Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
LUCRARE DE DIPLOMA
COORDONATOR:
Dr.DUMA LAURA
ABSOLVENT:
CIUHANDU ANGHEL ADRIAN TUDOR
Beius 2017
1
FUNDATIA CULTURAL UMANITAR
HENDRI COAND ORADEA
COALA POSTLICEAL HENDRI COAND BEIU
COORDONATOR:
DR.DUMA LAURA
ABSOLVENT:
CIUHANDU ANGHEL ADRIAN TUDOR
Beius 2017
2
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................2
CONCLUZII29
BIBLIOGRAFIE..30
3
INTRODUCERE
4
CAPITOLUL I
I. 1.DEFINITIA BOLII
5
Ischemia miocardic acut i extensiv are ca rezultate instabilitatea electric
generatoare de aritmii ventriculare maligne, adeseori letale, reducerea cantitii de
miocard contractil urmat de disfuncia sistolic a ventriculilor i remodelarea
cavitii ventriculare stngi, care se poate termina cu ruptura cardiac.
I.2.Etiopatogenie
Infarctul miocardic acut (IMA) este una din cele mai frecvente i n orice caz
cea mai grav boal cardiac. Peste 25% din totalul deceselor cardiovasculare sunt
datorate infarctului miocardic acut.
Factori de risc
Infarctul miocardic acut se produce sub influena unor factori, i anume:
a) Factori determinani
n peste 90% din cazuri, infacrtul miocardic acut este produs de
ateroscleroz coronarian
Compresiunile sau traumatismele arterelor coronare
b) Factori predispozani
Vrsta
Sexul
Profesia
Ereditatea
c) Factori favorizani
Hipertensiunea arterial
Diabetul zaharat
Toxice
Hiperlipoproteinemia
Obezitatea
Sedentarismul
Fumatul
Stresul
d) Factori declanatori
Tensiunea nervoas
Efortul fizic
Mesele copioase
Interveniile chirurgicale
Infeciile acute ale tractului respirator
6
ocul hipovolemic
Factorii meteorologici
a. Factorii determinani
Cauza, de departe, cea mai frecvent care determin IMA este ateroscleroza
coronarian stenozant i obliterant caracterizat de apariia plcilor de aterom pe
coronare (dar i pe alte artere) datorit factorilor de risc pentru ateroscleroz
(majori: hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, ereditatea, sexul masculin,
hiperlipoproteinemia, fumatul, sau minori: stresul, obezitatea).
b. Factori predispozani
Vrsta
Este n general o afeciune a adultului, avnd o inciden maxim la brbai
n jurul vrstei de 65 ani. n ultimele decenii exist o tendin de deplasare spre
vrste mai tinere.
Sexul
Ca orice cardiopatie ischemic se produce mai frecvent la brbai ntr-un
raport B-F de 3/1.
Profesia
Profesiile care se desfoar n condiii de stres si suprasolicitare fizic si
psihic genereaz un numr mare de pacieni cu infarct miocardic acut.
Ereditatea
n anumite familii exist o tendin mai mare de apariie a infarctului
miocardic acut. Incidena acestuia crete de asemenea cu vrsta, iar barbaii au risc
mai mare dect femeile de a suferi un infarct miocardic la o vrst mai sczut.
c. Factorii favorizani
Hipertensiune arteriala
Hipertensiunea arterial este o boala ce cuprinde 14-16% din populaie,
tensiunea arterial avand valori mai mari de 140-90mmHg. Boala este adeseori fr
simptome i pe lng faptul c solicit inima s munceasca mai greu, crete riscul
accidentelor vasculare. Vrsta, consumul de alcool, contraceptivele orale i bolile
de rinichi sunt factori asociai hipertensiunii. Reducerea srii n alimentaie poate
duce la reducerea valorilor tensiunii arteriale.
Diabetul zaharat
Diabetul zaharat, bolile articulare i litiaza biliar sunt frecvent asociate
supragreutii.
Hiperlipoproteinemia
Colesterolul este format din grsimi saturate i nesaturate. Valoarea normala
a colesterolului este ntre 140-240mg% sau 3.9-7.8 nmoli/l. Valorile sub 200mg%
sunt cele dorite.Valorile colesterolului peste 240mg% semnific faptul c pacientul
aparine categoriei cu risc mare de a face o boala cardiovascular.
