Proiect Diploma Proiectare Sonda Plopeasa

PROIECT DE DIPLOMA
ANALIZA SI PROIECTAREA REGIMULUI TEHNOLOGIC
OPTIM DE FUNCTIONARE LA UN GRUP DE SONDE
DE PE STRUCTURA PLOPEASA
INTRODUCERE
Atat pe plan national cat si pe plan mondial se pune problema

resurselor de energie deoarece cerinta mondiala industriala privind
consumul acestora este in continua crestere.
Cea mai mare contributie la aprovizionarea cu energie o are

petrolul si gazele naturale. Tinand seama de faptul ca resursele
cunoscute si necunoscute sunt totusi finite, trebuie ca pe langa faptul
ca se descopera noi rezerve, sa se cunoasca si urmareasca,
perfectionarea tehnologiei de exploatare.
Cresterea continua a necesarului de titei si gaze naturale pe

plan mondial presupune, pe de o parte, intensificarea lucrarilor
geologice si geofizice pentru descoperirea de noi rezerve de
hidrocarburi, iar pe de alta parte, dezvoltarea si aplicarea cat mai
larga de noi metode de explorare care sa conduca la obtinerea unui
factor de recuperare cat mai mare.
Intrucat costul lucrarilor de foraj este astazi din ce in ce mai

ridicat ca urmare a cresterii adancimii s o n d e l o r, iar rezultatele
favorabile in unele regiuni limitate, atentia specialistilor s-a concentrat
tot mai mult, in directia elaborarii unor metode noi si a perfectionarii
celor existente privind intensificarea fluxului de fluide din strat in
sonda si ridicarii acestora la suprafata.
Referitor la acest ultim aspect, o atentie deosebita s-a acordat

si se acorda metodelor artificiale de extractie a titeiului: eruptia
artificiala si pompajul de adancime, metode care se aplica atunci cand
energia fluidelor produse de strat, nu permite ascensiunea acestora la
suprafata.
Dintre aceste metode, eruptia artificiala si-a dovedit

superioritatea atat prin domeniul ei larg si variat de aplicare, in mod
deosebit pentru conditiile ce le ofera perspectiva exploatarii
z a c a m i n t e l o r s i t u a t e l a a d a n c i m i m a r i i n s u b s o l u l m a r i l o r s i o c e a n e l o r,
cat si prin eficienta ei tehnica si economica.
Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a

zacamintelor petrolifere cand extractia prin eruptie artificiala continua
sau intermitenta reclama un consum specific exagerat de gaze
injectate, ceea ce face ca exploatarea sa devina neeconomica.
T re b u i e acordata o atentie cu totul deosebita controlului

regimului tehnologic stabilit pentru fiecare sonda, regim care trebuie
sa asigure exploatarea ei la parametrii optimi. De aceea este necesar
s a s e c u n o a s c a c a u z e l e c a r e d u c l a s c a d e r e a d e b i t e l o r, m a s u r i l e c e l e
mai eficiente pentru prevenirea sau lichidarea lor si care pot fi puse
atat pe seama alegerii si functionarii echipamentului de fund sau de
suprafata, cat si pe seama stratului productiv exploatat.
Aceste cauze pot fi cunoscute numai printr-un control riguros si

competent al functionarii instalatiei si prin analiza cantitativa si
calitativa a rezultatelor obtinute pe baza diferitelor masuratori
efectuate la sondele in pompaj.
Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de laborator si

d e s a n t i e r, a u d u s l a s t a b i l i r e a u n u i n u m a r r e l a t i v m a r e d e t e o r i i c a r e
au pus la dispozitie procedee pentru calculul gradientilor de presiune
necesari in evaluarea variatiei presiunii in lungul acestor coloane.
Dispunand astfel de o metoda de determinare a

gradientului de
presiune cat mai exacta, curba de variatie a presiunii construita pe

cale analitica se va apropia de curba reala, construita prin masuratori
directe la sonda si astfel se va putea stabili o proiectare corecta a
regimului de functionare al sondelor si al instalatiilor
respective.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GEOLOGICA A STRUCTURII BOLDESTI
1.1. GENERALITATI
Structura Boldesti face parte din aliniamentul cel mai sudic al zonei de acumulare a
cutelor diapire profunde (criptodiapire) nefiind legata direct de diapirismul sarii ramasa la
adancimi mari in aceasta zona.
Ca si structurile Pacureti, Filipesti Silistea, Arbanasi, Berca, Ceptura Urlati,

Podenii Vechi, structura Boldesti este o cuta anticlinala faliata.
Din punct de vedere administrativ structura Boldesti este situata in judetul Prahova
la aproximativ 10 km nord de Municipiul Ploiesti.
1.2. SCURT ISTORIC
Sarmatianul de la Boldesti a fost introdus oficial in exploatare in anul 1951 .Se

mentioneaza ca intr-o perioada scurta dupa punerea in evidenta,ca urmare a lucrarilor de
dezvoltare a exploatarii,Sarmatianul a devenit unul din principalele obiective de exploatare.
Studiile initiale,confirmate anterior de comportarea in exploatare ,arata

necesitatea unui proces de injectie de apa,care ar duce la dublarea factorului de recuperare
Se estimeaza ca fata de neuniformitatea zacamantului,eficienta recuperarii,in

cazul exploatarii fara injectie,este mult mai mica decat in cazul aplicarii acestui proces.Dupa
o serie de experimente de santier,a caror rezultate au fost concludente ,initierea industriala
a injectiei extraconturale de apa a avut loc in anul 1954.
Figura1.1. Sectiune geologica prin structura BOLDESTI.
1.3. CADRUL GEOLOGIC
Structura Boldesti reprezinta un anticlinal cu axa mare de 12 km si axa mica de 2,5

km, orientat pe directia est vest.
Face
parte din zona de molasa (Miocena Pliocena) si este incadrata de structurile: Podenii Vechi
la nord, TinteaBaicoi la vest, UrlatiMalu Rosu la est si BucovChitoraniValea Orlei
la sud (fig. 1.2).
Procesul de acumulare a depozitelor apartinand molasei a inceput din Miocen. Un prim ciclu
de sedimentare s-a incheiat in Sarmatianul timpuriu, cand paroxismul moldavic a dus la
incalcarea molasei carpatice peste unitatile de vorland. Inca din Sarmatianul timpuriu s-a
reluat procesul de sedimentare, care va continua in Pliocen. In felul acesta a luat nastere o
molasa superioara care acopera transgresiv formatiunile mai vechi si urma sariajului
moldavic. Asadar, in ansamblul molasei carpatice se poate vorbi de o molasa inferioara de
varsta Miocen Sarmatian timpuriu si de o molasa superioara de varsta Sarmato Pliocena.
1.4. STRATIGRAFIA
Depozitele Sarmatianului se situeaza concordant peste cele ale Tortonianului si

suporta depozitele Meotianului, fiind incadrate pe verticala intre doua serii marnoase care au
favorizat acumularea hidrocarburilor. Grosimea Sarmatianului este de aproximativ 1500 m
distingandu-se doua serii sedimentare: una situata in baza dezvoltata in facies predominant
marnos si avand o grosime medie de circa 1000 m, cea de a doua avand facies predominant
grezos nisipos si o grosime de aproximativ 500 m.
Capcanele care au dus la acumularea hidrocarburilor sunt situate in seria superioara

a Sarmatianului fiind constituite dintr-o alternanta de gresii silicioase cu ciment calcaros,
nisipuri cu bobul fin pana la mediu, nisipuri marnoase, marne nisipoase.
Caracteristica Sarmatianului este variatia de litofacies atat pe verticala cat si pe

orizontala fapt care face dificila colectarea datelor de natura geologic.
Primul etaj al Pliocenului, Meotianului, este dispus concordant peste Sarmatian si se

dezvolta uniform pe intreaga structura atat ca litofacies cat si ca grosime totala. In Meotian
au fost separate mai multe complexe productive:
complexul Meotian II (M II) separat in trei pachete nisipoase grezoase separate de

marne notate de jos in sus c, b, a, cu grosime medie totala de aproximativ 90
m;
complexul Meotian intermediar (Mint) separat de complexul M II printr-un orizont

marnos de circa 65 m grosime, alcatuit din 2 4 intercalatii nisipoase cu bob fin
pana la mediu consolidate si slab consolidate separate de intercalatii nisipoase.
Grosimea medie a acestor depozite este de 22 m. Sedimentarea se continua pana la
complexul urmator M I cu o serie marnoasa de circa 60 m grosime.
complexul Meotian I (M I) situat la circa 50 m sub limita stratigrafica Meotian

Pontian este compus din 4 6 intercalatii nisipoase cu bob fin si mediu consolidate si
slab consolidate cu intercalatii de gresii slab cimentate, marne si marne nisipoase
discontinue. Grosimea medie este de circa 60 m.
Deasupra acestei serii se dezvolta un complex numit GAZ alcatuit din trei pachete
de nisipuri denumite de jos in sus GAZ I, GAZ II, GAZ III (G I; G II, G III) cu
continut mare de pelite si care prezinta o accentuata variatie de litofacies pe directia est
vest.
1.5. TECTONICA
Principalul element tectonic este falia longitudinala F orientata est vest separand
doua flancuri distincte unul sudic cu o tectonica mai linistita si altul nordic mai mult
accidental.
Pentru Sarmatian, aceasta falie este principalul element, determinand incalecarea

flancului sudic al cutei peste cel nordic. A fost evidentiata in vest falia f etansa.
In Meotian falia F care separa cale doua flancuri impreuna cu falia F c determina
o schimbare a pozitiei relative a flancurilor. Astfel daca in zona estica flancul sudic incaleca
peste cel nordic, in centru se situeaza la aproximativ acelasi nivel pentru ca in zona vestica
flancul nordic sa deverseze peste cel sudic.
In afara de faliile amintite mai apar o serie de alte falii care sectioneaza structura
impartind-o in blocuri.
1.6. CAPCANELE SI DISTRIBUTIA FLUIDELOR
Capcanele puse in evidenta in cadrul structurii Boldesti sunt capcane structurale

ecranate tectonic (Sarmatian) si capcane structurale ecranate litologic.
Din punct de vedere hidrodinamic seria grezo nisipoasa din Sarmatian formeaza o
singura unitate hidrodinamica. In cadrul Meotianului au fost puse doua unitati hidrodinamice
distincte, existand insa posibilitatea existentei a inca o unitate hidrodinamica daca se are in
vedere incertitudinea etanseitatii faliei F2 din zona axiala.
Determinarea distributiei fluidelor in zacamant pentru complexele productive ale

Meotianului o constituie o problema dificila din cauza faptului ca deschiderea zacamantului
s-a facut din zona axiala catre sinclinal. De asemenea, nu s-au sapat sonde de cautare in
zona de contact, iar probele de productie efectuate nu au fost conduse selectiv. In Meotian
s-au observat procente mari de impuritati si chiar inundari nejustificate ale unor sonde
aflate in plina zona saturata cu titei sau cu gaze, ce pot fi datorate de cele mai multe ori
neetanseitatii coloanelor sondelor prin care se face injectia de apa in Sarmatian.
1.7. PROPRIETATILE FIZICE ALE MEDIULUI POROS
SI ALE FLUIDELOR DIN ZACAMANT

Masuratorile efectuate in vederea determinarii proprietatilor fizice ale mediului
poros si ale fluidelor din zacamant ca si a conditiilor de presiune si temperatura in vederea
intocmirii proiectelor de exploatare au dus la sistematizarea urmatoarelor date:
Parametrul U.M. Val o a r e a m e d i e
1 2 3
Densitatea titeiului Kg / dm3 0,840
Vas c o z i t a t e a t i t e i u l u i l a p r e s i u n e d e cP 3
saturatie
Vas c o z i t a t e a t i t e i u l u i i n c o n d i t i i d e cP
suprafata
Sarmatian Factorul de volum al - 1.180

titeiului
Ratia initiala de solutie Sm3 / m3 60
Presiunea de saturatie At (Mpa) 130(13.0)
Presiunea initiala At (Mpa) 254(25.4)
Factorul de volum al - 0,0169

gazelor
Tem p e r a t u r a d e C (K) 80(353.15)

zacamant
Meotian Factorul de volum al - 1,302
titeiului
Ratia initiala de solutie Sm3 / m3 128
Presiunea de saturatie At (Mpa) 140(14.0)
Presiunea initiala At (Mpa) 291(29.1)
Factorul de volum al - 0,0424

gazelor
Tem p e r a t u r a d e C (K) 90(363.15)

zacamant
1.8. COMPORTAREA SONDELOR IN EXPLOATARE
Analiza comportarii in exploatare a condus la formularea urmatoarelor constatari

mai importante:
sondele exploatate prin pompaj cu prajini au debite intre 0,7 74 m3/zi;
impuritatile produselor de sonde nu sunt in concordanta cu pozitia acestora pe

structura, datorita unor izolari necorespunzatoare prin cimentare si din cauza stricarii
coloanelor sondelor;
sondele situate in zona coborata au inregistrat debite mai mari decat cele din zonele
mai ridicate fapt ce atesta existenta unui regim de curgere gravitational;
principalele dificultati sunt legate de frecventa mare a stricarii coloanelor sondelor.
In concluzie, in proiectarea functionarii sondelor si alegerea echipamentului trebuie

evitata plasarea acestuia in dreptul perforaturilor pentru a evita innisiparea si prinderea in
sonda. Existenta unor importante ratii de gaze impune utilizarea separatoarelor de fund
pentru imbunatatirea randamentului echipamentului utilizat.
CAPITOLUL II
POMPAJUL DE MARE ADANCIME
II.1. Principii generale
Sistemul de exploatare prin pompe de adancime se aplica atunci

cand exploatarea prin eruptie artificiala nu mai corespunde nici din
punct de vedere tehnologic, nici economic. Acesta este cel mai
raspandit sistem de exploatare. Sondele au declin natural si cu timpul
energia stratului devine prea mica pentru a aduce titeiul la suprafata;
in unele cazuri sondele noi au de la inceput o energie potentiala
insuficienta pentru a putea ridica singura titeiul la suprafata.
Randamentul energetic al pompajului este superior eruptiei

artificiale, in unele cazuri pompajul fiind mai economic, mai ales la
sondele inundate. Domeniul de utilizare al pompelor este in crestere,
adancimea de pompare a crescut, la fel si debitul extras iar cu ajutorul
pompelor centrifuge se pot extrage debite ridicate de lichid.
In Romania peste 80% din totalul sondelor productive sunt in

pompaj. Conditiile de exploatare difera foarte mult de la sonda la
sonda; adancimea nivelului dinamic, debitul, proprietatile fluidului,
continutul de nisip si gaze, etc. in consecinta exista o mare varietate
de echipamente de pompaj. Clasificarea sistemelor de pompaj se poate
face din mai multe puncte de vedere.
Dupa modul de actionare exista doua categorii: pompaj cu prajini

si pompaj fara prajini. In prima categorie sunt cuprinse pompele
introduse in sonda si actionate de la suprafata prin intermediul
garniturii de prajini de pompare. Prajinile care transmit miscarea de la
suprafata la pompa pot fi masive sau tubulare actionate de unitati cu
balansier sau fara balansier (pneumatic, hidraulic sau mecanic). La
pompajul fara prajini miscarea se transmite hidraulic (pompe cu
piston), electric (pompe centrifuge de fund) sau prin alte forme, ca de
exemplu prin propagarea unor miscari oscilatorii intr-un mediu elastic
(pompe sonice).
Marea majoritate a sondelor in pompaj sunt echipate cu pompe,

echipate si actionate cu prajini pline sau prin unitati de pompare cu
b a l a n s i e r.
Pompele de adancime pot fi introduse cu prajinile sau tevile de

extractie. Ele au constructii diferite si diverse.
Analiza sondelor pe baza determinarii in

parametrilor: Sr, pmax,pmin si
Cursa reala a pistonului
Deplasarea pistonului in pompa este comandata de la suprafata prin

intermediul garniturii de prajini.
Garnitura de prajini se comporta ca un corp elastic. Legea de

miscare a pistonului pompei va fi diferita de legea de miscare a prajinii
lustruite.
In timpul cursei descendente a pistonului, prajinile sunt

solicitate de propria lor greutate, repartizata uniform pe toata
lungimea garniturii de prajini.
Intregul sistem prajini-piston se coboara prin lichid,

supapa fixata a pompei fiind inchisa, iar supapa mobila a sistemului
deschisa.
La inceputul cursei ascendente a prajinii lustruite, coloana de

lichid din tevile de extractie care lucreaza asupra supapei de fixe si
deci asupra garniturii tevilor de extractie, este preluata de acest piston
si in acest moment se produc doua fenomene.
Prajina lustruita isi continua cursa la suprafata, in timp ce la

fund, pistonul ramane nemiscat pana in momentul in care alungirea
elastica a garniturii de prajini, devine egala cu cea care se obtine din
relatiile stabilite pe baza legii lui Hooke; dupa ce punctul de suspensie
al prajinii lustruite, s-a deplasat pe o distanta egala,
pistonul incepe si el sa se ridice.
Prin preluarea de catre piston a coloanei de lichid care lucra
asupra tevilor de extractie, acesta din urma fiind si ele construite
dintr-un material elastic, se scurteaza cu lungimea, reducand astfel
spatiul de acumulare a lichidului sub piston, ca si cum cursa
pistonului s-ar fi micsorat cu lungimea.
La sfarsitul cursei descendente, fortele de inertie sunt

indepartate in jos, ele contribuind la marimea factorului de deformare
elastica din prajini si deci a cursei reale a pistonului. La
sfarsitul cursei descendente, fortele de inertie sunt indepartate in sus,
e l e p r o d u c a n d o r e d u c e r e a d e f o r m a t i i l o r e l a s t i c e a p r a j i n i l o r.
Diferenta dintre aceste doua deformatii reprezinta marimea

cursei rele a pistonului.
Calculul analitic al cursei reale a pistonului
,m
,m
- pentru garnitura combinata:
,m
- pentru garnitura unica:

