UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
APROBAT
la Consiliul profesoral
al Facultii de Drept
din 04 mai 2017

Test 33

Pentru examenul de licen DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul I: Etapele activitii infracionale

1.1. Caracterizai pregtirea de infraciune. (3 puncte)

In principiu, orice infractiune, pentru a fi comisa in conditii optime trebuie sa fie precedata de o
pregatire prealalbila, care insa este formata din diferite activitati.Actul de pregatire este mai putin
decit un act de executare, el nu poate constittui un inceput de executare a infractiunii, in cazul
acesta ar fi vorba despre o tentativa. Exista 3 tipuri de acte de pregatire. 1.Materiale creaza
conditii materiale ce usureaza savirsirea infractiunii. 2.Morale- culegerea informatiiilor in
legatura cu victima si relatiile sociale din micromediul social. 3 Organizatorice au menire de a
recruta complici de a realiza intelegeri.Actul de pregatire se comite numai cu intentie in baza
hotaririi infractionale. Conform prevederilor Codului penal prin pregatire de infractiune se
intelege: Intelegerea prealalbila de a savirsi o infractiune, procurarea, fabricarea, sau adaptarea
mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intentionata pe alata cale, de conditii pentru savirsirea
ei daca, din cauze independente de vointa faptuitorului, infractiunea nu si-a produs efectul.
1.2. Analizai trsturile i modalitile tentativei de infraciune (5 puncte)
Conform codului penal se considera tentativa de infractiune actiunea sau inactiunea intentionata
indreptata nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni, daca din cauze independente de vointa
faptuitorului, acestea nu si-a produs efectul. Tentativei de infractiune ii sunt caracteristice
urmatoarele trasaturi: 1. Este posibila doar in cazul infractiunilor intentionate, si se comite doar
cu intentie. 2. Se caracterizeaza prin orientarea nemijlocita a actiunilor infractorului la realizarea
componentei infractiunii corespunzatoare. 3. Se realizeaza partial latura obiectiva a componentei
infractiunii. 4. Activitatea infractionala este intrerupta din cauze independente de vointa partilor.
Modalitatile 1. Tentatitva neterminata (intrerupta)se caracterizeaza prin realizarea incompleta a
actiunii tipice descrise de norma de incriminare si intreruperea executarii inaintea de producerea
urmarilor prejudiciabile din cauze independente de vointa infractorului 2. Tentativa Terminata
realizarea integrala a actiunii tipice descrise de norma de incriminare, dar fara producerea
urmarilor prejudiciabile din cauze independente de vointa infractorului. 4. Tentativa improprie
cu privirea la obiectul infr. se caracterizeaza prin savirsirea de catre infractor a actiunilor care,
desi sunt indreptate asupra unui obiect determinat, in virtutea unei erori admise nu creaza un
pericol real si nici nu poate provoca vreo dauna. Cu privirea la mijloacele infractiuniise
caracterizeaza prin savirsirea de catre infractora actiunilor care nu fac posibila consumarea
infractiunii din cauza mijloacelor folosite inapte dupa calitatile sale fizice.
1.3. Proiectai o spe n care s fie prezent un concurs real dintre o infraciune
continu i o infraciune progresiv. (7 puncte) Conursul real exist atunci cnd persoana,
prin dou sau mai multe aciuni (inaciuni), svrete dou sau mai multe
infraciuni.Infractiunea continua detinerea ilegala a armei, infractiunea prelungita furtul a
 doua sau a mai multor apartamente. In momentul in care a fost retinut pentru furt, sa depistat
ca cetateanul X detinea illegal o arma. Astfel a fost condamnat pentru ambele infratiuni.

