori incapsulati.
2) Corpusculii Meissner sunt sensibili la atingeri rapide, se gasesc in
stratul papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par. Sunt formatiuni
incapsulate specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale
feminine si mamelonului, si au forma ovala, dimensiune aproximativ 90. Sunt
alcatuiti dintr-o fibra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica,
celule turtite printre care se afla fibra nervoasa spiralata. La periferia sa pleaca
fibre foarte fine care se continua cu tonofibrile din epiderm. Receptorii sunt
foarte sensibili la deformari ale pielii datorita acestor fibre.
Sensibilitatea presionala este asigurata de:
1) Corpusculii Vater-Pacini se gasesc in hipoderm pe fata palmara a
mainii, fata plantara a piciorului si degetelor, hipodermul bratului, cefei, in
organele genitale ale ambelor sexe, in periost, in jurul articulatiilor; sunt mari, au
1-4 mm lungime, sunt receptori pentru presiuni mari si vibratii.
Ei au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o
capsula periferica formata din 20-60 de lamele celulare concentrice. In axul
central sunt putine celule si o terminatie nervoasa. Dupa intrarea in corpuscul
fibrele pierd teaca de mielina si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni
terminali.
2) Corpusculii Krause sunt situati in derm, in apropierea epidermei si
receptioneaza sensibilitatea termica (rece). Posibil si neincapsulati.
3) Corpusculii Ruffini sunt situati in derm, mai aproape de hipoderm, si in
capsulele articulatiilor, si receptioneaza sensibilitatea termica (cald).
9. Proprioreceptori
Pot fi clasificati dupa functie in:
A) Proprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si
cu pozitia capului, a membrelor sau segmentelor de membru. Ei sunt situati la
nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in
labirintul membranos al urechii interne, Din aceasta categorie fac parte:
1) Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt sensibili la tensiuni puternice,
raspund la contractia activa a muschiului si sunt situati la jonctiunea muschi-
tendon.
2) Corpusculii Ruffini sunt situati in stratul superficial al capsulei
articulare si deserviti de fibre nervoase de tip 2, sunt corpusculi cu adaptare lenta
si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile din articulatii.
3) Terminatiile nervoase libere apartinand tipului 3, se ramifica in toata
grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea
dureroasa articulara cauzata de amplitudinea excesiva a miscarii.
4) Corpusculii Pacini sunt situati in stratul profund al capsulei articulare,
sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de
presiune.
B) Proprioreceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul muschilor,
controleaza gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu
cea executata, deci de control al tonusului muscular. Din aceasta categorie fac
parte doar fusurile neuromusculare.
Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate
fata de care sunt asezate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a
muschiului. Ele sunt alcatuite din 2-10 fibre musculare striate modificate,
numite fibre intrafuzoriale.
Aceste fibre sunt de 2 tipuri:
- fibre cu sac nuclear
- fibre cu lant nuclear
1) Fibrele cu sac nuclear sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul
fibrelor musculare extrafuzoriale; ele au rol in raspunsul dinamic al muschiului,
controland lungimea muschiului, gradul de contractie al muschiului si se
contracta lent.
2) Fibrele cu lant nuclear sunt subtiri si scurte, se insera fie pe capsula
fusului fie pe teaca fibrelor cu sac nuclear. Contin miofibrile mai putine, se
contracta mai rapid decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente,
controland numai lungimea muschiului.
Fusurile au inervatie senzitiva si motorie.
a) Inervatia senzitiva este asigurata prin 2 tipuri de terminatii nervoase:
primare si secundare.
 1. Terminatiile primare (anulospirale mielinice) apartin fibrelor mielinice
groase si se ruleaza in jurul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant
adanc al sarcolemei.
2. Terminatiile secundare (in buchet) apartin grupului 2 si se gasesc la
suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale.
b) Inervatia motorie este independenta de cea a fibrelor extrafuzoriale, fiind
asigurata de 2 categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor
mici motorii sau fibrele gamma:
- fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fibrele cu sac
nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice
- fibrele gamma 2, cu conducere lenta, inerveaza ambele tipuri de fibre
intrafuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difuze situate
in apropierea zonei ecuatoriale.
Excitarea neuronului gamma activeaza fibrele intrafuzoriale, care prin
contractie excita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea
moderata a motoneuronului -tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca
stimularea este intensa, cu contractie musculara. Inhibarea sistemului gamma
reduce tonusul muscular.
10.Laminatia substantei cenusii medualre

Dindritele si axonii din substanta cenusie fromeaza o retea, in ochiurile retelei se