Obezitatea
Daca o persoan are cu 30% mai mult peste greutatea ideal este considerat
7
obez. Obezitatea crete riscul bolilor de inim pe mai multe ci, inclusiv creterea
valorilor tensiunii arteriale i a nivelului colesterolului n snge. Consumul redus de
calorii i efectuarea de efort fizic constituie cea mai bun reet contra obezitii.
Exist i factori protectori mpotriva dezvoltrii aterosclerozei: efortul fizic,
consumul moderat de alcool, apa bogat n Mg, etc.
Sedentarismul
Lipsa de micare, activitile zilnice statice duc la ncetinirea
metabolismului, obezitate i scderea rezistenei organismului.
Fumatul
Persoanele care fumeaz prezint risc dublu, n comparaie cu nefumtorii,
de a face infarct miocardic.
Stresul
Numeroase studii arat c stresul psihosocial reprezint un factor de risc
pentru bolile cardiovasculare. Stresul psihic poate determina reducerea circulaiei
sanguine la nivelul inimii pacienilor cu boal coronarian i poate duce la
complicaii cardiace fatale.
I.3.Manifestri clinice
I.4.Semne clinice
8
Durerea este simptomul principal care sugereaz existena unui IMA. Este
o durere de tip anginos care de obicei este intens, prelungit (poate dura de la mai
puin de jumtate de or la cteva ore) i nu cedeaz la nitroglicerin i determin
agitaia bolnavului. Intensitatea durerii este variabil, de la o simpl jen pn la
insuportabil. Este expresia anoxiei miocardice.
Sediul durerii este retrosternal. Uneori durerea are sediu in epigastru, n
partea superioar a acestuia. Durerea mai poate fi localizat extratotacic n
epigastru, abdomen, brae, antebrae, coate, pumni. De asemenea, durerea poate
iradia n epigastru, hipocondrul drept sau stng.
9
mai trziu caracterizat prin:
prbuirea tensiunii arteriale
puls slab
apatie
anurie.
Creterea temperaturii este a treia manifestare frecvent a IMA i apare la
12-24 ore de la apariia durerii. De regul creterea este moderat, n jur de 38C,
dar poate exista uneori o stare subfebril sau o febr pronunat peste 39C. n
general dureaz 5-10 zile.
Alte simptome care apar n perioada de debut sunt: greuri i vrsturi,
aprute n special la cei cu dureri intense, apoi palpitaii, oligurie, simptome
neuropsihice (anxietate, agitaie, ameeli, oboseal, etc.).
2 .Perioada de stare dureaz aproximativ o lun. Primele 10 zile sunt
caracteristice printr-o persisten a febrei i rareori de un angor de efort. n aceast
perioad persist de obicei o stare de astenie, hipotensiunea arterial, VSH
accelerat. n urmtoarele 20 zile, n cazul unei evoluii favorabile, bolnavii nu mai
au nici dureri, nici febr. Persist totui o mare astenie i VSH accelerat.
3. Perioada de convalescen dureaz aproximativ 2 luni. Bolnavul ctig
treptat n for fizic. n timpul convalescenei o deosebit importan o au
problemele de readaptare.
I.5.Semne functionale
10
Palpitaiile sunt bti ale inimii resimite de pacient ca senzaii neplcute,
suprtoare, sub forma unor lovituri repetate n regiunea precordial. O
semnificaie deosebit o au palpitaiile ce apar n bolile cardiovasculare.
Cianoza este o coloraie violacee a tegumentelor i a mucoaselor, datorit
creterii hemoglobinei reduse n sngele capilar.
Simptome din partea altor aparate
Simptome respiratorii: tusea cardiac i hemoptizia.
Simptome digestive (dureri) n epigastru i hipocondrul drept,
greuri, vrsturi, balonare epigastric etc., datorate insuficienei cardiace.
Simptome nervoase: cefalee, ameeli, tulburri vizuale i
auditive (n HTA i hipertensiune arteriala, insuficien aortic, ateroscleroz
cerebral); accidentele vascular motorii trectoare sau definitive (afazii, paralizii,
hemiplegii, pareze etc.) se datoreaz fie hemoragiei cerebrale (HTA), fie
trombozei (ateroscleroz), fie emboliei (stenoz mitral, fibrilaie atrial etc.)
Semne fizice
11
5. Semne psihice
stri confuzionale
pareze
paralizii
Diagnosticul de infarct miocardic este sigur cnd dou din cele trei elemente
sunt prezente i cnd durerea este tipic. Chiar dac celelalte dou elemente sunt
absente.