Subiectul II: Recursul n anulare i recursul n interesul legii

2.1. Relatai despre condiiile i temeiurile recursului n anulare. (3 puncte)

Recursul reprezinta o cale extraordinara de atac,si poate fi folosit dupa ce au fost folosite toate
caile ordinare de atac.Conform codului de procedura penala, drept temei de declarare a
recursului in anulare servesc hotarile irevocabile, in scopul reparararii erorilor de drept comise
la judecarea cauzei, si anume in cazul in care hotarirea atacata a fost afectata de un viciu
fundamental. La fel un alt temei este si in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului
informeaza Guvernul despre depunerea cererii. Trebuie de mentionat si faptul ca recursul in
anulare este inadmisibil in cazul in care se bazazeaza pe alte motive decit cele sus mentionate,
sau daca este declarat repetat,
2.2. Comparai procedura examinrii recursului n anulare i a recursului n interesul
legii. (5 puncte)
Recursul in interesul legii reprezinta si el, o cale extraordinara de atac prin care se asigura
interpretarea si aplicarea unitara a legii penlae si de procedura penala. Atit in cazul recursului in
anulare cit si in cazul recursului in interesul legii, ambele sunt examinate de catre Colegiul Penal
al Curtii supreme de justitii, sau in cazul recursului in anule de catre Colegiul Largit al CSJ. In
cazul ambelor tipuri de recurs la examinare participa Porcurorul general, sau procurorul
desemnat de el, si aparatorul partiii care a declarat recursul in anulare, sau in privinta careia a
fost declarat. Spre deosebire de recurul in anulare, in cazul recursului in interesul legii,
presedinbtele CSJ, desemneaza 3 judecatori pentru a intocmi un raport asupra recursului.
Trebuie mentionat faptul ca defapt, procedura de examinare a recursului in anulare, difera de
procedura de examinare a recursului in interesul legii, in cazul recursului in anule fiind o
procedura mai simpla. In cazul recursului in interesul legii el urmeaza a fi judecat in termen de
cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu votul majoritatii judecatorilor
prezenti.
2.3. Apreciai importana recursului n anulare i a recursului n interesul legii. (7
puncte)
Atit recursul in anulare cit si recursul in interesul legii, reprezinta doua cai extraordinare de atac,
care de altfel au un rol important in infaptuirea justitiei echitabile. Inexistenta unui
control asupra activitatii instantelor judecatoresti , poate produce mari perturbari in judecarea
cauzelor penale , prin amanari inutile si abuzive , prin nesocotirea procedurii prevazute de lege ,
dar poate produce si comiterea de grave erori in solutionarea cauzelor , fie prin stabilirea gresita
a faptelor si a vinovatiei , fie prin prin aplicarea gresita a legii penale sau civile. Instituirea unui
control asupra modului in care s-a desfasurat judecata ori s-a solutionat o cauza penala
inseamna , in primul rand , un mijloc de prevenire a in calcarii legii si a erorilor judicare ; intr-
adevar , judecatorii , stiindu-se controlati , vor incerca sa procedeze conform legii si sa dea
solutii corecte, este important a metiona ca recursul in anulare cit si recursul in interesul legii
ajuta la realizarea scopuluii general al recursului si anume controlul din partea instantelor
superioare.Din cele mentionate poate concluziona ca recursul in anulare si recursul in interesul
legii constituie o importanta garantie pentru stat cit si pentru persoanle interesate in solutionarea
legala si temeinica a cauzelor penale.
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
APROBAT
la Consiliul profesoral
al Facultii de Drept
din 04 mai 2017

Test 34

Pentru examenul de licen DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul I: Traficul de fiine umane. Proxenetismul

1.1. Identificai momentul de consumare a infraciunilor prevzute la art.165 i 220 CP RM. (3

puncte) 16
1.2. Determinai deosebirile dintre infraciunile prevzute la art.165 i 220 CP RM. (5 puncte)
17
1.3. Stabilii dac ar fi oportun sau nu completarea Capitolului XIII din partea general a
Codului penal cu articolul 13414 Prostituie, care s aib urmtorul coninut: Prin
prostituie se nelege practicarea de acte sexuale cu diferite persoane care beneficiaz de
serviciile prostituatei, aceasta urmrind s-i procure, pe o asemenea cale, mijloace de
existen sau principalele mijloace de existen. (7 puncte) 18