gasesc nuclei grupati in straturi(lamele lui Rexed) numerotate I-X postero-
anterior
Lama I-alcatuita din neuron ice transmit sensibilitatea termica si
nociceptiva.Primesc aferente de la radacina posterioara si nn.lamei II.
Lama II-nn.implicati in transmiterea durerii.Primesc aferente din radacina
posterioara si centrii supramedulari.Folosesc drept neurotransmitator
enkefalina.Sunt stimulati de catre colateralele din radacina posterioara si fibre
descendente din nucleul magnus al rafeului,utilizeaza drept neurotransmitator
5HT.
Lamele III-IV-primesc aferente de la radacina posterioara si fibre de
control pe calea tractului corticospinal lateral.Axonii trec in funiculele anterior
si lateral formand fascicule ascendente.
Lama V-medial primeste aferente de la mecanoreeptori,eferentele intra in
componenta fasciculelor spinocerebeloase si spinovestibulare.In lateral se gasesc
n.reticulati.
Lama VI-primeste fibre aferente proprioceptve de la membre(dezvoltata
in zona intumescentelor)
Lama VII-situata lateral de X,contine 3 coloane distincte:nucleul toracic
Stilling-Clarke, nucleul intermedio medial si nucleul intermedio lateral
Lama X-cuprinde comisurile cenusii pre- si retro-epedimare cu nucleii
comisurali
11.Funiculul anterior
Intre intumescente este alcatuit din lama IX si lama VII
Neuronii somatomotori din lama IX alcatuiesc 3 grupuri nucleare:
1.Grupul medial se intinde pe toata lungimea maduvei si se subimparte in 2
nuclei:a.ventro-medial-pentru musculature anterolaterala a trunchiului
b.dorso-lateral-pentru muschii autohtoni ai spatelui
2.Grupul central prezinta un nc. Superior la nivelul mielomerelor C3-C5 pentru
diafragm si unul inferior la nivelul mielomerelor S2-S4 pentru muschii
diafragmelor pelvina si urogenitala.La nivel C2-C5 se gaseste si nc.spinal al
nervului accesor ale carui axoni inerveaza SCM si trapez.
3.Grupul lateral-doar la nivelul intumescentelor si asigura inervatia muschilor
membrelor si se imparte in 3 nuclei:
a.nc.ventro-lateral-inerveaza muschii centurilor ce actioneaza pe
articulatiile scapula-humerala respective coxo-femurala.
b.nc.dorso-lateral-inerveaza muschii ce actioneaza pe articulatia humero-
radio-ulnara respective tibio-femurala
c.nc.retro-dorso-lateral- inerveaza muschii ce actioneaza pe articulatiile
radio-carpiana respective talo-crurala
Zona anterioara a nucleiilor deserveste extensorilor iar cea posterioara flexorilor.
12.Funiculul lateral
1.Fibre de asociatie ascendente si descendente care alcatuiesc fasciculul
fundamental lateral in apropierea substantei cenusii.
2.Fibre de proiectie ascendente si descendente :
-La periferie se gasesc 2 fascicule asccendente :
a.fasciculul spinocerebelos dorsal direct Flechsig situat lateral de tractul
piramidal incrucisat si dorsal de Gowers.Printre fibrele lui sunt diseminate
fibrele curentului posterior al fasciculului spinovestibular.
b.fasciculul spinocerebelos ventral incrucisat Gowers situat lateral de
fasciculele spinotalamic lateral si spinotectal si dorsal de tracturile
extrapiramidale olivospinal si vestibulospinal lateral.In regiunea cervicala
fasciculului spinocerebelos ventral i se alatura si fibre spinocerebeloase rostrale.
-Medial se gasesc urmatoarele fascicule :
a.tractul piramidal incrucisat(fasciculul corticospinal lateral) situat medial
de fasciculul spinocerebelos dorsal si posterior de fasciculul spinotalamic
lateral,se gasesc diseminate si fibre spinopontine si spinocorticale.
b.dinspre lateral spre medial :tracturile extrapiramidale nigrospinal,
rubrospinal si reticulospinal lateral.Aflate intre tractul piramidal incrucisat si
fasciculul spinotalamic lateral.
c.Fasciculul spinotalamic lateral situat medial de fasciculul spinocerebelos
ventral,posterior de fasciculul spinotectal si anterior de fasciculul piramidal
incrucisat si tracturile extrapiramidale, sunt diseminate si fibre spinoreticulare.
d.tractul extrapiramidal olivospinal situat anterior de fasciculul
spinocerebelos ventral sunt diseminate si fibre din curentul anterior al
fasciculului spinoolivar
e.fasciculul spinotectal situat anterior de fasciculul spinotalamic lateral
f.tractul extrapiramidal vestibulospinal lateral situat medial de tractul
olivospinal si fragmentat de fibrele radacinii anterioare ale nervului spinal.
13.Funiculul posterior
Neuronii aflati in cornul posterior au urmatoarele functii :
-neuroni cordonali ce primesc terminatiile aferentelor senzitive primare iar
axonii lor formeaza caile ascendente ce trimit informatiile spre centrii
supraspinali.
-interneuroni ce asigura prelucrarea initiala si modularea impulsului senzitiv si
asigura distribuirea informatiilor senzitive spre alte segmente medulare pentru a
fi utilizate in procesel senzitive sau declansarea raspunsului motor.
Nucleii cornului posterior :
1.Nc.pericornual sau strat zonal Waldayer corespunde lamei Rexed I
2.Substanta gelatinoasa Rolando corespunde lamei Rexed II, in prelungirea ei la
nivelul trunchiului cerebral aflandu-se protiunea caudala a nc.tractului spinal al
trigemenului.
3.Nc.propriu al cornului posterior, corespunde lamelor Rexed III-IV
Cele 3 mentionate mai sus se intind pe toata lungimea maduvei.
4.Nc.cervical lateral situat in partea laterala a bazei cornului posterior la nivel
C1-C2, prezinta neuroni mici ce intervin pec alea nociceptiva.
14.Nervul spinal
15.Arcul reflex spinal, reflexe medulare

Arcul reflex poate fi de 3 tipuri :

1.monosinaptic :receptor-neuron senzitiv-neuron motor
2.disinaptic :receptor-neuron senzitiv-interneuron-neuron motor-efector
3.polisinaptic :receptor-neuron senzitiv-interneuroni-neuron motor-efector

La nivelul maduvei spinarii se inchid 3 tipuri de refelexe :

1.Reflexe cutanate :diafragmatic C3-C5,cutanat palmar C8-T1,epigastrice T6-

T12,cutanat plantar L4-S2,cremasterian L1-L2,bulbocavernos S3-S4,anal S4-S5

2.Reflexe osteotendinoase :SCM C3-C4,bicipital C5-C6,tricipital C6-

C8,supinator C5-C6,cubital pronator C8-T1,radial C7-C8,patelar L3-L4,tibial
anterior L4-L5,tibial posterior L5-S1,ahileean L5-S2.

