Articulatia cotului

Articulatia cotului este o articulatie complexa, formata din trei articulatii:

-Articulatia humero-ulnara

-Articulatia humero-radiala

-Articulatia radio-ulnara

Articulatia propriu-zisa este formata de partea inferioara a humerusului si partea superioara a

radiusului si ulnei. Articulatia radioulnara proximala se va descrie separat.

Componente osoase:

Trohlea humerala, are forma unui ceas de nisip, asezat

orizontal si putin oblic;

Capitulul humeral de forma sferoidala;

Fosa oleocraniana;

Incizura trohleara a ulnei pentru trohlea humerala;

Foseta capului radial;

Componente cartilaginoase:
 Suprafetele cartilaginoase sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin, asigurand un contact perfect
intre oase.

Mijloace de unire:

Capsula fibroasa imbraca complet articulatia, este mai laxa posterior si mai subtire pe fata laterala.
Capsula articulara este formata din fibre conjunctive cu urmatoarea dispozitie:

-Pe fata anterioara a capsulei predomina fibrele longitudinale.

-Pe fata posterioara, capsula este mai laxa, iar in partea mijlocie a suprafetei, fibrele sunt mai
profunde si mai intinse intre marginile fosei oleocraniului. Unele fibre formeaza benzi transversale
superficiale ce traverseaza oleocranul.
Capsula este fortificata de insertia fibrelor tendonului tricepsului brahial.Pe partile laterale ale fetei
posterioare, fibrele capsulare trec pe fata posterioara a epicondilului lateral, pe partea posterioara a
incizurii radiale ulnare si a ligamentului anular. Insertia humerala a capsulei fibroase, trece deasupra
fosetelor radiale si coronoide si pe marginile fosei oleocraniene, toate fiind inglobate in cavitatea
articulara .Lateral si medial trece dedesubtul epicondililor medial si lateral, care raman
extrascapsular. Insertia ulnara se afla pe marginile incizurii trohleare, astfel varful oleocraniului si
apofiza coronoida sunt situate intracapsular. Insertia radiala trece in jurul gatului acestuia, circular.

Ligamentele articulare:

Ligamentul colateral ulnar este format din trei benzi conjunctive iradiate in forma de evantai de la
epicondilul medial la marginea mediala a incisurii trohleare.
 Ligamentul colateral radial este o banda puternica, triunghiulara, asezata intre epicondilul lateral,
formeaza o chinga pentru capul radiusului si se termina pe extremitatea superioara a ulnei si pe
ligamentul inelar al radiusului.

Cavitatea articulara:

Membrana sinoviala urmareste linia capsulei fibroase, se reflecta pe humerus, pentru a margini
fosa radiala si coronoida, iar pe fata posterioara fosa oleocraniana. Distal pe radius, captuseste fata
interna a ligamentului anular si se termina in jurul gatului radiusului.Pe ulna este ancorat la marginea
incizurii trohleare. Formeaza pliuri sinoviale.

Miscarile:

Privita ca o articulatie humero-antebrahiala, se comporta ca o trohleartroza in care miscarile de

flexie si extensie sunt imprimate de articulatia humero-ulnara, miscari desfasurate in jurul unui ax
transversal ce traverseaza trohleea humerusului. Datorita faptului ca acest ax are o orientare oblica,
axul antebratului nu va continua axul bratului nici in flexie si nici in extensie. Flexia atinge 40
masurata intre axul bratului si al antebratului.

Antebratul, cu ocazia flexiei se deplaseaza usor medial de brat. Miscarea este limitata de
interpunerea partilor moi intre brat si antebrat si de patrunderea apofizei coronoide in fosa omonima.

Extensia se executa pana la 180 antebratul fiind dus usor in afara cu ocazia acestei
miscari.Miscarea este limitata pe mai departe de patrunderea oleocranonului in fosa olecraniana.

ARTICULATIA RADIO-ULNARA PROXIMALA

Componente osoase:

-Incizura radiala a ulnei, concava antero-posterior, plata in sens vertical.

-Circumferinta articulara a capului radial

Componente cartilaginoase:

-Cartilajul articular hialin, care acopera suprafetele articulare ale oaselor, apartine articulatiei cotului.

Mijloace de unire:

-Capsula fibroasa, este comuna cu articulatia cotului.

Ligamentele articulare:

-Ligamentul inelar este o bandeleta fibroasa, puternica, care se insera pe marginea anterioara si
posterioara a incizurii radiale a ulnei. Formeaza 4/5 dintr-un inel, care asigura mentinerea capului
 radiusului in scobitura ulnei: este intarit de fibrele ligamentului colateral ulnar si de partea laterala a
capsulei fibroase a cotului.

-Ligamentul patrat, lama fibroasa patrulatera intinsa intre marginea inferioara a incizurii radiale si
fata mediala a colului radial.

Cavitatea articulara:

-Sinoviala, dependinta a cavitatii articulare a cotului, acopera fata interna a capsulei fibroase si fata
interna a ligamentului inelar.

SINDESMOZA RADIOULNARA

Sunt formatiuni fibroase, intinse, intre diafizele radiusului si a ulnei.

Coarda oblica este o bandeleta fibroasa oblica, intinsa intre marginea laterala a tuberozitatii ulnei si
marginea inferioara a tuberozitatii radiusului. Fibrele sunt orientate in jos si lateral;

Este considerata ca o portiune degenerata a muschiului supinator.

Membrana interosoasa este o lama puternica ce inchide spatiul interosos intins inspre marginile
interosoase a radiusului si ulnei. Majoritatea fibrelor membranei sunt orientate in jos si medial de la
radius spre ulna.

Marginea superioara este oblica, libera, intinsa cu 2,5 cm dedesubtul tuberozitatii radiusului la
partea superioara a marginii interosoase a ulnei. Marginea inferioara este situata deasupra
articulatiei radioulnare. Membrana interosoasa prezinta numeroase orificii pentru ramurile
vasculare.Asigura transmiterea fortei de la extremitatea superioara a ulnei spre extremitatea distala
a radiusului.

ARTICULATIILE MAINII

Mana este cel mai complicat segment de membru din organism. Atat structura, cat si
functia sa sunt adaptate complexei activitati umane. Suprafata de proiectie din cortexul cerebral,
care contr 424c29e oleaza mana, este proportional enorma, dovada complexitatii acestui 'organ'.