,m
,N
unde:
S - cursa prajinii lustruite
Sr- cursa reala a pistonului
- alungirea elastica totala
n - numarul de curse duble/minut ale prajinii

lustruite
E - modulul de elasticitate longitudinal
pl- sarcina creata de coloana de lichid asupra

lichidului
lpi- lungimea tronsoanelor de prajini
fpi- sectiunea prajinilor
qpi- greutatea unitara a prajinilor
lti - lungimea tevilor de extractie
fti- sectiunea tevilor de extractie
Fp - sectiunea pistonului
L- lungimea garniturii de prajini de pompare
am- densitatea lichidului extras
t - densitatea titeiului extras

a - densitatea apei de zacamant
i - procentul de impuritati
g - acceleratia gravitationala
Sarcinile din prajina lustruita
In cursul unui ciclu de pompare, asupra prajinii lustruite actioneaza greutatea

proprie a garniturii de pompare afectata de factorul de plutire, greutatea coloanei de lichid
care este ridicata de pistonul pompei, fortele de frecare provenite din frecarea prajinilor in
tevile de extractie, de frecarea pistonului in cilindrul pompei si de rezistenta hidraulica
datorata miscarii lichidului in tevile de extractie. Aceste forte, constante la ambele curse,
sunt forte (sarcini) statice.
In cursul aceluiasi ciclu de pompare, masa de miscare, reprezentata si

garnitura de prajini de pompare si lichidul din se misca cu acceleratii diferite, aparand ca
urmare forte de inertie numite sarcini dinamice.
In calculul sarcinilor din prajina lustruita, la sondele analizate, am tinut cont

atat de sarcinile dinamice cat si cele statice.
Acest sistem de calcul ofera o precizie mai mare, valorile calculate in acest
sistem apropiindu-se de cele obtinute cu ajutorul dinamografelor.
,N
,N
,N
unde:
pmax- sarcina maxima din prajina lustruita
pmin- sarcina minima din prajina lustruita
b- factor de plutire
o - densitatea otelului
masc - factor dinamic la forta ascendenta
mdesc- factor dinamic la forta descendenta
r- lungimea manivelei unitatii de pompare
l- lungimea bielei unitatii de pompare
pp - greutatea garniturii de prajini de pompare
Randamentul volumic
Teoretic debitul unei sonde in pompaj, ar trebui sa fie reprezentat in produsul

dintre cursa prajinii lustruite, numarul de c.d./ min. ale acesteia efectuate intr-un anumit
timp si sectiunea pistonului.
Practic debitul sondei este cu mult mai mic, scaderea se datoreaza unor factori
obiectivi:
- alungirea garniturii de prajini de pompare si tevi de extractie;
- jocul existent intre piston si cilindrul pompei;
- prezenta gazelor in titeiul extras.
Din aceste cauze, debitul teoretic trebuie sa fie afectat de un coeficient numit
randament total, pentru a putea gasi valoarea debitului real, produs de sonda.
Jocul dintre piston si camasa pompei, da nastere in mod obiectiv, unor pierderi de lichid ca
urmare a scurgerii unei cantitati din lichidul aflat deasupra pistonului, sub piston; de aceea
s-a introdus randamentul provocat de aceste scurgeri s=0,90,95, in mod obisnuit.
Alungirile si deci in ultima instanta cursa reala a pistonului, provoaca o micsorare a
volumului aferent acumularii lichidului, introducandu-se notiunea de randament de cursa
c, al carui efect se face simtit cu atat mai mult, cu cat alungirile elastice ale garniturii de
tevi de extractie si ale prajinilor de pompare sunt mai mari. Remarcabil este si efectul
gazelor ce ies din solutie in interiorul pompei. Gazele astfel iesite, provoaca o miscare a
cantitatii de lichid ce poate patrunde in pompa, putand chiar sa blocheze temporar pompa.
Acesta este un efect temporar, deoarece blocandu-se pompa, in spatiul inelar din sonda
creste nivelul lichidului, creste presiunea sub piston, pompa reincepand sa aspire si sa
refuleze lichid, insa totdeauna sub capacitatea ei. De aceea, s-a introdus notiunea de
randament de umplere u, ale carui valori pot varia in limite foarte largi, functie de prezenta
in cantitate mai mare sau mai mica a gazelor, functie de prezenta sau absenta unui
separator bine dimensionat.
Randamentul volumic sau de umplere, joaca un rol important in aprecierea

functionarii corecte sau defectuoase a pompei de adancime.
unde:
Dar pentru ca se lucreaza cu , avem , considerand separatorul

bine dimensionat,
Qext - debitul de lichid extras
Qteor - debitul teoretic
- randamentul volumic
s - randamentul de scurgeri
c - randamentul de cursa
II.1.1. Calculul frecventelor periculoase si nepericuloase

Cand pistonul preia greutatea coloanei de lichid si astfel la toata cursa in sus,
garnitura de prajini este intinsa tocmai ca un resort solicitat la intindere.
La inceputul cursei descendente, toata greutatea lichidului este preluata de tevi,

garnitura eliberandu-se de forta ce o solicita la intindere. Ca atare, in garnitura de prajini de
pompare, se stabileste un regim de unde stationare cu lungimea de unda de =4L.
Fenomenele vibratorii explica unele anomalii ale dinamogramelor si unele ruperi

ale prajinilor de pompare. Valoarea maxima a fenomenului vibrator este la piston.
Cand pistonul ajunge la cota cea mai de jos, sub influenta oscilatiilor libere ale
acestuia si coloana de lichid preia in masa sa aceste oscilatii. Trebuie specificat ca datorita
frecarilor dintre tevi si prajini, aceste oscilatii se amorseaza in timp.
Daca oscilatiilor libere provocate de resort, li se adauga oscilatiile fortate

provocate de miscarea capului balansier, indeplinindu-se conditia ca cele doua oscilatii sa fie
egale, sau multiplii una fata de cealalta si in concordanta de faza, se produc fenomene de
sincronism, oscilatiile intarindu-se reciproc si ducand in final la ruperea garniturii de prajini
de pompare. De aceea este necesar sa stabilim un numar de curse la prajina lustruita, astfel
incat aceste fenomene de sincronism sa nu se produca.
Acest numar de curse recomandat poate fi stabilit fie folosind o diagrama, fie
folosind calculul analitic de mai jos:
unde:
nI - frecvente periculoase
ni - frecvente nepericuloase
N - raportul frecventelor oscilatiilor libere si a celor fortate (N=16)
L - adancimea de fixare a pompei
II.1.2. Dimensionarea garniturii de prajini de pompare
Dintre toate elementele utilajului de pompare, prajinile sunt cele mai solicitate. De
aceea, prajinile reprezinta elementul care limiteaza adancimea de pompaj.
Din punct de vedere calitativ, eforturile din prajinile de pompare, pot fi analizate si
stabilite.
Din punct de vedere calitativ insa, din cauza conditiilor de lucru, este foarte greu
sa se calculeze aceste eforturi.
Diametrul prajinilor este determinat de adancimea sondei, de diametrul tevilor de

extractie in care lucreaza. Adancimea si felul intocmirii garniturii care poate fi:
- garnitura cu sectiune uniforma;
- garnitura combinata
Mediul in care se vor lucra prajinile,determina materialul din care sunt

confectionate. La calculul garniturii de prajini de pompare, se tine seama de urmatoarele:
- greutatea proprie a prajinilor trebuie sa fie minima, pentru sarcina

admisibila la prajina lustruita;
- alungirea garniturii trebuie sa fie minima pentru a avea o pierdere de

cursa cat mai mica;
- sectiunea prajinilor si materialul lor, trebuie alese astfel incat sa

reziste solicitarilor produse in timpul functionarii, chiar si la eventualele
schimbari ale conditiilor de lucru (inundare,cresterea debitului, etc.)
Se folosesc mai multe metode de dimensionare a garniturii de prajini de pompare.

In mod curent, calculul prajinilor se face static sau pe baza rezistentei la oboseala a titeiului.
Alegerea diametrului si lungimea tronsoanelor se face prin metoda statica in doua

ipoteze:
- garnituri de greutate minima, sau
- garnituri de egala rezistenta.
II.1.3. Stabilirea lungimii tronsoanelor prin metoda eforturilor

unitare maxim admisibile
Principiul acestei metode consta in determinarea punctului (plecand de jos in sus)

in care efortul unitar maxim din prajina este egal cu efortul unitar admisibil. Deasupra
acestui punct, se ia o prajina de diametru standardizat, imediat superior, determinandu-se
un alt punct in aceleasi conditii. Se repeta pana cand . Daca , atunci se
corecteaza lungimea tronsoanelor pana cand .
Prin aceasta metoda de dimensionare se realizeaza economie de material si se

reduce sarcina in prajina lustruita, insa datorita deformatiilor elastice ale garniturii, se
micsoreaza cursa reala a pistonului pompei.
,N
,m
,m
,m
Daca , atunci se face corectia tronsoanelor:
,m
,m
,m
unde:
II.1.4. Eforturile unitare maxime si minime din garnitura de prajini
,
,
Daca , atunci in formulele date, unde:
- efortul unitar admisibil al materialului din care sunt confectionate
prajinile de pompare;
- efortul unitar minim in prajinile de pompare din tronsonul i;
- efortul unitar maxim in prajinile de pompare din tronsonul i;
- lungimea corectata a tronsonului i de prajini.
II.1.5. Dimensionarea prajinilor la solicitari variabile
Metode de calcul la solicitari variabile tind sa fie aplicate pe o scara din ce in ce

mai larga, intru-cat sunt bazate pe functionarea reala a garniturii de prajini.
In principal se folosesc urmatoarele metode de calcul:
- metoda care foloseste relatiile de transformare a ciclului asimetric intr-un
ciclu simetric;
- metode bazate pe coeficientii de siguranta.
Pentru determinarea coeficientului de siguranta C, se scriu cele trei ecuatii

cunoscute:
- ecuatia schematizarii curbei luate in considerare;
- criteriul de asemanare admis pentru ciclurile asimetrice limita si lucru;
- determinarea coeficientului de siguranta.
Admitand schematizarea diagramei Haigh dupa Serensen Kindsosvili, pentru

domeniul real de functionare al prajinilor si admitand criteriul Saderberg, se pot scrie cele
trei ecuatii:
sau
sau
Eliminand si se obtine:
In acest caz, admitand criteriul Saderberg, rezulta:

Prin eliminarea lui si se obtine:
Deci coeficientul de siguranta poate fi pus sub forma:
unde:
si - parametrii care depind de caracteristicile de rezistenta ale
materialului in care lucreaza prajinile.
In cazul dimensionarii garniturii de pompare, coeficientul de simetrie al ciclului

real, are valori cuprinse intre 0 si 1.
Prin urmare din diagramele de schematizare se considera numai cuprins intre ciclul
pulsator si solicitarea statica, urmand a se verifica daca ciclul efectiv de solicitari nu se
gaseste in zona deformatiilor plastice.
Pentru a se obtine relatiile generalizate care sa exprime valoarea lui C in

sectiunile unei garnituri combinate formate din n trepte, se pleaca de la relatia
lui pmax si pmin in sectiune si a prajinii superioare din treapta de ordinul i a garnituri
combinate.
Se obtine:
(*)
unde:
Din relatia (*) rezulta ca ciclurile de solicitari variabile la care sunt supuse prajinile
de pompare din treptele superioare sunt cicluri asimetrice, ai caror coeficienti de asimetrie
descresc catre treptele inferioare:
II.1.6. Dimensionarea coloanei de tevi de extractie
In alegerea tevilor de extractie in afara calcului de rezistenta, se tine cont,

dimensionand de la suprafata spre talpa sondei, de adancimea de depunere a parafinei (de
la aceasta adancime si pana la suprafata se mentine un diametru constant) si de
posibilitatea de prinderea prajinilor de pompare, in eventualitatea ca acestea s-au rupt la
put.
Astfel pentru a permite deparafinarea mecanica a tevilor de extractie, se impune

un diametru constant pe o adancime de circa 1000 m.
II.1.7. Eforturile unitare maxime si minime din tevi
sau ,N
,cm2
,N
,N
,N
II.1.8. Calculul cuplului maxim la reductor
Pentru a calcula cuplul maxim la reductor, s-au propus diferite relatii de calcul. Am
folosit formula recomandata de normele A.P.I. Dat fiind erorile ce se comit cu aceasta
metoda aproximativa, se recomanda ca, reductorul ales, cuplul maxim sa fie mai mare decat
cel calculat anterior cu (1520)%.
,Nm
,Nm
unde:
Cmax - cuplul maxim la reductor
Pmax - sarcina maxima la prajina lustruita
S - cursa prajinii lustruite

Cmin ales- cuplul minim al reductorului ales
II.1.9. Alegerea unitatii de pompare
Unitatea de pompare se alege tinand cont de:
- sarcina maxima din prajina lustruita;
- gama de lungimi de cursa, ale prajinii lustruite, pe care unitatea de

pompare le poate asigura;
- numarul de curse duble pe minut;
- cuplul maxim la reductor.
II.1.10. Verificarea capacitatii de productie a instalatiei proiectate si

alegerea motorului de actionare a unitatii de pompare
Verificarea se face cu relatia:
unde: Qr - debitul de lichid al instalatiei proiectate;
Sr - cursa reala a pistonului;
- randamentul total;
- randamentul de umplere; - randamentul de

scurgere.
Date de Unitatea Sonda Sonda Sonda Sonda Sonda Sonda

intrare de
720 730 740 840 860 880
masura
Procentul % 73 85 76.5 23 20 60
de
impuritati
Densitatea Kg/m3 840 840 840 840 840 840
titeiului
Densitatea Kg/m3 1050 1050 1050 1050 1050 1050

apei de
zacamant
Debitul de m3/zi 19.8 15.6 18.3 2.4 4.2 3

lichid
Cursa m 4 2.5 3 1.5 2 2

prajinii
lustruite
Numarul Cd/min 6 7.5 7 5 6 4.5

de curse
duble pe
minut
Adancimea m 2235 2359 2275 2364 2215 1723

de fixare a
pompei
Lungimea m 545 386 588 - - -

prajinii de
pompare
(1 in)
Lungimea m 656 785 859 1228 1142 925

prajinii de
pompare
(7/8 in)
Lungimea m 1019 1197 796 1092 1035 772

prajinii de
pompare
(3/4 in)
Lungimea m 862 850 919 - - -

tevii de
extractie
(33/4 in)
Lungimea m 1373 1509 1356 2364 2215 1723

tevii de
extractie
(27/8 in)
Tipul - P(23/811/4) P(23/811/4) P(23/811/4) P(23/811/4) P(23/811/4) P(23/811/4)

pompei de
extractie
Tipul - 12t V 15t V 15t V 12t V 15t V 15t V

unitatii de
pompare
II.2. Analiza regimului de functionare al sondelor in pompaj de adancime cu

prajini
Sonda 720
kg/m3;
N;
m
daN
Pmax = P1 + Pp (b + masc) = 1750. + 6713.1(0,873 + 0,102) = 8299.573 daN
Pmin = Pp (b - mdesc) = 6713.12 (0,873 0,059) = 2516,06 daN
Randamentul volumetric
m3/zi;
%.
Sonda 730
kg/m3;
N;
m
m.
daN
Pmax = P1 + Pp (b + masc) = 1806.080 + 6824.24(0,874 + 0,057) =8519.58 daN
Pmin = Pp (b - mdesc) = 6824.24 (0,874 0,057) = 5630.261 daN
m3/zi;
%.
Sonda 740
kg/m3;
N;
m
m.
daN
Pmax = P1 + Pp (b + masc) = 1829.389+ 7000.336(0,873 + 0,104) = 8666.456 daN
Pmin = Pp (b - mdesc) = 7000.336 (0,873 0,06) = 5687.290 daN
m3/zi;
%.
II.3. Proiectarea regimului de functionare al sondelor in pompaj de

adancime cu prajini
Sonda 720
A. CALCULUL FRECVENTELOR PERICULOASE
= 34.228 cd/min;
= 17.114 cd/min;
= 11.04 cd/min;
= 8.557 cd/min;
= 6.846cd/min;
B. CALCULUL FRECVENTELOR NEPERICULOASE
= 24.203 cd/min;
= 13.974 cd/min;
= 9.881 cd/min;
= 7.654 cd/min;
C. Determinarea produsului Sn
Varianta I: Pompa P 23/811/4
m;
Rezulta S STAS = 3.5 m;

D. Recalcularea lui n si N
cd/min
E. Verificarea lui Ql
m3/zi;
Se alege conform STAS pompa P 2 3/8

x1 1/4
avand urmatoarele caracteristici:
S = 3.5 m;
n = 6.98 cd/min;
Fp = 8,04 cm2.
F. Dimensionarea garniturii de prajini de pompare
N;
m;
S-a ales otelul 35M16 cu daN/cm2
lp1 + lp2 = 1682+ 581 = 2263 m;

>L redistribuirea lungimilor tronsoanelor
m;
m;
m.
Se merge cu doua tronsoane de prajini de pompare cu urmatoarele caracteristici:
diametrul dp = 3/4 in, sectiunea fp = 2,8210-4 m2, qp = 2,42 kgf/m;
diametrul dp = 7/8 in, sectiunea fp = 3,7810-4 m2, qp = 3,22 kgf/m.
G. Eforturile unitare maxime si minime din garnitura de prajini de pompare
H. Eforturile unitare maxime si minime din tevile de extractie
N;
I. Cursa reala a pistonului
m.
J. Sarcinile din prajina lustruita
N;
N.
K. Verificarea capacitatii de productie a instalatiei proiectate
m3/zi;
m3/zi;
%.
L. Calculul cuplului maxim la reductor
Nm;
Nm;
M. Alegerea unitatii de pompare
Se alege unitatea de pompare UP 15T-5000-10000M
Variatia eforturilor din prajinile de pompare

Variatia eforturilor din tevile de extractie
Sonda 730
B. CALCULUL FRECVENTELOR PERICULOASE
= 32.429 cd/min;
= 16.214 cd/min;
= 10.81 cd/min;
= 8.107 cd/min;
= 6.486 cd/min;
= 22.931 cd/min;
= 13.239 cd/min;
= 9.361 cd/min;
= 7.251 cd/min;

m;
Rezulta S STAS = 3 m;
Varianta a-II-a: Pompa P 23/811/16
m;
Rezulta S STAS = 4 m;
cd/min
cd/min

m3/zi;

x1 1/4
S = 3 m;
n = 6.416 cd/min;
Fp = 8,04 cm2.
m3/zi;

x1 1/16
S = 4 m;
n = 6.764 cd/min;
Fp = 5,72 cm2.
N;
m;
S-a ales otelul 41MoC11 cu daN/cm2

lp1 + lp2 = 2127.307+ 708.145 = 2835.452 m;
m;
m;
m.
N;
Se merge cu un tronsoan de prajini de pompare cu urmatoarele caracteristici:

;
daN/cm2
N;
N;
m.

N;
N.
N;
N.
m3/zi;
m3/zi;
%.
m3/zi;
m3/zi;
;
%.
Nm;
Nm;
Nm;
Nm;
Variatia eforturilor din prajini de pompare

Variatia eforturilor in tevile de extractie

Variatia eforturilor din prajini de pompare
Variatia eforturilor in tevile de extractie

Sonda 740
C. CALCULUL FRECVENTELOR PERICULOASE
= 33.626 cd/min;
= 16.813 cd/min;
= 11.209 cd/min;
= 8.407 cd/min;
= 23.777 cd/min;
= 13.728cd/min;
= 9.707cd/min;
= 7.419 cd/min;
m;

m;
cd/min
cd/min
m3/zi;

x1 1/4
S = 3.5 m;
n = 6.452 cd/min;
Fp = 8,04 cm2.
m3/zi;
x1 1/16
S = 4.5 m;
n = 7,053 cd/min;
Fp = 5,72 cm2.
N;
m;
lp1 + lp2 = 2129.082 + 659.635 = 2824.717 m;
m;
m;
m.
N;
Se merge cu un tronsoan de prajini de pompare cu urmatoarele caracteristici:
;
N;
N;

m
m.
N;
N.
N;
N.
m3/zi;
m3/zi;
%.
m3/zi;
m3/zi;
%.
Nm;
Nm;

Nm;
Nm;
Variatia eforturilor din prajinile de pompare
Variatia eforturilor din tevile de extractie

