Chirita in provintie de Vasile

Alecsandri

La mijlocul secolului al XIX lea civilizatia romaneasca preia elemente

din cultura si civilizatia occidentala, acestea coexistand cu forme ale
orientului, date de contextul istoric, avand in vedere domniile fanariote.
Formele hibride ale civilizaiei romneti sunt surprinse n creaia dramatic
Chiria n provincie i n povestirea Balta-Alb, opera ale lui V. Alecsandri.
Vasile Alecsandri 1818-1890, poet, prozator i dramaturg. Se nate la Bacu
ntr-o familie boiereasc.
Primete o educaie aleas, nti la ara, apoi la Paris, unde i ia
bacalaureatul,dar nu-i ncheie studiile de medicin. Este considerat poet
naional naintea de apariia lui Mihai Eminescu pe fundalul litreaturii
romne el este unul dintre cei mai citii i studiai poei romni. Vasile
Alecsandri este un reprezentant de seama al perioadei pasoptiste inprima
parte a vietii sale pentru ca la maturitate sa faca parte din junimism. Talent
cu resurse multiple, Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in
dramaturgie si in proza.
Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei
singure trasaturi de caracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si
neajunsuri dintr-o anumita epoca. Comediile Iasii in Carnaval , Coana
Chirita in provincie , Sanziana si Pepelea , drama Despot Voda ,
povestirile Istoria Unui galben Balta alba etc , sunt realizari de mare
valoare artistica.
Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest
personaj in centrul evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in
balon. Aceste comedii au pregatit drumul pentru comediile lui I.L.Caragiale.
Comedia este specia genului dramatic, in versur isau in proza, care
satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce
autorul satirizeaza cu sarcasm anumite intampalari(calatoria, casatoria,
seratele, calaria), aspecte sociale(parvenitismul, snobismul, abuzurile locale)
cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le indeparta.
La baza constructiei atat a personajelor, cat si a intamplarilor sta
antiteza, proces fundamental al romantismului, opera fiind de factura
romantica. Personajele fac parte din toate categoriile sociale( tarani,
profesori de franceza, Chirita si Barzoi-boieri, razesi). Se cultiva aspectele
autohtone, traditionale ale vietii de provincie si anumite categorii estetice:
satira, umorul, grotescul.
 Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale,
iar ideea care se desprinde din continul ei este ca o societate parazitara,
bazata pe abuz, trebuie sa dispara. Astfel,V.Alecsandri abordeaz tema
inlaturarii corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu-si personajele,
impingadu-le in zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esena si
aparenta,criticnd diferena dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa
para personajele comediei.
Conflictul dramatic este reprezentat de incrancenarea cu care Chirita
se impotriveste, din motive meschine si din cauza dorintei de imbogatire,
casatoriei Lulutei cu Leonas, doi tineri care se iubesc si care triumfa in finalul
comediei. Coflictul produs de dorinta de emancipare a Chiritei opusa dorintei
de pastrare a traditiei a lui Barzoi. Acesta este un conflict secundar dar care
suntine comicul operei.
Actiunea comediei se petrece dupa evenimentele revolutiei de la
1848, cand mica boierime era dornica de parvenire, straduindu-se din
rasputeri sa se comporte la Barzoieni dupa moda de la Iasi si Paris
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul prin
care isi lasa personajele sa se descrie singure, prin modul lor de a vorbi si de
a gandi. Dialogul este caracterizat de o mare naturalete, iar caricaturizarea
vorbirii strainilor predomina.
Titlul operei este alcatuit din doua subtatntive: unul propriu, "Chirita" si
altul comun cu valoare adverviala, "provintie" legate prin prepozitia "in".
Titlul comediei ne indica numele protagonistei, Chirita, un personaj
ridicol, dornic de a parveni, un personaj a crui imagine este adusa in prim-
plan ca fiind simbolul snobismului,inculturii si al parvenismului. ntreaga
aciune se concentreaz in jurul acestui personajfeminin, scriitorul
conturndu-i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin
fuziuneamodalitilor de caracterizare directa (indicaii scenice si replicile
altor personaje) cumodalitile de caracterizare indirecta (limbajul,
atitudinile, faptele personajului). Titlul operei conine de asemenea si o
coordonata spaiala: in provinie, ce subliniaz si anticipeazinarvertenta
dintre esena si aparenta, Alecsandri ironiznd dorina Chiritei de a se
sincronizacu moda Parisului.
Piesa se deschide prin intoarcerea Chiritei de la Paris, cand ajunsa
aproape de casa aceasta trimite o scrisoare prin care il instruieste pe sotul
ei, Barzoi, s-o astepte in stil frantuzesc cu o poezie. Chirita este la inceput
fericita si entuziasmata pentru ca poate incepe sa alinieze moda din
provintie la cea din Paris.
Comedia se inchee cu Leonas si Luluta, cei doi tineri indragostiti, care
reusesc sa fuga impreuna. Barzoi decade din functia de ispravnic iar locul lui
