ANIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

"ION IONESCU DE LA BRAD" IASI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

- 2008 -

TEMA PROIECTULUI
Infiintarea unei plantatii de nuc in
judetul Suceava pe o suprafata de 17 ha.
 A.MEMORIU DESCRIPTIV
1.Obiectivul si necesitatea proiectului

Influienta plantatiei de nuc are drept scop obtinerea unor productii

corespunzatoare atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ de pe o
suprafata de 3 ha.

In vederea valorificarii acestora pentru consumul in stare proaspata, dar

mai ales pentru prelucrarea miezului in cofetarii sau patiserii.Uleiul de nuca este
foarte valoros fiind folosit in industria alimentara, in pictura, in cosmetica, in
industria chimica.

Plantatia de nuc din Falticeni - Suceava se infiinteaza datorita

urmatoarelor considerate :

- valorifica terenurile care pentru alte plantatii sau culturi sunt improprii cresterii si
dezvoltarii lor.

- pentru suplimentarea sortimentului de fructe.

- in aceasta zona dispunem si de forta de munca necesara intretinerii plantatiei in

vederea obtinerii unor productii mari.

- inlocuirea vechilor plantatii cu altele noi si aplicarea unor tehnologii moderne.

La baza infiintarii plantation de nuc sta proiectul de executie pentru

intocmirea caruia sunt necesare studii complexe: topografice, hidrologice,
pedologice, climatice, etc.

Trebuie rezolvate si urmatoarele probleme: stabilirea sistemului de cultura,

tipul de taiere, alegerea judicioasa a terenului pentru amplasarea in areale
favorabile culturii, proiectarea lucrarilor hidroameliorative, organizarea terenului
in unitati de exploatare, asigurarea conditiilor optime de mecanizare a lucrarilor,
amenajarii antierozionale, pregatirea terenului in vederea plantarii.

2. Situatia geografica si administrativa a zonei

Din punct de vedere geografic statiunea este amplasata in Podisul Sucevei

la 4820' latitudine nordica si 2620'longitudine estica, altitudinea fiind cuprinsa
intre 250m si 420m.
 Pe teritoriul regiunii Suceava se mai deosebesc doua mari provincii:
Provincia muntoasa carpatica in partea vestica si Provincia platformei
moldovenesti in est. Delimitarea intre cele doua unitati mari
naturale este facuta de catre localitatile Straja pe Suceava, Margina pe Sucevita,
Solca, Cacica, Paltinoasa pe Moldova, Malini si Rasca.

Situatia geografica face ca, in limitele acestui teritoriu, sa-si dea intalnire
elementele bioclimatice din centrul, estul si nordul continentului european.

Pozitia nordica din cadrul tarii determina aici, un caracter mai racoros al
climei, cu tot ansamblul de consecinte asupra structurii peisajului natural, pozitia
pe longitudine atrage dupa sine predominarea influientelor climatice care
caracterizeaza ecosistemele din jumatatea estica a tarii.

Subliniem ca, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de

ecosisteme este determinata, in primul rand de etajare pe verticala (munti,
dealuri, campii, piemonturi) si numai in al doilea rand de pozitia geografica.

Raportat la marile unitati geografice ale tarii, litoralul judetului se

suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.

De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine,

tipurile de forme orientandu-se in ,fasii cu directie nord-sud si, in general,
paralele intre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire in regiunea
muntoasa.

Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai
estice si mai joase in culmi muntoase, fiind alcatuite din platouri structurale,
versanti cu microrelief de alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai
asimetrice, depresiuni erozionale - denudationale, culoare morfologice de vale.

Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile
cismontane Marginea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava -
Falticeni, Podisul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Campia piemontana Baia,
Culoarul Vaii Siretului.

Cea mai inalta, dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie
dealurile cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, Campia
piemontana Baia (situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea
Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai
coborate.
 In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac
din punct de vedere cantitativ si in mare masura situatia geografica face ca, in
limitele acestui teritoriu, sa-si dea intalnire elementele bioclimatice din centrul,
estul si nordul continental european.

Pozitia Nordica in cadrul tarii determina, aici, un caracter mai racoros al climei cu
tot ansamblul de consecinte asupra studierii peisajului natural, pozitia pe
longitudinal atrage dupa sine predominarea influientelor climatice care
caracterizeaza ecosistemele din jumatatea estica a tarii.