Subiectul II: Revizuirea procesului penal

2.1. Descriei cazurile revizuirii. (3 puncte)

Revizuirea are caracterul unei cai de atac de fapt, fiindca provoca o reexaminare de fapt a
cauzei. Dintre cazurile de revizuire pot fi mentionate urmatoarele care sunt prezute de codul de
procedura si anume:
1. S-a stabilit prin hotaririe irevocabila ca martorul a facut cu buna stiinta declaratii
mincinoase, sau expertul a prezentat cu buna stiinta concluzii false, sau ca corpurile
delicte sau procesele verbale, ori alte acte ale judecatorului sunt false, sau ca a fost facuta
intentionat o traducere gresita, ceea ce a dus la adoptarea unei hotariri contrar legii
2. Sa stabilit printr-o sentinta ramasa definitiva ca judecatorii si procurorii au comis abuzuri
in cursul judecarii acestei cauze ce constituie infractiunni. Astfel pentru declansarea
revizurii in acest caz este necesara realizarea unor conditii legate atit de subiecti speciali
ai infractiunii, de faza savirsirii infractiunii, cit si de relevanta infractiunii savirsite de
subiect asupra legalitatii si temeiniciei hotaririi care necesita a fi revizuita
3. S-a stabilit printro sentinta ramasa definitiva ca persoanele care au efectuat urmarirea
penala in cauza au savirsit abuzuri ce constituie infratiuni, care au dus la pronuntarea unei
hotariri neintemeiate sau contrare legii. Pentru declansarea revizuirii in acest caz este
necesar ca infratiunea comisa de catre persoanele care au efectuat urmarirea penala in
cauza data sa fi dus la darea unei hotaririri ilegale si neintemeiate, de exemplu pot fi
considerate motive, neefectuarea anumitor acte de urm. Pen.
4. S-au stabilit alte circumstante de care nu avea cunostinta instanta atunci kind a dat
hotarirea si care ele insele sau impreuna cu alte imprejurari dovedesc nevinovatia celui
condamnat, sau ca acesta a savirist o infractiune mai putin grava, sau mai grava decit cea
 pu care a fost condamnat, sau dovedesc vinovatia celui achitat. Astfel pentru initierea
revizurii este necesar ca imprejurarile noi sa duca la o solutie diametral opusa.
2.2. Comparai procedura de deschidere i judecare a revizuirii cu procedura revizurii cauzei
n urma pronunrii hotrrii de ctre Curtea European a Drepturilor Omului. (5 puncte)
2.3. Proiectai o hotrre de admitere a revizuirii n cazul constatrii existenei a dou sau mai
multor hotrri judectoreti irevocabile ce nu se pot concilia. (7 puncte)

Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

eful Departamentului Drept penal eful Departamentului Drept Procedural

Brnza Sergiu, dr. hab. n drept, prof. univ. Belei Elena, dr. n drept, conf. univ.

________________ ________________
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT

APROBAT
la Consiliul profesoral
al Facultii de Drept
din 04 mai 2017

Test 35

Pentru examenul de licen DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul I: Cauzele care nltur rspunderea penal sau consecinele condamnrii