3.Refelxe viscerale :mictiune S3-S5,retentia urinara T12-L2,defecatia S3-

S5,ejacularea L5-S1,erectia S2-S4
16. Cai ascendente sitemele :lemniscal si extralemniscal
Caile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile
senzitive iar pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina
gradul de vigilenta al structurilor superioare. Caile ascendente sunt formate din
tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si extralemniscal.
1. Sistemul lemniscal
Din sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul
spinotalamic lateral (partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal.
Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o
cale paucisinaptica si se proiecteaza in aria somestizica, campurile 3, 2,1 din
girul postcentral al lobului parietal si in aria somestezica secundara pe buza
superioara a santului lateral.
Deasemenea, sistemul lemniscal este un sistem de precizie:
- precizie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate
pentru un anumit tip de sensibilitate.
- precizie de localizare, deoarece exista o somatotopie bine definita in fiecare
segment al acestor cai.
- precizie de discriminare, datorita fenomenelor de inhibitie reciproca si de
convergenta.
2. Sistemul extralemniscal
Face parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor
externe si este format din: fasciculele spinocerebeloase anterior si posterior,
fasciculul spinotalamic anterior, o parte din fasciculul spinotalamic lateral,
fasciculele spinoolivar, spinovestibular, spinopontin, spinoreticular, spinotectal,
spinocortical.
Este o cale lenta, difuza, polisinaptica, indirecta, iar proiectia centrala se
face in sistemul limbic, nefiind de mare precizie.
Caile extralemniscale sunt reprezentate in cadrul somesteziei prin doua
sisteme senzoriale:
- un sistem de proiectie difuza
- un sistem de cai senzitive de asociatie
Caracteristica principala a sistemului extralemniscal este plasticitatea
electrofiziologica: un neuron solicitat, indiferent de nivelul la care este situat,
raspunde la stimuli multiplii, diferiti, aplicati pe o mare suprafata receptoare.
17. Fasciculele gracil si cuneat si lemniscul medial
Fibrele fasciculelor gracil si cuneat inconjura nucleii pe fetele laterala,dorsala si
mediala inainte sa patrunda in ei.
Fascicul gracil este format din fibre provenite din segmentele
coccigian,sacral,toracal inferior(in ordine medio-laterala).
Fascicullul cuneat este format din fibre provenite din segmentele toracal
superior si cervical(in ordine medio-laterala).
La acest nivel se afla deutoneuronul caii spinobulbare.Axonii neuronilor din
acesti nucei se indrapta anterior si se incruciseaza pe linie mediana anterior de
substanta cenusie centrala cu cei de parte opusa,formand decusatia senzitiva
formand LM(lemniscul medial).La nivelul LM fibrele nc.gracil sunt asezate
anterior iar fibrele nc.cuneat sunt asezate posterior.LM este situat : -in bulb de o
parte si de alta a rafeului median,medial de oliva bulbara
-in punte,frontal,ventral de corpul trapezoid
-in mezencefal,ventro-lateral de nc.rosu si dorsal de SN
18.Fasciculul spino-talamic lateral(termoalgezic)
1) Receptorii acestei sensibilitati sunt terminatiile nervoase libere, corpusculii Krause,
Pacini si Ruffini.
2) Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui intra in maduva si face
sinapsa cu deutoneuronul in nucleul capului cornului posterior (lamele Rexed 2, 3, 4 si
probabil si in lamele 6, 7, 8)
3) Deutoneuronul se gaseste in nucleul capului cornului posterior, iar axonul lui urca
2-3 segmente medulare, se incruciseaza in comisurile cenusie anterioara si alba, trec in
cordonul lateral de partea opusa si formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Fibrele acestuia,
la intrarea in bulb se impart in 2 grupuri:
- primul grup reprezinta componenta neospinotalamica ce formeaza lemniscul spinal
care trece dorsal de oliva bulbara si medial de fasciculul spinocerebelos anterior si urca prin
trunchi superolateral de lemniscul medial.
- al doilea grup reprezinta componenta paleospinotalamica si fibrele lui formeaza
fasciculul spinoreticulotalamic.
Fasciculul spinoreticulotalamic informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul
spinal despre diagnosticul durerii.
4) Neuronul 3 pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral
posterolateral (NVPL), iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari:
paracentral si central lateral
5) Zona de proiectie corticala este in aria somestezica primara pentru fibrele
componentei neospinotalamice si in aria somestezica secundara pentru fibrele componentei
paleospinotalamice
Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in
ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul 3 este in coliculul
superior iar proiectia este in talamus. Acest fascicul are rol in orientarea capului si ochilor
spre zona stimulata.
19.Fasciculul spino-talamic anterior

Transmite sensibilitatea exteroceptiva tactila protopatica,grosiera,nociceptiva si

presionala usoara.
Receptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere sau peritrichiale,discuri
Merkel(menisci tactus),corpusculii Meissner(corpuscula tactus),corpusculii
Golgi(corpuscula genitalia,presoreceptori),corpusculii Vater-Paccini(corpuscula
lamellosa,baroreceptori).
Protoneuronul este situat in ganglionul spinal.
Deutoneuronul este situat in lama IV(nucleul propriu senzitiv),dar poate fi
situat si in lama I(statie modulatoare) sau lama V.
Fibrele urca un etaj medular, se decuseaza in comisura alba anterioara si apoi au
traiect ascendent formand fasciculul STA in cordonul anterior al maduvei
spinarii, care apoi urmeaza 2 directii:
1.neospinotalamica in trunchiul cerebral se alatura lemniscul spinal care
ajunge la al 3-lea neuron se afla in nucleul ventral postero-lateral NVPL talamic.
2.paleospinotalamica(apartine sistemului extralemniscal) care face sinapsa
in nucleii substantei reticulate a trunchiului cerebral,fasciculul spino-reticulo-
talamic si ajunge la al 3-lea neuron se afla in substanta cenusie periapeductala,
nucleul posterior talamic sau intralaminar.
20.Lemniscul trigeminal

Este un sistem echivalent fasciculului spinotalamic ce transmite sensibilitatea de

la nivelul fetei,receptorii sunt aceeasi cu ai fasciculelor spinotalamice.

Protoneuronul este situat in ganglionii nervilor cranieni V(ggl. Trigeminal

Gasser),VII bis(ggl.geniculat),IX(ggl.superior) si X(ggl.superior).Fibrele
urmeaza traiectul nervilor cranieni si intra in trunchiul cerebral, apoi iau calea
tractului spinal al nervului V.
Deutoneuronul se afla in nucleul senzitiv principal pontin trigeminal,dar
putine fibre se termina in nucleul tractului spinal din bulb(fibrele ce conduc
sensibilitatea termo-algezica).O mica parte a fibrelor formeaza tractul trigemino-
cerebelos care ajunge la scoarta vermiana prin pedunculii cerebelosi inferiori.
Lemniscul trigeminal are 2 componente:
1.Tractul trigemino-talamic ventral cu origine in nucleul tractului spinal este
incrucisat,conduce sensibilitatea termoalgezica.
2.Tractul trigemino-talamic dorsal cu origine in nucleul senzitiv principal pontin
trigeminal,conduce sensibilitatea tactila si presionala.
Al 3-lea neuron este situat in nucleul ventral postero-medial NVPM
talamic.Axonii iau calea bratului posterior al capsulei albe interne si ajung la
nivelul ariei somestezice primare campurile 3,1,2,gir postcentral,lob parietal.
21.Fasciculele spino-cerebeloase