Mana are functii legate de prehensiune (prindere), sensibilitatea discriminativa, organ al

personalitatii umane, al expresivitatii, al profesionalitatii. Tot restul membrului superior - umar,
brat, cot, antebrat - nu are decat rolul de a pune mana in pozitia cea mai favorabila pentru
indeplinirea unei anumite functii.

TIPURI DE ARTICULATII

Anatomic, mana incepe cu al doilea rand (distal) de oase carpiene, care se articuleaza cu
capetele metacarpienelor (articulatia carpometacarpiana),
 patru artrodii pentru metacarpienele II- V)

o articulatie selara intre trapez si primul metacarpian.

Ultimele patru metacarpiene se articuleaza intre ele prin bazele lor (articulatia
intermetacarpiana), formand trei artrodii.

La capatul distal al metacarpienelor se articuleaza cavitatile glenoide ale primelor falange

(articulatiile metacarpofalangiene).

articulatiile interfalangiene proximale (prima si a doua falanga) si articulatiile

interfalangiene distale (intre a doua si a treia falanga) sunt trohleartroze.

Policele are propria articulatie carpometacarpiana - articulatia trapezo-metacarpiana, in sa

si numai o articulatie interfalangiana - condiliana.

MIJLOACE DE UNIRE:

Toate articulatiile mainii sunt intarite de cate un manson capsular si ligamente dispuse
lateral si ligamente interosoase (la nivelul intermetacarpienelor, fiecare ligament intinzandu-se
intre doua oase alaturate)

MISCARILE:

articulatiile carpometacarpiene (CM) permit numai miscari de alunecare;

articulatiile intercarpiene (IC) sunt diartroze iforme, deci permit tot miscari de alunecare;

articulatiile degetelor permit

in articulatiile metacarpofalangiene (MCF)

flexie - apropierea de ul palmei;

extensie - departare de ul palmei,

abductia - departarea de axul median al mainii care trece prin medius,

adductia, miscarea inversa

circumductie,

rotatie axiala (interna sau externa) doar executata pasiv, fiind imposibil se
executat activ
 in articulatiile interfalangiene distale si proximale se executa numai flexie si revenire
din flexie, extensia fiind limitata de suprafetele articulare, muschii lombricali si capsula
anterioara.

Miscarile policelui sunt diferite de ale celorlalte degete el fiind situat intr-un perpendicular
pe celelalte degete.

Extensie police Flexie police Adductiepolice Abductiepolice

o Flexie este miscarea de departare de celelalte degete in ul palmei

 o Extensie - este miscarea de apropiere de celelalte degete in ul palmei

o Abductie - este miscarea de departare de celelalte degete intr-un perpendicular pe ul

palmei

o Adductie este miscarea de apropiere de celelalte degete intr-un perpendicular pe ul

palmei

o Opozabilitate miscarea de apropiere a buricului policelui de buricul degetului mic

Daca la celelalte degete miscarile acestora se realizeaza predominant din articulatiile MCF la
police miscarile acestuia se realizeaza predominant la nivelul articulatiei carpometacarpiene
dupa cum se si observa in imaginea de mai sus.

Structurile osoase
Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii. Aceste oase
sunt grupate in carpiene, metacarpiene si falange.

Articulatia pumnului, cea mai complexa articulatie a corpului, este formata din 8 oase
carpiene grupate in doua randuri, avand miscari foarte limitate intre ele. De la radius spre
ulna, randul proximal consta din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi
directie, randul distal consta in oasele trapez, trapezoid, capitat si osul cu carlig.

Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia osului

pisiform, care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al
carpienelor. Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai
vulnerabil la fracturi. Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza
celui de-al doilea si al treilea metacarpian, formand o unitate fixa. Toate celelalte structuri
(unitati mobile) se misca in relatie cu unitatea stabila.

Mana contine 5 oase metacarpiene. Fiecare metacarpian prezinta o baza, trunchi, gat si un
cap. Primul os metacarpian (al policelui) este cel mai scurt si mai mobil. Se articuleaza
proximal cu osul trapez. Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu trapezoidul, capitatul si
osul cu carlig, la nivelul bazei. Fiecare cap metacarpian se articuleaza distal cu falanga
proximala a fiecarui deget.

Mana contine 14 falange. Fiecare deget contine 3 falange (proximala, mijlocie si distala) cu
exceptia policelui care are doar doua falanage. Pentru evitarea confuziilor, fiecarui deget i
se va spune dupa nume (police, index, mediu, inelar si mic).

Pielea si unghiile

Pielea care acopera fata dorsala a mainii este diferita de cea care acopera palma. Pielea
de pe fata dorsala a mainii este subtire si pliabila. Ea este atasata scheletului mainii prin
tesut areolar larg in care se gasesc vene si vase limfatice. Acest fapt explica de ce
edemul mainii se manifesta predominant pe fata dorsala. In plus, aceasta prindere larga a
pielii o face mai vulnerabila la traumatisme si permite crearea unor bule locale.

Pielea suprafetei palmare a mainii este unica, avand functii speciale. Pielea palmara este
groasa si nu la fel de pliabila ca cea de pe fata dorsala. Este atasata puternic de fascia
subcutanata prin numeroase fibre verticale. Aceste caracteristici cresc stabilitatea pielii
pentru ca functia de apucare sa fie realizata adecvat. Pielea este mai ferm ancorata de
structurile profunde la nivelul crestelor palmare; acest lucru are importanta clinica, cand se
planifica incizia chirurgicala pentru a minimaliza contracturile pielii.

In contrast fata de pielea fetei dorsale, pielea fetei palmare este vascularizata prin
numeroase ramuri verticale mici, pornite din vasele digitale comune. De aceea, formarea
bulelor palmare este limitata. In plus, pielea suprafetei palmare a mainii contine un numar
foarte mare de receptori senzitivi, esentiali pentru functionarea normala a mainii.

Unghiile reprezinta apendici speciali ai pielii derivati din epiderm. Acestea cresc dintr-o
matrice germinala localizata la baza falangei distale. Matricea unghiala situata distal fata de
lunula, poarta numele de matrice sterila; este foarte bine vascularizata, lucru care ii confera
culoarea roz. Intreaga matrice unghiala este in contact foarte strans cu periostul falangei
distale; de aceea, este vulnerabila la leziuni in cazul unei fracturi a falangei.

Fascia palmara si compartimentele profunde

Fascia palmara consta intr-un tesut fibros rezistent aranjat in fibre longitudinale, transverse,
oblice si verticale. Fibrele longitudinale isi au originea la nivelul articulatiei pumnului din
tendonul longitudinal palmar, cand acesta exista. Aceste fibre se extind pana la baza
fiecarul deget, unde fibre mai mici se extind distal si se ataseaza la tesuturi.