1.1. Caracterizai amnistia i graierea. (3 puncte)

Amnistia reprezinta o modalitate de liberare de rapsunde penala si pedeapsa penala. Amnistia
este un act de clementa al puterii legiuitoare (Parlamentul RM) acordat prin lege organica
privind unele infractiuni savirsite anterior date prevazute in actul normativ care are efect
inlaturarea raspunderii penale, a executarii penale, precum si a altor consecinte. Amnistia
reprezinta o renuntare din parte puterii publice la aplicarea raspunderii si pedepsei pentru
restabilirea ordinii de drept incalcata. Ea insa inlatura doar consecintele penale ale faptei, nu
si pe cele civile sau contraventionale. Gratierea este un act de clementa al puterii de stat
prin care in temeiul unor considerente social politice si de politica penala cei condamnati
sunt iertati de obligatia de a executa pedeapsa penala ori prin care se dispune scurtarea
duratei de executare a pedepsei sau prin care o pedeapsa mai grea ca natura este inlocuita cu
una mai usoara. Gratirea poate fi acordata oricarei persoane indiferent de caracterul si
gravitatea infractiunilor pentru a caror savirsire au fost pedepsite, indiferent de categoria si
cuantumul pedepsei aplicate. Ea se acorda in temeiul cererilor depuse de persoanele
condamnate, sau de rudele acestora, de deputatii in parlament, de asociatii obstesti.
1.2. Determinai reieind din prevederile legii penale momentul stingerii antecedentelor
penale. (5 puncte)
Prin stingerea antecedentelor penale a unui condamnat se intelege integrarea completa a cestuia
prin infaptuirea si inlaturarea pentru viitor a tuturor incapacitatilor si interdictiilor ce decurg
in general dintr-o hotarire de condamnare si prin repunerea lui din punct de vedere moral si
social, in situatia pe care o avea inainte de condamnare. Conform prevedrilor codului penal,
momentul stingerii antecedentelor penale este urmatorul. Se considera ca persoana nu are
antecedente penale din momentul liberarii de pedeapsa penala, din momentul liberarii
potrivit actului de amnistie, de raspundere penala, in cazul liberarii potrivit actului de
amnistie sau gratiere, de executare a pedepsei, la fel in cazul persoanelor condamnate cu
suspendarea conditionata a executarii pedepsei, daca in termenul de proba, ea nu a fost
anulata, in cazul persoanelo condamnate la inchisoare pentru savirsirea unei inractiuni
usoare sau mai putin grave din momentul expirarii termenului de 2 ani dupa executarea
pedepsei, in cazul persoanelor condamnate la inchisoare pentru savirsirea unei infractiuni
grave momentul stingerii este de 6 ani dupa executarea pedepsei, in cazul persoanelor
condamnate la inchisoare pentru savirsirea unei infractiuni deosebit de grave momentul
stingerii este expirarea termenului de 8 ani dupa executarea pedepsei, si in cazul persoanelor
condamnate la inchisoare pentru savirsirea unei infractiuni excepional de grave- momentul
stingerii antecedentelor penale este de 10 ani dup aexecutarea pedepsei
 1.3 Mitrofan a executat pedeapsa cu nchisoare de 1 an i 8 luni pentru distrugerea
masivelor forestiere.
Dup expirarea a 3 ani din ziua executrii pedepsei, poate fi considerat Mitrofan reabilitat?
Argumentai rspunsul. (7 puncte)
Conform codului penal infractiunea de distrugere a masivelor forestirea urmeaza a fi inclusa in
categoria infractiunilor mai putin grava, deoarece pentru ea este prevazut o pedeapsa privativa
delibertate de pina la 3 ani inclusiv, astfel ea nu poate fi incadrata in cadrul infractiunilor usoare.
Art 111 CP prevede ca persoana care a savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava se
considera reabilitat din momentul expirarii unei perioade de 2 ani din momentul executarii
pedepsei. Astfel putem mentiona ca Mitrofan se va considera reabilitat.

Subiectul II: Acordul de recunoatere a vinoviei

2.1. Relatai despre avantajele aplicrii instituiei acordului de recunoatere a vinoviei. (3

puncte)
2.2. Comparai procedura acordului de recunoatere a vinoviei cu procedura judecrii pe
baza probelor administrate la faza de urmrire penal. (5 puncte)
2.3. Apreciai dreptul instanei de judecat de a refuza acceptarea acordului de recunoatere a
vinoviei. (7 puncte)

Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

eful Departamentului Drept penal eful Departamentului Drept Procedural

Brnza Sergiu, dr. hab. n drept, prof. univ. Belei Elena, dr. n drept, conf. univ.

________________ ________________
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT

APROBAT
la Consiliul profesoral
al Facultii de Drept
din 04 mai 2017

Test 36

Pentru examenul de licen DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul I: Banditismul

1.1. Definii noiunea de band armat, utilizat n art.283 CP RM. (3 puncte) 64

1.2. Determinai deosebirile dintre infraciunile specificate la art.188 i 283 CP RM. (5 puncte)
65
1.3. Stabilii care ar fi efectele pozitive i/sau cele negative ale unei eventuale completri a alin.
(2) art.145 CP RM cu circumstana agravant nsoit de banditism (dup modelul oferit
de lit.) alin.2 art.105 din Codul penal al Federaiei Ruse). (7 puncte) 66