1.Fasciculul spino-cerebelos posterior(dorsal,direct) Flechsig are

deutoneuronul situat in nucleul toracic din lama VII.Fibrele sale urca in
cordonul lateral medular si ajung la cerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori
ipisilaterali.
2.Fasciculul spino-cerebelos anterior(ventral,incrucisat) Gowers are
deutoneuronul in lamele VII,V si VI ale segmentelor medulare situate inferior de
nucleul toracic.Fibrele decuseaza si urca in funiculul lateral de parte opusa unde
formeaza fasciculul spino-cerebelos anterior si ajung la cerebel prin pedunculii
cerebelosi superiori.
3.Fasciculul cuneocerebelos porneste de la nucleul cuneat accesor din
bulb (fibrele alaturandu-se fasciculului cuneat) si ajunge la cerebel prin
pedunculii cerebelosi inferiori.Transmite sensibilitatea proprioceptiva de la nivel
C1-C7
4.Fasciculul spinocerebelos rostral are deutoneuronul in lama VI,superior
de nucleul toracic si ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelos inferior
ipsilateral.
22.Durerea
23.Configuratia externa a trunchiului cerebral
FAA ANTERO-LATERAL A TRUNCHIULUI CEREBRAL
Descriptiv, prezint trei etaje:etaj bulbar,etaj pontin,etaj mezencefalic
Etajul bulbar este limitat:
- inferior, de planul care trece prin decusaia piramidal (limita dintre bulb
i
mduva spinrii)
- superior, de anul bulbo-pontin.
- lateral, de anurile colaterale posterioare, care separ faa antero-
lateral a
bulbului de cea dorsal. Pe linia median se afl anul median ventral,
continuarea fisurii mediene ventrale de la nivel medular.
n partea inferioar, anul median ventral este ntrerupt de decusaia
fibrelor ce vor
alctui tractul cortico-spinal lateral (piramidal ncruciat), iar superior, la
nivelul intersectrii cu anul bulbo-pontin, se lrgete formnd o
depresiune triunghiular, cu vrful inferior, foseta median (foramen
caecum Vicq d'Azyr).
De o parte i de alta a anului median ventral se gsesc funiculele
anterioare bulbare,
continuarea celor medulare, limitate lateral de anul lateral anterior
(colateral anterior).
Cordoanele anterioare bulbare se lesc progresiv spre anul bulbo-
pontin, formnd o
proeminen care poart numele de piramid bulbar. n profunzimea
piramidei bulbare trec
fibrele tractului cortico-spinal, denumit din acest motiv i tract piramidal.
Lateral, ntre anul colateral anterior i anul colateral posterior, se
gsete, de fiecare
parte, funiculul lateral bulbar.
n partea superioar a funiculului lateral se gsete o proeminen
ovoidal, cu diametrul
vertical de 12-15 mm. i cel orizontal de 4-6 mm., numit oliva bulbar.
Proeminena se
datoreaz nucleului olivar bulbar, nconjurat de fibrele tractului central al
tegmentului, care
formeaz amiculum olivei.
Polul inferior al olivei este intersectat de striile olivare. Termenul de strie
definete un
contingent mic de fibre nervoase cu traect superficial.
Striile olivare aparin sistemului fibrelor arcuate ale trunchiului cerebral
fiind fibre
arcuate externe ventrale directe. Au originea n nucleul arcuat i se
ndreapt, superficial, spre
pedunculul cerebelos inferior ipsilateral (fibre arcuo-cerebeloase).
Medial i lateral, oliva bulbar este limitat de dou anuri:
- anul preolivar, segmentul superior al anului lateral anterior,
- anul retroolivar, an scurt, al crui traiect nu depete inferior
oliva.
La nivelul anului preolivar se afl originea aparent a nervului
hipoglos (XII), prin
7-15 filete nervoase ce se reunesc ntr-un trunchi superior i unul inferior.
Dinspre superior spre inferior, la nivelul anului retroolivar se afl
originile aparente
ale nervilor glosofaringian (IX), vag i accesor (IX). Originea
aparent a nervului accesor este reprezentat de rdcina bulbar a
accesorului, care, datorit relaiilor strnse cu nervul vag, se numete i
"nervul accesor al vagului".
ntre anul retroolivar i anul lateral posterior trece fascicolul
spinocerebelos ventral.
n partea superioar a bulbului, la intersecia anului bulbo-pontin cu
proeminenele
cordoanelor bulbare i anurile verticale de pe faa sa ventral se
delimiteaz urmtoarele fosete:
- foseta median, descris anterior.
- foseta medial, situat superior de piramida bulbar. La nivelul fosetei
mediale se afl originea aparent a nervului abducens (VI).
- foseta supraolivar, situat superior de oliva bulbar. La nivelul fosetei
supraolivare se afl originea aparent a nervului facial (VII), inclusiv
componenta sa
vegetativ, nervul intermediar Wrisberg.
- foseta lateral, situat lateral de anul retroolivar. La nivelul fosetei
laterale se
afl originea aparent a nervului acustico-vestibular (VIII), cu cele
dou componente:
acustic i vestibular.
b. Etajul pontin
Etajul pontin este limitat:
- inferior, de anul bulbo-pontin
- superior, de anul ponto-peduncular
- lateral, de planul sagital care trece prin originea aparent a nervului
trigemen,
care constituie limita dintre piramida pontin i pedunculul cerebelos
mijlociu.
Pe linie median se gsete anul a. bazilare (format prin unirea celor
dou artere
vertebrale).
Lateral de an se afl cte o proeminen ce poart numele de piramid
pontin (n
profunzimea creia trec fibrele fasciculului cortico-spinal).
Mai lateral se afl originea aparent a nervului trigemen, prin dou
rdcini:
- medial, mai mic, motorie
- lateral, voluminoas, senzitiv.