Diagnosticul diferenial
Exist o serie de afeciuni care au o simptomatologie asemntoare cu cea
din infarctul miocardic acut, uneori fiind greu de precizat diagnosticul cert.
Diagnosticul diferenial se face cu urmtoarele afectiuni:
angina pectoral
angor de tip Prinzmetal
pericardit acut
sindrom Dressler
embolia pulmonar
anevrismul disecant al aortei
ruptura spontan a esofagului
emfizemul mediastinal spontan
tahiaritmiile.
I.7.Tratamentul IMA
12
folosite sunt din clasa opiaceelor: morfina i.v., mialgin i.v. sau fortral i.m. pot da
efecte adverse, mai importante la morfin: depresie respiratorie, hipotensiune
arterial, bradicardie, greuri i vrsturi, constipaie. Sedative care se pot folosi
sunt: diazepam i.v sau i.m. Bolnavii trebuie sedai i au nevoie de suficiente ore de
somn, aceasta influend favorabil evoluia bolii.
Oxigenoterapia pe sond nazal sau pe masc este util n primele 24 ore. Se
face cu un debit de 6-8 litri/minut i ofer protecie antiischemic miocardic.
Tratamentul cu anticoagulante are ca obiective: s previn extinderea
trobozei coronariene i s evite formarea trombilor murali intraventriculari i a
celor venoi periferici. n urma acestui tratament scad mult complicaiile
tromboembolitice ale infarctului miocardic acut. Tratamentul cu anticoagulante se
ncepe cu heparin, care se administreaz intravenos timp de 2-3 zile. Dup 24 de
ore de la nceputul tratamentului cu heparin, ncepe administrarea de
anticoagulante orale, cum ar fi Trombostop. Controlul tratamentului cu heparin se
face prin determinarea timpului de coagulare (care n cazul unor doze eficace, dar
nepericuloase, este dublu fa de timpul de coagulare normal), iar tratamentul cu
anticoagulantele orale prin determinarea constantei protrombinei. Durata
tratamentului anticoagulant este de 3-4 sptmni. n asociere cu anticoagulantele
se administreaza i antiagregante plachetare, cum ar fi de exemplu acidul acetil
salicilic.
Tratamentul cu nitrai (nitroglicerin) este foarte eficient, protejnd
miocardul, aflat n ischemie acut. Dintre aceste preparate, nitroglicerina
administrat n perfuzie intravenoas, este cea mai activ. Se face timp de 48-72
ore, dup care se continu cu nitrii administrai pe cale oral. Efectul benefic al
nitriilor se bazeaz pe reducerea muncii inimii, prin aceasta reducnd consumul
miocardic de oxigen.
Betablocantele adrenergice reduc consumul de oxigen miocardic prin efectul
lor bradicardizant, de reducere a tensiunii arteriale i de deprimare a contractilitii.
Cele mai folosite sunt cele beta-1-selective. (metoprolol i.v., atenolol i.v.), precum
i propanolol i.v..
Soluia repolarizat (GIK = glucoz, insulin, potasiu) poate reduce zona de
necroz i preveni aritmiile. Soluia conine 100g glucoz, 80mEq clorur de
potasiu si 20ui insulin la 1000 ml ap i se administreaz prin perfuzie
intravenoas.
Tratamentul cu trombolitice (fibrinolitice) produce liza trombusului
coronarian i repermeabilizarea arterei coronare afectate. Cele mai folosite
substane sunt streptokinaza (aciune trombolitic i anticoagulant cu efecte
antiplachetare i diminu vscozitatea sanguin) i urokinaza. Pentru prevenirea
retrombozrii se practic angioplastia sau by-pass-ul aorto-coronarian dup ce s-a
efectuat coronarografia.
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu infarct miocrdic acut rezid din
caracterul unor boli cardiovasculare (insuficien cardiac, hipertensiune arteriala, infarct
13
miocardic)care reclam o spitalizare ndelungat. Majoritatea bolilor cardiovasculare reprezint
urgene medicale, astfel nct asistenta nu trebuie s se mulumeasc s cunoasc i s aplice
anumite tehnici de ngrijire a bolnavului ci trebuie s cunoasc noiuni teoretice care s i
permit depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia i dac este nevoie, chiar
intervenia n situaiile n care viaa bolnavului depinde de cunotinele sale.
