Sunteți pe pagina 1din 4

Persnlichkeiten Historische

und Kultur

Johann Wolfgang von Goethe (28 august 1749 - 22 martie 1832)


Una dintre cele mai importante personaliti ale culturii universale. Este autorul
operei "Faust" i al volumului "Suferinele tnrului Werther/ Die Leiden des jungen
Werthers. A fost citat ca fiind "cea mai important personalitate german din toate
timpurile" de ctre germanii chestionai ntr-un sondaj realizat de ctre institutul
Forsa, pentru cotidianul Bild. Sondajul a fost realizat pe un eantion de circa 2.000
de persoane din Germania.

Albert Einstein (14 martie 1879 - 18 aprilie 1955)


S-a nascut n Ulm, Germania si si-a petrecut tineretea la Mnchen, unde familia sa
detinea un mic atelier de produse electrice. n anul 1905, Einstein a publicat dintr-o
lovitura rezultatele mai multor studii teoretice, care l-au facut deodata cunoscut si
care aveau sa revolutioneze fizica. Primul si cel mai important studiu cuprinde prima
expunere completa a teoriei relativitatii restrnse, n care demonstreaza ca teoretic
nu este posibil sa se decida daca doua evenimente care se petrec n locuri diferite,
au loc n acelasi moment sau nu.

Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn - d. 26 martie


1827, Viena)

A fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria
muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranziie ntre perioadele clasic i
romantic ale muzicii. El a lsat posteritii opere nemuritoare, printre care:

9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Od


bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptat ca imn oficial al Uniunii Europene)
5 concerte pentru pian i orchestr (remarcabile al 4-lea i al 5-lea Imperialul)
Un concert pentru vioar i orchestr
Missa solemnis
32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-
a Appassionata)
Sonate pentru vioar i pian (mai cunoscut Sonata Kreutzer)
16 cvartete pentru coarde
Opera Fidelio

Johann Sebastian Bach


A fost un compozitor german i organist din perioada baroc, considerat n mod unanim ca unul dintre cei
mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectual, stpnirea
mijloacelor tehnice i expresive i pentru frumuse ea lor artistic. A fost un muzician din copilarie . .
Printre lucrrile muzicale ale lui Johann Sebastian Bach se gsesc numeroase corale
protestante prelucrate, care au la baz melodii de origine popular.

Martin Luther

In 1517, cand Martin Luther si-a fixat cele 95 de Teze pe usa unei biserici din Wittenberg (Germania) cu
scopul de a provoca adevarul, a inceput Reforma care a modificat, pentru secole, aliantele politice si
religioase. Luther a rmas ascuns n Eisenach, ncepnd s lucreze la traducerea Noului Testament n
limba german. A fost unul dintre cele mai ample lucrri ale sale, care a durat 10 ani. S-a ntors la
Wittenberg pe 1521, unde micarea de reform iniiat de scrierile sale lua amploare. Nu mai era doar o
cauz teologic: devenise una politic.

Hermann Hesse (n. 2 iulie 1877, Calw, Germania d. 9 august 1962, Montagnola,
Elveia)
Scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur pe anul 1946. Este faimos pentru romanele
sale Der Steppenwolf (Lupul de step)- 1927 , Das Glasperlenspiel (Jocul cu mrgele de sticl)- 1943 i
Siddhartha-1922.

Albrecht Drer (n. 21 mai 1471, Nrnberg - d. 6 aprilie 1528, Nrnberg)


A fost un pictor german, creator de gravuri i teoretician al artei, una din personalit ile de seam ale
istoriei universale a artei. Opera sa impregnat de ideile Rena terii, Umanismului i Reformei a exercitat
o deosebit influen n special asupra arti tilor germani i olandezi de mai trziu. Cu cele cca. 350 de
gravuri n lemn i 100 gravuri n cupru a contribuit n mod hotrtor la dezvoltarea gravurii ca form de
art de sine stttoare.

Richard Strauss (n. 11 iunie 1864, Mnchen d. 8 septembrie 1949, Garmisch-


Partenkirchen)
A fost compozitor i dirijor german, strlucit reprezentant al muzicii cu program. I-a urmat ca dirijor lui
Hans von Bllow la conducerea orchestrei din Meiningen. A dirijat la operele din Berlin, Mnchen,
Viena.Realizeaz o sintez modern a unui romantism aflat n prelungirea idealului clasic.

Paul Thomas Mann


S-a nscut la 6 iunie 1875 la Lbeck. A fost un romancier i eseist german, unul dintre marii scriitori ai
secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur pe anul 1929 (argumentul principal fiind
romanul Casa Buddenbrook). A scris opt romane, peste treizeci de povestiri, o dram epic, numeroase
eseuri; un amplu jurnal i o rsfirat coresponden i ntregesc opera. Faima i-au statornicit-o cele patru
romane mult cunoscute, Casa Buddenbrook, Muntele vrjit, tetralogia Iosif i fra ii si, Doctor Faustus
mpreun cu patru romane mai puin cunoscute, Altea regal, Lotte la Weimar, Alesul, Mrturisirile
escrocului Felix Krull. Dintre povestiri, celebre cu deosebire sunt Tonio Krger, Moarte la Vene ia, Mario
i vrjitorul, Capetele schimbate i Legea. Majoritatea eseurilor au fost consacrate unor scriitori, cu
precdere germani, dar i rui, precum i ctorva filosofi, psihologi i compozitori germani.