Acest aranjament de fibre formeaza flexorul fibros si sistemul de flexie al fiecarui deget.
Fibrele transverse sunt concentrate in mijlocul palmei. Ele sunt asociate cu fibrele
longitudinale si ajuta la flexia degetelor. Fibrele verticale ale fasciei palmare se ataseaza la
dermul pielii palmare. Profund, la nivelul fibrelor longitudinale si transverse, fibrele verticale
se unesc intr-un sept si se ataseaza metacarpienelor, formand 8 compartimente diferite
pentru tendoanele flexorilor si pachetul neurovascular al fiecarui deget.

Un compartiment comun central este localizat proximal la nivelul palmei. Degetele contin
doua benzi fasciale de importanta clinica. Acestea sunt ligamentul Grayson si ligamentul
Cleland, care sunt localizate ventral si dorsal de pachetul neurovascular al fiecarui deget.
Cunostintele despre anatomia fibrelor fasciei palmare si a compartimentelor profunde sunt
cruciale pentru identificarea structurilor in timpul procedurilor precum fasciectomia palmara
pentru boala Dupuytren.

Nervii
Mana este inervata de 3 nervi: nervul median, ulnar si radial. Fiecare dintre acestia prezinta
componente senzitive si motorii. Variatii ale distributiei clasice a nervilor sunt mai degraba o
regula decat o exceptie. Pielea antebratului este inervata median - de nervul medial
antebrahial cutanat si lateral - de nervul lateral antebrahial cutanat.

Nervul median este responsabil pentru inervarea musculaturii implicate in miscarile fine si
functia de prindere a mainii. Acesta isi are originea in fibrele laterale si mediale ale plexului
brahial (C5-T1). La nivelul antebratului, ramurile motorii inerveaza muschii pronatori si
flexori ai mainii. Ramura anterioara interosoasa inerveaza, de asemeni, muschii flexori si
pronatori. Proximal fata de articulartia pumnului, ramura palmara cutanata ofera senzatii
eminentei tenare. Pe masura ce nervul median trece prin canalul carpian, ramurile motorii
recurente inerveaza musculatura tenara. De asemeni, inerveaza musculatura indexului si a
degetelui mediu. Ramurile digitale senzoriale inerveaza policele, indexul, degetul mediu si
maginea radiala a inelarului.

Nervul ulnar este responsabil pentru inervarea musculaturii implicate in functia de apucare
a mainii. Isi are originea in fibrele mediale ale plexului brahial (C8-T1). Ramurile motorii
inerveaza muschi flexori ai inelarului si degetului mic. Proximal fata de articulatia
pumnului, ramura cutanata palmara ofera inervatie eminentei hipotenare. Ramura dorsala,
care trimite ramuri spre antebratul distal, si trunchiul principal, inerveaza portiunea ulnara a
fetei dorsale a mainii si degetului mic si o parte a inelarului. La nivelul mainii, ramurile
superficiale formeaza nervii digitali, care inerveaza degetul mic si latura ulnara a inelarului.
Ramurile motorii profunde trec prin canalul Guyon alaturi de artera ulnara. Inerveaza
musculatura hipotenara, toti muschii interososi, muschii adductori si flexori.

Nervul radial este responsabil pentru inervarea extensorilor pumnului, care controleaza
pozitia mainii si o stabilizeaza. Isi are originea in fibrele posterioare ale plexului brahial
(C6-C8). La nivelul cotului, ramurile motorii inerveaza muschii brahiradiali si extensorul
brahial al carpului. La nivelul antebratului proximal, nervul radial se divide in ramuri
superficiale si profunde. Ramurile posterioare profunde interosoase inerveaza toata
musculatura compartimentului extensor. Ramurile superficiale inerveaza senzitiv portiunea
radiala a fetei dorsale a mainii, fata dorsala a policelui si cea a indexului, degetului mediu,
jumatatea radiala a inelarului proximal fata de articulatia distala interfalangiana.

Musculatura si tendoanele
Musculatura manii este impartita in doua grupe: intrinseca si extrinseca. Muschii intrinseci
sunt localizati in interiorul mainii, iar cei extrinseci sunt localizati proximal la nivelul
antebratului si se insereaza la nivelul scheletului mainii prin tendoane lungi.

Extensorii extrinseci
Muschii extensori sunt toti extrinseci, cu exceptia unuia singur care este implicat in extensia
articulatiei interfalangiene. Toti muschii extensori extrinseci sunt inervati de nervul radial.
Acest grup de muschi consta in trei extensori ai articulatiei pumnului si un grup mare de
extensori ai policelui si degetelor.

Muschiul extensor scurt radial al carpului este principalul extensor al articulatiei pumnului,
alaturi de extensorul lung radial al carpului si extensorul ulnar al carpului care realizeaza
deviatia radiala si respectiv ulnara. Primul isi are insertia la baza metacarpianului III, iar
ultimii doi se insereaza la baza celui de-al doilea si al cincilea metacarpian.

Extensorul comun al degetelor, extensorul propriu indexului si extensorul degetului mic,

efectueaza extensia degetelor. Ei isi au insertia la baza falangei mijlocii si la baza falangei
distale. Abductorul policelui, extensorul scurt al policelui si extensorul lung al policelui
determina extensia acestuia. Insertia lor se gaseste la baza metacarpianului I, falanga
proximala si, respectiv, falanga distala a policelui.

Retinaculul extensorilor previne supraintinderea tendoanelor de la nivelul incheieturii si

separa tendoanele in 6 compartimente. Extensorii comuni ai degetelor prezinta o serie de
tendoane pentru fiecare deget in parte, avand un corp muscular comun si cu punti
intertendinoase intre ele. Indexul si degetul mic au fiecare functii de extensii independente
prin extensorul propriu al indexului si extensorul degetului mic.

Flexorii extrinseci
Flexorii extrinseci constau in 3 flexori ai incheieturii si un grup mare de flexori ai policelui si
degetelor. Acestia sunt inervati de nervul median, cu exceptia flexorului ulnar al carpului si a
flexorului digital profund al inelarului si degetului mic care sunt inervati de nervul ulnar.