Originea aparent a nervului trigemen constituie limita ntre piramida
pontin i braul
punii (PCM), care leag puntea de cerebel.
c. Etajul peduncular
Este reprezentat se pedunculii cerebrali, dou coloane de substan
alb cu direcie
divergent spre superior.
Limite etajului peduncular sunt:
- superior i spre lateral, chiasma optic cu tracturile optice
- inferior, anul ponto-peduncular.
Tracturile optice, chiasma optic i pedunculii cerebrali delimiteaz
spaiul
optopeduncular.
n centrul acestui spaiu se gsesc dou proeminene ce poart numele de
corpi
mamilari.
Planul tangent la extremitatea posterioar a corpilor mamilari mparte
spaiul
optopeduncular ntr-o zon posterioar, ce aparine mezencefalului,
i o ce zon anterioar
aparine diencefalului (mai exact hipotalamusului).
Anterior de corpii mamilari se afl tuber cinereum, cu infundibulul care se
continu cu
neurohipofiza.
Posterior, corpii mamilari i pedunculii cerebrali delimiteaz fosa
interpeduncular
Tarin. Planeul fosei este reprezentat de substana perforat
posterioar n care ptrund
ramurile centrale ale a. cerebrale posterioare. n profunzimea
substanei perforate
posterioare se afl nucleul interpeduncular.
Pe faa medial a pedunculilor cerebrali se afl anul medial, la nivelul
cruia se afl
originea aparent a nervului oculomotor III.
Pe faa lateral a pedunculilor cerebrali, n apropierea anului ponto-
peduncular se afl
nervul trohlear.
Ambii nervi trec printre artera cerebeloas superioar, ultima ramur
colateral a arterei
bazilare, i artera cerebral posterioar, ramura terminal a arterei
bazilare.
B. 2. FAA DORSAL A TRUNCHIULUI CEREBRAL
Prezint spre descriere 3 etaje:etajul bulbar,etajul fosei romboide,etajul
peduncular
a. Etajul bulbar
Este reprezentat de partea inferioar a feei posterioare a bulbului,
ntre urmtoarele
limitate:
- inferior, de planul care trece prin decusaia piramidal (limita dintre bulb
i
mduva spinrii)
- superior, de planul care trece tangent la polul superior al tuberculului
gracil
- lateral, de anurile colaterale posterioare, care separ faa antero-
lateral a
bulbului de cea dorsal.
Pe linie median se gsete anul median dorsal, continuarea celui
medular.
De o parte i de alta a anului median dorsal se continu cordoanele
medulare
posterioare, coninnd fasciculul gracil situat medial i fasciculul
cuneat situat lateral,
separate prin anul intermediar posterior.
n partea superioar, fasciculul gracil prezint o proeminen piriform ce
poart numele
de tubercul gracil, n profunzimea cruia afl nucleul gracil. Partea
inferioar a tuberculului
gracil, mai proeminent, se numete clava.
n partea superioar a fasciculului cuneat se gsete o proeminen ce
poart numele de
tubercul cuneat, n profunzimea creia se afl nucleul cuneat.
n nucleii gracil i cuneat se termin fibrele spinobulbare din
structura cordoanelor
bulbare posterioare. Superior de aceti nuclei (i deci de
tuberculii pe care i determin),
cordoanele posterioare sunt reprezentate n special de fibrele
spinocerebeloase posterioare
(fibrele cordoanelor medulare laterale se etaleaz, deplasndu-se
spre posterior i medial)
i iau numele de pedunculi cerebeloi inferiori (PCI).
ntre anul colateral posterior i rdcina bulbar a nervului accesor se
afl o
proeminen ce poart numele de tuber cinereum bulbare, n
profunzimea cruia se afl
nucleul tractului spinal al trigemenului, nconjurat de fibrele tractului spinal
al trigemenului..
b. Etajul fosei romboide
Este reprezentat de partea superioar a feei dorsale a bulbului i
faa dorsal a
punii.
Limitele etajului fosei romboide sunt:
- inferior, planul care trece tangent la polul superior al tuberculului gracil
- superior, planul care trece tangent la polul inferior al colicululor
cvadregemeni
inferiori.
Fosa romboid constituie planeul ventriculului IV, poriune dilatat
a canalului
central ce se formeaz datorit dezvoltrii difereniate pe care o au
segmentele veziculei
metencefalice:
- din segmentul ventral se formeaz puntea
- din segmentul dorsal se formeaz cerebelul.
Fosa romboid este limitat pe laturi de cele trei perechi de
pedunculi cerebeloi, ce
leag trunchiul cerebral de cerebel ( PCI, PCM i PCS).
Pedunculii cerebeloi inferiori sunt dou coloane de substan alb, cu
traiect superior
divergent. Limita lor inferioar este planul care trece superior de
tuberculul gracil.
PCI limiteaz infero-lateral fosa romboid.
La nivelul locului n care cei doi pedunculi cerebeloi inferiori iau
direcie divergent,
acetia sunt unii printr-o lam de substan cenuie numit obex, care
acoper deschiderea
canalului ependimar n ventriculul IV.
Pe faa medial a pedunculilor cerebeloi inferiori se gsete cte o band
de substan
alb ce poart numele de tenia ventricului IV. Pe cele dou tenii se
inser pnza coroid a
ventriculului IV.
Pedunculii cerebeloi mijlocii i pedunculii cerebeloi superiori
limiteaz superolateral
fosa romboid.
n partea superioar a etajului, cei doi pedunculi cerebeloi superiori (cu
direcie
ascendent convergent) sunt unii printr-o band de substan alb, ce
poart numele de vl
medular superior (valva Vieussens), pe care se af lingula vermisului
cerebelos. Vlul medular
superior se prelungete cu frul vlului, ce se prinde n partea inferioar
a anului cruciform.
Fosa romboid, aa cum sugereaz i numele ei, are form de romb,
prezentnd un ax
vertical de aproxiamtiv 30mm i un ax orizontal de aproximativ 16-