Asistenta medical este obligat s noteze toate datele referitoare la evoluia clinic a
bolnavului. Trebuie s asigure repausul fizic al bolnavului asigurnd poziia corect n pat (cea
semieznd), efectuarea zilnic a masajului gambelor i picioarelor pentru prevenirea
trombozelor. Deasemeni trebuie s fie preocupat de confortul psihic al bolnavului protejndu-l
de vizitatorii numeroi, glgioi, nenelegerile familiale sau profesionale ce pot frna evoluia
favorabil.
n bolile cardiovasculare dieta reprezint adesea un factor esenial. Regimul
hiposodat, hidratarea corect sunt extrem de utile n evoluia bolnavului. Asigurarea
tranzitului intestinal este capital pentru aceti bolnavi avnd n vedere c eforturile
mari de defecaie pot fi fatale ntr-un infarct miocardic.
14
fi hiposodat. Ulterior, pe msura relurii unei activitai fizice, alimentaia va fi
variat i mai consistent, dar sunt excluse alimentele greu digerabile sau cele care
reprezint factori de risc cardiovascular (prjeli, mezeluri, varz, carne afumat i
brnzeturi grase).
De asemenea, importante sunt combaterea constipaiei i a reteniei de urin.
Efortul de defecaie este deseori periculos, putnd precipita edemul pulmonar acut,
embolia polmonar i chiar oprirea inimii. De aceea acest efort trebuie diminuat
prin administrarea de laxative, regim hidric, clisme i mobilizare precoce.
Facilitatea miciunilor la bolnavii vrstnici, prostatici se poate face prin aezarea
bolnavului la marginea patului sau pe plosc, lnga pat. n cazuri extreme, se
plaseaz o sond vezical permanent.
Scopul reabilitrii unui bolnav cu IMA este de a-l readuce la capacitatea sa
fizic i psihic anterioar mbolnvirii. Reabilitarea presupune rectigarea
autoncrederii bolnavului n posibilitile sale fizice i psihice n vederea realizrii
activitilor avute anterior sau cu program redus.
Obiectivele reabilitrii:
Medicale:
o prevenirea morii subite;
o scderea mortalitii prin infarct de miocard;
o ameliorarea simptomelor: angin, dispnee;
o creterea capacitii de efort.
Psihologice:
o restaurarea ncrederii n sine;
o ameliorarea depresiei i anxietii;
o adaptarea la stress;
o revenirea la viaa sexual normal;
o ameliorarea anxietii la partener i anturaj.
Sociale:
o revenirea la lucru;
o independena n activitile zilnice la vrstnici.
Serviciilor de sntate:
o reducerea costurilor medicale;
o externare precoce i reabilitare precoce;
o scderea medicaiei
o diminuarea internarilor.
Reabilitarea bolnavului cu infarct miocardic acut se mparte n 3 perioade:
Faza acut: este perioada de spitalizare care dureaza 3-4 sptmni.
o dup primele 3-4 zile la bolnavii fr complicaii se ncep
micri gradate care constau n micri pasive i active ale
membrelor, schimbri de postur, repaus n fotoliu i
15
autongrijire;
o dupa prima sptmn bolnavul se va plimba n camer i va
merge la toalet;
o se vor urmri n acest timp: frecvena cardiac i tulburrile de
ritm.
Perioada a-II-a: dureaz pn la 3 luni de la debut. Programul de
reabilitare se face la domiciliu:
o se recomand mrirea progresiv a ritmului de mers i se
recomand bolnavului s ncetineasc efortul dac frecvena
pulsului ajunge 120/minut.
Perioada a-III-a: ncepe la 3 luni de la debutul infarctului miocardic
i se urmarete creterea capacitii de efort. n acest perioad bolnavul se poate
interna n servicii de recuperare specializate unde supravegherea trebuie fcut
sistematic la 3 luni n primii 3-4 ani. n mediul rural bolnavul este sftuit s-i
mreasc distana de mers pe jos la 2-3 km de 2 ori/zi i prezentarea la control.
I.8.Evoluie
16
miocardic acut sunt: durerea, scderea tensiunii arteriale i febra.
Perioda de convalescen ncepe dup 5-6 sptmni i se caracterizeaz, din
punct de vedere anatomic, prin formarea unei cicatrice fibroase, iar din punct de
vedere clinic prin restabilirea lent a capacitii de munc.
I.9.Prognostic
I.10.Complicaii
17
membru inferior concomitent sau anterioar IMA.