Muschiul flexor radial al carpului este principalul flexor al incheieturii, alaturi de flexorul ulnar
al carpului si lungul palmar, care lipseste la 15% din populatie. Insertia lor se afla la baza
metacarpianului III, baza metacarpianului V si, respectiv, fascia palmara. Flexorul ulnar al
carpului este in primul rand un deviator ulnar. Cei 8 flexori digitali sunt impartiti in grupe
superficiale si profunde. Alaturi de flexorul lung al policelui, care se insereaza la nivelul
falangei distale a policelui, acestia trec prin canalul carpian pentru a asigua flexia
articulatiilor interfalangiene.

La nivelul palmei, tendonul flexorului superficial al degetelor se gaseste alaturi de tendonul

profund. Apoi se divide la nivelul falangei proximale si se reuneste dorsal cu tendonul
profund pentru a se insera la nivelul falangei mijlocii. Flexorul digital profund perforeaza
tendonul superficial pentru a se insera la nivelul falangei distale. Relatia dintre tendoanele
flexorilor si articulatia pumnului, articulatia metacarpofalangiana si cea interfalangiana
este mentinuta printr-un sistem reticulat care previne efectul de supraintindere.

Muschii intrinseci
Muschii intrinseci se gasesc in totalitate la nivelul mainii. Ei sunt impartiti in 4 grupe: tenara,
hipotenara, lumbricala si muschii interososi.

Grupul tenar consta in adductorul scurt al policelui, flexorul scurt al policelui, opozantul
policelui si muschii adductori ai policelui. Toti sunt inervati de ramuri ale nervului median, cu
exceptia adductorilor policelui si capatului profund al flexorului scurt, care sunt inervati de
nervul ulnar. Acestia isi au originea la nivelul retinaculului flexorilor si oaselor carpiene, si se
insera la nivelul falangei proximale a policelui.

Grupul hipotenar consta in: palmarul scurt, abductorul degetului mic, flexorul degetului mic,
opozantul degetului mic. Toti acesti muschi sunt inervati de nervul ulnar. Acest grup de
muschi isi are originea in retinaculul flexorilor si oasele carpiene, si se insera la baza
falangei proximale a degetului mic.

Muschii lumbricali contribuie la flexia articulatiilor metacarpofalangiene si la extensia

articulatiile interfalangiene. Ei isi au originea in tendoanele flexorilor digitali profunzi la
nivelul palmei si se insera la nivelul aspectului radial al tendoanelor extensorilor la nivelul
degetelor. Lumbricalii indexului si ai degetului III sunt inervati de ramuri din nervul median,
iar ai inelarului si degetului mic sunt inervati de ramuri din nervul ulnar.

Grupul interosos consta in 3 muschi ventrali si 4 dorsali, care sunt inervati de nervul ulnar.
Ei isi au originea la nivelul metacarpienelor si formeaza niste benzi laterale impreuna cu
lumbricalii. Interososii dorsali realizeaza adductia degetelor, in timp ce interososii ventrali
realizeaza adductia degetelor spre axul mainii.

Articulatiile
Articulatia pumnului este una complexa, multiarticulara, care permite o gama larga de
miscari in flexie, extensie, circumductie, deviere radiala si deviere ulnara. Articulatia
radioulnara distala permite pronatia si supinatia mainii prin rotatia radiusului in jurul ulnei.
Articulatia radiocarpiana include capetele proximale osoase ale carpienelor si capatul distal
al radiusului. Randul proximal al carpienelor se articuleaza cu radiusul si ulna permitand
astfel miscari de extensie, flexie, deviere ulnara si deviere radiala. Aceasta articulatie este
sustinuta de un set extrinsec de ligamente palmare puternice, care pornesc de la radius si
ulna. Pe fata dorsala, este sustinuta de un ligament intercarpian dorsal, aflat intre scafoid
si osul triunghiular, si de ligamentul radiocarpian dorsal.

La nivelul articulatiilor intercarpiene, miscarea intre oasele carpiene este foarte limitata;
aceste articulatii sunt sustinute de ligamente intrinseci puternice. Cele mai importante doua
sunt ligamentul scafolunat si ligamentul triangular. Lezarea oricaruia dintre aceste doua
ligamente va determina instabilitatea articulatiei pumnului. Linia Gilula a fost descrisa ca
reprezentand conturul neted al unui mare arc format de oasele carpiene proximale si un arc
mai mic format de oasele carpiene distale in anatomia normala. Toate cele 4 oase carpiene
distale se articuleaza cu metacarpienele la nivelul articulatiilor carpometacarpiene. A doua
si a treia articulatie carpometacarpiana formeaza o unitate fixa in timp ce prima formeaza
cea mai mobila articulatie.

La nivelul articulatiilor metacarpofalangiene, miscarea laterala este limitata de ligamente

colaterale, care au de fapt o pozitie lateral oblica. Acest aranjament permite ligamentelor sa
fie stranse cand articulatia este flectata si relaxate cand articulatia este in extensie. Pe fata
ventrala exista o capsula articulara atasata doar la falangele proximale care permite
hiperextensia. Aceasta reprezinta si locul de insertie al ligamentelor intermetacarpiene.
Aceste ligamente restrictioneaza separarea capetelor metacarpiene.

La nivelul articulatiei interfalangiene, extensia este limitata de aceasta capsula articulara,

care se ataseaza falangelor de fiecare parte a articulatiei. Miscarea radiala si ulnara este
restrictionata de ligamentele colaterale, care raman stranse pe toata amplitudinea miscarii.
Cunostintele despre aceste configuratii au o importanta deosebita in cazul traumatismelor
mainii, pentru evitarea contracturilor articulare.

Vascularizatia mainii
Mana are o retea vasculara complexa si bogata. Arterele radiala si ulnara, care sunt ramuri
din artera brahiala, ofera vascularizatie mainii. Arterele suplimentare de la nivelul
antebratului includ: artera interosoasa anterioara, artera interosoasa posterioara si artera
mediana, care sunt ramuri ale arterei ulnare.

Artera radiala are un traseu distal la nivelul antebratului intre muschiul brahioradial si
flexorul ulnar al carpului. La nivelul inchieturii, are un traseu dorsal profund spre
tendoanele "tabacherei anatomice pentru a intra in palma si a forma arcul palmar
profund. Un ram superficial apare la nivelul articulatiei pumnului si contribuie la formarea
arcului palmar superficial.