18mm.
Axul vertical este reprezentat de anul median al ventriculului IV,
diferit de anul
median posterior al etajului bulbar (se afl n planuri diferite).
Axul orizontal corespunde anului bulbo-pontin de pe faa antero-lateral
i mparte fosa
romboid ntr-un trigon bulbar, mai mic, cu vrful n jos, i un trigon
pontin, mai mare, cu
vrful n sus.
De o parte i de alta a anului median al ventriculului IV se afl cte o
proeminen
alungit, ce poart numele de eminen medial, n profunzimea creia
se gsesc nuclei motori.
Eminena medial este limitat lateral de anul limitant, care separ
formaiunile
motorii (derivate din placa bazal), situate medial de cele senzitive
(derivate din placa alar),
situate lateral.
anul limitant se ntinde ntre dou mici depresiuni alie planeului foveea
rostral,
situat superior, i foveea caudal, situat la baza trigonului vagului.
Trigonul bulbar
La nivelul eminenei mediale se afl aripa alb intern, proeminen
triunghiular
dispus cu vrful inferior.
Aripa alb intern este mprit de o creast vertical ntr-o zon
medial, trigonul
hipoglosului, la nivelul cruia proemin nucleul motor al nervului XII,
i o zon lateral, aria
plumiformis, n profunzimea creia se afl nucleul intercalat Staderini.
Lateral i inferior de trigonul hipoglosului se afl aripa cenuie,
proeminen
triunghiular dispus cu vrful inferior i medial.
Aripa cenuie este intersectat de funiculul separans, care o mparte
ntr-o zon superolateral,
trigonul vagului, i o zon infero-medial, reprezentat de aria
postrem.
Trigonul vagului este dispus cu vrful inferior i medial. La baza
trigonului vagului se
afl foseta inferioar. n profunzimea trigonului vagului se afl nucleul
dorsal al vagului.
Aria postrem este un nucleu propriu al bulbului, care, datorit structurii
particulare
(aparine organelor circumventriculare) i conexiunile sale cu nucleii
vagali, deine rolul de
centru trigger pentru reflexele vagale.
Lateral de aripa cenuie se afl aripa alb extern sau trigon
vestibular, n
profunzimea cruia se afl cei 4 nuclei vestibulari:
- superior (Bechterew)
- lateral (Deiters)
- inferior (Roller)
- medial (Schwalbe)
Aripa alb extern depete zona trigonului bulbar, prelungindu-se
cranial n trigonul
pontin.
Astfel, nucleul vestibular superior corespunde trigonului pontin, nucleul
vestibular
inferior corespunde trigonului bulbar, iar nucleii medial i lateral corespund
att poriunii
bnulbare ct i poriunii pontine a ariei vestibulare.
Trigonul pontin
De o parte i de alta a anului median, la nivelul eminenei mediale, se
afl o
proeminen ce poart numele de coliculul facialului, n profunzimea
cruia se afl nucleul
nervului abducens.
Numele coliculului provine de la faptul c, la acest nivel, fibrele nervului VII
nconjur
n traiectul lor nucleul nervului VI, formnd genunchiul intern al
facialului.
Superior, n profunzimea foveei rostralis se gsete nucleul motor al
nervului trigemen
(nucleul masticator).
Superior i lateral de foveea rostralis se afl locus coeruleus, n
profunzimea cruia se
afl nucleul omonim. Acest nucleu este foarte bogat n catecolamine, a
cror autooxidare
genereaz substane din clasa melaninelor. Pigmentarea nucleului situat n
profunzimea
locusului coeruleus determin culoarea cenuie a acestei regiuni (de unde
i numele ei).
Inferior i lateral, la nivelul recesului lateral al ventriculului IV, se gsete o
proeminen
ce poart numele de tubercul acustic, n profunzimea cruia se afl
nucleul cohlear dorsal.
Aparent de la tuberculul acustic spre antul median, pornesc nite fibre ce
proemin pe
planeu i poart numele de strii medulare ale ventriculului IV. n
realitate, aceste fibre au
direcie invers, spre pedunculul cerebelos inferior, aparin sistemului
fibrelor arcuate i sunt
fibre arcuate externe dorsale ncruciate.
Vechii anatomiti descriau complexul format de tuberculul acustic, striile
medulare i
anul median sub numele de calamus scriptorius (pana de gsc).
ntre cei doi pedunculi cerebeloi superiori se gsete vlul medular
superior care se
prelungete pn n segmentul inferior al anului cruciform prin frul
vlului medular superior.
c. Etajul peduncular
Este reprezentat de tectumul mezencefalic sau lama cvadrigemina,
alctuit din doi
coliculi superiori, mai voluminoi, i doi inferiori.
ntre cei patru coliculi exist dou anuri: unul vertical i unul
orizontal, care n
amsamblu alctuiesc anul cruciform.
n segmentul superior al anului cruciform proemin glada epifiz, iar n
segmentul
inferior se afl frul vlului medular superior.
Coliculul superior este legat de corpul geniculat lateral din metatalamus
prin braul
coliculului superior.
Coliculul inferior este legat de corpul geniculat medial din metatalamus
prin braul
coliculului inferior.
ntre cele dou brae ipsilaterale se afl anul interbrahial (continuarea
componentei
transverse a anului cruciform)
Sub coliculul inferior se afl originea aparent a nervului trohlear IV,
singurul nerv
cranian cu originea aparent pe faa posterioar a trunchiului
cerebral i singurul care se
ncrucieaz. ncruciarea fibrelor nervilor trohleari are loc n vlul
medular superior.
Dup ncruciare, nervul IV ocolete pedunculul cerebral, ajungnd pe faa
anterolateral
a trunchiului cerebral, superior de anul ponto-peduncular, ntre artera
cerebeloas
superioar i artera cerebral posterioar.