Subliniem ca, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de

ecosisteme este determinata, in primul rand de etajare pe verticala (munti,
dealuri, piemonturi, campii) si numai in al doilea rand de pozitia geografica.

Raportarea la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se

suprapune partial cu Carpatii Orientali si Podisul Sucevei.

De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine,

tipurile de forme orientandu-se in fasii cu directie nord - sud si in general,
paralele intre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire in regiunea
muntoasa.

Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai
estice si mai joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale,
versanti cu microrelief de alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai
asimetrice, depresiuni erozino - denudationale, culoare morfologice de vale.

Cele mai importante subunit de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile
cismontane Margijnea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava -
Falticeni, Podisul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Campia pie Montana, Campia
piemontana Baia, Culoarul vaii Siretului.

Cea mai inalta dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie
deal rile cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, campia
pie Montana Baia (situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea
Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai
coborate.

In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac

din punct de vedere cantitative si in mare masura si a repartiei pe fenofaze de
vegetatie cerintele pomilor fara a fi nevoie de irigatii.
 Avand in vedere evolutia fenofazelor de vegetatie a pomilor in stransa
corelatie cu factorii de mediu putin concluzia ca climatul zonei in care se
incadreaza si statiunea ofera conditii bune pentru cultura.

Terenul pe care este amplasata statiunea este reprezentativ pentru zona

ce o deserveste, fiind fragmentat cuprinzand versantul sudic si prima terasa a
paraului Somesul Mare, precum si prima terasa a raului Moldova cu pante
cuprinse intre 7% si 42% iar pe alocuri cu exces de umiditate si alunecari de
terenuri.

Din suprafata totala a statiunii terenurile in panta reprezinta 88% iar

platourile numai 12%.

3. Studiul factorilor social - economici

Judetul Suceava joaca un important rol economic si social - cultural al

istoriei romanesti.

Volumul sporit al investitiilor facute a asigurat un mijloc de productie largita

a fondurilor fixe contribuind la crearea de noi locuri de munca in toate ramurile
economiei, judetului si indeosebi in industrie, ceea ce a influientat atat
diminuarea numarului populatiei ocupate in agricultura ca rezultat al mecanizarii
pe scara larga a lucrarilor apicole cat si sporirea numarului de personal muncitor,
care in are parte a fost asigurat cu forta de munca ocupata anterior in agricultura.

Ridicarea gradului de concentrare a productiei industriale a determinat

cresterea numerica a fortei de munca si mai ales a muncitorilor.

Datorita progresului tehnico- stiintific, procesul de continua modernizare a

economiei judetului si de adancire a diviziunii sociale a muncii, odata cu
reducerea treptata a numarului ocupatiilor si meseriilor mestesugaresti
traditionale si a celor ce necesita un grad de calificare inferioara, au aparut
ocupatii si meserii noi, care cu o pregatire tehnica si profesionala de specialitate
tot mai ridicata.

In economia de la Falticeni, agricultura a dobandit trasaturile unei ramuri

moderne, fiindu-I proprie o puternica baza tehnico - materiala fundamentala pe:
mecanizare, chimizare, intinse lucrari de imbunatatiri funciare. Au crescut
productiile agricole, de asemenea, a sporit si dotarea cu masini agricole marindu-
se astfel si suprafetele cu culturi agricole.

Agricultura reprezinta o coroana de baza a productiei materiale.

 4. Cracterizarea cadrului natural

Studiul climatic

Etajarea relifului regiunii Falticeni - Suceava si structura eterogena a

suprafetei teritoriului rezulta din cadrul de fragmentare a suprafetei, natura
invelisului vegetal, tipului de sol, existenta iazurilor, a raurilor care in conditii
asemanatoare creeaza microclimate locale.

Clima pune amprenta destul de hotarator in evolutia solurilor, deoarece

solurile care se formeaza in aceleasi conditii de clima, chiar daca difera roca, se
formeaza acelasi tip de sol.

Rezulta de aici ca zonalitatea solurilor si a vegetatiei reflecta zonalitatea

regimului climei. La randul sau aceste elemente influienteaza asupra climei
realizandu-se o interactiune reciproca.

a) Temperatura

Temperatura medie anuala scade de la est catre vest si de la sud catre

nord.