este luat de cinstitul Leonas. Finalul este fericit, specific comediei si operei
romantice.
Astfel, intre incipitul si finalul operei exista o legatura de concordanta,
comedia avand o tonalitate fericita.
Opera este in primul rand o comedie de moravuri, insa mijloacele de
realizare a comicului
sunt variate.
Comicul de limbaj se realizeaz prin vorbele unor personaje intr-o
franceza inventatade ele (furculission, lingurission), utilizarea unor
neologisme cu forme si sensuri greite(Chirita: Nu sunt ipocondra). Comicul
de caracter se manifesta prin personajul Chirita, carese lauda in fata
celorlali ca ar fi o persoana cultiva care tie multe lucruri din Occident, dar
eainga mai are idei nvechite, specifice Orientului.Folosirea diminutivelor ca
nume Luluta, Gulita, Chirita, exprima cam ce pot gndi personajele, ele
fiind oarecum hilare. Fiecare personaj se crede grozav intr-un anumit
domeniu,dar acest lucru este eronat, deoarece termeni ca ipocrizia,
incultura, snobismul si corupiadescriu foarte bine aciunile personajelor din
opera.De-a lungul comediei, prin intermediul situailor hilare, V.Alescsandri
satirizeazsocietatea, moravurile acesteia, ridiculizndu-si totodat
personajele cluzite de dorina de a parveni si de a accede in societate.
Dorinele Chiritei, un personaj ilar, privesc sincronizareamodei de la Paris cu
cea din provincie, schimbarea statului social dorind investirea in funciade
ispravnic al otului si casatoria unicului fiu, Gulita, cu orfana Luluta.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi
"misca" personajele, le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Utlizand un procedeu romantic, Vasile Alecsandri pune in antiteza doua
cupluri:Chirita si otul sau, cuplu caracterizat prin snobism, incultura si
corupie, si cuplul format din Luluta si Leonas, cuplul caracterizat prin
dragoste, sacrificiu, corectitudine, sinceritate si devotament.
Tehnica qui-pro-quo-ului naste situatii comice, in care personajul isi
dezvaluie ridicolul (scena in care Leonas, travestit in ofiter, o flateaza cu
complimente pe Chirita).
Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar
Leonas este tipul tanarului inteligent.
Chirita 1-a adus in casa pe musiu Sarl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea
si pe Gulita. Din acest motiv, jocul umoristic cu limbajele este un procedeu
realist, iar comedia este si ea realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii,
conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala.
 Cuplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti membri ai familiei
Barzoi, reusesc sa inlature piedicile Chiritei si sa se casatoreasca. Barzoi,
ajuns ispravnic, dovedeste incapacitate si necinste.
Prin Chirita, Alecsandri a creat tipul boieroaicei provinciale dornica
sa parvina in lumea buna a capitalei de la mijlocul veacului trecut, dupa
tipurile comediei clasice, dar nu mai putin originala (G. Calinescu),
proiectata pe fundalul autohton.
Apreciata drept o pretioasa ridicola (dupa comedia lui Molire,
Pretioasele ridicole), Chirita, mica boieroaica de provincie, ahtiata de
parvenire, doreste sa fie asemeni femeilor din marea boierime, de aceea
imita obiceiurile protipendadei. De aici, ridicolul personajului, consecinta a
discrepantei intre ceea ce este in realitate si ceea ce vrea sa para personajul.
Vrand cu tot dinadinsul sa fie moderna, ea invata frantuzeste, calareste ca o
armazoana, fumeaza, cocheteaza, angajeaza un profesor de franceza pentru
fiul ei, isi insuseste obiceiurile unei case mari, spre uimirea celor obisnuiti ai
casei.
Limbajul ei impestritat, dar plin de savoare, o caracterizeaza, o
prezinta in esenta ei; superficiala, cu o spoiala de cultura, o snoaba. Vorbirea
ei este un mestec de limba neaos moldoveneaca, plina de farmec (sasa,
sapte, cumnataca, gasi, taieta), cu constructii ale limbii populare (sarcu de
mine, ma munceste cugetul, nu dau tatarii s.a.), de frantuzisme (desirul,
monsiu, uvraj) si grecisme (metaherisaste).
Chirita este un personaj cu trasaturi ingrosate, caricaturale, dar care
este totusi simptica prin firea volubila, prin slabiciunile ei materne. Ea devine
un pesonaj pitoresc, manifesta o rapida receptivitate fata de nou. (G.
Calinescu).
Personajul este viabil si astazi, rezistand timplui. Explicatia o
formuleaza George Calinescu: Amestecul de anteree si fracuri din aceste
vodeviluri de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman, de tabieturi
patriarhale si de inovatii de lux occidental, da un tablou inedit pentru ochiul
de azi. Veselia nebuna a cupletelor, bufoneria enorma, dar nu triviala, dau
nastre unei placute emotii arheologice.
In concluzie, opera Chirita in provinie reprezint o comedie de
moravuri ntruct Alecsandri surprinde,satirizeaz moravurile societarii:
corupia, snobismul, incultura, parvenismul. Astfel,V.Alecsandri abordeaz
tema inlaturarii corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu-si personajele,
impingadu-le in zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esena si
aparenta,criticnd diferena dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa
para personajele comediei.