Artera ulnara are un traseu distal la nivelul antebratului sub muschiul flexor ulnar al
carpului. La nivelul articulatiei pumnului trece prin canalul Guyon unde se divide in ramura
palmara profunda si ramura palmara superficiala. Ramura superficiala formeaza arcul
palmar superficial, iar ramura profunda contribuie la formarea arcului palmar profund. Arcul
palmar superficial se gaseste la nivelul fasciei palmare. Da nastere arterelor digitale
comune si unei multitudini de ramuri pentru muschii intrinseci si piele. Distal la nivelul
palmei, arterele digitale comune se bifurca in arterele digitale.

In palma, arterele se gasesc alaturi de nervii corespunzatori, relatie care se gaseste si la

nivelul degetelor. La nivelul degetelor, pachetul neurovascular se gaseste intotdeauna
alaturi de ligamentul Cleland. Acest model ofera protectie pachetului si poate servi ca ghid
pentru disectia chirurgicala. Arcul profund palmar se afla la baza metacarpienelor, profund
pana la tendoanele flexorilor. Este principala sursa vasculara a policelui si jumatatii radiale
a indexului, din prima artera metacarpiana.

Dupa aparitia ramurii pentru index, artera poarta numele de artera principala a policelui.
Arterele dorsale isi au originea proximal din artera interosoasa posterioara si ramura
perforanta dorsala a arterei interosoase anterioare. Arterele metacarpiene dorsale pornesc
din arcul carpian dorsal format din arterele mentionate anterior si fiind sursa a numeroase
anastomoze locale.
In general venele urmeaza sistemul arterial profund. Un sistem venos superficial este, de
asemeni, prezent pe fata dorsala a mainii si se varsa in venele cefalica si basilica, la nivelul
extremitatii superioare.

NERVII MEMBRULUI SUPERIOR

NERVUL AXILAR
1. Origine: fasciculul posterior al plexului brahial

2. Traiect si raporturi:

- strabate patrulaterul humero-birondo-tricipital impreuna cu art. circumflexa humerala

posterioara

- ajunge posterior de colul chirurgical al humerusului

- se termina cu n. cutanat brahial lateral superior

3. Ramuri:

pt. m. deltoid

- pt. m. rotund mic

- n. cutanat brahial lateral superior

NERVUL RADIAL

1. Origine: fasciculul posterior al plexului brahial

2. Traiect si raporturi:

- trece prin trigonul humero-rondo-tricipital impreuna cu art brahiala profunda

- strabate santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusului

- ajunge in santul bicipital lateral, unde se imparte intr-o ramura superficiala si una
profunda

- ramura superficiala vine in raport: - lateral cu m brahio-radial (m satelit)

 - medial cu art radiala

- ramura profunda strabate m supinator si ajunge intre cele 2 uri musculare ale lojei
posterioare a antebraului

3. Teritpriu motor: muschii extensori = m. lojei post a braului (triceps si anconeu)

si m. lojei posterioare a antebratului

4. Teritoriu senzitiv: tegumentul de pe fata posterioara a bratului si antebraului ,

jumatatea laterala de pe fata posterioara a mainii

!!! Nervul radial nu inerveaza muschi de la mana.

NERVUL MUSCULOCUTAN

1. Origine: fasciculul lateral al plexului brahial

2. Traiect si raporturi:

- perforeaza m coracobrahial

- trece intre m biceps si m brahial

- iese prin santul bicipital lateral sub numele de n cutanat antebrahial lateral

3. Ramuri:

- n pt m coracobrahial

- n pt m biceps brahial

- n pt m brahial

- n cutanat antebrahial lateral

NERVUL MEDIAN

1. Origine: radacina laterala din fascic lateral iar radacina mediala din fascic medial

2. Traiect si raporturi:

- incruciseaza art brahiala dinspre lateral spre medial

 - strabate santul bicipital medial si patrunde in loja anterioara a antebratului

- trece profund de m flexor superficial al degetelor (stratul 2)

- trece intre m flexor profund al degetelor si m flexor lung al policelui

- strabate canalul carpian

3. Teritoriu metor:

- !!! n median nu inerveaza m la brat

- inerveaza m din loja anterioara a antebratului: rotund pronator, flexor radial al carpului,
palmar lung, flexor superficial al degetelor, laterala a flexorului profund al degetelor,
flexor lung al policelui, patrat pronator

- inerveaza toti m eminentei tenare, cu exceptia m adductor al policelui si capul profund

al m flexor scurt al policelui

- inerveaza m lombricali 1 si 2

4. Teritoriu senzitiv:

- !!! doar la mana

- tegumentul de la nivelul fetei palmare, pana in dreptul axului degetului 4 => partea lat

- tegumentul de pe fata dorsala, doar in dreptul falangelor distale 2, 3, 4

NERVUL ULNAR
1. Origine: fasciculul medial al plexului brahial

2. Traiect si raporturi:

- patrunde in loja posterioara a bratului cu artera colaterala ulnara superioara

- strabate santul nervului ulnar de pe epicondilul medial al humerusuui

- trece printre cele 2 capete de origine ale m flexor ulnar al carpului si ajunge in loja
anterioara a antebratului

- vine in raport medial cu m flexor ulnar al carpului (m satelit)

- vine in raport lateral cu artera ulnara

 - trece apoi ant de retinaculul flexorilor si lateral de pisiform

3. Teritoriu motor:

- !!! nu inerveza m la brat.

- Inerveaza urmatorii muschi din loja ant a antebraului: m flexor ulnar al carpului,
mediala a flexorului profund al degetelor

- Inerveaza la mana: m eminentei hipotenare, m interososi, m lombricali 3 si 4, m

adductor al policelui, capul profund al m flexor scurt al policelui

4. Teritoriu senzitiv:

- pe fata palmara o zona situata medial de axul ce trece prin mijlocul inelarului

- pe fata dorsala o zona situata medial de axul care trece prin mijlocul degetului
mijlociu

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL

- se desprinde din fascic medial al plexului brahial

- strabate pe deasupra santul bicipital medial cu vena bazilica

- inerveaza tegumentul de pe fata mediala a antebratului

NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL

- se desprinde din fascic medial al plexului brahial

- inerveaza tegumentul de pe fata mediala a bratului

FOSA CUBITALA

Limite:

- inferolateral: m brahio-radial

- inferomedial: m rotund pronator

- profund (posterior): m brahial

 !!! Tendonul m biceps brahial imparte fosa cubitala in 2 santuri bicipitale: lateral si medial

Santul bicipital lateral:

a. Limite:

- lateral: m brahioradial

- medial: tendonul m biceps brahial

- profund: m brahial si m supinator

b. Continut:

- profund:

o ramurile superficiala si profunda ale n radial

o anastomoza dintre art recurenta radiala si art colaterala radiala

- superficial:

o vena cefalica

o n cutanat antebrahial lateral

Santul bicipital medial:

a. Limite:

- medial: tendonul m biceps brahial

- lateral: m rotund pronator

- profund: m brahial

b. Continut:
 - profund:

o artera brahiala si n median

o anastomoza dintre art colaterala ulnara inferioara si art recurenta ulnara

- superficial:

o n cutanat antebrahial medial

o vena bazilica

SANTUL PULSULUI

Limite:

- lateral: m brahioradial

- medial: m flexor radial al carpului

- profund: radius

Continut: artera radiala si vene radiale

TABACHERA ANATOMICA

Limite:

- lateral: tendoanele m lung abductor al policelui si scurt extensor almpolicelui

- medial: tendonul m lung extensor al policelui

- profund: oasele scafoid si trapez

Continut: artera radiala si vene radiale

MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR

Scopul unitatii de curs
 Intelegerea structurii, functionalitatii si rolului musculaturii membrului
superior in statica si dinamica organismului uman.

Obiectivele operationale
1. Prezentarea muschilor umarului

2. Prezentarea muschilor regiunii laterale a gatului

3. Prezentarea caracteristicilor muschilor umarului

4. Prezentarea muschilor bratului si antebratului in ans 232h76c amblu

5. Prezentarea muschilor braului

6. Prezentarea muschilor antebratului

7. Prezentarea muschilor mainii

8. Prezentarea sintezei muschilor pe regiuni

Membrul superior are o mare mobilitate, fiind adaptat prehensiunii. Este

constituit din mai multe segmente articulate intre ele.

Partea prin care membrul superior se leaga de trunchi, partea libera,

corespunde scheletul centurii scapulare si formeaza regiunea umarului. Urmeaza
bratul, antebratul pumnul si mana.

Oasele membrului superior sunt acoperite de parti moi (muschi) asezati in

doua grupe: anterioara si posterioara, exceptand regiunea umarului care are trei
regiuni: anterioara (M. pectorali), posterioara (M. scapulari), supero-laterala (M.
deltoid).

Muschii membrului superior, in majoritate sunt M. lungi, fusiformi, care in

general sar peste doua articulatii exceptand anconeul si M. supinator.

Din punct de vedere descriptiv cat si pentru mecanica musculara, acestia se

impart in:

1. muschi care leaga membrul superior de trunchi

2. muschii proprii membrului superior

1.1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR
MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI

M. Trapez

M. Ridicator al scapulei

M. Romboizi;

M. Dintat anterior,

M. Pectoral mic,

M. Subclavicular,

M. Marele si micul rotund;

M. Pectoral mare.

Acesti muschi apartin in cea mai mare parte partilor moi ale peretelui toracic,
motiv pentru care sunt studiati cu acesta.

(. 70)

1.2. MUSCHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR

Dupa origine si insertie se impart astfel (. 71, 72):

Muschi zono-humerali: leaga osul humerus de centura scapulara - M.

deltoid

Muschii scapulo-humerali:

- M. subscapular,

- M. supraspinos,

- M. infraspinos,

- M. rotund mare,
 - M. rotund mic,

- M. coraco-brahial

Muschii scapulo-antebrahiali:

- M. scapulo-radial (M. biceps brahial)

- M. scapulo-ulnar (M. biceps brahial)

Muschii humero-antebrahiali

- M. humero-radiali: M. rotund pronator, M. brahio-radial, supinator

- M. humero-ulnar: M. anconeu

Muschii humero-manuali:

- M. humero-aponevrotic: M. palmar lung

- M. humero-carpieni: M. extensor lung al carpului, extensor lung radial

al carpului, flexor ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului

- M. humero-metacarpian: flexor radial al carpului

- M. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun

al degetelor, extensor propriu al degetului mic

Muschii antebrachiali:

- M. Patrat pronator

- M. Rotund pronator - fasciculul ulnar

- M. Supinator - fascicul ulnar

Muschii antebrachio-manuali:

- Antebrachio - metacarpieni - adductor lung al policelui

- Antebrachio falangieni - extensor scurt al policelui, extensor lung al

policelui, extensor propriu al indexului

Muschii mainii:
 - M. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al
policelui

- M. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor

- M. pielosi: M. palmar scurt

- M. lojii mijlocii: M. lombricali, interososi palmari, M. interososi dorsali.

Daca analizam muschii dupa asezarea lor, putem identifica grupe musculare
asezate pe fata anterioara - flexorii, grupe musculare asezate pe fata posterioara -
extensorii, grupe musculare asezate pe fata laterala a antebratului - M.
supinatori, grupe musculare asezate pe fata mediala a antebratului - M.
pronatori.

Muschii pronatori si flexori sunt inervati cu precadere de nervul median.

Muschii supinatori si extensori sunt inervati de nervul radial.

Din punct de vedere topografic, M. membrului superior se grupeaza in:

1. M. umarului;

2. M. bratului;

3. M. antebratului;

4. M. mainii

Vom aborda pentru prezentare aceasta ultima clasificare.

1.3. MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR

DE TRUNCHI
M. Trapez

M. Ridicator al scapulei

M. Romboizi;

M. Dintat anterior,

M. Pectoral mic,
 M. Subclavicular,

M. Marele si micul rotund;

M. Pectoral mare.

. 70 MUSCHII CENTURII
SCAPULARE- REPREZENTARE
SCHEMATICA

A vedere anterioara

B vedere posterioara

1. M. Subscapularis

2. M. Pectoralis minor

3. M. Pectoralis major fasciculele

mijlociu si inferior

4. M. Pectoralis major fasciculul

superior

5. M. Subscapularis

6. M. Coracobrachialis

7. M. Serratus anterior

8. M. Rhomboideus Minor

9. M. Rhomboideus major

10. M. Levator scapulae

11. M. Supraspinatus

12. M. Deltoideus

13. M. Infraspintus

14. M. Terres minor

 15. M. Terres major

MUSCHII UMARULUI
 Muschii umarului sunt in numar de 6, formand o masa musculara comuna
dispusa sub forma unui con cu baza pe torace si varful spre humerus, acoperind
articulatia scapulo-humerala:

1. M. deltoid

2. M. supraspinos

3. M. infraspinos

4. M. rotund mare

5. M. rotund mic

6. M. subscapular

Cu exceptia muschiului deltoid ceilalti 5 muschi formeaza mansonul

rotatorilor formatiune cu functie deosebita in realizarea stabilitatii umarului.