Subiectul II: Termenele n procesul penal

2.1. Definii i caracterizai diferite categorii de termene n procesul penal. (3

puncte) Conform codului de procedura penala termenele sunt intervale de timp in cadrul
carora sau dupa expirarea carora pot fi efectuate anume actiuni procesuale.In literatura de
specialitate sa mentionat ca termenul este o limitare de ordin cronologic, in indeplinirea
unor acte, sau efectuarea lor. In raport cu efectele pe care le produc, termenele se impart
in: dilatorii, peremptorii, orinduitorii. Dilatorii - sunt acele termene inauntrul carora este
oprita indeplinirea anumitor activitati procesuale. El reprezinta un impediment pemtru
efectuarea unui act, el amina efectuarea actului pina la expirarea termenului. Peremptorii
sunt acelea inauntrul carora trebuie sa fie indeplinit sau efectuat un act. EL obliga la
indeplinirea unor acte mai inainte de expirarea lui. Neindeplinirea actului inauntrul
termenului prevzut de lege conduce la decaderea din exercitiul dreptului, de aceasta el
mai este numit si imperativ. Orinduitorii sunt acele termene care fixeaza o perioada
inauntrul careia se recomanda efectuarea unui act procesual. El nu atrage dupa sine
sanctiuni procedurale, insa poate atrage sanctiuni disciplinare, pentru personalul care da
dovada de neglijenta. Dupa interesul ocrotit termenele pot fi 1.Substantiale, 2.
Proceduarale. Substantiale - termenele prescriptiei tragerii la raspundere penala,
termenele liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen. Procedurale sunt impuse
de intere pur procedurale, fiind necesare pentru sistematizarea si disciplinarea activitatilor
procesuale.
 2.2. Analizai constatrile CtEDO n cauza Holomiov vs Moldova. (5 puncte)
Cu privire la cauza Holomiov vs Moldova pot fi mentionate urmatoarele, si anume faptul
ca in momentul pronuntarii hotaririi Curtea Europeana a notat ca procedurile penale
impotriva reclamantului care au inceput la 24.01.02 se aflau inca pe rol in instanta. Astfel
era vorba despre o perioada de 4 ani si 9 luni. Cu privirea la complexitatea cauzei, curtea
a constat ca porcedurile in cauza s-au referit la mai multe fapte de frauda, si o acuzatie
de complexitate. Cu toate acestea insa in perioada 23 mai 2002 si 11 ianuarie 2006 au fost
audiate doar 4 persoane. La fel trebuie de mentionat ca CSJ si CSM au solictat insantei sa
grabeasca examinarea cauzei. Cu privire la reclamant sa mentionat ca el a depus mai
multe cereri si a schimbat aparatorii de mai multe ori, insa art. 6 nu cere ca persoana
acuzata de infractiune sa coopereze activ cu insanta si ca un reclamant nu poate fi criticat
pentru faptul ca a folosit pe deplin posibilitatile oferite de legislatia nationala pentru
apararea drepturilo sale. In ceea ce priveste actiunile sau mai bine spus inactiunile
autoritlor, ele au contribuit mai mult la intirzieri, in special in cea de a doua parte a
procedurilor. Timp de 5 luni nu a avut loc nici o sedinta din cauza unui conflict de
competenta. La fel mai multe sedinte au fost aminate, fie din cauza absentei judecatorului
sau al procurorului.Intre sedinte erau stabilite intervale lungi de timp. La fel curttea a
observat ca pe tot parcursul procedurilor reclamantul care avea probleme de sanatate a
fost tinut in arest fara asistenta medicala. Astfel, avind in vedere cele mentionate mai sus
Curtea a considerat ca durata procedurilor nu corespunde cerintei termenului rezonabil.
Prin urmare a existat o violare a art 6 $1 al Conventiei.
2.3. Modelai o situaie de nclcare a termenelor rezonabile. (7 puncte)
( Daca ceva nu e bine ziceti ) Mircescu,la 20 mai 2004 a fost accidentat intr-un accident
rutier produs in sectorul centru al Capialei. La 18 decembrie 2004 cauza a fost trimisa in
judecata. La 29 aprilie 2009 instanta la condamnat pe Birlanu in baza art 264 la 6 ani de
inchisoare. La fel la obligat sa achite lunar o suma de bani pentru recuperarea lui
Mircescu. Pe parcursul procesului de judecata sedintele au fost aminate de mai multe, din
cauza neprezentarii fie a judecatorului, fie a procurorului. Atit CSJ cit si CSM au
informat instanta despre desfasurarea mai rapida a procesului. In prezent Mircescu a
atacat hotarirea la CEDO invocind violarea art 6 $1 al Conventiei

Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

eful Departamentului Drept penal eful Departamentului Drept Procedural

Brnza Sergiu, dr. hab. n drept, prof. univ. Belei Elena, dr. n drept, conf. univ.

________________ ________________