CAPITOLUL III
POMPAJ INTERMITENT
III. 1. Generalitati
Extractia petrolului din sondele cu aflux scazut se efectueaza

de obicei prin pompaj de adancime cu prajini. Functionarea sistemului
strat-pompa este exprimat de egalitatea intre debitul de lichid produs
de strat si debitul de lichid pompat de pompa.
Debitul de lichid produs de strat :
(1)
unde :
- debitul produs de strat
IP - indice de productivitate
- presiunea de zacamant pe conturul de
alimentare a sondei
- presiunea dinamica a sondei
Debitul de lichid pompat de pompa :
(2)
unde :
- debitul de lichid pompat
- suprafata pistonului
S - cursa pistonului
n - numarul de curse duble pe minut
- randamentul volumetric.
Aceasta egalitate trebuie sa existe cand nivelul dinamic este

constant. Deci conditia de functionare continua a sistemului strat-
pompa este :
(3)
Daca asupra cauzelor ce determina scaderea afluxului de fluid

in sonda nu poate interveni operatorul, atunci extractia petrolului din
sonda se face cu un debit mic cel putin pe o perioada de timp.
In mod normal asupra blocajelor de orice natura ar trebui sa

se intervina in timp util, pentru ca sonda sa functioneze cu aflux scazut
o perioada scurta de timp. Afluxul scazut datorat presiunii de zacamant
scazute este mai greu de readus la normal necesitand timp indelungat
pentru refacerea presiunii de zacamant prin injectia de fluide in strat,
timp in care sonda functioneaza cu aflux scazut. Debitul pompei de
adancime poate fi modificat prin modificarea valorilor celor trei
elemente din relatia (2):
- diametrul pistoanelor (11/6in21/4in);
- numarul de curse duble pe minut, determinat de:
- numarul de rotatii al motorului de antrenare;
- diametrul saibei motorului;
- raportul de transmitere al reductorului de turatie al

unitatii de pompare;
- cursa pistonului.
La unitatile de pompare din Romania, cursa la suprafata este

modificata prin variatia lungimii manivelei reductorului cu ajutorul
gaurilor existente pe coarba.
Prin urmare, atunci cand asupra cauzelor care provoaca un

aflux scazut nu se poate interveni, pentru a mari debitul stratului, Q s,
suntem fortati sa actionam asupra micsorarii debitului pompei, Q p,
astfel incat sa existe relatia (3). Sunt cazuri, cand, desi micsorand
aceste elemente la minimum posibil, conform cu dimensiunile, respectiv
cu capacitatile utilajului de fund si suprafata utilizata, nu se poate
micsora Qp astfel incat sa existe relatia (3). In aceste cazuri
avem:
Qs< Qp (4)
Pentru functionarea corespunzatoare a utilajului de fund si de

suprafata al instalatiei de pompare cat si pentru un consum de energie
mic este necesara reducerea duratei de functionare a pompei astfel
incat volumul de lichid iesit din strat V s sa fie egal cu volumul pompat
de pompa de fund in timp mai scurt,
Vs=Vp (5)
Acest lucru se obtine astfel:
- se lasa instalatia de pompare in repaus, timp in care stratul

debiteaza, rezultatul fiind cresterea nivelului in coloana
sondei;
- se porneste instalatia de pompare, timp in care pompa

pompeaza lichidul acumulat in coloana in perioada de
repaus a sondei, cat si lichidul debitat de strat in acelasi
timp cu functionarea pompei;
- in momentul in care nivelul lichidului din coloana sondei a

ajuns la sorbul pompei, se opreste instalatia;
- urmeaza un nou timp de repaus si o noua pornire, respectiv

oprirea pompei.
Aceste elemente repetabile in timp dupa un anumit ciclu dau

diferenta specifica necesara definitiei de pompaj periodic. Deci un
pompaj periodic este un pompaj in care functionarea pompei este
discontinua si urmeaza un anumit ciclu repetabil in timp.
Problema fundamentala a pompajului periodic programat este

alegerea perioadelor c i c l u r i l o r, respectiv a timpului de pauza
(acumulare), precum si a timpului de functionare a pompei.
Optimizarea pompajului periodic impune mai intai alegerea

criteriului dupa care avem sa optimizam acest pompaj. Drept criteriu
pot fi luate :
- debitul de lichid maxim extras;
- energia minima consumata;
- cheltuieli de exploatare minime;
- beneficiu maxim.
Rezultatele optimizarii pompajului periodic cand criteriul este
debitul maxim extras duc la concluzia ca pompajul periodic optim este
pompajul continuu. Pompa trebuie sa functioneze continuu in conditiile
umplerii incomplete a cilindrului pompei cu lichid iar dinamograma
inregistrata va releva lipsa n i v e l .
III.2. Proiectarea unei instalatii de pompaj periodic
a. Calculul nivelului de lichid din sonda in momentul

pornirii, la sfarsitul perioadei de acumulare.
La oprirea pompei, nivelul in coloana sondei se regaseste la

sorbul pompei care la randu-i este situat la nivelul perforaturilor
coloanei. Admitand curgerea plan radial simetrica a unui lichid
incompresibil, debitul ducand la cresterea nivelului h in timpul t avea
ca:
unde:
tac timpul de acumulare
- greutatea specifica a lichidului
IP - indicele de productivitate
A aria spatiului in care se realizeaza acumularea

lichidului in sonda
unde:
D diametrul interior al coloanei
de diametrul exterior al tevilor de extractie

Se mentioneaza ca timpul de acumulare se va lua intervalele de
(0,1;0,5;1;2;3;)h.
b. Calculul perioadei ciclului:
In aceasta perioada functioneaza simultan atat pompa cat si

stratul. Perioada ciclului va fi determinata de timpul de acumulare t ac si
de inaltimea de acumulare.
, h
unde:
T perioada ciclu
Qr debitul teoretic de lichid pe care-l poate evacua
pompa
Timpul de functionare al pompei va avea expresia:
t f= T-t a c , h
c. Calculul debitului sondei:
,m3/zi
d. Calculul timpului total de functionare:
In 24 ore numarul de cicluri va fi:

e. Timpul total de functionare in 24 ore va fi:
, h
f. Calculul energiei consumate
Pentru a putea efectua calculul ecuatiei care sa arate avantajele

metodei aplicate trebuie calculata energia electrica consumata prin
marirea perioadei de functionare a pompei, aceasta se compara cu cea
initiala.
Energia electrica consumata se calculeaza astfel:
, kWh
unde:
, kW
- puterea nominala a motorului
Q - debitul de lichid extras in functie de timpul de
acumulare
H - adancimea de fixare a pompei.
III.3.1. Calculul instalatiei de pompaj intermitent

pentru sonda 840
- calculul frecventelor periculoase:
,cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
-calculul frecventelor nepericuloase:

,cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
Proiectarea regimului de functionare se face considerand

urmatoarea varianta:
S=1.5 m; n=7.236 cd/min; Ap= m2
a. Dimensionarea garniturii de prajini de pompare
N;
lp1 + lp2 = 1813.462+ 653.335 = 2466.797 m;
> L redistribuirea lungimilor tronsoanelor
m;
m;
m.
daN
Se merge cu doua tronsoane de prajini de pompare cu

urmatoarele caracteristici:
diametrul dp = 3/4 in, sectiunea f p = 2,8210-4 m2, qp = 2,42

kgf/m;

kgf/m.
Se folosesc tevile de extractie de diametru d=2 7/8 in pe o lungime

de 2364 m.
b. Cursa reala a pistonului
m.
c. Sarcinile din prajina lustruita
N;
N.
d. Calculul debitului real
m3/zi;
e. Suprafata libera a lichidului
m2
f. Calculul nivelului de lichid in momentul pornirii
, m
pentru tac=0,5 h
g. Calculul perioadei ciclului si perioadei de functionare

, h
tfi=Ti-tac , h
,h
tfi=0,522-0,5=0,0022 , h
h. Calculul numarului de cicluri intr-o zi
cicluri/zi
cicluri/zi
Se alege nI=46 cicluri/zi.
i. Calculul timpului total de functionare
, h
h
j. Calculul debitului sondei intr-o zi
, m3/zi
, ,m3/zi
k. Calculul energiei consumate
,kWh
,kW
,kW
,k
W
Pentru timpii de acumulare (0,5;1;2;3.)h rezultatele se trec in tabelul

III.3.1.
III.3.2. Calculul instalatiei de pompaj intermitent pentru sonda
860
- calculul frecventelor periculoase:
,cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
,cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min

S=2 m; n=7,723 cd/min; Ap= m2
N;
lp1 + lp2 = 1805.038+ 636.638 = 2441.676 m;
> L redistribuirea lungimilor tronsoanelor
m;
m;
m.
daN
Se merge cu doua tronsoane de prajini de pompare cu

urmatoarele caracteristici:

kgf/m;

kgf/m.

de 924,2 m.
m.
N;
N.
m3/zi;
m2
,m
pentru tac=0,1 h
,m

,h
tfi=Ti-tac ,h
,h
tfi=0,105-0,1=0,005 ,h
cicluri/zi
cicluri/zi
,h
,h

,m3/zi
,m3/zi
,kWh
,kW
,kWh
,k
W
Pentru timpii de acumulare (0,5;1;2;3.)h rezultatele se trec in

tabelul III.3.2.
tac hac T tf n Ttf Q Pn W
h m h h cicl./zi h m3/zi kW kWh
0,5 29.377 0.521 0.021 46 0.963 0.466 0,337 0.325
1 50.909 1.036 0.036 23 0.835 0.405 0,293 0.244
2 78.257 2.055 0,055 12 0.643 0.312 0,225 0.145
3 92.948 3.065 0,065 8 0.511 0.247 0,179 0.091

III.3.3. Calculul instalatiei de pompaj intermitent pentru sonda
880
-calculul frecventelor periculoase:
,cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
,cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min
cd/min

S=2 m; n=6.851 cd/min; Ap= m2
N;
daN
Se merge cu un tronsoan de prajini de pompare cu urmatoarele

caracteristici:

kgf/m;

de 1723 m.
m.
m.

N;
N.
m3/zi;
m2
, m
pentru tac=0,1 h
m
,h
tfi=Ti-tac ,h
,h
tfi=0,106-0,1=0,006 ,h
cicluri/zi
cicluri/zi
, h
, m3/zi
,m3/zi
,kWh
,kW
,kWh
,k
W
Pentru timpii de acumulare (0,5;1;2;3.)h rezultatele se trec in
tabelul III.3.3.
tac hac T tf n Ttf Q Pn W
h m h h cicl./zi h m3/zi kW kWh
0,5 20.15 0,526 0,026 46 1.184 0.568 0.309 0.366
1 36.54 1,047 0,047 23 1.074 0.515 0,281 0.301
2 60.72 2,077 0,077 12 0.894 0.429 0,234 0.209
3 76.72 3,097 0,097 8 0.754 0.362 0,197 0.149
CAPITOLUL IV
POMPAJUL ELICOIDAL
IV.1. Generalitati
Principiul de functionare al pompelor elicoidale a fost prezentat pentru prima data in

anul 1935 de catre Rene Moineau care, in teza de doctorat sustinuta la Universitatea din
Paris, descria inventia sa numita un nou sistem de pompare.
Enuntat pe scurt, principiul lui Moineau consta in formarea unor cavitati prin
introducerea unui rotor a carui arie exterioara este o suprafata elicoidala simpla, in interiorul
unui stator a carui arie interioara este o suprafata elicoidala dubla. Cand rotorul se roteste,
cavitatile se deplaseaza de la un capat (aspiratie) la celalalt (refulare) conducand astfel la o
curgere continua.
In Franta pompele elicoidale se confectioneaza inca din anul 1936 de catre firma
EMIP (RODEMIP) si sunt cunoscute sub numele de pompe tip Moineau. Tot din anul 1936
sunt confectionate si in SUA de catre firma ROBBINS MEYERS sub denumirea de pompe
MOYNO.
Pompele elicoidale au fost si sunt folosite in diferite domenii de activitate, la

vehicularea fluidelor cu vascozitate ridicata.
Varianta constructiva de pompa elicoidala submersibila folosita la extractia titeiului

din sonde a fost confectionata la cativa ani dupa 1936, iar in timp au fost testate diferite
metode de actionare a rotorului pompei. O incercare de actionare a rotorului cu ajutorul
unui motor de pompa electrocentrifugala submersibila cu turatie mare a avut loc in anul
1966 si s-a considerat nereusita deoarece a condus la avarierea statorului. Cu acelasi
rezultat negativ s-a soldat si testarea in anul 1973 a unei pompe elicoidale introdusa la
adancime mare, in vederea extragerii unor titeiuri cu vascozitate mica, ceea ce a sugerat, in
anul 1977, posibilitatea experimentarii acestor pompe la extractia titeiurilor vascoase.
In anul 1979 s-a trecut la sistemul actual de actionare al rotorului, prin rotirea
prajinilor de pompare, prima pompa de acest tip fiind experimentata in sonda de catre firma
HIGHLAND/COROD din Canada.
Imbunatatirile aduse acestui sistem de extractie au facut ca acesta sa devina, in

scurt timp, o alternativa viabila fata de sistemele traditionale de extractie a titeiului.
Utilizarea pompelor elicoidale in extractia titeiului prezinta urmatoarele avantaje:
necesita investitii mici;
sunt economice la instalare. Datorita compactitatii instalatiei costurile de

instalare sunt reduse, se elimina fundatia necesara unitatilor de pompare cu
balansier, asamblarea instalatiei facandu-se direct pe flansa capului de pompare;
instalarea este mai rapida si mult mai convenabila decat la unitatile de pompare
cu balansier;
siguranta in functionare. Prin constructia sa, instalatia are toate partile in miscare
protejate, neexistand pericolul accidentarilor;
randamentul mare. Constructia simpla a pompei elicoidale produce o frecare mica
in cuplul rotor stator, ducand la un randament mecanic ridicat. Un cuplu rotor
stator corect ales conduce la un slipaj mic al lichidului, respectiv la un
randament volumic mare;
pompele elicoidale necesita energie numai pentru ridicarea (liftare) fluidului, nu

si a prajinilor de pompare;
durata mare de functionare. Sistemul de pompare si constructia instalatiei

asigura o durata mare de functionare, ajungandu-se la o durata de functionare
continua de doi trei ani;
nu exista pericolul blocarii cu gaze. Nu au supape care sa se blocheze cu gaze;
deoarece nu se blocheaza cu gaze, pompele elicoidale sunt ideale pentru

eliminarea apei din sondele de extractie a gazelor naturale;
intretinerea simpla. Intretinerea instalatiei in exploatare este simpla, nefiind

necesare procedee complicate sau scule si dispozitive speciale;
perioada mare de timp intre interventii;
functionare fara zgomot. Datorita faptului ca pompa debiteaza continuu, sarcina

in instalatia de suprafata este constanta si prin constructia sa, cu reductor conic,
nivelul de zgomot este redus;
sunt eliminate ruperile prajinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului;
tipul de elastomer din care este confectionat statorul poate fi ales la cerere,
astfel incat aceasta sa fie compatibil cu fluidele produse de sonda;
debitul de actionare faciliteaza schimbarea vitezei de rotatie in functie de variatia

debitului produs de sonda (astfel viteza de rotatie poate fi aleasa de asa natura,
incat debitul pompei sa fie egal cu debitul maxim pe care poate sa-l produca
stratul si care corespunde corelatiei de functionare strat pompa);
debiteaza continuu si constant, evitand astfel pulsatiile in curgere. Datorita

acestui fapt se reduce posibilitatea depunerii parafinei si a solidelor;
vehiculeaza fluidele cu vascozitati ridicate;
cheltuieli mici pentru intretinere;

consum redus de energie electrica;
uzura mai mica a prajinilor de pompare si a tevilor de extractie. Prajinile de

extractie sunt supuse la o solicitare constanta, in comparatie cu pompajul clasic,
unde sunt supuse la solicitari variabile;
pot fi utilizate cu succes la sondele care produc cu debite mici in locul pompajului
intermitent. Se asigura astfel o functionare continua a sondei si un debit mai
mare in cazul pompajului intermitent;
sunt ideale pentru exploatarile din zonele urbane, echipamentul de suprafata

avand dimensiuni mult mai reduse decat cel utilizat in pompajul clasic.
Pe langa avantajele prezentate mai sus, pompele elicoidale prezinta si cateva

dezavantaje cum ar fi:
analiza si controlul functionarii pompei pot fi facute numai pe baza datelor de

productie si a nivelului de lichid din spatiul inelar (dinamometrele si diagramele
de pompare nu pot fi utilizate);
trebuie evitata oprirea cand vascozitatea fluidului este mare si aceasta contine un
procent mare de nisip;
prajinile de pompare sunt solicitate atat la tractiune cat si la torsiune.
IV.2. Instalatia de pompare cu pompe elicoidale
O instalatie de pompare, cum este cea prezentata in fig. 3.1, cuprinde echipamentul
de fund si echipamentul de suprafata.
Echipamentul de fund se compune din pompa elicoidala submersibila, tevile de

extractie si prajinile de pompare.
Echipamentul de suprafata cuprinde sistemul de actionare al prajinilor de pompare,

respectiv al rotorului pompei, cuplajul dintre sistemul de actionare si capul de antrenare,
capul de antrenare si sistemul de sustinere al intregului echipament de fund.
IV.2.1. Echipamentul de fund al sondelor echipate cu
pompe elicoidale
Pompa elicoidala este cunoscuta in literatura de specialitate sub diferite denumiri ca:
Moineau, Moyno, cu surub, cu cavitati progresive sau econolift.
Elementele principale ale pompei sunt rotorul si statorul.
Rotorul este confectionat din materiale rezistente la coroziune, cum ar fi otelul inalt
aliat cromat, sau otel inoxidabil pentru a avea o buna comportare in cazul vehicularii unor
fluide abrazive. Pe intreaga lungime a rotorului sunt practicate canale elicoidale (filet
exterior cu unul sau mai multe inceputuri). Cand este practicat un singur canal elicoidal,
rotorul este o elice simpla (suprafata exterioara a rotorului este o suprafata elicoidala
simpla) cu sectiunea transversala circulara si are un singur inceput. Atunci cand sunt
practicate doua canale elicoidale rotorul este o elice dubla (aria exterioara a rotorului este o
suprafata elicoidala dubla) cu sectiunea transversala formata din doi lobi si are doua
inceputuri.
Lungimea rotorului este mai mare decat cea a statorului si poate ajunge pana la 6
m. Rotorul se introduce si se fixeaza in stator cu ajutorul prajinilor de pompare.
Statorul este confectionat din cauciuc nitrilic sau dintr-un elastomer rezistent la
abraziune si coroziune, turnat in interiorul unei tevi de otel cu perete gros. Teava de otel
poate fi tratata prin nitrurare atunci cand conditiile din sonda impun acest lucru.
Fig. 4.1. Schema instalatiei de pompare cu pompe elicoidale.