24.Ventriculul IV
Reprezint o poriune dilatat a canalului central, situat la
nivelul trunchiului
cerebral, ntre faa dorsal a bulbului i punii, ventral, i faa
anterioar a cerebelului, dorsal.
Este cptuit de ependim ventricular, celule asemntoare
celulelor gliale, dispuse ntrun
singur strat pe o membran bazal.
Prezint spre descriere urmtoarele elemente:
- planeu
- tavan
- margini
- 5 recesuri
- 5 comunicri
- organe circumventriculare

a. Planeul ventriculului IV este reprezentat de fosa

romboid

b. Tavanul ventriculului IV
Pe seciune sagital, tavanul descrie un unghi deschis spre
anterior i inferior.Structural, prezint trei poriuni:
1. poriunea superioar a tavanului este reprezentat de
vlul medular superior(valva Vieussens), band de substan
alb ce leag cei doi pedunculi cerebeloi superiori.
Are form de triunghi i prezint spre descriere:
- vrf, orientat cranial i care se continu cu frul vlului, ce
se prinde n partea
inferioar a anului cruciform
- baz, orientat caudal i care se continu cu substana
alb a cerebelului
- fa profund, convex, cptuit de ependim
ventricular
- faa superioar, concav, acoperit de pia mater. Pe faa
superioar se sprijin
lingula vermisului cerebelos.
2. poriunea mijlocie a tavanului, reprezentat de faa
anterioar a cerebelului,cptuit de ependimul ventricular.
Faa anterioar a cerebelului este concav datorit intrrii
celor trei perechi de pedunculi cerebeloi. La acest nivel se afl
recesul median dorsal al ventriculului IV, situat cranial de
nodulus.
3. poriunea inferioar, reprezentat de pnza coroid a
ventriculului IV
Pnza coroid a ventriculului IV este alctuit dintr-un dublu
strat pial, format prin insinuarea piei mater ntre faa dorsal a
bulbului i faa inferioar a cerebelului, cptuit de ependim
ventricular.
ntre cele dou foie piale ptrund vase sanguine ce alctuiesc
plexul coroid al
ventriculului IV.Pnza coroid a ventriculului IV are form de
triunghi i prezint spre descriere:
- vrf, orientat caudal, spre obex, pe care l acoper
- baz, orientat cranial, prin care se inser pe vlul medular
inferior
Vlul medular inferior este alctuit din dou benzi de substan
alb, ntinse, de
fiecare parte, ntre nodulus i pedunculul floccusului. Benzile se
numesc valvule
Tarin i au semnificaie funcional de "tenii cerebeloase",
servind la inseria pnzei coroide a ventriculului IV.
Prin extrapolare, o serie de autori numesc poriunea inferioar a
tavanului vl
medular inferior (incorect, deoarece cea mai mare parte nu are
n structur substan alb) sau valvul Tarin.
- margini laterale, care se inser pe teniile ventriculului IV,
situate pe faa medial a pedunculilor cerebeloi inferiori.
- fa profund, convex, cptuit de ependim ventricular. La
nivelul ei proemin dou iruri de franjuri vasculari, plexuri
coroide, dispuse, fiecare, n forma literei "L" inversate i care
alctuiesc, mpreun un desen vascular n forma literei "T"
- fa superioar, concav. Pe faa superioar se sprijin
tonsilele cerebeloase.

- 3 orificii :
- 2 orificii laterale Luschka, orificii prin care ptrund vasele
plexului coroid
- 1 orificiu median caudal Magendie.

c. Marginile ventriculului IV. Cele patru margini sunt

reprezentate de pedunculii cerebeloi.

d. Recesurile ventriculului IV sunt reprezentate de:

- recesul superior, la nivelul cruia se afl orificul de
comunicare cu apeductul
cerebral Sylvius
- recesul median dorsal, de la nivelul tavanului
- recesul inferior, la nivelul cruia se afl orificul de
comunicare cu canalul ependimar
- dou recesuri laterale

e. Comunicrile ventriculului IV
Sunt reprezentate de cinci orificii prin care comunic cu:
- apeductul cerebral Sylvius
- canalul ependimar
- spaiul subarahnoidian, prin cele dou orificii laterale
Luschka i orificiul
Magendie.
Orificiile Luschka sunt aproape obturate de ptrunderea vaselor
pentru plexul coroid.
Singurul orificiu real de comunicare al ventriculului IV i
al ntregului sistem ventricular cu spaiul
subarahnoidian este orificiul Magendie.
Acest fapt are importan practic deosebit.
LCR se secret la nivelul plexurilor coroide ale ventriculilor I, II,
III i IV i ajunge n spaiul subarahnoidian prin orificiul
Magendie. n situaia n care orificiul Magendie se obstrueaz
(cel mai frecvent n meningitele bacteriene, prin depunere de
fibrin), LCR continund s se secrete, duce la apariia
hidrocefaliei interne.
n situaia n care hidrocefalia intern apare dup nchiderea
fontanelelor i formarea suturilor craniului, se produce
compresia substanei nervoase pe planul dur al cutiei
craniene, ducnd la apariia unor leziuni severe ce determin
moartea pacientului.
Dac hidrocefalia intern apare la ft, ea duce la hidrocefalie
extern, mrirea
diametrelor craniului fetal, mpiedicnd o natere eutocic
(distocie fetal).

f. Organele circumventriculare ale ventriculului IV

Organele circumventriculare au n structur neuroni cu
capacitate secretoare i /sau receptoare
(chemoreceptoare, osmoreceptoare, baroreceptoare),
celule gliale i o dens reea de capilare fenestrate,
permeabile la proteine i peptide.Spre cavitatea ventriculului,
organele circumventriculare sunt acoperite de membrana
limitant intern i ependimul ventricular.
La nivelul ventriculului IV, organele circumventriculare sunt
reprezentate de cele dou arii postreme.
Aria postremste alctuit din neuroni apolari i unipolari,
astroglii i o dens reea de capilare fenestrate.
Este centru chemoreceptor sensibil la apomorfin i glicozoizi
digitalici administrai i.v.
Prin conexiunile sale cu nucleii vagului, are rol de centru trigger
pentru reflexe vagale.
25.Clasificarea nucleilor trunchiului cerebral
26.Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral-coloane eferente
27.Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral-coloane aferente
28.Complexul olivar inferior
29.Nucleul rosu

Intervine in modularea miscarilor si tonusul muscular,este localizat in partea

dorso-mediala a tegmentului mezencefalic,are 2 parti:
1.Magnocelulara,paleorubrica,inferioara si neuroni mari
2.Parvocelulara,neorubrica,superioara,neuroni mici

Aferente:cortico-strio-rubrale si cerebelo-rubrice(dento-rubrice)
Eferente:rubrospinale(incrucisat-decusatia tegmentala ventrala) din portiunea
magnocelulara;rubro-olivare;rubro-reticulare
30.Substanta neagra

Este situata in partea mediala a bazei mezencefalului, are forma semilunara cu

concavitatea postero-medial.
Are 2 parti:
1.o parte compacta,dorsala ce reprezinta originea eferentelor
2.reticulata,ventrala ce primeste aferente

Aferente:strio-nigrice,subtalamo-nigrice,tegmento-nigrice
Eferente:nigro-striale,nigro-talamice,nigro-rectale,nigro-tegmentale
31.Coliculii inferiori,superiori

Coliculii inferiori
Intervine in functii reflexe acustice,localizarea sunetelor
Conexiuni:lemniscul lateral,CGM,tecto-spinal

Coliculii superiori prezinta 2 portiuni:

Dorsala-functii reflexe vizuale
Ventrala-aferente nociceptive
Prezinta conexiuni cu:corticale,corpul geniculat lateral(CGL),tecto-
pontine,tecto-spinale(decusatia tegmentala dorsala)
32.Fasciculele de asociatie ale trunchiului cerebral

FLM-fasciculul longitudinal medial coordoneaza miscari oculocefalogire,reflexe

vestibulo-oculare si intervine in echilibru.Are conexiuni cu:nucleii ariei
pretectale,nucleii 3,4,6,8,11,striat,cerebel si SR

TTC-tractul tegmental central reprezinta o conexiune extrapiramidala talamo-

olivara.Are conexiuni cu diencefalul,striat,complexul olivar si nc.rosu.