Moartea subit poate surveni instantaneu sau n primele 24 ore de la
apariia simptomelor. Are, de obicei, la baz o aritmie grav i mai rar este cauzat
de ruptura inimii.
Complicatii tardive
O parte din complicaiile precoce, pot apare i tardiv: insuficiena cardiac,
aritmiile i blocurile, dar unele complicaii apar cu precdere la mai mult de o lun
de la debut.
Anevrismul ventricular stng apare mai ales la pacienii cu IMA ntins, cu
HTA important i care se mobilizeaz precoce. Diagnosticul se pune pe baza
radiografiei, ecocardiografiei, electrocardiografiei, angiografiei. Are de obicei
prognostic sever, dar dac este diagnosticat la timp poate fi corectat chirurgical.
Sindromul post-infarct (sindrom DRESSLER) se manifest prin febr,
durere retrosternal, frecturi pericardice, aprute la 4-6 sptmni de la debut.
Rspunde bine la terapia cu aspirin sau alte antiinflamatorii nesteroidiene.
Sindromul umr-mn apare pe partea stng i se manifest prin durere i
impoten funcional la nivelul umrului i minii. Se trateaz prin corticoterapie
i mobilizarea precoce a minii i umrului.
18
CAPITOLUL II
II.1PLAN DE INGRIJIRE 1
Culegerea datelor
Nume:T
Prenume:R
Varsta:68 ani
Sex:masculin
Profesia:pensionar
Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA, mama-sanatoasa
-personale-HTA ,gastrita cronica
Diagnostic clinic - Infarct miocardic acut posteroinferior
Istoricul bolii
19
emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang
prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu
anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de
urgenta.
Motivele internarii
Problemele pacientului
-dificultate in a respira
-circulatie deficitara
-dificultate in a se odihni
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Ceaiuri,compoturi,supe,lapte, Grasimi,prajeli,varza,fainoase
in cantitate mare
Sucuri de fructe,oua
moi,pireuri.
20
PLAN DE INGRIJIRE 1
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interven
fundamentala ingrijire delegate
21
Nevoia de a Dificultatea Pacientul Voi umezi aerul din salon,administrez La indic
respira de a respira sa prezinte oxigen pe masca,invat pacientul sa medicul
datorita o faca gimnastica respiratorie,asigur administ
durerii si respiratie pozitia sezanda sau bronhod
anxietatii cu semisezand,pregatesc psihic pacientul e,oxigen
manifestata frecventa pentru eventualele investigatii masca,a
prin dispnee, normala
bradipnee si
hipoventilatie
Nevoia de a Circulatie Pacientul Masor zilnic si notez in foaia de La indic
avea o buna deficitara sa prezinte temperatura TA medicul
circulatie manifestata un ritm pulsul,respiratia,temperatura,diureza,s administ
prin cardiac in caunul,efectuez masaj si miscari tonice
bradicardie si limite active si pasive ale membrelor,asigur cardiace
tegumente normale conditii de microclimat mice,vas
usor cianotice (liniste),linistesc psihic pacientul oare si u
efectul l
Nevoia de a Deficit de Pacientul Supraveghez pulsul,apetitul,semnele La indic
elimina volul sa fie de medicul
lichidian echilibrat deshidratare,scaunul,diureza,greutate administ
datorita volemic in a corporala,ajut la mentinerea cale pare
transpiratiilor 2-3 zile tegumentelor pacientului curate si solutii
reci,manifest uscate,shimb lenjeria de corp si de perfuzab
ate prin pat,incurajez pacientul sa-si exprime urmaesc
adinamie,neli sentimentele cu privire la problema. eficacita
niste
Nevoia de a Dificultate in Pacientul Mentin conditiile necesare La indic
dormi si a se a se odihni sa aiba un somnului,invat pacientul sa practice medicul
odihni datorita somn tehnici de relaxare,exercitii administ
anxietatii,dur odihnitor respiratorii,intocmesc un program de mirelaxa
erii si odihna corespunzator sedative
dispneei organismului,creez un climat de urmares
manifestata incredere,incurajez si linistesc
prin insomnie pacientul pentru a-si recapata
echilibrul psihic,respect orele de
somn ale bolnavului.
