Cracan Daniela, grupa 6, anul II

PROVOCRILE PEDAGOGIEI CONTEMPORANE

de Vasile Chi
Cartea supus analizei a aprut n anul 2002, la editura Presa Universitar Clujean,Cluj-
Napoca. Lucrarea i propune s prezinte beneficiile pedagogiei interactive, structuri de nvare
eficiente,active pentru toat viaa i concepute de coala modern. De asemenea, prezint aplicaii
ale acestora n diferite ri, precum i implementarea reformei n nvmntul romnesc cu
beneficile ei dar i neajunsurile aplicrii reformei la noi n ar (profesorii sunt specializai n grab,
programe ncrcate,se neglijeaz valoarea formativ a cunotinelor, discrepan ntre teorie i
practic).
Conceptul de curriculum operaional la noi n ar,o dat cu debutul reformei,mai ales dup
1996,apare ca operator pedagogic principal care pornete de la portretul personalitii cerute de
societate; n proiectarea curriculumului se aplic principiul seleciei i esenializrii.
Dup prezentarea conceptului de curriculum,autorul prezint un studiu de caz referitor la
impactul reformei de curriculum pentru nvmntul obligatoriu, care scoate n eviden
neajunsurile reformei de curriculum.
Micarea de nnoire pedagogic (a aprut n sec. XIX-XX) impune o educaie nou-
pedagogia experimental ce integreaz dou dimensiuni: pregtirea elevilor pentru nevoile lumii
moderne i formarea pedagogic i metodologic a cadrelor didactice.Noua coal experimental
pune accentul pe rolul formativ al practicii pedagogice. n unele state, precum Anglia, cea mai mare
parte a pregtirii profesorilor se face n coli i n slile de clas, reducndu-se semnificativ orele de
curs n amfiteatre.
Cercetarea pedagogic caut soluii noi n pregtirea teoretic i practic a profesorilor.Una
dintre soluii ar fi combinarea practicii directe cu studiul nregistrrii video care ar permite
studeniilor s descopere o varietate mai larg de situaii educaionale.
coala contemporan trebuie s se defineasc prin atribute ca : accesibilitate, creativitate,
flexibilitate,continuitate. nvarea asistat de calculator devine un suport n proiectarea predrii, n
dirijarea nvrii.
Autorul evideiaz, n continuare, trecerea de la coala tradiional, ,,construcie vagon,
elevi aezai n clasicul ir indian,care insufla teama de comunicare, conformismul, sufocarea
personalitii, la noua pedagogie care atest rolul de operator pedagogic principal-curriculum-ului.
Definiiile contemporane asupra curriculum-ului se focalizeaz pe relaiile dintre
componentele procesului didactic: obiective didactice, mijloace de instruire, coninuturile predrii,
rezultatele nvrii.
Cracan Daniela, grupa 6, anul II

n curriculum nu se poate prefigura informaia total. Astzi, domeniile cunoaterii:

tiinele,artele, reprezint surse de selecie i organizare a curriculum-ului colar. n proiectarea
dimensiunilor de volum i structur ale curriculum-ului nu se pornete de la ct de vast i divers
este cultura ci de la portretul personalitii cerute de societate.
Ariile curriculare proiectate i activitiile colare prevzute n interiorul fiecreia, schieaz
itinerarii de studiu potrivit particularitilor de vrst i individual,de legitiile psiho-pedagogice
ale nvrii colare. Acestea acoper domenii interdisciplinare sau nrudite, deoarece didactica
tradiional a trasat granie artificiale ntre diferite domenii ale activitii colare.
Elaborarea unui curriculum eficient e o problem de cercetare pedagogic ce are n vedere
progresele tinei, dar i dinamica teoriilor, conceptelor, paradigmelor. Proiectarea curriculum-ului
reprezint un ansamblu de operaii de identificare a coninuturilor i condiiilor instruirii eficiente:
documente i suporturi curriculare-planul de nvmnt i programe colare,
manuale colare i alte suporturi(culegeri de texte,fie,caiete de lucrri,etc.).
Proiectarea noului curriculum se sprijin pe un set de principii ale politicii educaionale:
principiul descentralizrii i flexibilizrii,principiul descongestionrii programelor colare,
principiul eficienei, principiul compatibilizrii, principiul seleciei i ierarhizrii culturale,
principiul funcionalitii.Un alt element important este definirea finalitiilor pentru cele trei cicluri
ale nvmntului pre-univesitar: primar, secundar inferior, secundar superior(liceu).
Autorul arat c se ignor taxonomia obiectivelor educaionale,dar este de acord c reforma
a adus un evantai larg de inovaii: formarea cadrelor didactice, implicarea familiei, elaborarea de
noi manuale,etc.Vasile Chi valorific i importana proiectrii curriculum-ului integrat
(multidisciplinar, interdisciplinar, transdisciplinar) deoarece i viaa se deruleaz n ipostaze
combinate, provoacnd astfel individul la o cunoatere global.
Observnd schimbrile din ce n ce mai numeroase, autorul concluzioneaz c omenirea va
trebui s se adapteze rapid la aceste schimbri, iar coliile vor fi chemate s fie pro-active.
Cracan Daniela, grupa 6, anul II

