1.

Diabetul zaharat este o boala metabolica datorata deficitului primar de

insulina, hormon secretat de celulele tip B din insulele Langerhans. Aceastea sunt
situate in zona endocrina a pancreasului, adica in coada organului.Absenta,
distructia sau pierderea acestor celule determina un deficit absolut de insulina fapt
care cauzeaza diabetul tip 1(dDZ inzulinodependent). Majoritatea copiilor cu
diabet au DZ insulinodependent si sunt dependenti toata viata de insulina exogena.
Etiologie cauze genetice, care explica aparitia mai multor cazuri in familie
- Unele viroze care au actiune directa sau indirecta asupra celulelor producatoare
de insulina: virusul urlian, virusul Epstein-Barr, virusul Coxsackie
- Unele substante toxice cu efect asupra celulelor insulare B
- Unele medicamente: L-asparaginaza(enzima cu actiune citostatica, folosita in tt
leucemiilor acute)
Simptomatologie clinica : hiperglicemia; glicozuria; cetoza; cetonemia,
cetonuria; acidoza metabolic; deshidratarea.
Glicemia normala 70-120mg/dl
Hiperglicemia (glicemie > 200 mg/dl sau 11 mmol/l) apare n urma deficitului
insulinic care antreneaz o scdere a ptrunderii glucozei n esuturi, scade sinteza
glicogenului hepatic, crete gluconeogeneza din aminoacizi.
Glicozuria apare n momentul depirii pragului renal pentru glucoz (glicemie >
180 mg/dl). Rinichii nu pot reabsorbi ncrctura de glucoz n exces i determin
glicozurie, diurez osmotic, sete i deshidratare.
Cetonemia rezult din degradarea crescut a grsimilor i acizilor grai. n
organism scade producerea de energie tisular, ceea ce intensific folosirea acizilor
grai n metabolismul energetic tisular, din care deriv acetil CoA, care sunt
convertii n cetone, depind posibilitile esuturilor de a utiliza cetonele ca surs
de energie. Dezechilibrul producere-metabolizare n metabolismul corpilor cetonici
explic creterea acestora n snge (cetonemie) i eliminarea crescut n urin
(cetonurie).
Acidoza metabolic apare prin exces de cetoacizi i scderea tamponului
bicarbonat (cetonemia determin scderea tamponului bicarbonat din snge).
Acidoza metabolic iniial este compensat prin scderea PaCO2 polipnee
acidotic, iar cnd posibilitile de compensare sunt depite se instaleaz acidoza
metabolic decompensat.
Deshidratarea apare prin pierderi crescute de ap i electrolii (Na+,K+). Se
instaleaz un tip particular de deshidratare i anume deshidratare hiperton cu
hiponatremie, cu hiperosmolaritate indus de hiperglicemie.
Evolutie Stadiala: a) DZ infantil, cu debut de la varsta de anteprescolar pana la 16
ani este un DZ de tip 1,insulinodependent
b) DZ juvenil, cu debut dupa varsta de 16 ani pana la 25 ani este tot un DZ de tip 1
c) DZ cu debut tardiv la varsta maturitatii, este un diabet zaharat de tip 2, insulino-
independent, cu restrictii dietetice mai severe si tratabil cu antidiabetice orale.
I. Stadiul prediabetic: suspiciune pe baza datelor de familie, cu prezenta unor
cazuri, rude de gradul 1 cu copilul. Poate fi sau nu confirmat ulterior
II. DZ latent, asimptomatic: fara manifestari clinice, cu hiperglicemie
postprandiala persistenta si glicozurie
III. DZ manifest, cmpensat:simptomele de mai jos hiperglicemie si glicozurie
permanenta
IV. Aparitia acidocetozei diabetice, uneori ca prima exprimare a bolii, ale carei
semne anterioare nu au fost sesizate, alteori in urma neglijarii tt, se manifesta sub
forma de coma diabetica.
Complicatii: acestea apar in timp, odata cu cronicizarea bolii. Sunt insa mai
frecvente la DZ de tip 2 si mai rare la tipul 1, exceptand coma diabetica de tip
acido-cetozic( la adult coma diabetica este hiperosmolara)
-infectii cutanate sau cu alte localizari
-ulceratii la nivelul membranelor inferioare,
-retinopatia diabetica
-nefropatia diabetica
-polineuropatia diabetica
-obezitatea: asociata mai frecvent cu tipul 2 de DZ
-coma diabetica de tip acido-cetozic
Reguli de igiena- trebuie bine cunoscute de familie cat si de copil, deoarece, de
respectarea sau nerespectarea lor depinde de aparitia unor complicatii. In general
se recomanda:
-curatenie corporala generala frecventa
-atentie deosebita la ingrijirea danturii
-perfecta igiena a organelor genitale
TIPURI DE INSULIN - Insuline rapide: Actrapid, Humalog, cu aciune scurt
sunt singurele care se folosesc n situaii de urgen metabolic pentru c se pot
administra intravenos acionnd n mai puin de 10 min.
- Insuline intermediare (cu aciune prelungit ): Monotard, Insulatard, Humulin
basal, Insuman basal
- Insuline lente: Ultratard, Humulin lente, Huminsulin Long.
- Insuline premixate (cu aciune rapid i intermediar ). Mixtard.
Humulin.Insuman Comb .
Dieta este o component esenial a ngrijirii diabeticului i trebuie s asigure un
aport adecvat de calorii i principii nutritive, pentru o cretere i dezvoltare optim.
Aportul caloric zilnic trebuie asigurat dup recomandrile universale, astfel: glucide
50-55% (predominent complexe), lipide sub 30% (un raport egal cu 1 ntre grsimile
mono- i polinesaturate de origine vegetal i grsimile saturate de origine
animal), proteine 15-20%. Se recomand excluderea pe ct posibil a glucidelor
simple (glucoza i sucroza) i folosirea acestora doar n caz de boal, exerciiu fizic
excesiv i n tratamentul hipoglicemiilor. Se recomand glucidele complexe i
amidonul bogat n fibre. Necesarul caloric (energetic) la copil este de 1.000 calorii
plus 100 de calorii pentru fiecare an de vrst: NE (cal/zi) = 1000 + (V x 100), cu
adaptri individuale. Numrul de mese recomandat: trei mese principale (mic dejun,
prnz, cin) i trei gustri (ora 10, 16 i 22, nainte de culcare), iar repartiia
procentual general a aportului caloric i glucidic pe mese (similar pentru lipide i
proteine): mic dejun 20%, prnz 30%, cina 20%, iar cele trei gustri cte 10%
pentru fiecare (ora 10, 16, 22). Planul meselor trebuie adaptat la obiceiurile
familiale, la programul colar, iar terapia cu insulin trebuie ajustat. Scopul dietei
la copii este de a echilibra ingestia alimentelor cu doza de insulin i activitatea
fizic (efortul fizic) i de a obine o glicemie pe ct posibil n limitele de referin,
eliminnd extremele ca hipoglicemia i hiperglicemia.
Recomandrile practice cuprind (Rev. Prat. 1996: 46; 585): autocontrolul glicemic
nainte, n timpul i dup exerciiul fizic; este necesar un bun control metabolic, s
nu fie cu hiperglicemie (mai mare de 300 mg/dl), nici cetoz; s aib ntotdeauna
zahr asupra sa; creterea progresiv a intensitii i duratei efortului fizic; n
primele trei ore care preced efortul, mnnc glucide cu absorbie lent, pentru
saturarea rezervelor musculare i hepatice de glicogen; ingestia de glucide
nainte, n cursul i dup exerciiul fizic, n caz de efort neprevzut; n caz de efort
prelungit va bea buturi dulci (ap cu glucoz 6-8%) sau va mnca dulciuri
(prjituri, ciocolat) nainte de efort, n timpul efortului la fiecare 30-45 de minute i
dup efort; o recomandare general este de a consuma 15 g de glucide la fiecare
40 de minute de sport; controlul glicemiei naintea culcrii care urmeaz unui
exerciiu fizic este important pentru a evita hipoglicemia nocturn; reducerea
dozei de insulin care acioneaz n cursul sau imediat dup efort; evitarea
injectrii insulinei ntr-o zon supus efortului fizic.