Nevoia de a se Alterarea Pacientul Instalez pacientul in pat respectand Adminis
misca si a integritatii sa se poata pozitiile anatomice ale indicatia
avea o buna fizice si misca corpului,asigur igiena tegumentelor si medicul
postura psihice singur si a lenjeriei de pat,efectuez exercitii antialgic
datorita sa nu pasive si active,invat pacientul pozitia solutii
22
durerii, prezinte adegvata,masez regiunile predispuse perfuzab
limitarii escare de la escare,il ajut sa faca exercitii r suport
miscarilor si decubit musculare active,ajut pacientul in psiholog
anxietatii satisfacerea celorlalte nevoi
fundamentale,linistesc bolnavul cu
privire la sterea sa
23
II.2.PLAN DE INGRIJIRE 2
Culegerea datelor
Nume:V
Prenume:A
Sex:M
Varsta:60 ani
Profesia:pensionar
Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer
-personale-neaga
-anxietate,disconfort,dificultatea in a se odihni.
REGIMUL ALIMENTAR
rice
A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format Grasimi,prajeli,varz
din 55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional a
cu varsta,sexul,gradul de activitate.
PLAN DE INGRIJIRE 2.
Nevoia Diagnostic Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
fundamentala de ingrijire delegate
Nevoi de a Dificultatea Pacientul sa Masor zilnic si notez in foaia de La indicatia Pacientul
respira si a de a respira prezinte o temperatura TA medicului este
avea o buna datorita respiratie cu pulsul,respiratia,temperatura,diureza,s administrez echilibrat
circulatie durerii si frecventa caunul,efectuez masaj si miscari bronhodilatatoar circulator si
anxietatii normala si sa active si pasive ale membrelor,asigur e,oxigen pe respirator,n
manifestata fie echilibrat conditii de microclimat (liniste). Voi masca,antialgice, u au aparut
prin dispnee circulator umezi aerul din salon,administrez tonice complicatii
,hipotensiun oxigen pe masca,invat pacientul sa cardiace,antiarit
e arteriala . faca gimnastica respiratorie,asigur mice,vasodilatat
pozitia sezanda sau oare si urmaresc
semisezand,pregatesc pshic pacientul efectul lor
pentru eventualele investigatii
Nevoia de a se Alterarea Pacientul sa se Instalez pacientul in pat respectand Administrez la Pacientul se
misca si a integritatii poata misca pozitiile anatomice ale indicatia deplaseaza
avea o buna fizice si singur si sa corpului,asigur igiena tegumentelor si medicului fara
postura psihice nu prezinte a lenjeriei de pat,efectuez exercitii antialgice si ajutor,nu
datorita escare de pasive si active,invat pacientul pozitia solutii prezinta
durerii, decubit adegvata,masez regiunile predispuse perfuzabile,asigu escare de
limitarii la escare,il ajut sa faca exercitii r suport ecubit si
miscarilor si musculare active,ajut pacientul in psihologic. colaboreaza
anxietatii satisfacerea celorlalte nevoi activ
fundamentale,linistesc bolnavul cu
privire la sterea sa
Dificultatea Pacientul sa Mentin conditiile necesare La indicatia Pacientul
Nevoia de a in a se beneficieze de somnului,invat pacientul sa practice medicului prezinta un
dormi si a se odihni confort fizic si tehnici de relaxare,exercitii administre somn
odihni datorita psihic pentru a respiratorii,intocmesc un program de mirelaxante si odihnitor
durerii si se odihni odihna corespunzator sedative si le
dispneei organismului,creez un climat de urmaresc efectul
incredere,incurajez si linistesc
pacientul pentru a-si recapata
echilibrul psihic,respect orele de
somn ale bolnavului.
Nevoia de a Deficit de Pacientul sa Supraveghez pulsul,apetitul,semnele La indicatia Pacientul
elimina volul fie echilibrat de medicului este
lichidian volemic in 2-3 deshidratare,scaunul,diureza,greutate administrez pe echilibrat
datorita zile a corporala,ajut la mentinerea cale parenterala volemic,nu
transpiratiil tegumentelor pacientului curate si solutii prezinta
or uscate,shimb lenjeria de corp si de perfuzabile si semne.de
reci,manifes pat,incurajez pacientul sa-si exprime urmaesc deshidratare
tate prin sentimentele cu privire la problema. eficacitatea lor
adinamie,ne
liniste
II.3.PLAN DE INGRIJIRE 3
Culegerea datelor
Nume:A
Prenume:S
Sex:M
Varsta:75 ani
Profesia:pensionar
Anamneza:
Diagnostic:IMA anterior,HTA
-adinamie
Problemele pacientului
-proces inflamator
-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni
ALIMENTATIA BOLNAVULUI