FLD-fasciculul longitudinal dorsal reprezinta o conexiune viscerala prin

reflexele gustative,viscerale,salivatie si lacrimatie.Are conexiuni cu
hipotalamusul,coloana VEG(7,9,10) parasimpatica
33.SR-nucleii rafeului si paramediani

Nucleii rafeului:
-Bulb:nc.obscur,nc.palid,nc.mare al rafeului
-Punte:nc.central inferior,nc.central superior(nc.median la rafeului),nc.
Dorsal al rafeului
-Mezencefal:nc.dorsal al rafeului,nc.tegmentat dorsal(supratrohlear),nc.
Tegmental ventral(continuarea nc.central superior),nc.interpeduncular,nc.liniar

Nucleii paramedieni:
-Bulb:complexul nc. Perihipoglotici(nc.intercalat,nc.prepositus,nc.Roller
-Mezencefal:se considera ca nucleii tegmentali dorsal si ventral sunt
paramedieni
34. SR-Nucleii reticulari mediali
a) Nucleul rafeului bulbar si pontin
b) Nucleii perihipoglosali: nucleul intercalat al lui Staderini, nucleul
sublingual Rolles, nucleul prepozitus hipoglos, nucleul paramedian dorsal.
c) Nucleul dorsal al tegmentului mezencefalic
Aferente: -> de la hipotalamus si sistemul limbic prin fasciculul medial al
creierului anterior (FMCA)
-> fasciculul longitudinal dorsal
-> fasciculul retroflex
-> fasciculul mamilo-tegmentar
Eferente: spre nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral si spre sistemul
limbic prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD).
Aceste 3 mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare
vegetativa astfel:
- Grupul 1 -> intervine in mecanismele senzoriale de somn-veghe
- Grupul 2 -> sunt nuclei motori extrapiramidali care asigura controlul
cerebelos
- Grupul 3 -> sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre
hipotalamus, sistemul limbic si nucleii trunchiului cerebral.
35.SR-nucleii reticulari laterali

Bulb :nc.reticular lateral,nc.reticular parvocelular

Punte :nc.parabrahial medial si lateral,locus coeruleus,subcoeruleus
36.SR-generalitati,aferente,eferente,SRAA

Caracteristici :
-neuronii au mare capacitate de convergenta si divergenta
-neuronii au dendrite lungi care se ramifica in T formand fb.ascendente si
descendente
-primeste colaterale de la caile ascendente(exceptie lemniscul medial)
Coloana nc.rafeului si paramediani :neuronii contin serotonina,importanta in
introducerea si mentinerea reactiei de trezire,nucleii paramediani bulbari
proiecteaza prin pedunculii cerebelosi inferiori
Coloana nucleara mediala este considerata a fi efectoare
Coloana nucleara laterala este considerata a fi senzoriala

Aferente :spino-reticulare,de la nucleii echivalenti,cerebelo-reticulare,talamo-

reticulare,subtalamo-reticulare,strio-reticulare,cortico-reticulare

Eferente :reticulo-ponto-spinal,reticulo-ponto-bulbar,spre nucleii echivalenti,

reticulo-cerebeloase,reticulo-striate,reticulo-talamice

SRAA :Prezinta o componenta ascendenta(ritmul nictemeral) si una

descendenta.
 -Cea ascendenta la nivelul diencefalului proiecteaza difuz cortical cu rol
facilitator de trezire si formeaza sistemul inhibitor.
-Cea descendenta are o componenta facilitatorie dorso-laterala si una
inhibitorie ventro-mediala.

37. Somnul
SOMNUL este un proces activ rezultat prin 2 modalitati:
-> prin suprimarea si abolirea activitatii sistemului reticulat activator
ascendent (dezactivare pasiva reticulata)
-> prin stimularea unor structuri care induc somnul (dezactivare activa).
Somnul se caracterizeaza prin 2 stari:
a) somnul de baza, care reprezinta 70-80% din timpul de somn si care la
randul sau se caracterizeaza prin: este superficial, mioza, pastrarea tonusului
musculaturii cefei, pastrarea activitatilor reflexe medulare, electroencefalograma
este caracterizata prin unde lente corticale.
b) somnul paradoxal, care reprezinta 20-30% din timpul de somn si se
caracterizeaza prin: este profund, midriaza, abolirea tonusului muscular si a
reflexelor spinale, vise, miscari rapide ale globilor oculari (50-60/min.),
modificari vegetative (hipotensiune, bradicardie, modificari respiratorii, erectie).
Somnul profund intervine in valuri de 10-15 minute, ce se repeta periodic.
Mecanisme ce induc somnul
Exista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme (ritm nictemeral):
a) Se produc salve de impulsuri care pornesc din nucleii bogati in
serotonina ai rafeului bulbar si pontin, care suprima activitatea sistemului
reticulat activator ascendent, determinand somnul superficial.
 b) Serotonina secretata de nucleii rafeului stimuleaza neuronii din locus
ceruleus, neuroni bogati in norepinefrina si monoaminoxidaza, care determina o
noua salva de impulsuri si intrarea in somn profund.
Cand aceste mecanisme isi epuizeaza efectul, stimuli specifici dar si
nespecifici (transmisi de sistemul reticulat activator ascendent) determina
revenirea la starea de veghe.
Leziuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala. Leziuni totale de
locus ceruleus determina abolirea somnului profund.

38.Circulatia lichidului cerebro-spinal

Din ventriculii laterali, prin orificiile Monro, LCR trece n ventriculul III,
apoi, prin apeductul cerebral Sylvius, n ventriculul IV.
Prin apertura median a ventriculului IV (orificiul lui Magendie) i (mai puin)
prin orificiile laterale Luschka, LCR ajunge n spaiul subarahnoidian, n
cisterna magna(cerebelobulbar), de unde se rspndete n celelalte cisterne i
n spaiul subarahnoidian medular.
La nivel medular, spaiul subarahnoidian prezint cisterna lombar, situat
ntre L2 i S2, locul n care se fac punciile lombare i rahianesteziile lombare.
Circulaia LCR este influenat de micrile capului, de respiraie, de creterea
presiunii sanguine (n special a presiunii venoase).