Elastomerul cu care este captusit statorul este format de regula dintr-o singura Fig. 1.2. Schita
bucata. In interior, pe intreaga lungime a statorului sunt practicate canale elicoidale (filet
interior cu doua sau mai multe inceputuri).
Deci, conditia obligatorie este ca statorul sa aiba un canal in plus fata de rotor.
La partea inferioara statorul este prevazut cu un opritor care are rolul de a pozitiona
rotorul in stator si de a nu permite caderea rotorului sub pompa in cazul unei defectiuni. De
asemenea, cu ajutorul lui se stabileste fereastra pompei.
Statorul se introduce in sonda cu tevile de extractie.
Marea majoritate a firmelor construiesc pompe elicoidale la care rotorul este

prevazut cu un singur canal elicoidal, deci cu un singur inceput, iar statorul este prevazut cu
doua canale elicoidale, deci cu doua inceputuri. La aceste pompe lungimea pasului statorului
este dubla fata de lungimea pasului rotorului (fig. 3.2 si fig. 3.3).
In figura 3.2 este prezentata geometria unui angrenaj elicoidal, o sectiune prin
angrenajul elicoidal, precum si elementele caracteristice. Datorita configuratiei geometrice a
elementelor pompei, principiul de functionare al pompei este relativ simplu.
Astfel, cand rotorul este introdus in interiorul statorului, in pompa se formeaza o

serie de cavitati identice, separate si etanse.
Atunci cand rotorul se roteste in interiorul statorului, aceste cavitati se deplaseaza

de la partea inferioara spre partea superioara a pompei (de la aspiratie la refulare),
transportand fluidul produs de strat prin pompa si de aici mai departe in sus prin tevi,
realizand astfel actiunea de pompare
Fig. 4.3. Sectiune spatiala prin pompa elicoidala.

a . Pr inc ipi ul de func t io na r e a l po m pelo r elic o ida le
Datorita configuratiei geometrice a elementelor pompei, principiul de functionare al

pompei este relativ simplu. Astfel, cand rotorul este introdus in interiorul statorului, in
pompa se formeaza o serie de cavitati identice, separate si etanse. Atunci cand rotorul se
roteste in interiorul statorului, aceste cavitati se deplaseaza de la partea inferioara spre
partea superioara a pompei (de la aspiratie la refulare), transportand fluidul produs de strat
prin pompa si de aici mai departe in sus prin tevi, realizand astfel actiunea de
pompare (fig. 3.4).
Fig. 4.4. Deplasarea cavitatilor.
Lungimea minima necesara unei pompe pentru ca aceasta sa Fig. 1.2. Schita cu amplasarea str
realizeze actiunea de pompare este egala cu lungimea unui pas. In acest
caz, pompa este cu un singur etaj (treapta), fiecare pas suplimentar
constituind un nou etaj.
Fig. 4.6. Prajina de pompare:

Fig.
a 4.7.
capul
Ancora
prajinii,
antirotativa.
b - mufa.
Fig. 4.5. Aria de curgere in functie de poziti
IV.2.2. Echipamentul de suprafata al sondelor echipate
cu pompe elicoidale
Sistemul de actionare asigura miscarea de rotatie a prajinilor de pompare respectiv a

rotorului pompei elicoidale. In majoritatea cazurilor, in cadrul sistemului de actionare se
utilizeaza motoare electrice, dar pot fi utilizate si motoare termice sau hidraulice.
Transmiterea miscarii de rotatie se poate face cu viteza fixa sau cu viteza variabila
astfel ca sistemele de actionare sunt cu viteza fixa sau variabila.
Sistemele de actionare cu viteza fixa sunt rigide dar permit, totusi, schimbarea
vitezei de rotatie in trepte de la 1 la 6 in functie de diametrul rotilor de antrenare.
In cadrul sistemelor de actionare cu viteza fixa se disting urmatoarele variante

constructive:
a) cu motor electric, roti pentru curele si curele de transmisie.
Schimbarea vitezei de rotatie se realizeaza prin schimbarea diametrului rotii de

antrenare sau prin inlocuirea motorului electric cu un alt motor cu turatie diferita fata de a
celui existent.
b) cu motor electric, reductor de turatie, roti pentru curele si curele de transmisie. In

acest caz, schimbarea vitezei de rotatie se realizeaza prin schimbarea diametrului rotii de
antrenare, prin inlocuirea motorului electric cu un alt motor cu turatie diferita fata de a celui
existent sau prin schimbarea raportului de reducere al reductorului;
c) cu motor electric si reductor de turatie. Schimbarea vitezei de rotatie se realizeaza

prin inlocuirea motorului electric sau prin schimbarea raportului de reducere a reductorului.
Fig. 4.9. Sisteme de action
Transmisia prin curele asigura pornirea elastica a motorului electric, protejandu-l la

suprasarcina.
Motoarele electrice au turatii de 750, 1000 si 1500 rot/min.
Sistemul de actionare cu viteza fixa si transmisie prin curele intrucat asigura o viteza
constanta de rotatie este indicat sa se utilizeze la sondele care au un regim stabil al
parametrilor de functionare si la sondele cu un aflux mare de apa.
Sistemul de actionare cu viteza variabila permite realizarea unui domeniu larg de

viteze de rotatie, fie prin modificarea frecventei in cazul utilizarii motoarelor electrice, fie
printr-un dispozitiv de control al turatiei in cazul utilizarii motoarelor hidraulice. In primul
caz sistemul de actionare poate fi cu variator mecanic de turatie si cu variator electronic de
turatie sau convertizor de frecventa.
Sistemul cu variator mecanic de turatie este cel mai raspandit si se caracterizeaza

prin variatii de turatie de la 1 la 6, de la 1 la 4 sau de la 1 la 3, realizand intre 50 si 300
rot/min. Acest domeniu larg de valori da posibilitatea adaptarii la conditiile variabile ale
sondei.
Sistemul cu variator electronic ofera posibilitatea realizarii unui domeniu de viteze de

la cateva rot/min pana la numarul maxim de rot/min. De altfel se recomanda pornirea
instalatiei de pompare la o viteza de rotatie mica si apoi cresterea treptata a acesteia pana
la o viteza de rotatie necesara, in special in cazul extractiei unor fluide cu vascozitate mare
sau abrazive.
In cazul sistemului de actionare cu motoare hidraulice miscarea este transmisa la

reductorul de turatie de catre un motor hidraulic. Acesta este dispus intr-o schema de
actionare care contine o pompa hidraulica, un rezervor, un filtru, un dispozitiv de control al
turatiei, ventile, manometre etc. Sistemul este prevazut cu o valva actionata termostatic
care permite pornirea pe vreme rece fara sa fie nevoie de incalzirea intregului sistem.
Sistemul de actionare hidraulic este preferat a se folosi in cazul extractiei unor fluide cu
vascozitate mare, a unor fluide cu un continut mare de nisip si in special in cazul extractiei
titeiurilor grele.
Utilizarea sistemului de actionare hidraulic prezinta urmatoarele avantaje:

randamente mai mari, viteze variabile, protectie la rupere a prajinilor de pompare si la
momentul de intoarcere.
a. Capul de antrenare
Echipamentul de suprafata mai cuprinde: capul de antrenare, cuplajul dintre sistemul

de actionare si capul de antrenare (fig. 3.10) si capul de pompare.
Capul de antrenare are rolul de :
transmitere a miscarii de rotatie de la sistemul de antrenare la prajinile de

pompare, respectiv la rotorul pompei, prin intermediul prajinii lustruite;
preluare a fortei axiale de la prajinile de pompare (forta data de greutatea

prajinilor, greutatea lichidului si greutatea rotorului).
Prajina lustruita face legatura intre arborele de iesire al reductorului si garnitura de

prajini de pompare, trecand prin cutia de etansare. De asemenea, permite manevrarea pe
verticala a echipamentului de fund.
Sistem de actionare
Cuplaj
Cap rotitor de antrenare
Linia de amestec
Flansa cap - coloana
Fig. 4.10. Cap de antrenare

Din cele prezentate mai sus rezulta ca dimensiunile de gabarit ale echipamentului de
suprafata in cazul folosirii sistemului de pompare cu pompe elicoidale sunt mult mai mici
fata de dimensiunile de gabarit ale echipamentului de suprafata in cazul pompajului clasic.
De asemenea, unitatea de suprafata nu necesita o echilibrare ca in cazul unitatilor cu
balansier, unde de altfel o echilibrare perfecta nu se poate realiza.
Costurile de exploatare vor fi mai mici in cazul folosirii

sistemului de pompare cu pompe elicoidale,deoarece functionarea
la viteze mari permite utilizarea unor angrenaje mai mici pentru aceiasi
sarcina utila, ceea ce conduce la forte de inertie mai mici si deci la
pierderi de energie reduse.
In figura 3.11. sunt prezentate capetele de antrenare fabricate

de firma Robbins Myers si caracteristicile acestora.
Prajina lustruita face legatura intre arborele de iesire al

reductorului si garnitura de prajini de pompare, trecand prin cutia de
etansare. De asemenea, permite manevrarea pe verticala a
echipamentului de fund.
Din cele prezentate mai sus rezulta ca dimensiunile de gabarit

ale echipamentului de suprafata in cazul folosirii sistemului de
pompare cu pompe elicoidale sunt mult mai mici fata de
dimensiunile de gabarit ale echipamentului de suprafata in
cazul pompajului clasic. De asemenea, unitatea de suprafata
nu necesita o echilibrare ca in cazul unitatilor cu balansier, unde de
altfel o echilibrare perfecta nu se poate realiza.Costurile de
exploatare vor fi mai mici in cazul folosirii sistemului de pompare cu
pompe elicoidale,deoarece functionarea la viteze mari
permite utilizarea unor angrenaje mai mici pentru aceiasi sarcina utila,
ceea ce conduce la forte de inertie mai mici si deci la pierderi de
energie reduse.
Aspectele prezentate mai sus precum si avantajele utilizarii

pompelor elicoidale fac ca acest sistem de extractie sa cunoasca o
dezvoltare din ce in ce mai mare.
IV.3.Avantajele si dezavantajele
utilizarii pompelor
Fig.
4.11. Capete
de antrenare
tip Robbins-
Myers.
elicoidale. Domenii de aplicabilitate
Utilizarea pompelor elicoidale in extractia titeiului prezinta urmatoarele avantaje:
sunt economice la instalare (datorita compactitatii instalatiei costurile de

instalare sunt reduse, se elimina fundatia necesara unitatilor de pompare cu
balansier, asamblarea instalatiei facandu-se direct pe flansa capului de pompare);
instalarea este mai rapida si mult mai convenabila decat la unitatile de pompare
cu balansier;
siguranta in functionare (prin constructia sa, instalatia are toate partile in

miscare protejate, neexistand pericolul accidentarilor);
randament mare (constructia simpla a pompei elicoidale produce o frecare mica

in cuplul rotor-stator, ducand la un randament mecanic ridicat. Un cuplu rotor-
stator corect ales conduce la un slipaj mic al lichidului, respectiv la un
randament volumic mare.);
pompele elicoidale necesita energie numai pentru ridicarea (liftarea) fluidului, nu

si a prajinilor de pompare;
durata mare de functionare (sistemul de pompare si constructia instalatiei

asigura o durata mare de functionare, ajungandu-se la o durata de functionare
continua de doi - trei ani);
nu exista pericolul blocarii cu gaze (nu au supape care sa se blocheze cu gaze);
deoarece nu se blocheaza cu gaze, pompele elicoidale sunt ideale pentru

eliminarea apei din sondele de extractie a gazelor naturale;
intretinerea simpla (intretinerea instalatiei in exploatare este simpla, nefiind

necesare procedee complicate sau scule si dispozitive speciale);
perioada mare de timp intre interventii;
functionare fara zgomot (datorita faptului ca pompa debiteaza continuu, sarcina

in instalatia de suprafata este constanta si prin constructia sa, cu reductor conic,
nivelul de zgomot este redus);
sunt eliminate ruperile prajinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului;

tipul de elastomer din care este confectionat statorul poate fi ales la cerere,
astfel incat acesta sa fie compatibil cu fluidele produse de sonda;
debitul pompei usor de ajustat;
sistemul de actionare faciliteaza schimbarea vitezei de rotatie in functie de

variatia debitului produs de sonda (astfel viteza de rotatie poate fi aleasa de asa
natura, incat debitul pompei sa fie egal cu debitul maxim pe care poate sa-l
produca stratul si care corespunde corelatiei de functionare strat pompa);
pot fi folosite pentru irigatii;
sunt capabile sa pompeze titei cu procente mari de apa si gaze;
reduc emulsionarea fluidelor;
nu sunt sensibile la solidele existente in fluidele vehiculate;
sensibilitate mica la coroziune;
debiteaza continuu si constant, evitand astfel pulsatiile in curgere (datorita

acestui fapt se reduce posibilitatea depunerii parafinei si a solidelor);
vehiculeaza fluide cu viscozitati ridicate;
cheltuieli mici pentru intretinere;
consum redus de energie electrica;
uzura mai mica a prajinilor de pompare si a tevilor de extractie (prajinile de

extractie sunt supuse la o solicitare constanta, in comparatie cu pompajul clasic,
unde sunt supuse la solicitari variabile);
pot fi utilizate cu succes la sondele care produc cu debite mici in locul pompajului
intermitent (se asigura astfel o functionare continua a sondei si un debit mai
mare decat in cazul pompajului intermitent);
sunt ideale pentru exploatarile din zonele urbane, echipamentul de suprafata

avand dimensiuni mult mai reduse decat cel utilizat in pompajul clasic.
IV.4. Metoda energetica pentru determinarea

numarului de
stabilizatori ai garniturii de prajini de
pompare
Se considera o garnitura de prajini de pompare cu lungimea Hp,
prevazuta cu k stabilizatori situati la distanta h unul fata de altul, aflata in
miscare de rotatie cu viteza unghiulara (fig.3.12). Primul stabilizator se
monteaza la distanta l fata de flansa capului de antrenare. Aceasta distanta
trebuie sa fie mai mica decat lungimea critica lcr la care garnitura isi pierde
stabilitatea exclusiv sub actiunea fortelor centrifuge, adica:
Fig. 4.12. Centror.

Fig. 4.13. Garnitura de prajini cu centrori.
l < lcr
Lungimea critica de pierdere a stabilitatii garniturii de prajini de pompare este data

de relatia:
in care : qp - greutatea unitara a prajinilor de pompare;
E - modulul de elasticitate al materialului;
I - momentul de inertie geometric al sectiunii transversale a prajinilor.

Din considerente de montaj, primul stabilizator se monteaza sub
capul de antrenare la distanta de 10m.
Pentru determinarea numarului necesar de stabilizatori se utilizeaza o
metoda energetica, considerandu-se ca lucrul mecanic al fortelor care
actioneaza asupra prajinilor L, se transforma integral in energie potentiala
de deformatie U, adica:
L = U.
Pentru analiza se considera numai lungimea l+h de la partea
superioara a garniturii de prajini de pompare, zona pe care forma deformata
se aproximeaza prin functia:
in care y0 este sageata maxima admisibila acceptata pe forma deformata
(egala cu jocul radial maxim al garniturii de prajini de pompare in interiorul
tevilor de extractie).
Lucrul mecanic al fortelor care actioneaza asupra prajinilor de
pompare este dat de relatia:
iar energia potentiala de deformatie de relatia:

in care:
P0 este forta axiala datorata functionarii pompei;
g - acceleratia gravitationala.
Rezulta:
EI4 (rk2+1) / (H-l)3r)] k2 - P0 [(2/(H-l)] (r+1) - qp [2/(2k)] (r+1)2 -
- (qp/g) 2 [(H-l) / k4] (k2r3+1) = 0
unde: r = l/h iar k= Hp / h.
Rezolvand ecuatia rezulta numarul de stabilizatori k, care trebuie
montati pe garnitura cu lungimea Hpatunci cand acesta se roteste cu viteza
unghiulara .
IV.5. Alegerea pompelor elicoidale
Pentru o alegere cat mai corecta a unei pompe elicoidale cu care urmeaza sa
fie echipata o sonda, trebuie cunoscute urmatoarele date:
- diametrul coloanei de exploatare;
- intervalul perforat;
- distanta pana la nivelul de lichid din sonda;
- adancimea de fixare a pompei ;
- presiunea in linia de amestec ;
- debitul de lichid estimat a fi extras ;
- procentul de impuritati ;
- ratia gaze - titei ;
- caracteristicile fluidelor extrase ;
- posibilitatile de alimentare cu energie electrica.
Alegerea unei instalatii de pompare cu pompe elicoidale reclama

urmatoarele:
- alegerea tipului de pompa;
-alegerea materialului din care este confectionata pompa;
- alegerea tipului de cap de antrenare;
- alegerea prajinilor de pompare;
- determinarea puterii totale de actionare;
-alegerea motorului electric, a rotilor de curea si a curelelor.
In cele ce urmeaza se va prezenta o metodologie simplificata de alegere a

unei instalatii de pompare cu pompe elicoidale tip Moyno.
Metodologia de alegere cuprinde urmatoarele etape:
1. Se determina toate caracteristicile sondei, prezentate mai sus. Se

compara caracteristicile fluidelor de zacam ant si ale substantelor chimice de tratare
cu caracteristicile diferitelor materiale de constructie a pompelor. Pe baza acestor
informatii se determina materialul de constructie al pompei din tabelul 11.
2. Cunoscand nivelul dinamic al fluidului din sonda si debitul estimat a fi

extras se alege pompa, capul de antrenare si dimensiunea motorului electric.
Aceasta alegere este doar orientativa, urm and ca alegerea finala sa fie facuta pe
baza caracteristicilor pompei, caracteristici prezentate in fisa pompei.
3. Se verifica daca pompa aleasa poate fi introdusa in coloana de exploatare

a sondei. Utilizand apoi curbele de performanta ale pompei, se determina viteza de
rotatie necesara pentru extragerea debitului de lichid estimat, inaltimea de pompare
fiind cunoscuta. De asemenea, se determina puterea de antrenare necesara la
suprafata.
4. Cunoscand caracterul abraziv al fluidului extras, precum si densitatea
acestuia se determina intervalul de viteze disponibile in vederea corectarii vitezei
determinate la punctul 3 atunci c and acesta nu se incadreaza in intervalul respectiv.
Daca viteza de rotatie este prea mare comparativ cu abrazivitatea fluidului , se
alege pompa imediat urmatoare ca dimensiune si se repeta punctul 3. Se alege o
pompa cu un debit mai mare, sau una capabila sa suporte o presiune mai mare.
5. Cunoscand inaltimea dinamica totala de ridicare, se determina puterea

totala de actionare a instalatiei cu ajutorul diagramei care reprezinta curbele de
performanta ale pompei. Se procedeaza astfel: din punctul corespunzator inaltimii
dinamice totale se ridica o verticala p ana intersecteaza curba corespunzatoare
vitezei de rotatie determinata la punctul 4. Din punctul de intersectie se traseaza o
orizontala spre dreapta si se citeste puterea de actionare.
6. In functie de puterea de actionare determinata la punctul 5 se determina

dimensiunea minima a motorului electric de actionare. Aceasta dimensiune minima
va fi utilizata pentru determinarea momentului minim necesar pornirii precum si a
vitezei de rotatie. Se presupune ca momentul minim necesar pornirii, reprezinta
167% din momentul maxim de functionare.
7. In functie de adancimea de fixare a pompei si de viteza de rotatie, se

aleg capul de antrenare si prajinile de pompare.
8. Se alege viteza de rotatie a motorului electric, dimensiunile rotilor de

curea, tipul curelelor precum si numarul si dimensiunile acestora.
IV.6. Metodologia de calcul a unei instalatii de pompare
elicoidale
Proiectarea unei instalatii de pompare cu pompe elicoidale cuprinde urmatoarea

metodologie:
se stabileste adancimea de fixare a pompei in sonda, H p, tinand seama de

nivelul dinamic de lichid din sonda, corespunzator presiunii de fund care sa
asigure debitul Q preconizat de a fi extras;
se calculeaza nivelul dinamic Hd, din sonda;
se calculeaza pierderea de presiune prin frecare in tevile de extractie H frtevi,

exprimata in metri coloana de lichid;
se calculeaza presiunea din capul de pompare Hcp, in metri coloana de lichid;

se calculeaza inaltimea dinamica totala de ridicare, H;
din diagramele de alegere a pompelor in functie de H determinat anterior si Q

estimat a fi extras se alege tipul de pompa;
cunoscand tipul pompei, cu ajutorul curbelor de performanta ale pompei se

determina viteza de rotatie si puterea de antrenare functie de H si Q;
se calculeaza raportul de reducere a turatiei:
din fisa pompei se aleg caracteristicile acesteia:
- numarul de etaje;
- lungimea rotorului;
- lungimea statorului;
- filetul rotorului;
- filetul statorului
- diametrul exterior al pompei
- se efectueaza calculul de rezistenta al garniturii de prajini de pompare.
IV.7. Proiectarea unei instalatii de pompare cu pompe
elicoidale
Datele initiale pentru cele doua sonde sunt:
Date Sonda 720 Sonda 840
Debitul sondei, m3/zi 19.8 2.4

Densitatea titeiului, kg/m3 840 840
Densitatea apei, kg/m3 1050 1050
Vascozitatea titeiului, cP 3 3
Vascozitatea apei, cP 1 1
Procentul de impuritati, % 73 23
Diametrul nominal al tevilor de extractie, in 27/8 27/8
IV.7.1. Sonda 720
- Pompa se fixeaza la adancimea : H fix=2235 m
- Adancimea de scufundare a pompei ( submergenta pompei ) :

Hsub=50 m
- Pierderile prin frecare in tevile de extractie :
m/s
1. Se calculeaza inaltimea de pompare:
m
2. Se alege pompa 60TP2000 din seria 27/8 in :
- viteza de rotatie n = 190 rot/min
- puterea de antrenare N = 12 CP
Din fisa pompei se aleg caracteristicile acesteia :
- numarul de etaje 43 etaje
- lungimea rotorului 5.7 m
- lungimea statorului 5.223 m
- filetul rotorului 13/8 in
- diametrul exterior al pompei 94 mm
Pentru efectuarea calcului de rezistenta al garniturii se

calculeaza astfel :
3. Se calculeaza greutatea coloanei de lichid din tevile de

extractie :
4. Se calculeaza factorul de flotabilitate :
5. Se calculeaza greutatea prajinilor de pompare in aer :
6. Se calculeaza efortul unitar de tractiune cu relatia :

7. Se calculeaza momentul de torsiune cu relatia :
Nm
8. Se calculeaza modulul de rezistenta polar cu relatia :
m3
9. Se calculeaza efortul unitar cu relatia :
10. Se calculeaza efortul unitar echivalent solicitarii

compuse conform celor doua teorii de rezistenta :
11. Se calculeaza efortul unitar admisibil corespunzator

otelului 41 Mo Cr 11 :
Se observa ca este indeplinita conditia de rezistenta, deci
dimensionarea este corecta.
IV.7.2. Sonda 840