PEDAGOGIE
de Ioan Bonta

Lucrarea ,,Pedagogie reprezint o sintez a rezultatelor experienei sale didactice i

tiinifice, constituindu-se ca o surs informativ valoroas pentru pregtirea pedagogic a viitorilor
profesori i pentru perfecionarea pregtirii psihopedagogice a cadrelor didactice.

Conceput ca o surs de informare tiinifico-didactic, lucrarea servete att pentru

pregtirea pedagogic a studenilor din toate profilele nvmntului superior care doresc s devin
cadre didactice, ct i pentru perfecionarea pedagogic a cadrelor didactice de toate specialitile
din nvmntul romnesc. Lucrarea este structurat pe patru capitole: Fundamentele pedagogiei,
Didactica sau teoria nvmntului, Sistemul instituional de educaie, Complementele pedagogiei.

Ioan Bonta definete pedagogia ca fiind tiina care studiaz legile educaiei tinerei
generaii n special i ale omului n general. Pedagogia pregtete pe studeni, viitori profesori,
pentru a doua profesie, aceea de dascl, de educator, de profesor. Referindu-se la educabilitate,
pedagogul afirm c aceasta privete omul ca fiin educabil, fapt finalizat n ceea ce denumete
,,homo educandus(omul care se educ, care este educabil). Educabilitatea, sub raport teoretic, este
o categorie pedagogic fundamental care exprim puterea sau ponderea educaiei n dezvoltarea
personalitii. Factorii principali ai dezvoltrii personalitii sunt: ereditatea ca vector intern; mediul
ca vector extern; educaia, ca vector mixt- intern i extern.

O abordare deosebit o face autorul metodelor de nvmnt. Sunt explicate conceptele de

strategii, tehnologii i metodologii didactice. Ioan Bonta face o clasificare convenional a
metodelor de nvmnt, menionnd urmtoarele tipuri (categorii sau grupe) de metode: metode
clasice sau tradiionale, metode moderne, metode de predare, metode de nvare, metode de
predare-nvare, metode active sau acionale, metode de cunoatere direct, metode de cunoatere
indirect, metode de evaluare, metode cu caracter de cercetare. Fiecare metod este detaliat cu
definiie, forme de realizare, condiii de realizare. Astfel, sunt caracterizate metodele:expunerea,
conversaia, demonstraia, modelarea, algoritmizarea, problematizarea, descoperirea, studiul de caz,
cooperarea, simularea, asaltul de idei (brainstormingul) i sinectica, studiul cu cartea, exerciiul.

Pedagogul acord atenie n lucrarea sa i instruirii programat pe calculator considerat ca

fiind una din direciile, formele i strategiile de modernizare i retehnologizare a nvmntului n
Cracan Daniela, grupa 6, anul II

pas cu cele mai noi cuceriri i exigene ale tiinei i tehnicii contemporane, ndeosebi ale
ciberneticii, informaticii, electronicii. Instruirea programat are principii i caracteristici, folosete
diferite tipuri de programare.

Educaia permanent, consider pedagogul, pentru a fi eficient trebuie s asigure nsuirea

i folosirea unor tehnici specifice ca: tehnica de a nva singur cu cartea; tehnica de a investiga
(cerceta) singur; tehnica de a renva i reinvestiga singur sau n echip. Referindu-se la
creativitate, autorul o definete ca o capacitate complex i fundamental a personalitii care
produce ceva nou, original, de valoare ca rezultat al influenelor i relaiilor factorilor subiectivi i
obiectivi. Ioan Bonta stabilete vrstele propice creativitii, factorii creativitii, tipurile de
creativitate, dinamica (etapele) creativitii.