-OBEZITATEA -se intelege prin obezitate depasirea greutatii ideale cu 15-20%.

Aprecierea obezitatii se poate face dupa raportul dintre greutate si inaltime, sau
dupa masurarea pliului cutanat. - pentru stabilirea gradului obezitii, se utilizeaz
diferite forme de calcul al greutii ideale: G = T - 100 Sau G= TG = greutatea n
kg T = talia n cm
Imc= g/i2
Circumstane de apariie: - persoane de sex feminin, n perioada de menopauz
- n mediul urban incidena este mai crescut - persoane cu obiceiuri alimentare
modificate: supraalimentaie, consum crescut de dulciuri
- persoane cu risc constituional
- prezena obezitii la rudele de gradul 1 (prini, frai)
-modul de via - sedentarism, consum de alcool
-supraalimentatia; modificari endocrine sunt mult mai rare: sarcina b. Cushing
Interventii ale asistentei medicale:-asistenta stabileste regimul alimentar
-hipocaloric, cu 1000cal/zi, pentru pacientul c activitate obisnuita,
hiposodat si normohidric
-hipocaloric pentru pacientul in repaus 800-400cal/zi, se reduc din
alimentatie produsele rafinate, fara restrictie se administreaza legumele si fructele
proaspete, carnea slaba, lichidelele neindulcite
-excercitii fizice moderate, mers pe jos 60-90 min/zi, practicarea unor
sporturi -masoara zilnic greutatea corporala, o noteaza in foaia de temperatura
Complicatii: - DZ e o complicatie majora, peste 80-90% dintre diabetici au sau
sunt obezi
-complicatiile cardiovasculare-hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca,
ateroscleroza
-varicele; dintre complicatiile pulmonare:bronsita acuta si cronica, emfizemul
pulmonar, dispneea de efort -
complicatiile digestive: hepatita cronica prin steatoza hepatica, constipatie cronica
HIPERURRICEMIILE: Reprezinta cresterea valorilor acidului uric in sange,
peste 70 mg la litru la barbati si 60 mg la femei. Cresterea valorilor uricemiei
constituie un factor de risc pentru guta, litiaza renala, nefropatia interstitiala.
Homeostazia uratilor plasmatici este mentinuta balanta dintre aport (intrari) si
excretie(iesiri)
Hiperuricemiile primare apar la 3% dintre barbatii adulti, in numeroase cazri exista
un factor genetic, Se datoreaza: excesului de aport, eliminarea renala si intestinala
insuficienta a acidului uric, distrugerea insuficienta a acidului uric in organism
Hiperuricemiile secundare apar in : supraalimentatia proteica in special purinica,
boli renale ca IRC, pielonefrita cronica, hiperuricemia medicamentoasa dupa
administrarea diureticelor sau aspirina; in anumite boli ca diabetul cu
cetoacecidoza, inanitie, obezitate.