Hsub=50 m
m/s

m
2. Se alege pompa 60TP2000 din seria 27/8 in :
- viteza de rotatie n = 70 rot/min
- puterea de antrenare N = 4 CP
Din fisa pompei se aleg caracteristicile acesteia :
- numarul de etaje 43 etaje
- lungimea rotorului 5.7 m
- lungimea statorului 5.223 m
- filetul rotorului 13/8 in
- diametrul exterior al pompei 94 mm
Pentru efectuarea calcului de rezistenta al garniturii se calculeaza

astfel :
Pentru efectuarea calcului de rezistenta al garniturii se calculeaza

astfel :
3. Se calculeaza greutatea coloanei de lichid din tevile de
extractie :
4. Se calculeaza factorul de flotabilitate :
5. Se calculeaza greutatea prajinilor de pompare in aer :
6. Se calculeaza efortul unitar de tractiune cu relatia :
7. Se calculeaza momentul de torsiune cu relatia :
Nm
8. Se calculeaza modulul de rezistenta polar cu relatia :

m3
9. Se calculeaza efortul unitar cu relatia :
10. Se calculeaza efortul unitar echivalent solicitarii

compuse conform celor doua teorii de rezistenta :
11. Se calculeaza efortul u n i t a r admisibil c o r e s p u n z a t o r

otelului 41 Mo Cr 11 :
Se observa ca este indeplinita conditia de rezistenta, deci dimensionarea este

corecta.
CAPITOLUL V
POMPAJ CENTRIFUGAL
V.1 GENERALITATI
Pompele centrifuge submersibile au fost aplicate prima data in extractia titeiului in

anul 1928. Cele mai folosite pompe centrifuge sunt cele de tip REDA (ruskii electrodvigatel
Arutinova, dupa numele inventatorului de origine rusa Serghei Arutinov, care a propus
sistemul inca din anul 1916). Aceste pompe sunt construite pentru o gama foarte mare de
debite de la 30-40 m3/zi pana la 6.000-8.000 m3/zi, in functie de diametrul coloanei in care
se introduc. Ele se folosesc in special pentru extragerea unor debite mari de lichid, fiind
recomandabile si in cazul titeiurilor foarte vascoase precum si la extractia titeiului din sonde
deviate.
Temperatura maxima la care rezista un motor obisnuit este de 70-80 0C, dar se
construiesc si pompe (din materiale speciale) care rezista pana la 150 0C.
Pompa functioneaza cu randament maxim atunci cand aspira lichid curat. Ea poate vehicula
si cantitati moderate de gaze, cantitatile prea mari de gaze ducand totusi la o functionare
ineficienta a pompei sau chiar la blocarea ei. In caz de blocare se opreste pompa, gazele
ridicandu-se in timp la suprafata datorita densitatii lor mai mici.
Adancimea minima de scufundare a pompei in lichid este de 30-50 m.
V.2.COMPONENTELE INSTALATIEI DE FUND SI DE SUPRAFATA
Schema generala a unei instalatii de pompaj centrifuga este prezentata in fig. 3.1.
Ansamblul de pompare se compune din trei parti distincte, asamblate prin bride si buloane,
iar axele lor prin mufe cu caneluri. Asezarea lor, pornind de jos in sus, este urmatoarea:
electromotorul, protectorul si pompa. La sondele cu nivel dinamic mic, montajul ansamblului
de pompare se poate inversa, asezand pompa la partea inferioara, iar electromotorul la
partea superioara.
Figura 5.1. Schema generala a unei instalatii de pompaj centrifugal
Motorul (sau electromotorul submersibil) este de tip asincron, trifazat cu rotorul in

scurtcircuit. El este bipolar si are o viteza de rotatie de 2.900 - 2.915 rot/min la o frecventa
a curentului de alimentare de 50 Hz si o viteza de 3.475 - 3.500 rot/min la o frecventa de
60 Hz. Motorul este umplut cu ulei de transformator, special, dielectric, cu o constanta
dielectrica de minim 30 si bun conductor termic.
Uleiul joaca rolul de lubrefiant pentru piesele in miscare, dar fiind si bun conductor
termic, permite transferul caldurii generate in motor catre fluidul din sonda, care urca pe
langa el spre pompa. Din acest motiv motorul se plaseaza sub pompa, imediat deasupra
perforaturilor (pentru ca fluidul din sonda sa circule pe langa el si sa-l raceasca). Pentru a
preveni incalzirea excesiva in momentul in care pompa nu trage, fie datorita lipsei de nivel,
fie datorita unei avarii, motorul se opreste automat. Verificarea opririi motorului pentru debit
Qs0 se poate face prin inchiderea ventilului de pe iesirea laterala a fluidului din sonda.
Alegerea voltajului motorului se face in functie de adancimea de fixare a pompei. Pentru
a micsora pierderile de energie electrica prin cablu, la adancimi mari se lucreaza cu
motoare actionate la tensiune inalta (aproximativ 1400 V) si la intensitate mica. La
adancimi medii tensiunea este de circa 800 V, iar la adancimi mici de 400 V. Intensitatea
curentului variaza de la 12 la 130 A.
Motorul este alcatuit dintr-un rotor si un stator. Axul rotorului este gol in interior,
avand canale radiale in dreptul lagarelor, pentru realizarea ungerii acestora. O mica turbina
asigura circulatia uleiului spre mantaua motorului, pentru racirea sa in contact cu fluidul din
sonda. Axul este prevazut la capete cu un manson canelat pentru cuplare.
Statorul este construit din table de fier magnetice si nemagnetice.
Motoarele se construiesc in diferite dimensiuni pentru a putea fi introduse in coloane

de exploatare de 4 1/2, 5 1/2, 6 5/8 in si mai mari. Avand diametrul exterior limitat,
cresterea puterii se obtine prin marirea lungimii motorului, respectiv prin montarea
motoarelor in tandem. Lungimea unui motor de dimensiuni mai mari este de 89 m si
puterea de 200250 CP, in timp ce motoarele in tandem pot ajunge la o lungime de 2530
m si o putere de 1.000 CP.
Figura 5.2. Schema si principiul de functionare al protectorului
Protectorul are rolul de a izola motorul si uleiul de transformator din el de fluidele din sonda.
Uleiul din motor este izolat de fluidul din sonda prin intermediul unui lichid tampon cu
densitate mare. Niste vase comunicante coaxiale permit expansiunea si contractia uleiului
din motor (fig. 5.2). Datorita comunicatiei directe intre fluidul din sonda, lichidul tampon si
uleiul de motor, presiunea din interiorul motorului este intotdeauna egala cu presiunea din
sonda. Capetele axului sunt prevazute cu caneluri, pentru a transmite miscarea de la axul
motorului la axul
In fig. 5.3 este prezentat modul de asamblare a etajelor pompei pompei. Garniturile
de etansare de la partea superioara impiedica migrarea uleiului din motor in lungul axului
rotorului.
Pompa submersibila este o pompa centrifuga multietajata, alcatuita dintr-un rotor

si un stator. Rotorul este format dintr-un ax vertical pe care sunt montate paletele (etajele)
si este introdus intr-un cilindru metalic prelucrat fin in interior. Axul rotorului se roteste intre
doua lagare: unul superior si altul inferior.
Rotorul pompei se sprijina de statorul acesteia prin inele de textolit, astfel incat
sarcinile axiale care apar in axul rotorului se transmit corpului pompei..
Figura 5.3. Cuplul rotor-stator ce formeaza etajul unei pompe centrifuge
Numarul de etaje determina inaltimea totala de ridicare a lichidului si puterea

necesara de actionare. Forma si dimensiunile unui etaj determina debitul pompei.
Pompele de mare debit pot avea un numar de aproximativ 700 etaje. In acest caz
ele se confectioneaza din mai multe sectiuni si se asambleaza in tandem, la un capat fiind
prevazute cu flanse, iar la celalalt cu locasuri pentru surub prezon. Axele se asambleaza prin
mufe cu caneluri fiind confectionate din materiale rezistente la abraziune si coroziune, iar
statorul din fonta.
Separatorul de gaze se foloseste cand sonda produce gaze si se monteaza intre

protector si pompa. Intrarea gazelor libere in treptele pompei conduce la formarea unor
turbulente intre palete si stator care micsoreaza debitul pompei. Montarea unui separator de
fund inainte de aspiratia pompei, imbunatateste intr-o masura oarecare aceasta situatie.
Figura 5.4. Separatoare de gaze utilizate in pompajul centrifugal
Principiul de functionare se bazeaza pe schimbarea directiei de miscare a fluidelor

venite din sonda, astfel incat acestea sa execute o deplasare descendenta inainte de a fi
aspirate de pompa (fig. 5.4.a). Aceasta miscare descendenta favorizeaza separarea gazelor.
In fig. 5.4.b este prezentat un separator care functioneaza pe principiul separarii
fazelor sub actiunea fortelor centrifuge, in functie de densitatea acestora. O elice rotitoare
creeaza campul de forte centrifuge. Fluidele care vin din sonda sunt supuse actiunii acestor
forte. Particulele de lichid avand densitate mai mare sunt aruncate spre periferia
separatorului, de unde patrund in tragerea pompei, in timp ce gazele se plaseaza in jurul
axului (formand un miez de gaze), fiind dirijat in spatiul inelar al sondei.
Supapa de retinere are rolul de a mentine tevile de extractie pline cu lichid, cand
pompa nu functioneaza. Ea impiedica astfel scurgerea lichidului prin pompa si rotirea
acestuia in sens invers.
Supapa de retinere se plaseaza la 23 bucati de teava deasupra pompei. La sondele

care produc cu gaze multe, aceasta se plaseaza la 78 bucati de teava deasupra pompei,
pentru a permite ridicarea si acumularea gazelor din pompa care a fost blocata, astfel incat
in locul lor sa patrunda lichid si pompa sa poata fi repusa in functiune.
Supapa de comunicatie (de golire) permite scurgerea lichidului din tevi, atunci cand
pompa trebuie sa fie extrasa. Ea se monteaza la o distanta de o bucata de teava de
extractie deasupra supapei de retinere.
Centrorul, montat imediat sub motor, asigura o racire uniforma a motorului si

protejeaza cablul de uzura prin frecare.
Cablul electric, are rolul de a transporta energia electrica de la suprafata la motor.

El este format din trei conductori de cupru sau aluminiu, izolati intre ei cu material plastic si
protejati la exterior printr-o camasa flexibila de otel galvanizat sau polietilena. Sectiunea
conductorilor variaza in functie de tensiunea curentului de alimentare a electromotorului.
Profilul sectiunii cablului poate fi rotund sau plat. Cablul rotund este cel mai utilizat.
Cablul plat se foloseste in zona ansamblului de fund sau la sondele cu spatiu inelar mic.
Acest cablu plat este prevazut cu o protectie mecanica care poate fi obtinuta dintr-o
armatura de otel, bronz sau otel special Monel, in scopul de a rezista conditiilor in care
lucreaza.
Temperatura obisnuita de lucru este de 7080 0C, cablul putand lucra la aceasta
temperatura 810 ani. Fiecare crestere de temperatura de 10 0C scurteaza aceasta durata
la jumatate. O mare influenta in acest sens o are si natura chimica a fluidelor din sonda. In
sondele cu temperaturi ridicate se utilizeaza cabluri speciale care pot rezista pana la 150 0C.
Cablul se prinde de tevi cu ajutorul unor clame speciale. Lungimea totala a cablului
va fi mai mare decat adancimea de fixare a pompei, astfel incat sa permita pozitionarea
instalatiei de suprafata la o distanta de circa 30 m de gura sondei.
Dimensiunea cablului electric se alege in functie de intensitatea curentului, de caderea de
tensiune din cablu si de marimea spatiului inelar (dintre mufele tevilor de extractie si
coloana). Caderea de tensiune din cablu se determina cu ajutorul nomogramei din figura
3.5.
Figura 5.5. Nomograma pentru calculul caderii de tensiune in cablu
Capul de pompare (pentru presiuni de 100200 bar) este prevazut la partea

inferioara cu un dispozitiv special (tubing-head) de tip 'Hercules' pentru
suspendarea tevilor de extractie (fig. 3.6), care asigura si etansarea in jurul tevilor si
a cablului electric. Dupa fixarea acestuia, in prelungire, se monteaza un ventil
principal si un teu de racordare la conducta de amestec, prevazut sau nu cu duza,
dupa caz.
Partea electrica de la suprafata cuprinde: cutia

de jonctiune, panoul de comanda si transformatorul.
Figura 5.6. Dispozitiv de suspendare a

tevilor de extractie
Cutia de jonctiune se plaseaza intre capul de pompare si panoul de comanda.

Aici se leaga cablul de la panoul de comanda cu cablul care patrunde in sonda. Tot
aici sunt scurse in atmosfera gazele care pot migra in lungul cablului care patrunde
in sonda si alimenteaza motorul.
Patrunderea acestor gaze in panoul de comanda ar genera pericol de foc si explozie.

Pentru prevenirea acestei situatii se foloseste metoda REDA prezentata in fig. 3.7.
Figura 5.7. Cutie de jonctiune
Panoul de comanda se construieste pentru tensiuni intre 4404800 V. El se

alege in functie de intensitatea curentului, tensiune si putere.
Panoul de comanda poate avea o constructie simpla cu buton de contact si

protectie contra supraincarcarii sau poate fi mai complicat, continand: inregistrator
de presiune si voltaj, dispozitiv de oprire a curentului cand pompa nu debiteaza,
releu de timp pentru functionarea periodica a pompei, dispozitive de alarma si
control de la distanta, etc. El se monteaza la o distanta de circa 30 m de gura
sondei.
Transformatorul poate fi un autotransformator trifazat, un transformator
trifazat sau un grup de trei transformatoare monofazate. El are ca scop
transformarea tensiunii curentului primar din retea intr-un curent cu tensiunea
necesara motorului. Se construieste pentru tensiuni de 5652.650 V.
V.3.INALTIMEA DE POMPARE (RIDICARE)
Pentru a calcula inaltimea de pompare H dezvoltata de un rotor se fac urmatoarele

propuneri:
fluidul paraseste paleta (elicea) rotorului tangential la suprafata laterala care o

margineste;
elicea si sectiunea este plina in permanenta cu lichid (nu exista separatie sau
vid);
vitezele fluidului, in puncte similare pe liniile de curent, au aceeasi valoare.
Inaltimea de ridicare calculata astfel se numeste 'inaltime teoretica de ridicare'.
Figura 5.8. Masa elementara de fluid supusa fortelor centrifuge
Pentru a determina distributia presiunii se considera un element de fluid (fig.3.8) de

masa dm, astfel incat se poate scrie:
(5.1)
Forta centrifuga care actioneaza asupra acestei mase elementare este:
(5.2)
termenul reprezinta acceleratia in miscarea circulara uniforma.
Cresterea de presiune datorita actiunii fortei centrifuge va fi:
(5.3)
tinand seama ca =const si integrand intre R1 si R2 rezulta:
(4.4)
unde este viteza tangentiala.
Inaltimea de pompare datorata fortei centrifuge este:
(5.5)
Neglijand pierderile de energie rezultate din curgerea prin paleta rotorului rezulta ca
lucrul mecanic efectuat de elice este egal cu diferenta dintre energia totala a fluidului la
iesirea din paleta si cea de la intrarea in paleta. Aceasta poate fi exprimata sub forma de
inaltime de ridicare, (P/g), fiind inaltimea teoretica de ridicare.
Inaltimea totala de ridicare Htotal, este compusa dintr-o inaltime de ridicare datorita
energiei potentiale Hpot, si o inaltime de ridicare datorita vitezei. Deci:
(5.6)
Asa cum s-a aratat mai sus U este viteza tangentiala (fig. 5.9.a), iar V este viteza
absoluta a fluidului rezultata din compunerea vitezei U cu viteza relativa W care urmareste
profilul paletei (tangenta la profilul lamei laterale).
Valorile vitezelor absolute se determina grafic, prin compunere dupa regula compunerii
vectorilor (se formeaza un triunghi al vitezelor) - fig. 5.9.b.
Figura 5.9. Triunghiul vitezelor la curgerea fluidului printr-o paleta
Cresterea energiei potentiale (de fapt o crestere de presiune) de la intrarea la

iesirea din paleta se face pe seama actiunii fortei centrifuge si a variatiei vitezei relative W.
Rezulta:
(5.7)
tinand seama ca W1 > W2, datorita sectiunii mai mici a paletei in zona de intrare.
Inlocuind relatia (7) in relatia (6) rezulta:
(5.8)
Conform figurii 3.9.b rezulta:
(5.9)
si
(5.10)
Inlocuind (5.9) si (5.10) in (5.8) rezulta:
(5.11)
sau
(5.12)
unde V1 si V2 reprezinta proiectiile lui V1 si V2 pe axa vitezei U.
Ecuatia (5.12) numita si ecuatia lui Euler este una din ecuatiile fundamentale
utilizate la proiectarea pompelor centrifuge. Examinand relatia (5.12) se observa ca aceasta
nu contine densitatea lichidului. Rezulta ca o paleta, pentru o viteza de rotatie data, va
genera aceeasi inaltime totala de ridicare, indiferent de densitatea lichidului; rezulta,
totodata, ca presiunea la iesire si puterea absorbita de pompa depind de densitatea
lichidului (fig. 5.10).
Figura 5.10. Efectul densitatii asupra inaltimii de ridicare a pompelor

centrifuge
Prin rotire, daca densitatea fluidului este mai mare, el capata o energie la iesire mai
mare, dar in acelasi timp si coloana pe care urca lichidul respectiv are o densitate mai mare,
astfel ca indiferent de lichid, acesta urca pe aceeasi inaltime. Presiunea la refulare va fi insa
diferita, precum si puterea dezvoltata si absorbita de pompa.
Daca o pompa care vehiculeaza apa se umple cu gaze in loc de apa, presiunea de
descarcare scade atat de mult incat gazele nu pot patrunde in conducta verticala plina cu
apa. Gazele raman in paleta si curgerea prin pompa inceteaza, aceasta blocandu-se cu gaze.
Daca se opreste pompa, gazele se ridica spre suprafata datorita densitatii lor mai mici.
Este de mentionat ca inaltimea reala de ridicare este mai mica decat inaltimea
rezultata din relatia (5.11), datorita pierderilor hidraulice prin frecare.
Pentru un debit de refulare al pompei Qs0 se obtine inaltimea virtuala de ridicare:
(5.12)
Hvirtual se obtine stranguland iesirea lichidului pana cand presiunea de refulare atinge
valoarea maxima pentru Qs0.
In acest caz W1s0, W2s0, U1s0, V1s0 si, deoarece W2s0 rezulta V2sU2; in consecinta
relatia lui Euler se transforma in relatia (5.12).
Cu cat debitul Q este mai mare cu atat H va fi mai mic.
V.4.CURBELE DE FUNCTIONARE ALE POMPELOR CENTRIFUGE
Curbele de functionare (curbele caracteristice) ale pompelor se obtin la un numar

constant de rotatii: 2915 rot/min si o frecventa de 50 Hz sau 3500 rot/min si 60 Hz.
Practic aceste curbe se obtin pe un stand de proba, variind debitul produs Q, cu

ajutorul unei duze reglabile si masurand in acelasi timp presiunea la aspiratie si la refulare,
debitul de lichid si puterea absorbita de motor.
Cresterea de presiune realizata de pompa este transformata in metri coloana de

lichid,(H). Cresterea de presiune multiplicata cu debitul de lichid produs reprezinta puterea
continuta in lichidul care iese din pompa sau puterea utila, Nu. Puterea absorbita de motor
cuprinde, in plus, pierderile de energie prin frecare hidraulica, precum si pierderile de
energie rezultate din frecarea partilor componente in miscare, pe unitatea de timp, N m.
Curbele de functionare ale pompei (fig. 5.11) reprezinta: Hsf(Q), N msf(Q),sf(Q) si

s-au trasat vehiculand prin pompa apa dulce, cu ras1, pompa fiind alcatuita din 100 etaje.
Figura 5.11. Curbele de performanta ale unei pompe centrifuge
Caracteristicile unei pompe centrifuge variaza cu numarul de rotatii ale motorului, n,

cu densitatea lichidului pompat si cu vascozitatea acestuia, astfel:
cu numarul de rotatii al motorului, n:
Daca la o pompa se schimba numarul de rotatii pe minut, atunci:
(5.13)
(5.14)
deoarece
(5.15)
dat fiind ca N s Q presiune s f (n) f (n2)