Carl Friedrich Gauss


Scrierile lui Gauss (404 la numr, doar 178 publicate) sunt destinate mai multor domenii, de la discipline
ale matematicii, fizicii i pn la geodezie, sau astronomie. A fost n general un solitar, lucru deprins din
copilrie, reinndu-i mare parte din gnduri, temndu-se pentru reputa ia sa, astfel nemprt indu- i
ideile comunitii tiinifice dect atunci cnd era foarte sigur de demonstra ia lui. Se apleca asupra unor
domenii restrnse, fa de restul adoptnd o atitudine rece, ca de ghea (a a cum i arta Humboldt lui
Schumacher, ntr-o scrisoare din 18 octombire 1828). Nu i plceau disputele, nici formalitile,
iar dac ar fi dorit, ar fi putut fi un excelent profesor iar ideile sale prezente n
notie, nsemnri, ar fi grbit dezvoltarea matematicii. Un conservator i un
naionalist, Gauss, i admira naintaii, aa numiii cercettori-aristocrai, cei care
fr griji materiale, se puteau dedica tiinei avnd avnd asigurat securitatea
financiar. Geniul su se oprea ns la grania tiinei, prefernd lectura uoar, fr
autori la mod n vremea sa Goethe, Schiller, sau Shakespeare.

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria d. 30 aprilie


1945, Berlin)
A fost un om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Na ional-Socialist (NSDAP), cancelar al
Germaniei din 1933, iar din 1934 conductor absolut (Fhrer) al Germaniei. Ajuns la putere n 1933,
Hitler, a transformat ara ntr-o dictatur monopartid bazat pe ideologia totalitarist i autoritarist a
naional-socialismului. Politica sa expansionist agresiv este considerat principala cauz a izbucnirii
celui de-al Doilea Rzboi Mondial, soldat cu pierderi omene ti colosale. De numele su sunt legate
numeroase crime mpotriva umanitii, printre care punerea n aplicare a unui plan na ionalist i rasist de
exterminare n mas a evreilor i altor indezirabili din Europa, precum i lichidarea adversarilor politici
din Germania. Hitler a fost ales omul anului n 1938 de ctre revista american Time.
Odilo Globocnik
Dupa aderarea la Partidul Nazist, in 1930, a devenit foarte repede un jucator cheie in angrenajul gandit de
Hitler. Cunoscut pentru rolul sau de administrator al Operatiunii Reinhard (exterminarea sistematica a
evreilor inceputa in 1942), Odilo a jucat un rol crucial in procesele de eliminare a evreilor, fiind totodata
un liant intre Hitler si socialistii nationalisti din Austria. La 31 martie 1945 a fost capturat de trupele
britanice, dar s-a sinucis cu ajutorul unei capsule de cianura.

Hermann Goering
Comandantul sef al Fortelor Aeriene Germane, "Luftewaffe", Goering a fost un lider nazist de top,
politician redutabil si un bun pilot de vanatoare. In 1941 este desemnat al doilea conducator in ierarhia
Partidului Nazist, dupa Adolf Hitler. Infiintarea primelor lagare de concentrare hitleriste si a Gestapo-ului
(politia secreta de stat) sunt evenimente strans legate de numele sau. La 09 mai 1945 este capturat de
soldatii americani, fiind condamnat la moarte prin spanzurare. Cu o noapte inainte de executie se sinucide
cu o pastila de cianura.

Heinrich Himmler
Puternic influentat de vechea scriptura hindu, "Bhagavad Gita", Himmler a fost omul fara de care visul lui
Hitler ar fi fost inutil. Cunoscut sub numele de Big Boss in Partidul Nazist, Himmler era seful tuturor
fortelor interne si externe de securitate, care impartaseau cultul nazist. El a coordonat asasinarea a peste 6
milioane de evrei, 500.000 de rromi, nenumarati prizonieri de razboi precum si oameni pe care nazistii ii
considerau nedemni pentru viata. La 22 mai 1945 a fost arestat de catre o unitate a armatei britanice, in
Germania de Vest, dar a doua zi, inainte de inceperea interogatoriilor, se sinucide cu o capsula de
cianura. Era la moda cianura pe atunci

Adolf Eichman
Nascut intr-o familie de industriasi, Eichman este considerat artizanul Holocaustului,
posedand talente organizatorice incontestabile. Dupa razboi a fugit in Argentina
unde a lucrat pentru Mercedes Benz, dar in 1960 este capturat de Mossad-ul
israelian. Dupa mai multe procese, este gasit vinovat si spanzurat in 1962.

Blobel Paul
Participant in Primul Raboi Mondial, Blobel a fost un membru eminent al Partidului
Nazist, responsabil de moartea a 59.018 oameni. A fost unul dintre artizanii
invadarii URSS de catre Germania, fiind, totodata, creierul procesului de
exterminare rasiala si politica din regiune. Dupa ce a fost capturat, la 8 iunie 1951,
a fost spanzurat in inchisoarea Landsberg din Bavaria.

Josef Kramer
Cunoscut sub numele de "Fiara din Belsen", s-a remarcat prin spiritul sau malefic,
fiind administratorul celebrelor camere de gazare din lagarul de concetrare de la
Auschwitz. In 1945 a fost arestat de militarii britanici, in timp ce se afla in lagarul de
la Bergen-Belsen. Dupa un proces de trei luni, Kramer a fost condamnat la moarte
si, la 13 decembrie 1945, este spanzurat la inchisoarea Hamelin.

Ernst Kaltenbruner
A fost cea mai importanta figura a SS-ului german, liderul acestuia pentru mut timp.
Inainte sa se alature Partidului Nazist, a profesat ca avocat in Salzburg si Linz. A fost
capturat de SUA in 12 mai 1945, fiind acuzat de crime impotriva umanitatii. Pe 16
octombrie 1946 a fost execuatat prin spanzurare.