1.4. M. DELTOID
Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului, avand o
forma triunghiulara.

Origine:

- pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare)

- pe acromion (marginea laterala)

- pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare)

Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre humerus

astfel:

- Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi;

- fasciculul mijlociu (acromial)- vertical;

 - fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-
inainte.

Insertie: tuberozitatea deltoidiana (V-ul

deltoidian) a humerusului.

Inervatie: nervul axilar

Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac

urmatoarele miscari:

- fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a

bratului);

- fasciculele mijlocii - abductia bratului;

- fasciculele posterioare - proiectia inapoi si rotatia externa a bratului;

- miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin

actiunea sinergica a celor trei tipuri de fascicule;

- M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul, il
roteste si il duce inainte;

- este foarte dezvoltat si la halterofili, datorita importantei lui in miscarea

de abductie;

- in paralizia M. deltoid (prin afectarea

nervului axilar), bratul atarna flasc (moale), umarul este cazut 'in epolet',
iar capsula articulara relaxata, de unde si riscul luxatiilor humerusului in
articulatia scapulo-humerala.

1.5. M. SUPRASPINOS
Ocupa fosa supraspinoasa a scapulei (. 73).

Origine: fosa supraspinoasa. Fibrele sale converg

intr-un tendon care trece peste articulatia scapulo-
humerala.

Insertie: tuberculul mare al humerusului.

Inervatie: nervul suprascapular

 Actiune:

rotatia externa a bratului (in special cand acesta a fost inainte rotat intern);

adductor al bratului;

tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale, ferind-o sa fie prinsa intre

suprafetele articulare in timpul miscarilor la acest nivel

.74 M.
Infraspinos

1.6. M. INFRASPINOS
Origine: scapula - fosa infraspinoasa (. 74)

Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un
tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.

Insertie: tuberculul mare al humerusului.

Inervatie: ram colateral din nervul axilar.

Actiune:

- rotatia externa a bratului;

- adductor al bratului.

1.7. M. ROTUNDUL MIC

Este situat lateral de M. infraspinos. (. 77)

Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale.

Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un
tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.

Insertie: tuberculul mare al humerusului.

 Inervatie: ram colateral din nervul axilar.

Actiune:

- rotatia externa a bratului;

- adductor al bratului.

1.8. M. ROTUNDUL MARE

Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76).

Origine: unghiul inferior al scapulei si 1/2

inferioara a marginii laterale scapulare.

Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior

si lateral, fiind terminate printr-un tendon situat
inapoia tendonului M. dorsal mare.

Insertie: creasta tuberculului mic humeral.

Inervatie: nervul toracodorsal.

Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:

.78 Subscapular

- adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de

retropulsie (punerea mainilor la spate);

b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.

Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de

lovire si aruncare si, evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia bratului).

1.9. M. SUBSCAPULAR
Este situat in fosa subscapulara (. 78).

Origine: fosa subscapulara

Traiect: Fibrele sale converg lateral intr-un tendon care adera la capsula
articulatiei scapulo-humerale; fata posterioara a muschiului acopera fosa
subscapulara in timp ce fata anterioara este aplicata pe torace formand peretele
posterior al axilei.

Insertie: tuberculul mic al humerusului.

Inervatie: nervul subscapular.

Actiune: - rotator intern al bratului;

 - adductor al bratului (cand acesta este ridicat);

- tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale.

- Muschiul subscapular participa, in general, la miscarile de lovire si

aruncare, precum si la pendularea bratelor pe langa corp, in mers.

1.10. SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR CENTURII

SCAPULARE SI BRATULUI
Muschii care realizeaza adductia bratului

M. Rotundul mare,

M. Rotundul mic

M. Subscapular

M. Subspinos

M. Latissimus dorsi cand miscarea este asociata cu extensie,

M. Marele pectoral cand miscarea este asociata cu flexie.

Muschii care realizeaza abductia bratului

M. Deltoid toate fasciculele

M. Supraspinos finalizeaza miscarea pana la 900

Pana la 900 M. Biceps brahial - daca antebratul este in supinatie capul

lung

Peste 900 M. Trapez , Ridicator al scapulei, Pectoral mic si Dintat

anterior ( rotesc si basculeaza scapula)

Muschii care realizeaza abductia orizontala a bratului sunt:

 M. Deltoid - fasciculul posterior anterior

M. Pectoral mare

M. Subspinos

M. Romboid

Muschii care realizeaza adductia orizontala a bratului sunt:

M. Deltoid - fasciculul anterior

M. Pectoralul mare (principal)

M. Pectoralul mic

M. Bicepsul brahial (secundar)

M. Coracobrahial (secundar)

Muschii. care realizeaza flexia (antepulsia) bratului sunt (peste 1100

este asociata cu rotatie externa a bratului si cu bascularea scapulei):

M. Deltoid fasciculul anterior

M. Coracobrahial

M. Biceps brahial

M. Dintat anterior

Muschii. care realizeaza rotatia externa sunt:

M. Supraspinos (daca bratul este in rotatie interna maxima)

M. Rotundul mic

M. Subspinos

M. Deltoidul posterior
 Muschii care realizeaza extensia (retropulsia) bratului( se asociaza cu
rotatia interna a bratului catre finalul amplitudinii de miscare):

M. Deltoid fasciculul posterior

M. Subspinos

M. Triceps brahial capul lung

M. Latissimus dorsi (uneori)

Muschii care realizeaza rotatia interna a bratului sunt:

M. Subscapular

M. Rotundul mare

M. Latissimus dorsi

M. Deltoidul anterior

1.11. MUSCHII BRATULUI

Sunt in numar de patru, situati, o parte intr-o loja anterioara, cealalta parte,
in loja posterioara
 Muschii lojii anterioare

Sunt asezati in doua planuri (. 79):

M. planului superficial: M. biceps brahial;

M. planului profund: M. Coracobrahial si M. Brahial.

1.12. M. BICEPS BRACHII (BICEPS BRAHIAL)

Se numeste astfel, deoarece, proximal, se insera prin doua tendoane (capete),
unul scurt si altul lung.

Origine:

- capul scurt - pe apofiza coracoida a scapulei;

- capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.

 Capul scurt (situat medial) si capul lung (situat lateral) sunt initial
independente, apoi fuzioneaza intr-un corp muscular comun fusiform, terminat
printr-un tendon.