Daca rotorul si difuzorul isi schimba toate dimensiunile intr-un anumit raport, viteza
ramanand constanta, rezulta:
(5.16)
deoarece viteza UsR, iar sectiunea de scurgere este proportionala cu D2
(5.17)
deoarece
, iar (5.18)
tinand seama ca N s Q presiune.
In relatiile de mai sus D reprezinta diametrul pompei.
cu densitatea lichidului pompat:
Daca unei densitati ii corespunde un debit Q 1, o inaltime diferentiala H 1, o presiune

de refulare P1 si o putere absorbita N1, pentru o densitate , vom avea:
(5.19)
cu vascozitatea lichidului pompat;
Curbele de comportare ca cele prezentate in fig. 3.11, pentru pompele REDA, au in

vedere lucrul cu apa pura.
Pentru a determina influenta vascozitatii lichidului, s-au efectuat incercari. Cele mai
bune rezultate pentru evaluarea influentei vascozitatii s-au obtinut pe cale experimentala. In
acest sens pentru determinarea lui Q, H, si se folosesc urmatoarele relatii:
(5.20)
(5.21)
(5.22)
Coeficientii CQ, CH, si C se determina din nomograma prezentata in fig. 5.12,

nomograma trasata pe baza de date experimentale.
Figura 5.12. Coeficienti de corectie care intervin la pomparea fluidelor vascoase
V.5.CORELATIA DE FUNCTIONARE STRAT - POMPA

Pentru ca o pompa centrifuga sa functioneze in conditii optime, trebuie sa existe o
corelare intre parametrii de functionare ai pompei si parametrii de lucru ai stratului
productiv.
Astfel, inaltimea totala de ridicare a pompei, H, egala cu diferenta dintre presiunea

de refulare si presiunea de aspiratie exprimata in metri coloana de lichid pentru un debit dat
Q, trebuie sa fie in concordanta cu capacitatea de debitare a stratului la presiunea de
aspiratie a pompei. Aceasta corelare poate fi facuta atat analitic cat si grafic. Determinarea
grafica rezulta pe baza intersectiei curbei de functionare a pompei Q s f (H) si a curbei
conventionale a sondei.
Figura 5.13. Curba conventionala a sondei
Trebuie precizat ca exista o deosebire importanta intre curba caracteristica a sondei

si curba conventionala a acesteia. Astfel, curba caracteristica a sondei, obtinuta in urma
cercetarii acesteia, reprezinta variatia debitului sondei in functie de nivelul dinamic (care
reprezinta inaltimea utila de ridicare a lichidului de catre pompa).
Curba conventionala (fig. 5.13) reprezinta variatia lui Q in functie de nivelul dinamic
Hd, masurat de la suprafata (metri coloana de lichid), plus toate celelalte pierderi de
presiune (pierderile de presiune prin frecare, presiunea in separator, presiunea in capul de
eruptie, etc.) exprimate tot in metri coloana de lichid.
Din fig. 5.13 se observa ca:
(5.23)
unde: Q este debitul sondei, m3/zi;
Hd-Hs este diferenta dintre nivelul dinamic si static din sonda, metri coloana de lichid;
IP este indicele de productivitate, m3/zimetri coloana de lichid.
Rezulta:
si (5.24)
Pentru ca debitul Q dat sa ajunga la separator, este necesara o presiune de refulare

la pompa, conform fig. 3.13, exprimata in metri coloana de lichid, data de relatia:
(5.25)
in care Hd depinde de debitul stratului (relatia 5.24), la fel ca si pierderea de presiune prin
frecare, Hfr.tevi, iar HCEreprezinta presiunea din capul de eruptie P2, exprimata in metri coloana
de lichid.
(5.26)
in care: Hsep este presiunea din separator, metri coloana de lichid;
z :diferenta de nivel intre sonda si separator, metri.
Relatia (5.25) reprezinta ecuatia curbei conventionale a sondei, iar H se numeste

inaltimea dinamica totala de ridicare.
Rezolvarea analitica se face prin egalarea lui H dat de relatia (5.25) cu H dat de
pompa, pentru acelasi debit Q.
Rezolvarea grafica se face intersectand curba conventionala a sondei cu o curba Q s

f (H) cum este cea din figura 5.11.
Este recomandabil ca valoarea lui H corespunzatoare corelatiei dintre functionarea

pompei si a stratului productiv sa se situeze in zona de eficienta sau randament () maxim
al pompei (zona umbrita din fig. 5.11). Este, de fapt, zona debitelor optime de lucru care
duc la eficienta maxima.
Debitul optim din figura 5.11 trebuie sa se situeze intre limitele stabile pentru un
randament maxim, in scopul asigurarii unei functionari optime, fara a se produce o
deteriorare mecanica a treptelor (etajelor) pompei.
Alegerea pompei se face in functie de debitul pe care trebuie sa-l produca sonda si care
trebuie sa se situeze in limitele optime pe curbele Hsf(Q), de inaltimea de ridicare si de
diametrul coloanei. Cea mai economica alegere se refera la cel mai mare diametru pe
care-l permite coloana.
Practic nu este posibil sa se construiasca pompe centrifuge ale caror caracteristici

de functionare sa corespunda exact cu caracteristicile conventionale ale sondei. O pompa
poate sa dezvolte presiuni si debite mai mari sau mai mici decat cele impuse de conditiile
unui regim de lucru optim al sistemului strat-pompa. Prin modificarea unor parametri
caracteristici ai pompelor se poate ajunge la o apropiere intre parametrii de functionare ai
pompei si parametrii de lucru ai stratului productiv.
Numarul de etaje (trepte) al pompei rezulta impartind inaltimea totala de ridicare

necesara, H, data de relatia (5.25), la inaltimea de ridicare data de un etaj al pompei
respective pentru debitul sondei.
Puterea motorului de actionare se obtine inmultind puterea pe un etaj, de pe curba

N s f (Q), cu numarul de etaje si inmultind mai departe cu densitatea relativa a lichidului in
raport cu apa pura, ra.
Limitarea debitului pompei prin duze
In scopul limitarii debitului unei pompe se pot monta duze la gura sondei, creandu-
se astfel rezistentele locale care maresc pierderile de presiune si conduc in final la cresterea
valorii lui Hfr. Astfel, pentru aceeasi valoare a debitului de lichid, Q, creste valoarea
corespunzatoare a presiunii de refulare, H, iar curba conventionala a sondei va fi mai
ridicata. Practic, se modifica curba conventionala a sondei pentru a realiza corelatia de
functionare strat-pompa in zona optima de functionare (aproape de varful eficientei
maxime).
In fig. 5.14 este prezentat modul de realizare a corelatiei de functionare strat-

pompa in zona optima cu ajutorul unei duze. Curba 1 reprezinta curba conventionala a
sondei fara duza, iar curba 2 curba conventionala a aceleiasi sonde, careia i s-a creat o
contrapresiune in tevile de extractie prin montarea unei duze in capul de pompare.
Punctul B' de pe curba conventionala a sondei fara duza, 1, corespunde aceluiasi

debit Qopt, insa cu H'opt<Hp, ceea ce inseamna ca pompa dezvolta o presiune mult mai mare
decat cea necesara functionarii normale a sondei.
Figura 5.14. Corelatia de functionare strat-sonda efectuata cu ajutorul unei duze
Prin variatia orificiului duzei, se poate crea o cadere de presiune, astfel incat curba
conventionala a sondei sa fie deplasata in asa fel incat intersectia dintre aceasta si curba de
functionare a pompei, Hp, sa corespunda debitului optim, Qopt, al sondei, respectiv presiunii,
Hopt, de pe curba conventionala corespunzatoare.
Punctul B rezultat din intersectia curbei conventionale a sondei cu duza, 2 si curba

de functionare a pompei Hp, corespunde conditiilor unui regim de lucru optim al sistemului
strat-pompa, obtinut cu aceeasi pompa, prin montarea unei duze la suprafata.
Curba 1 reprezinta randamentul instalatiei fara duza, iar curba 2 randamentul

instalatiei cu duza.
Metoda de limitare a debitului pompei prin duze este comoda si simplu de

realizat, dar prezinta urmatoarele inconveniente:
micsoreaza randamentul de lucru al pompei, proportional cu marimea caderii de presiune

din duza;
uzeaza prematur rulmentul axial al pompei, aparatele de ghidaj, etc., datorita cresterii
fortei de presiune axiale.
Limitarea debitului pompei prin modificarea numarului de etaje

Prin modificarea numarului de etaje ale pompei, curba conventionala a sondei
ramane aceeasi, in schimb curba de functionare a pompei poate fi deplasata. Astfel, prin
cresterea numarului de etaje, curba de functionare tinde catre debite mari, iar prin scaderea
numarului de etaje, tinde catre debite mici. Practic in acest caz se modifica curba de
functionare a pompei, pentru a realiza corelatia de functionare strat-pompa in zona de
functionare.
In fig. 5.15 este prezentat modul de realizare a corelatiei de functionare strat-

pompa in zona optima prin modificarea numarului de etaje. Curba H p1 reprezinta curba de
functionare a pompei P1 careia i s-a scos un numar de etaje, astfel incat punctul B rezultat
din intersectia acesteia din urma si curba conventionala a sondei, sa corespunda debitului
optim al sondei Qopt, respectiv lui Hopt.
Figura 5.15. Corelatia de functionare a sondei realizata
prin modificarea numarului de etaje
Numarul de etaje care trebuie scoase pentru ca debitul pompei sa fie egal cu debitul
optim al sondei se determina cu relatia:
(5.27)
in care:
ne reprezinta numarul de etaje care trebuie scoase din pompa;

Hopt presiunea necesara obtinerii debitului optim, Qopt, metri coloana de lichid;
Hp presiunea dezvoltata de pompa pentru Qp = Qopt, metri coloana de lichid];
ne numarul de etaje al pompei;
Valoarea lui Hopt se obtine de pe curba conventionala a sondei sau din relatia (5.25).
Valoarea lui Hp se obtine de pe curba de functionare a pompei prezentata in fig. 5.11.
In cazul in care ne<0, inseamna ca pompei trebuie sa i se adauge un numar de

ne etaje.
S-a constatat ca in cazul limitarii debitului prin modificarea numarului de etaje al

pompei se obtine acelasi debit, dar cu un randament de circa doua ori mai mare decat in
cazul limitarii prin duze.
Din fig. 5.15 se observa ca prin micsorarea numarului de etaje al pompei,

randamentul instalatiei ramane in mod practic acelasi.
V.6. POMPE CENTRIFUGE INTRODUSE CU CABLU
Sistemul se recomanda in zonele greu accesibile precum si pe platformele

marine. Prin acest sistem se micsoreaza timpul de interventie necesar pentru
schimbarea instalatiei de fund, reducandu-se totodata si costurile aferente acestei
lucrari. De mentionat ca acest sistem se aplica numai la sondele care au coloane de
exploatare cu diametru mare.
In fig. 3.16 este prezentata o instalatie cu pompa centrifuga submersibila

suspendata prin cablu. Spre deosebire de instalatiile obisnuite, motorul se afla la
partea superioara si pompa la partea inferioara, motorul fiind racit de fluidul care
circula prin spatiul inelar dintre el si tevile de extractie. Lacasul de reazem are o
garnitura care etanseaza pe pompa si lacasurile in care patrund niste clicheti (catei)
care ies in afara atunci cand pompa este in lacas si cablul se slabeste. Astfel pompa
se blocheaza in lacas si nu poate fi aruncata in sus de presiunea de fund care creste
atunci cand pompa nu functioneaza. Cand se trage in sus cablul, acesta fiind in
legatura cu un ax care a impins cateii in afara, ii retrage si pompa se elibereaza din
locas.
Cablul este prevazut cu un dispozitiv de siguranta montat la racordul cablului,
pentru cazul cand pompa nu poate fi ridicata din lacas. Dispozitivul permite
degajarea cablului la o anumita forta la care acesta rezista, in sonda ramanand

numai racordul prevazut cu niste rizuri, astfel ca sa se poata instrumenta cu
usurinta dupa el.

. Figura 5.16. Schema de ansamblu a pompei centrifuge introduse cu
cablu
La schimbarea pompei sonda nu mai trebuie omorata, deoarece la tevile de

extractie este atasata o valva de siguranta sferica. Aceasta este mentinuta in
pozitie deschisa de catre presiunea de refulare a pompei ce actioneaza asupra unui
piston care deschide valva comprimand un arc. Daca pompa se opreste, presiunea
in tevi scade si arcul inchide supapa. In felul acesta sonda este in siguranta si
pompa poate fi extrasa.
Deasupra capului de pompare exista un prevenitor cu inchidere pe cablu,

peste care se monteaza un lubricator, astfel ca pompa poate fi introdusa si extrasa
sub presiune.
Instalatia de manevra (fig. 5.17) este montata pe un sasiu metalic fiind

transportabila. Mastul acestuia poate lucra vertical sau in pozitie inclinata. Mastul cu un
singur picior de 13,10 m, are la partea superioara un geamblac, fiind montat pe un cilindru
hidraulic care permite aplicarea unei forte suplimentare de tractiune, atunci cand apar
instrumentatii mai dificile.
Figura 5.17. Instalatia de manevra a pompelor centrifuge introduse cu cablu

Cablul este infasurat peste geamblac, trecut apoi peste o rola fixa de ghidare si de
aici peste niste role de intindere. De la rolele de intindere cablul merge la toba de
infasurare.
Mastul a fost proiectat pentru a facilita deservirea sondelor sapate inclinat de pe

platformele marine. Acesta poate lucra la o inclinare de 22030', 250, 27030', 300,sau in
pozitie verticala.
O alta caracteristica a mastului o constituie cilindrul hidraulic. Daca extragerea

pompei necesita o forta mai mare decat cea oferita de rolele de intindere, acestea sunt
blocate si se aplica o forta hidraulica de peste 45 tf. Aceasta forta este data de o pompa
hidraulica actionata de un motor Diesel.
V.7. EXEMPLU DE CALCUL
Datele initiale pentru sonda 720 sunt:
Date Sonda
720
Diametrul coloanei de exploatare, in 5 1/2
Oglinda sondei, m 2460
Interval perforat, m 2359-

2260
Presiunea de fund statica, bar 90
Presiunea de fund dinamica, bar 82
Presiunea in capul de eruptie, bar 6
Debitul sondei, m3/zi 19.8

Densitatea titeiului, kg/m3 840
Densitatea apei, kg/m3 1050
Vascozitatea titeiului, cP 3
Vascozitatea apei, cP 1
Tensiunea superficiala a titeiului, 25

dyn/cm
Tensiunea superficiala a apei, dyn/cm 60
Procentul de impuritati, % 73
Diferenta de nivel sonda-parc, m -20
Diametrul nominal al tevilor de 2 7/8

extractie, in
Indicele de productivitate, m3/zibar 6.5
SONDA 720 BOLDESTI:

Hsub=50m

m/s
2. Alegerea pompei:
Se alege o pompa REDA tip DN-280-45 E din seria 400cu urmatoarele caracteristici:
diametrul exterior :10.16mm;

limitele optime ale debitului: 1366 m3/zi;
limitele minima-maxima ale debitului: 1672 m3/zi;
inaltimea de pompare: 4.25 m/etaj;
puterea motorului electric: 0.045 cP
randamentul pompei: 30 %
3. Inaltimea de pompare pentru un etaj:
m/etaj
4. Puterea motorului electric pentru un etaj:
CP/etaj
5. Numarul de etaje necesar asigurarii inaltimii de pompare:
etaje
- se aleg doua sectiuni a cate 228.5etaje, total 457 etaje
6. Puterea necesara actionarii pompei:
CP
bar
pr este presiunea de refulare a pompei
cP
7. Alegerea motorului electric: se alege un motor electric seria 540
-puterea 8.5 CP
-tensiunea 367 V
-intensitatea 15 A
POMPAJUL HIDRAULIC
1.GENERALITATI
Pompajul hidraulic se poate realiza folosind pompe cu piston sau pompe cu jet, ambele
actionate hidraulic de catre un fluid motor.
POMPE HIDRAULICE CU PISTON
Pompele hidraulice cu piston utilizeaza principiul transmisiilor hidrostatice. Astfel, la

pompele hidraulice pistonul pompei este actionat direct de un motor hidraulic. Motorul este
actionat hidraulic de catre fluidul introdus de la suprafata unde se afla generatorul hidraulic.
Primul sistem de pompare avand la baza acest principiu a fost conceput si utilizat in anul
1875 ce H.W. Fawcett, fluidul motor fiind la acea vreme aburul. Utilizarea aburului limita
metoda doar pentru sondele cu diametre mari si adancimi mici, motiv pentru care treptat a fost
abandonata (1920). Pastrand principiul metodei, dar inlaturand dezavantajele constructive si
schimband fluidul motor s-au elaborat in continuare diverse solutii cum ar fi pompajul hidraulic
cu presiune oscilatorie (R.H. Russel in 1920). Si acest sistem s-a dovedit dezavantajos deoarece
datorita alungirii tevilor de extractie si compresibilitatii fluidului motor, volumul care trebuia
refulat de pompa de la suprafata pentru realizarea cursei pistonului pompei de adancime era
foarte mare. Aceasta conducea la diametre mari ale pistoanelor pompei de suprafata, care trebuia
sa realizeze in acelasi timp si presiuni de lucru ridicate. Tot datorita compresibilitatii fluidului
motor era dificila corelarea simultaneitatii pompei de suprafata cu agregatul de adancime.
Aceste dezavantaje au fost eliminate prin aparitia in anul 1932 a solutiei concepute de
firma KOBE, care asigura functionarea rectilinie alternativa a motorului de adancime prevazut
cu sistem de distributie in conditiile unui debit constant de fluid motor pompat de la suprafata.
Ulterior constructia acestor pompe s-a perfectionat continuu, detaliile constructive s-au
diversificat, solutia fiind preluata si de alte firme (BYRON-JACKSON, OILMASTER,
JOHNSON FLAGG, PACIFIC, DEMPSEY, SARGENT, ARMES, etc.), dar utilajul specific este
intalnit in limbajul curent tot sub denumirea de pompe KOBE.
5.2. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
In figura 5.1. este prezentata schema clasica a unei pompe hidraulice cu piston tip Kobe.
Pompa este alcatuita dintr-un motor hidraulic actionat de presiune 1, dintr-o pompa cu piston 2 si
un sertar (valva) de distributie 3. Coordonarea functionarii acestor trei elemente componente este
data de tija 4. Tija leaga cele doua pistoane si este strabatuta de un canal longitudinal prin
intermediul caruia se realizeaza atat ungerea pistoanelor, cat si egalizarea presiunilor care
actioneaza pe capetele tijei. Debitul fluidului motor este constant, dar datorita valvei de
Figura 5.1. Schema de functionare a
unei pompe hidraulice cu piston
distributie cu patru cai este dirijat succesiv pe fata

superioara, respectiv inferioara a pistonului motor, care
astfel executa miscarea alternativa.
In sonda se introduce o garnitura de tevi de extractie