Cercetarea pedagogic este analizat n aceast carte, pedagogul descriind cteva aspecte
importante: rolul i locul cercetrii pedagogice, tipurile de cercetare pedagogic, programul
cercetrii pedagogice, izvoarele i metodele de cercetare pedagogic, cerinele unei cercetri
obiective i eficiente.
Cracan Daniela, grupa 6, anul II

TRATAT DE PADAGOGIE COLAR

de Ioan Nicola

Lucrarea Tratat de pedagogie colar reprezint una dintre cele mai importante lucrri de
pedagogie colar din literatura romneasc, ce abordeaz cu competena i rigoare tiinific un
mare volum de informaii. Lucrarea este i una dintre realizrile de seam ale pedagogiei romneti
contemporane, este un instrument de lucru util nu numai profesorilor i elevilor, ci oricrei persoane
care vrea s-i cunoasc posibilitile de dezvoltare.
Cartea are 575 de pagini si este conceputa ca un manual universitar ce abordeaza
problemele fundamentale ale pedagogiei , problemele didacticii si ale sistemului institutional de
educatie, precum si unele probleme pedagogice complementare de interes major, cum sunt:
conducerea institutiilor de invatamant,personalitatea si rolul profesorului in scoala si societate,
probleme de modernizare a invatamantului, cercetarea pedagogica, creativitatea, educatia
permanenta,probleme legate de orietarea scolara si profesionala.
Conceputa pentru a servi ca si sursa de informatie stiintifico-didactica, lucrarea Tratat de
pedagogie scolara foloseste atat pentru pregatirea pedagogica a studentilor apartinand tuturor
profilelor invatamantului superior, care doresc sa devina cadre didactice, elevilor liceelor
pedagogice si scolilor normale, precum si tuturor cadrelor didactice din invatamantul romanesc.
Incercand sa formuleze o definitie a educatiei, Ioan Nicola spunea ca educatia este o
actiune sociala complexa care se realizeaza intr-un lant nesfarsit de actiuni exercitate in mod
constient, sistematic si organizat, in fiecare moment un subiect-individual sau colectiv- actionand
asupra unui obiect- individula sau colectiv- in vederea transformarii acestuia din urma intr-o
personalitate activa sau creatoare, corespunzatoare atat conditiilor istorico-sociale prezente si de
perspectiva, cat si potentialului sau biopsihic individual.
In ceea ce priveste rolul profesorului in procesul de combatere a insuccesului scolar,
pedagogul considera ca acesta consta in adaptarea intregului sistem de actiune pedagogica la
particularitatile de varsta si individuale ale elevilor.
Despre mijloacele de invatamant Ioan Nicola spunea ca acestea reprezinta totalitatea
materialelor, dispozitivelor si aparatelor cu ajutorul carora se realizeaza transmiterea si asimilarea
informatiei didactice, inregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. Pedagogul face si o
clasificare a mijloacelor de invatamant, astfel:
Mijloace de invatamant care cuprind mesaj didactic: ( mijloace didactice care redau in forma
naturala obiectele si fenomenele realitatii, mijloace de invatamant sub forma de materiale
Cracan Daniela, grupa 6, anul II

grafice si figurative, mijloace de invatamant sub forma de modele substantiale, functionale

si actionale, mijloace tehnice audiovizuale);
Mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice:tabla magnetica,
dispozitivele automate;
Calculatorul in lumea educatiei;

In capitolul despre formele de organizate a procesului de invatamant pedagogul defineste

lectia ca fiind constituita dintr-o succesiune de etape sau secvente ce se desfasoara intr-o unitate de
timp, in care se asigura o coordonare intre activitatea de predare si cea de invatare, in vederea
realizarii finalitatilor procesului de invatamant. Succesiunea etapelor pe care le incuba ofera
profesorului posibilitatea de a ordona si organiza continutul informational in unitati mai mici pentru
a putea fi asimilate de catre elevi, de a folosi o tehnologie si o strategie corespunzatoare in vederea
desfasurarii optime a activitatii de invatare, toate vizand in cele din urma realizarea obiectivelor
instructiv-educative.
Despre proiectarea lectiei autorul spune ca integrarea tuturor elementelor si aspectelor
lectiei intr-un tot unitar, privite in desfasurarea lor concreta, se obtine prin elaborarea unui plan sau
proiect de lectie. Proiectarea lectiei de catre profesor presupune o suita de actiuni sau preocupari
orientate in directia prefigurarii,prin descriere detaliata, in concordanta cu principiile si legitatile
psihopedagogice, a intregului program de desfasurare a lectiei.
Consider aceasta lucrare o importanta sursa de documentare pentru pregatirea si
perfectionarea pedagogica a studentilor si cadrelor didactice.
Recomand cartea Tratat de pedagogie scolara de Ioan Nicola tuturor, deoarece consider
ca ea poate orienta orice persoana, specialist, manager sau parinte, in a caror viata si munca le este
prezenta si o dimensiune educativa.