Insertie: pe tuberozitatea radiusului.

Inervatie: nervul musculocutanat.

Actiune: trecand peste doua articulatii (scapulohumerala si articulatia cotului)

actioneaza asupra ambelor, respectiv asupra bratului si antebratului.

- Este flexor al antebratului (cotului). Flexia este completa cu antebratul

supinat.

- Este supinator al antebratului cand antebratul este in supinatie.

- Este adductor al bratului prin capul sau scurt.

- Este abductor al umarului, rotator intern si flexor prin capul sau lung.
1.13. M. BRACHIALIS (BRAHIAL)
Este situat in planul profund al lojii anterioare a antebratului, acoperit de
muschiul biceps brahial (. 80, 81).

Origine: pe inferioara a fetelor mediala anterioara si laterala a diafizei

humerale, de la 'V'-ul deltoidian pana la insertia capsulei articulatiei cotului.

Insertie: pe baza apofizei coronoide a ulnei.

Inervatie: nervul musculocutanat.

Actiune: realizeaza flexia antebratului pe brat.

.81 M. Brahial
.82 M.
Coracobrahial

1.14. M.

CORACOBRACHIALIS (CORACOBRAHIAL)
Este situat medial de capul scurt al muschiului biceps (. 82).

Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul

scurt al muschiului biceps brahial).

Insertie: pe fata antero-mediala a humerusului (in portiunea mijlocie),

deasupra insertiei capului medial al tricepsului.

Inervatie: nervul musculocutanat.

Actiune:

- adductie si flexie a bratului;

- antepulsia (flexia ) bratului - intervenind in pendularea bratelor in timpul

mersului.

Muschii lojii posterioare

1.15. M. TRICIPITIS BRACHIALIS (TRICEPS

BRAHIAL)
Ocupa loja posterioara impreuna cu anconeul, fiind un muschi voluminos (. 83). Are
trei capete: lung, medial si lateral, care se unesc.
 Origine:

- Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei.

- Capul lateral: fata posterioara a osului humerus deasupra santului nervului

radial.

- Capul medial: fata posterioara a osului humerus sub santul nervului radial.

- Cele trei portiuni coboara si se unesc intr-un tendon comun puternic.

Insertie: pe olecran.

Inervatie: nervul radial.

Actiune: extensor al antebratului pe brat;

- extensor si adductor al bratului cu rotatia in afara, prin capul lung;

- tensor al capsulei articulatiei cotului.

Are o deosebita importanta in sporturi precum boxul, gimnastica, halterele,

atletism (aruncarea discului/ greutati).

Muschiul triceps are o forta considerabila, contractia lui brusca putand

determina chiar fracturi de humerus (fractura aruncatorilor de grenade).

1.16. M. ANCONEU
Este un muschi mic, de forma triunghiulara, situat pe fata laterala a articulatiei
cotului (. 84).

Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.

Insertie: fata laterala a olecranului si putin pe muchia posterioara a ulnei.

Inervatie: nervul radial.

Actiune: extensor al antebratului pe brat.

 . 83 Muschiul triceps brahial .84 M. Anconeu

MUSCHII ANTEBRATULUI

Muschii antebratului sunt grupati in trei regiuni: anterioara, posterioara si

laterala.

Muschii regiunii anterioare

Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri:

- planul I: M. rotund pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar lung,

M. flexor ulnar al carpului.

- planul II: M. flexor superficial al degetelor.

- planul III: M. flexor profund al degetelor si muschiul flexor lung al

policelui;

- planul IV: M. patrat pronator.

Vom descrie pe rand aceste planuri.

UL I

1.17. M. PRONATOR TERRES (ROTUND

PRONATOR)
Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) si sub procesul
coronoid al ulnei (capul ulnar) (. 85).

Insertie: fata laterala a radiusului (regiunea mijlocie).

Inervatie: nervul median.

Actiune: flexor al antebratului pe brat si pronator al antebratului si mainii.

1.18. M. FLEXOR RADIALIS CARPIS (FLEXOR

RADIAL AL CARPULUI)
 Origine: epicondilul medial al osului humerus (. 85);

Insertie: baza metacarpianului II

Inervatie: nervul median.

Actiune: flexor al mainii si pronator al antebratului;

- slab flexor al antebratului pe brat.

1.19. M. PALMARIS LONGUS

(PALMAR LUNG)
Este inconstant, lipseste in 20% din cazuri (. 86)

Origine: epicondilul medial al humerusului.

Insertie: aponevroza palmara

Inervatie: nervul median.

Actiune: - tensor al aponevrozei palmare;

- flexor al mainii pe antebrat; scurtarea lui atrofica sau spastica determina

retractia aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren).

. 86

1.20. M. FLEXOR ULNARIS CARPIS (FLEXOR

ULNAR AL CARPULUI, CUBITALUL ANTERIOR)
Are doua capete de insertie proximala (. 87).

Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului,

- capul ulnar - pe olecran

Insertie: osul pisiform

 Inervatie: nervul ulnar.

Actiune: flexor si adductor al mainii; supinator.

UL II

1.21. M. FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS

(FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR)
Este flexorul miscarilor delicate (. 88).

Origine:

- capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul

coronoid al ulnei;

- capul radial- pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata

in 1/3 mijlocie a osului.

Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile corpurilor

falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5.

Inervatie: nervul median.

 Actiune:

- flexia falangei medii a degetelor II-V;

- flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat;

- adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate)

UL III

1.22. M. FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS (FLEXOR

PROFUND AL DEGETELOR)
Este flexorul de forta (. 88)

Origine:

- apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a

ulnei si partea inferioara a muchiei posterioare a ulnei;

Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V

 Inervatie: este dubla:

- nervul median (portiunea laterala a muschiului);

- nervul ulnar (portiunea mediala a muschiului).

Actiune:

- flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5;

- flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii.

1.23. M. FLEXOR POLICIS LONGUS (FLEXOR

LUNG AL POLICELUI )
Origine: fata anterioara a radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei si membrana
interosoasa;

Insertie: baza falangei distale a policelui.

Inervatie: nervul median.

Actiune:

- flexia falangei distale a policelui;

- flexia policelui si flexia mainii pe antebrat;

- usoara abductie a mainii.

UL IV

1.24. M. PATRAT PRONATOR

Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei (. 85).

Insertie: fata anterioara a radiusului.

Actiune: pronator al antebratului si mainii.

Inervatie: nervul median.

VASCULARIZATIA MEMBRELOR