prevazuta la partea inferioara cu un separator de gaze si cu
un dispozitiv de fixare a pompei hidraulice. Prin interiorul
acestei garnituri se introduce pompa hidraulica cu ajutorul
altei garnituri de tevi cu diametrul mai mic si se fixeaza in
dispozitivul de fixare, realizandu-se astfel si etansarea la
partea inferioara a celor doua garnituri de tevi. Prin tevile
inferioare se pompeaza de la suprafata fluidul motor care
poate fi titei sau apa.
Fluidul motor intra in motorul hidraulic prin valva de distributie cu patru cai.
Sertarul (vezi fig. 5.2.) dirijeaza atat fluidul motor
activ, cat si fluidul motor refulat. Considerand ca pistonul motor executa cursa
descendenta (fig. 5.2.a), fluidul motor sub presiune este dirijat de catre valva de
distributie 1 prin canalele 2 deasupra pistonului 3, in timp ce fluidul motor refulat de
sub piston este impins prin canalele 4, prin orificiile de evacuare ale valvei si apoi
prin canalele 5, in spatiul inelar dintre cele doua garnituri de tevi, de unde urca la
suprafata impreuna cu fluidul produs de sonda.
Figura 5.2. Sertarul de distributie a fluidului motor
Cand pistonul ajunge la sfarsitul cursei descendente (fig. 5.2.b), datorita

diametrului redus al capatului tijei, presiunea fluidului motor se exercita si pe fata
inferioara a valvei de distributie. Aceasta fata avand o suprafata mai mare decat
cea superioara, valva este deplasata in sus (fig 5.2.c), astfel ca fluidul motor este
acum dirijat prin canalele 4 sub piston si acesta incepe cursa ascendenta. Datorita
formei valvei de distributie, fluidul motor refulat de deasupra pistonului este impins
prin canalele 2, prin orificiile de evacuare ale valvei, apoi tot prin canalele 5 in
spatiul inelar.
Cand pistonul ajunge la sfarsitul cursei ascendente (fig. 5.2.d), portiunea de

diametru redus 7 a tijei din zona de deasupra pistonului pune in legatura fluidul
aflat sub valva cu canalele 5 unde presiunea este mai mica; astfel, presiunea mare
a fluidului motor impinge valva de distributie in jos ca in figura 5.2.a, apoi ciclul se
repeta.
In acelasi timp cu deplasarea pistonului motor se produce si deplasarea

pistonului pompei, ambele fiind fixate pe tija comuna 4. In cilindrul pompei (vezi fig
5.1.) se gasesc doua supape de admisie 5 si doua de refulare 6, primele
comunicand cu sonda prin canalele 7, iar celelalte punand in comunicatie interiorul
cilindrului pompei cu canalele de impingere a lichidului din sonda in spatul inelar.
Deci, spre deosebire de pompele de extractie obisnuite, pompa hidraulica tip Kobe
lucreaza cu dublu efect.
Pistonul pompei are o tija de prelungire 8 cu diametru egal cu cel al tijei pe
care se afla pistonul motor si pistonul pompei, tija de prelungire fiind prevazuta insa
cu un canal axial in scopul echilibrarii hidraulice a sistemului.
Pentru realizarea ungerii suprafetelor de frecare, pistoanele au cate un sant

circular care comunica cu canalul axial al tijei in care patrunde fluidul motor,
asigurand astfel ungerea acestor suprafete.
Jocul intre pistoane si cilindri este mult mai mic decat la pompele de
adancime obisnuite, si anume intre 0.3 si 0.5 miimi de inch.
In mod normal, cilindrul motor are acelasi diametru ca si cilindrul pompei.

Pentru debite de lichid mai mari, pistonul pompei are diametrul mai mare decat al
pistonului motor, iar la sondele de mare adancime, pentru a micsora presiunea de
lucru, pistonul motor are diametrul mai mare decat al pistonului pompei.
Constructiile perfectionate de pompe hidraulice cu piston sunt prevazute cu

valva de distributie construita astfel incat sa realizeze si controlul vitezelor si
acceleratiilor. Deoarece in deplasarea ei valva inchide si deschide o succesiune de
orificii care stabilesc legatura intre fetele active (de arii diferite), valva se va
deplasa cu viteze diferite in cursa sa de comutare. Astfel valva isi incepe comutarea
cu viteza ridicata, iar la trecerea prin zona comutarii canalelor de legatura viteza
este redusa pentru evitarea socurilor hidraulice, apoi valva trece in noua pozitie de
asteptare cu viteza ridicata.
Pompele hidraulice pot fi introduse cu tevile de extractie (fig. 5.3.) sau pot fi
introduse si extrase hidraulic - pompe libere (fig. 5.4.).
In cazul pompelor introduse cu tevi de extractie, pentru a folosi un singur

rand de tevi, acestea se fixeaza in coloana de exploatare a sondei printr-un packer
(fig. 5.3.b). Fluidul motor se pompeaza prin interiorul tevilor si se ridica la suprafata
prin spatiul inelar dintre tevi si coloana de exploatare. Sistemul poate fi aplica
numai la sondele cu ratii mici de gaze.
In cazul sondelor libere, introducerea si extragerea acestora, in si din sonda

se face prin circulatia fluidului motor,conform schemei din fig.5.4.b.
Figura 5.3. Pompe hidraulice introduse cu tevi

de extractie
In figura 5.4.b este reprezentata pozitia valvei cu patru cai
1, in patru situatii caracteristice. Introducerea (pozitia a doua) si
extragerea (pozitia a patra) pompei se realizeaza prin circulatia
fluidului in sensul necesar, dirijat prin valva cu patru cai. Dupa ce
pompa a ajuns jos si s-a fixat in lacas, se incepe pompare
fluidului motor. In acest sistem fluidul motor este pompat prin
garnitura de tevi de extractie cu diametru mare, ridicandu-se la suprafata prin cealalta
garnitura impreuna cu fluidul produs de sonda (pozitia a treia). Se observa ca supapa fixa
este normal inchisa, ea deschizandu-se doar in pozitia corespunzatoare functionarii pompei
datorita presiunii dinamice de fund.
In figura 5.4.b este reprezentata pozitia valvei cu patru cai 1, in patru situatii caracteristice.
Introducerea (pozitia a doua) si extragerea (pozitia a patra) pompei se realizeaza prin
circulatia fluidului in sensul necesar, dirijat prin valva cu patru cai. Dupa ce pompa a ajuns
jos si s-a fixat in lacas, se incepe pompare fluidului motor. In acest sistem fluidul motor este
pompat prin garnitura de tevi de extractie cu diametru mare, ridicandu-se la suprafata prin
cealalta garnitura impreuna cu fluidul produs de sonda (pozitia a treia). Se observa ca
supapa fixa este normal inchisa, ea deschizandu-se doar in pozitia corespunzatoare
functionarii pompei datorita presiunii dinamice de fund.

Pentru extragerea pompei la suprafata, cu ajutorul valvei cu patru cai se inverseaza
sensul de circulatie al fluidului motor in instalatie si anume facand ca acesta sa patrunda in
sonda prin
Figura 5.4. Pompe hidraulice libere
garnitura de tevi cu diametru mic. In aceasta situatie fluidul motor isi exercita presiunea sub
pompa, aceasta este scoasa din locas si ridicata spre suprafata. In momentul in care a ajuns
la suprafata, pompa este prinsa intr-un cap de lansare special, dispozitivul de agatare a
pompei angajandu-se intr-un zavor. Prin deplasarea capului de lansare pompa poate fi apoi
scoasa din sonda.
Folosirea pompelor libere este avantajoasa deoarece acestea pot fi schimbate rapid
printr-o simpla manevra a valvei cu patru cai, fara sa mai fie necesara deplasarea la sonda a
unei instalatii de interventie. De asemenea, la pompele libere se poate atasa un manometru
de fund, inregistrarile de presiune putandu-se executa si interpreta foarte rapid.
Se recomanda controlul pompelor cel putin o data la doua luni.
Cele mai utilizate pompe hidraulice sunt cele de tip KOBE-ARMCO.
5.3. AVANTAJELE POMPAJULUI HIDRAULIC
Pompele hidraulice se preteaza mai bine decat oricare alta metoda artificiala de
extractie a titeiului la sondele cu adancimi mari. De altfel, cea mai adanca sonda exploatata
artificial (5500 m) a functionat in pompaj hidraulic. Pompajul hidraulic prezinta si alte
avantaje:
poate produce o gama mare de debite la sondele cu presiuni mici de fund;
este adecvat pentru pomparea titeiurilor grele si vascoase;
este recomandabil la extractia titeiului din sondele deviate;
utilizeaza un cap de pompare simplu, care ocupa spatiu mic si poate fi plasat intr-o
capsula inchisa (sub apa).
5.4. SISTEME DE CIRCULATIE A FLUIDULUI MOTOR
Calitatea fluidului motor si, in special continutul de particule solide

influenteaza durata de functionare a pompei.
Pierderea de fluid motor depinde de uzura creata de particulele abrazive si de

vascozitatea acestora. Continutul in solide nu trebuie sa depaseasca 10..15 ppm
(parti per milion), adica (10..15)10-3 kg pentru titeiuri avand rt cuprinsa intre
0.825 si 0.875.
Pentru titeiurile mai grele si mai vascoase, (cu rt cuprinsa intre 0.9 si 0.92) se
poate admite un continut in solide ceva mai mare, in timp ce pentru apa, care este
mai putin vascoasa, continutul in solide trebuie sa fie mai mic. Diametrul maxim al
particulelor solide nu trebuie sa depaseasca 15 m, iar continutul maxim de sare
trebuie sa fie sub 3.7 kg/100m3.
Exista in industrie doua sisteme de circulatie a fluidului motor: sistemul

deschis si sistemul inchis.
5.4.1. SISTEMUL DESCHIS DE CIRCULATIE A FLUIDULUI MOTOR
Figura 5.5.Pompaj hidraulic in sistem deschis
In acest sistem (vezi fig. 5.5) fluidul motor care a efectuat deplasarea
pistonului si este refulat se amesteca cu fluidul produs de sonda. Fluidul motor
folosit la acest sistem este titeiul; acesta, avand calitati lubrifiante , nu trebuie
tratat. Apa tratata s-ar amesteca cu fluidul venit din strat si, prin urmare, costul
tratarii ei ar fi foarte mare in acest caz. Exceptie ar fi numai cazul in care s-ar folosi
un titei foarte greu, la temperaturi de fund foarte mari care ar face ca vascozitatea
lui sa scada sub 1 cSt si ar necesita adaugarea unui lubrifiant.
Un titei vascos si mai greu se preteaza la sistemul deschis deoarece dupa ce

este refulat se dilueaza amestecandu-se cu fluidul produs de strat si poate fi mai
usor adus la suprafata.
De asemenea, titeiul folosit ca fluid motor conduce la o mai buna intretinere a pompelor
de la suprafata, la acestea utilizandu-se pistoane de metal in locul celor cu garnituri.
Supapele pompei sunt de tip scaun cu bila si dureaza mai mult decat cele cu disc folosite
atunci cand se lucreaza cu apa.
Pe de alta parte, titeiul este mai elastic decat apa (t>a) si nu creeaza
cresteri de presiune ca apa, cresteri care conduc la deteriorarea partilor
componente ale conductei si pompei.
Titeiul, avand vascozitatea mai mare decat cea a apei, conduce la pierderi
mai mici de fluid motor pe la jocurile dintre suprafetele ce culiseaza una in raport cu
alta.
Sistemul deschis se poate realiza cu doua randuri de tevi (fig. 5.3.a) sau cu
un singur rand de tevi daca amestecul fluid motor refulat si fluid din strat este
produs prin coloana sondei (fig. 5.3.b). Similar pentru pompele libere (figurile 5.4. si
5.6.).
De remarcat ca schemele prezentate in figurile 5.3.a si 5.6.b permit separarea

gazelor din fluidul produs de sonda si aspirat de catre pompa. Schemele 5.3.b si
5.6.a implica aspirarea gazelor de catre pompa.
Figura 5.6. Pompe libere cu un singur rand de tevi
5.4.2. SISTEMUL INCHIS DE CIRCULATIE A FLUIDULUI MOTOR
Acest sistem necesita, indiferent de tipul pompelor, un rand de tevi in plus pentru
returul fluidului motor care, in acest caz, are circuit separat fata de fluidul produs de
sonda (fig. 5.7 si 5.8). Din aceasta cauza acest sistem nu este prea raspandit. El se
foloseste totusi in situatii
Figura 5.7. Pompaj hidraulic in sistem inchis
speciale: in cazul titeiurilor vascoase (rt>0,930), a celor cu proprietati slabe

de ungere (rt<0,780), sau la cele cu impuritati solide. Datorita faptului ca rezervorul
de fluid motor este relativ mic, se intrebuinteaza mai mult pe platformele marine, in
cazul exploatarilor limitrofe aglomerarilor urbane sau cand intervin anumiti factori
ecologici. In acest sens, ca fluid motor se foloseste apa care prezinta mai putine
probleme din punct de vedere ecologic decat titeiul sub presiune. Fiind in sistem
inchis, costul tratarii apei nu reprezinta o problema, folosindu-se curata.
Un alt avantaj al apei ca fluid motor este faptul ca necesita presiuni de

pompare mai mici decat titeiul. Apei i se adauga lubrifianti si inhibitori de coroziune;
totodata oxigenul trebuie eliminat.
De regula, daca nu intervin factori care sa impuna acest

sistem se foloseste sistemul deschis. Ca fluid motor se alege titeiul,
deoarece aditivii adaugati apei se pierd in sistemul deschis, astfel
incat apa ar trebui tratata in permanenta.
Figura5.8. Pompe hidraulice liber in

sistem inchis
5.5. INSTALATIA DE POMPAJ HIDRAULIC
5.5.1. ECHIPAMENTUL DE SUPRAFATA
Echipamentul de suprafata este format din: pompa triplex, manifoldul de distributie,

sistemul de separatoare, decantoare si rezervoare si capul de pompare (vezi figurile 5.5 si
5.7).
Pompa triplex. Fluidul motor este pompat sub presiune de la suprafata cu ajutorul
unei pompe triplex cu cilindrii in pozitie verticala avand cuplaj plunger-cilindru (liner) de
tipul metal pe metal, iar supapele de aspiratie si de refulare de tipul cu bila. Se mai folosesc
si pistoane metalice cu garnituri de etansare in loc de camasa.
Pompa este prevazuta cu dispozitive auxiliare de siguranta (de descarcare),
manometru, pompa de colectare a pierderilor la cutia de etansare si eventual, pompa de
supraalimentare (volumica rotativa sau centrifuga).
Supapele de siguranta pentru scurgerea presiunii, in caz ca aceasta este prea mare,
nu sunt legate la linia de aspiratie, ci la o conducta separata care duce la rezervorul din care
se trage fluidul motor. Acest lucru este necesar in special atunci cand se lucreaza cu titei,
deoarece trecerea brusca a acestuia de la presiune mare la presiune mica favorizeaza
iesirea unei cantitati de gaze din solutie. Aceste gaze duc la micsorarea eficientei volumice a
pompei. Pentru amortizarea pulsatiilor este necesar un amortizor hidraulic, mai ales daca se
lucreaza cu apa, iar pe conductele de aspiratie este necesara o camera de acumulare pentru
a preveni fragmentarea lichidului in dopuri.
Reglarea debitului de fluid motor se face prin alegerea corespunzatoare a dimensiunii

plunger-camasa din gama interschimbabila a pompei. Acest mod de reglare este insa
aplicabil doar in cazul unei pompe unice care deserveste o singura sonda. Varianta
recomandabila insa din punct de vedere economic este cea a centralelor de pompare,
situatie in care de la statia de pompare (mai multe pompe in paralel) sunt deservite toate
sondele aflate la o distanta acceptabila de aceasta statie. Pompele de aceeasi
tipodimensiune, plasate in paralel, permit o mare flexibilitate de adaptare la parametrii
necesari de lucru (presiuni si debite) ai statiei de pompare.
Manifoldul de distributie are rolul repartizarii, reglarii si masurarii debitului de fluid

motor pentru fiecare sonda. El este conceput in sectiuni modulare care pot fi usor adaugate
sau indepartate in functie de necesitati.
Manifoldul de distributie este dotat pentru fiecare sonda cu o valva de control al

debitului, care pentru un orificiu fix de trecere a lichidului mentine o presiune constanta si
deci debitul pompat in sonda ramane constant.
Figura 5.9. Valva de control a debitului
Valva de control al debitului (fig 5.9) are in compunere urmatoarele elemente

principale:
a) Valva principala 1, echilibrata, a carei deschidere depinde de pozitia tijei

sale. Pozitia acestei tije se auto stabilizeaza prin echilibrul fortelor ce
actioneaza asupra sa si anume: eforturile din arcurile 3 si 6 si forta
datorata presiunii diferentiale pe membrana 4. La partea inferioara, tija
este prevazuta cu cilindrul de echilibrare hidraulica 5.
b) Valva pilot 2 care este comandata de roata de mana 7 prevazuta cu o
scala gradata in unitati de debit. Prin interstitiul valvei pilot se produce o
cadere de presiune (presiune diferentiala):
Aceasta presiune diferentiala actioneaza de jos in sus asupra membranei,

deoarece prin orificiul A presiunea p 2 se exercita pe fata sa inferioara, iar prin
orificiul B presiunea p3 se exercita pe fata superioara membranei.
Presupunand o crestere aleatoare fata de debitul programat, rezulta o

crestere a presiunii diferentiale, deci o forta suplimentara ascendenta asupra
membranei. Aceasta ridica tija, reducand deschiderea valvei principale 1, astfel
debitul tinzand automat sa revina la valoarea initiala.
Capul de pompare este simplu, avand ca parti principale un burlan pentru

lansarea si extragerea pompelor libere si ventilul cu patru cai (fig. 5.4.b).
Modalitatile de echipare a sondei in vederea exploatarii acesteia prin pompaj

hidraulic sunt redate in figurile (5.3, 5.4, 5.6 si 5.8). Pompele hidraulice se pot
adapta la aproape orice dimensiune de tevi de extractie, de la 1 1/4in diametru
interior pana la 41/2 in diametrul exterior. Pompele libere necesita un diametru
interior minim de 2 m in pentru tevile de extractie.
Modul de simbolizare a unei pompe hidraulice obisnuite este de exemplu:

2 /2 11/4 1in care prima cifra se refera la diametrul interior al tevilor de
1
extractie (in), in care este introdusa pompa (sau cu care este introdusa), a doua
cifra reprezinta diametrul pistonului motor (in), iar a treia diametrul pistonului
pompei (in).
Exista si pompe notate cu simbolul
21/2 17/16 11/8 1, reprezentand pompe hidraulice cu
doua pistoane, ultima cifra reprezentand diametrul celui de-al
doilea piston al pompei (in). De asemenea exista si pompe cu
doua motoare si doua pistoane de pompa, sau cu doua
pistoane motoare si un piston de pompa. Asemenea pompe
permit extragerea unor debite mai mari, necesitand in schimb
presiuni de pompare la suprafata mai mari.
Tot pentru extragerea unor debite mai mari se pot folosi

si pompe hidraulice in tandem (fig. 5.10). Aceste pompe
necesita insa debite mari de fluid motor si in consecinta o
putere instalata mai mare.
Figura 5.10. Pompe hidraulice in tandem
Randamentul de eficienta (eficienta volumica) a acestor pompe este

influentat in mod negativ de prezenta gazelor libere in fluidul aspirat. In mod
obisnuit, atunci cand presiunea de aspiratie a pompei este sub 30 bar, iar ratia
gaze-lichid este mai mare de 100 m 3N/m3 se impune separarea si scurgerea gazelor,
asa cum se observa din figurile 5.3.a, 5.4, 5.6.b, 5.8, putandu-se atasa chiar un
separator de gaze. Aceste pompe nu prezinta spatiu mort si randamentul lor
volumetric este mai mare comparativ cu pompele cu prajini, pentru aceleasi conditii
de aspiratie.
In sensul celor aratate mai sus, nu se recomanda o proiectare avand un

randament volumetric mai mic de 50 %.
O valoare absolut limita ar fi 30%. Daca gazele nu pot fi separate, se impune sa se
lucreze cu o presiune de fund mai mare. Ideal este sa se asigure separarea si scurgerea
gazelor.
5.6. PARAMETRII FUNCTIONALI
Debitul de fluid extras. Debitul de fluid extras de pompa cu dublu efect se

calculeaza cu relatia
(5.1)
in care:
Ap: suprafata activa a pistonului pompei,
s: lungimea cursei pistonului,
n: numarul de curse pe minut,
vp: randamentul volumetric al pompei.
Determinarea capacitatii pompei care aspira si gaze
Pentru a determina volumul de fluid pe care trebuie sa-l aspire pompa

pentru a produce un debit de lichid dat, atunci cand aceasta aspira si gaze, trebuie
sa se tina seama de eficienta sau randamentul volumetric al pompei, vp. Deoarece
la pompele hidraulice cu piston spatiul mort este practic zero, randamentul
volumetric al pompei va fi egal cu:
(5.2)
unde:
: debitul de gaze corespunzator presiunii de aspiratie p a
Asa dupa cum se observa din relatia anterioara randamentul volumetric este
legat direct de ratia gaze-lichid corespunzatoare aceleiasi presiuni daca sonda
produce numai titei si gaze.
Daca pompa aspira titei, apa si gaze, ratia gaze-lichid corespunzatoare

presiunii de aspiratie va fi egala cu:
(5.3)
unde:
pa: presiunea absoluta de aspiratie,

rs: ratia de solutie corespunzatoare presiunii p a,
T: temperatura la aspiratia pompei,
Z: factorul de abatere de la legea gazelor perfecte, corespunzatoare

presiunii pa,
Ra: ratia de apa ( ),
blichid: factorul de volum al lichidului
bt, ba: factorul de volum al titeiului, respectiv al apei corespunzatoare

presiunii pa
Qt, Qa: debitul de titei, respectiv de apa.
Daca pompa aspira numai titei si gaze, relatia (5.3) devine:
(5.4)
Deci cunoscand randamentul volumetric cu ajutorul relatiei (5.2) se poate
determina volumul de fluid pe care trebuie sa-l aspire pompa ( )

pentru a produce un debit de lichid dat, atunci cand aspira si gaze.
Pentru a intelege mai bine cele expuse, se considera un exemplu practic care
sa ilustreze totodata si metodologia de calcul. Datele necesare efectuarii exemplului
practic sunt urmatoarele:
-presiunea de zacamant, pc=140 bar;
-presiunea dinamica de fund, pd=70 bar;
-debitul de lichid brut, Ql=24 m3/zi (Qt=16 m3/zi, Qa=8 m3/zi) ;
-ratia de apa, Ra=Qa/Qt=0,5 m3/m3 ;

-presiunea de saturatie, psat=150 bar;
-ratia gaze-titei, RGT=90 m3N/m3.
Se cere sa se determine volumul pe care trebuie sa-l aspire pompa pentru a

produce la suprafata un debit de lichid Q l=24 m3/zi respectiv Ql=28,7 m3/zi.
Tinand seama ca pd/pc =70/140=0,5 si inlocuind aceasta valoare in relatia lui

Vogel rezulta :Qt max=23 m3/zi respectiv Ql max=34,5 m3/zi (din care 33% apa).
Cunoscand Ql max=34,5 m3/zi si pc=140 bar cu ajutorul relatiei lui Vogel se

determina presiunea dinamica de fund corespunzatoare debitului brut Q l=28,7
m3/zi. Rezulta pd=46,2 bar.
Pentru Ql=24 m3/zi, pd=pa=70 bar, Ra=0,5 si RGT=90 m3N/m3 rezulta:
Corespunzator lui pa=70 bar, rs=40 m3N/m3 si bl=1,09.
Conform relatiei (5.3) rezulta:
iar in baza relatiei (5.2) :
Deci volumul de fluid pe care trebuie sa-l aspire pompa (in 24 ore pentru a
produce la suprafata 24 m3/zi lichid), va fi :
din care 24 m3/zi titei si apa, iar 13 m3 gaze la presiunea de 70 bar.
Pentru cea de-a doua varianta, Q l=28,7 m3/zi, pd=pa=46,2 bar, Ra=0,5, rs=25
m N/m3 si bl=1,1 rezulta :
3
si
Volumul de fluid pe care trebuie sa-l aspire pompa in acest caz este:
Comparind cele doua variante se observa o productie suplimentara de titei de

4,7 m /zi , pompa trebuie sa aspire 21 m3/zi fluid in plus. In consecinta pistonul
3
motor trebuie sa vehiculeze o cantitate si mai mare de fluid motor, in functie de

raportul suprafetelor celor doua pistoane A p/Am, Amfiind suprafata activa a pistonului
motor.
Apare deci, un consum de energie suplimentar, a carui cost se poate compara

cu valoarea titeiului obtinut in plus.
Pompa se alege in primul rand in functie de diametrul interior al tevilor de

extractie si debitul de lichid pe care trebuie sa-l extraga. Intervine, in continoare,
raportul Ap/Am care este legat de presiunea de pompare la suprafata.
Debitul Q aspirat este recomandabil sa corespunda la 85% din debitul maxim

al pompei, corespunzatoare numarului maxim de curse pe minut. Daca exista mai
multe pompe care indeplinesc aceasta cerinta, atunci se alege cea care are raportul
Ap/Am minim. Aceat lucru presupune un A m cu valoare mare, care asigura o presiune
minima la suprafata si in sonda si deci mai putine pierderi de fluid motor, prin
spatiile libere dintre suprafetele care culiseaza.
Debitul de fluid motor. Debitul de fluid motor depinde de debitul real produs
de pompa, de randamentul volumetric al pompei si al motorului, precum si de
volumele create prin deplasarea pistoanelor, exprimate in m 3/zi/cursa/minut.
Se fac urmatoarele notatii:
q1: debitul de fluid motor, m3/zi/cursa/minut

Q'1: debitul teoretic de fluid motor ( ), m3/zi
Q1: debitul real de fluid motor pompat ( ), m3/zi
q4: debitul aspirat de pistonul pompei, m 3/zi/cursa/minut
Q'4: debitul teoretic produs (aspirat) de pompa,( ), m3/zi
Q4: debitul real produs de pompa ( ), m3/zi. Daca sonda produce

si apa:
Q5: debitul de titei, m3/zi
Q6: debitul de apa, m3/zi
vm: randamentul volumetric al motorului
vp: randamentul volumetric al pompei.
Debitul real de fluid motor rezulta din relatia:
(5.4)
Rezulta:
(5.5)
La o pompa noua randamentul volumetric al motorului este de aproximativ

95 % iar cel al pompei de 90 %. Se recomanda sa se utilizeze 90 % si respectiv 85
% pentru valorile randamentului si sa se aleaga o pompa care sa functioneze cu un
numar de curse pe minut de pana la 85 % din numarul maxim de curse pe minut.
Daca pompa aspira si gaze, randamentul volumetric al pompei se determina

cu relatia (5.2).
Pentru a intelege mai bine cele expuse, se considera un exemplu practic care
sa ilustreze totodata si metodologia de calcul. Datele necesare efectuarii exemplului
practic sunt urmatoarele:
-debitul pe care trebuie sa-l produca pompa, Q 480 m3/zi;
-se alege o pompa careia ii corespundq1=2,64 m3/zi/cursa/min. si q4=2,144

m3/zi/cursa/min.
-randamentul volumetric al motorului,vm=0,9;
-randamentul volumetric al pompei, vp=0,85.
Se cere sa se determine debitul de fluid motor necesar.
Din relatia (5.5) rezulta:
O alta modalitate de a calcula debitul de fluid motor este urmatoarea:
-tinand seama de randamentul volumetric al pompei rezulta:
-numarul de curse pe minut va fi egal cu:
curse/minut.
Deci pompa trebuie sa aspire prin deplasamentul pistonului ei 94,11 m 3/zi

pentru ca in realitate sa debiteze 80 m 3/zi. Pe de alta parte trebuie ca n=43,89
curse/minut sa se afle sub valoarea de 80% din numarul maxim de curse.
Prin urmare debitul teoretic de fluid motor Q1 va fi egal cu:
In realitate, pentru a face fata si pierderilor de fluid motor, trebuie sa se

pompeze un debit Q1 egal cu:
Presiunea de pompare la suprafata. Pentru determinarea presiunii la
suprafata, la pompa triplex, se scrie echilibrul fortelor generate de presiunile
p1..p4 (fig. 5.1). Valorile acestor presiuni sunt:
(5.6)
unde:
H: adancimea de fixare a pompei,
: pierderile de presiune prin frecari in tevile de extractie prin care se

pompeaza fluidul motor,
: presiunea la suprafata (la pompa triplex)
(5.7)
unde:
:densitatea amestecului (fluid motor plus fluid produs de sonda)
:pierderile de presiune prin frecari in tevile de extractie prin care circula

amestecul (fluidul motor plus fluidul produs de sonda). La unele pompe amestecul
circula prin coloana (fig, 5.3.b si 5.6), p 2 este egal cu p3numai la sistemul deschis.
: presiunea in capul de pompare.
(5.8)
unde:
: densitatea fluidului produs de sonda,
h: submergenta pompei,
: presiunea de aspiratie a pompei.

In cazul sistemului inchis de circulatie a fluidului motor rezulta:
(5.9)
unde:
- reprezinta pierderile de presiune prin frecari in tevile de refulare a

fluidului motor,
-presiunea la suprafata in tevile de refulare.
(5.10)
unde:
-reprezinta pierderile de presiune prin frecari in tevile (fig, 8) prin care

circula fluidul produs de sonda (debitat de pompa) sau in spatiul inelar daca se
foloseste packer.
Din echilibrul fortelor generate de aceste presiuni rezulta:
(5.11)
Din relatia (5.11), se determina valoarea lui , la care se adauga si

pierderile de presiune prin pompa pp. Deci:
(5.12)
relatie valabila atat pentru sistemul deschis cat si pentru cel inchis (la sistemul
deschis p2 egal cu p3)
Relatia (5.12) se mai poate scrie, tinand seama de relatia (5.6) si sub forma:
(5.7)
de unde rezulta valoarea lui ps:
(5.8)
Valoarea maxima admisa pentru ps este de 350 bar.
Pierderile de presiune prin pompa cuprind pierderile de presiune din pompa cu

piston motor (motorul hidraulic) cat si cele din pompa propriu-zisa. Valoarea lui pp se
determina cu ajutorul diagramei din fig, 5.11, in functie de vascozitatea cinematica a
fluidului motor la temperatura de la nivelul pompei, de raportul nr. de curse/ nr. maxim de
curse (%) si de tipul pompei.
Figura 5.11. Nomograma pentru calculul pierderilor de presiune in pompa

hidraulica
EXEMPLU DE CALCUL
Datele initiale pentru cele doua sonde sunt:
Date Sonda
720
Diametrul coloanei de 5 1/2

exploatare, in
Oglinda sondei, m 2460
Interval perforat, m 2359-

2260
Presiunea de fund statica, bar 90
Presiunea de fund dinamica, bar 82
Presiunea in capul de eruptie, 6

bar
Debitul sondei, m3/zi 19.8
Densitatea titeiului, kg/m3 840
Densitatea apei, kg/m3 1050
Vascozitatea titeiului, cP 3
Vascozitatea apei, cP 1
Tensiunea superficiala a titeiului, 25
dyn/cm
Tensiunea superficiala a apei, 60

dyn/cm
Temperatura de fund, C 70
Procentul de impuritati, % 73
Diferenta de nivel sonda-parc, m -20
Diametrul nominal al tevilor de 2 7/8

extractie, in
Debitul estimat a fii extras 25
Indicele de productivitate, 6
m3/zibar
SONDA 720 BOLDESTI:
1. Se alege agregatul de pompare KOBE tip A1 21 -1 fixat la adancimea de

2235 m, cu urmatoarele caracteristici:
debitul de fluid motor q1=0.342 m3/zi/cursa/min;
debitul aspirat de pistonul pompei q4=0.334 m3/zi/cursa/min;
turatia maxima nmax=121curse/ min;
raportul suprafetelor pistoanelor R=1
2. Numarul de curse/ min ale agregatului de pompare:

curse/ min (57.64% din nmax)
3. Debitul de fluid motor:
m3/zi
4. Debitul total de lichid extras:
m3/zi
5. Presiunea necesara la pompa triplex:
densitatea amestecului
m3/zi
m3/zi
vascozitatea amestecului:
cP
viteza fluidului in spatiul inelar:
m/s
Numarul Reynolds:
Coeficientul caderilor de presiune prin frecare:
Caderile de presiune datorate frecarilor in spatiul inelar sunt:
bar
Presiunile p2 si p3 vor fi:
bar
Adancimea de submergenta a pompei:
(Hd este inaltimea dinamica de pompare- calculata la capitolul 3)
Densitatea fluidului debitat de sonda:
kg/m3
Presiunea p4:
bar
Caderea de presiune in tevi:
bar
m/s

6. Se alege o pompa triplex KOBE-ARMCO cu pistoane de 3/4 in si presiunea

maxima de 277.2 bar.
7. Puterea hidraulica este
CP
CONCLUZII
Orice proiect de exploatarea zacamintelor de hidrocarburi fluide isi propune extragerea din
zacamant a unei cantitati de exploatarea zacamintelor de hidrocarburi fluide isi propune
extragerea din zacamant a unei cantitati cat mai mari de titei si gaze (fara a afecta energia
proprie a zacamantului ) raportat la un cost minimal.
Sistemele de extractie nu se pot aplica insa la concurenta , ci particularizand pe

fiecare in parte in functie de conditiile fiecarui zacamant , in mod implicit fiecarei sonde,
astfel:
eruptia artificiala continua se aplica ,de obicei , sondelor cu capacitate de

productie si presiuni de fund relativ mari;
Alegerea sistemului de extractie trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:
costul schimbarii sistemului de extractie si valoarea cheltuielilor de exploatare;
valoarea ratiei gaze-lichid ; daca aceasta este mare atunci constituie un avantaj
sistemului de liftare si un impediment pompajului;
adancimea la care se afla zacamantul;
agresivitatea mediului de lucru;

existenta surselor suplimentare de energie;
modul de scadere a energiei zacamantului;
Unul dintre sistemele moderne de extractie il constituie Pompajul Moineau,

sistem adaptabil foarte usor aproape la orice tip de zacamant , avand implicatii
favorabile din punct de vedere tehnico-economic , printre care amintim :
instlare rapida;
randament mare;
durata mare de functionare;
intretinere simpla;
sensibilitate mica la coroziune;
consum redus de energie;
debite de la 0,3 la 900 m3/zi;
ratii mari apa titei;
debiteaza continuu si constant , evitandu-se astfel pulsatiile in curgere;
vehiculeaza fluide cu vascozitate foarte ridicata.
BIBLIOGRAFIE
1. Beca Constantin , Prodan Dan
Geologia zacamintelor de hidrocarburi , Editura Didactica si

Pedagogica , Bucuresti , 1983
2.Cretu Ion
Hidraulica generala si subterana , Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti , 1983
3. Corneliu Popescu , Mihai Pascu Coloja
Extractia titeiului si gazelor asociate , Editura

Tehnica , Bucuresti , 1993 , vol. I si II
4. Ioachim Grigore , Popa Constantin
Exploatarea zacamintelor de
hidrocarburi Editura Tehnica , Bucuresti ,
1977.
5. Petre Nicolae , Petre Chitu-Militaru
Extractia titeiului prin pompaj cu

prajini , Editura Tehnica , Bucuresti , 1986.
6. Kermit E. Brown
The technology of artificial lift methods , The

University of Tusla , Oklahoma , 1980.
7. Soare Alexandru , Bratu Constantin
Cercetarea hidrodinamica a zacamintelor

de hidrocarburi , Editura Tehnica , Bucuresti ,
1987
http://www.referatele.com/diverse/PROIECT-DE-DIPLOMA-INGINERIA-P317.php

Proiect Diploma Proiectare Sonda Plopeasa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Diploma Proiectare Sonda Plopeasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE DIPLOMA

ANALIZA SI PROIECTAREA REGIMULUI TEHNOLOGIC

OPTIM DE FUNCTIONARE LA UN GRUP DE SONDE

Atat pe plan national cat si pe plan mondial se pune problema

Cea mai mare contributie la aprovizionarea cu energie o are

Cresterea continua a necesarului de titei si gaze naturale pe

Intrucat costul lucrarilor de foraj este astazi din ce in ce mai

Referitor la acest ultim aspect, o atentie deosebita s-a acordat

Dintre aceste metode, eruptia artificiala si-a dovedit

Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a

T re b u i e acordata o atentie cu totul deosebita controlului

Aceste cauze pot fi cunoscute numai printr-un control riguros si

Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de laborator si

Dispunand astfel de o metoda de determinare a

presiune cat mai exacta, curba de variatie a presiunii construita pe

PREZENTAREA GEOLOGICA A STRUCTURII BOLDESTI

Ca si structurile Pacureti, Filipesti Silistea, Arbanasi, Berca, Ceptura Urlati,

1.2. SCURT ISTORIC

Sarmatianul de la Boldesti a fost introdus oficial in exploatare in anul 1951 .Se

Studiile initiale,confirmate anterior de comportarea in exploatare ,arata

Se estimeaza ca fata de neuniformitatea zacamantului,eficienta recuperarii,in

1.3. CADRUL GEOLOGIC

Structura Boldesti reprezinta un anticlinal cu axa mare de 12 km si axa mica de 2,5

Depozitele Sarmatianului se situeaza concordant peste cele ale Tortonianului si

Capcanele care au dus la acumularea hidrocarburilor sunt situate in seria superioara

Caracteristica Sarmatianului este variatia de litofacies atat pe verticala cat si pe

Primul etaj al Pliocenului, Meotianului, este dispus concordant peste Sarmatian si se

complexul Meotian II (M II) separat in trei pachete nisipoase grezoase separate de

complexul Meotian intermediar (Mint) separat de complexul M II printr-un orizont

complexul Meotian I (M I) situat la circa 50 m sub limita stratigrafica Meotian

Pentru Sarmatian, aceasta falie este principalul element, determinand incalecarea

1.6. CAPCANELE SI DISTRIBUTIA FLUIDELOR

Capcanele puse in evidenta in cadrul structurii Boldesti sunt capcane structurale

Determinarea distributiei fluidelor in zacamant pentru complexele productive ale

1.7. PROPRIETATILE FIZICE ALE MEDIULUI POROS

SI ALE FLUIDELOR DIN ZACAMANT

Parametrul U.M. Val o a r e a m e d i e

Densitatea titeiului Kg / dm3 0,840

Sarmatian Factorul de volum al - 1.180

Ratia initiala de solutie Sm3 / m3 60

Presiunea de saturatie At (Mpa) 130(13.0)

Presiunea initiala At (Mpa) 254(25.4)

Factorul de volum al - 0,0169

Tem p e r a t u r a d e C (K) 80(353.15)

Ratia initiala de solutie Sm3 / m3 128

Presiunea de saturatie At (Mpa) 140(14.0)

Presiunea initiala At (Mpa) 291(29.1)

Factorul de volum al - 0,0424

Tem p e r a t u r a d e C (K) 90(363.15)

1.8. COMPORTAREA SONDELOR IN EXPLOATARE

Analiza comportarii in exploatare a condus la formularea urmatoarelor constatari

sondele exploatate prin pompaj cu prajini au debite intre 0,7 74 m3/zi;

impuritatile produselor de sonde nu sunt in concordanta cu pozitia acestora pe

principalele dificultati sunt legate de frecventa mare a stricarii coloanelor sondelor.

In concluzie, in proiectarea functionarii sondelor si alegerea echipamentului trebuie

POMPAJUL DE MARE ADANCIME

II.1. Principii generale

Sistemul de exploatare prin pompe de adancime se aplica atunci

Randamentul energetic al pompajului este superior eruptiei

In Romania peste 80% din totalul sondelor productive sunt in

Dupa modul de actionare exista doua categorii: pompaj cu prajini

Marea majoritate a sondelor in pompaj sunt echipate cu pompe,

Pompele de adancime pot fi introduse cu prajinile sau tevile de