Cele mai ridicate temperaturi medii anuale au fost de 8.7C la Falticeni in

anul 1907 si de 8.3C la Suceava in anul 1951.

Cele mai scazute temperaturi medii anuale au fost de 5.9C la Suceava, 7C

la Falticeni.
Tab.nr.1

Temperatura medie lunara si anuala

Statia LUNA Anuala

Falticeni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 9.7

0.4 3.4 7.4 9.2 14.2 17.3 18.6 18.7 11.8 9.6 5.9 -1.2

Tab.nr.2
 Regimul de precipitatii atmosferice (mm)

Statia LUNA Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Tab.nr.3

Temperaturi cu valori extreme

Statia LUNA

I II III VI V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 2.1 1.8 5.7 10.9 17.5 19.6 20.6 21.0 11.8 11.6 5.6 2.3
 Tab.nr.4

Suma precipitatiilor lunare si anuale si repartitia lor

Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Apa constituie un element fundamental determinat si limitative, fara de

care viata plantelor nu este posibila.

Nevoia de apa este maxima in cursul fazelor de crestere. Din informative

primite de la statia meteorologica Falticeni reiese ca umiditatea atmosferica este
in general ridicata.
Tab.nr.5

Umiditatea relativa a aerului

Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 9.8 15.8 15.3 49.8 166.3 64.2 207.7 171.9 69 49 33.2 30.7 842.6

(mm)

Falticeni 78 78 72 64 65 64 66 68 70 75 81 83 72

(%)

Tab.nr.6

Regimul de precipitatii atmosferice (mm)

 Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Histograma regimului de precipitatii

Tab.nr.7

Durata de stralucire a soarelui

Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 67.9 76.3 131.8 164.0 206.8 214.1 249.6 248.4 198.4 132.6 66.6 60.3 1816.3
Accidente climatice

Regimul eolian. In caracterizarea regimului eolian, prezenta si intensitatea

vantului care au o frecventa deosebita.

Crivatul este vantul care bate din est avand o frecventa de 21.9% imprimand un
character secetos si aspru regiunii.

Austrul bate din directia sud, fiind un vand cald care iarna, aduce precipitatii iar
vara este uscat si secetos.

Regimul eolian influienteaza deseori negativ cresterea si dezvoltarea plantelor.

Dinamica N NE E SE S SV V10.4 12.5NV Calm

vantului

Freventa 4.5 1.8 0.8 8.4 6 1.6 10.4 12.5 46

(%)

Viteza 2.9 1 0.7 2.3 1.9 1.5 2.4 3.3 -

(m/s)

Accidente climatice:

- primul inghet timpuriu de toamna = -3.3C in aer si -4.2C pe sol pe data de

19.XI.1997

- ultimul inghet tarziu de primavera = -2.6C in aer si -3.2C pe sol pe data de

31.III.1998

- temperatura cea mai ridicata = +33.1C pe 3.III.1998

- temperatura cea mai scazuta = -21.9C pe 17.XII.1997

Regimul eolian

Directia N NE E SE S SV V NV

Frecventa(%) 4.5 1.8 0.8 8.4 6 1.6 10.4 12.5

Viteza(m/s) 2.9 1 0.7 2.3 1.9 1.5 2.4 3.3

Studiul pedologic

Conditiile naturale ale zonei au dus la separarea mai multor unitati de sol,
grupate la randul lor in mai multe tipuri de sol complexul conditiilor dinamice din
zona (temperatura medie anuala de +8C si precipitatii medii multinuclear de
646.1mm) impreuna cu roca parentala, granulometrica acesteia, vegetatia si
interventia omului au determinat particularitatile invelisului de soluri.

Precipitatiile si criteriile care au stat la baza claisficarii solurilor, sunt cele

prevazute in sistemul roman de clasificare (1980) a solurilor.

Astfel, in urma datelor culese in faza de birou, coborate cu analize fizice si

chimice efectuate in laborator, s-a identificat o gama larga de soluri: clasa
molisoluri, clasa argilosolurilor predominanta, cuprinde soluri cu orizont Bt
(argiloiluvial), s-au format sub vegetatie de padure, ca urmare de bioacumulare a
fost mai putin intense.
 Alterarea fiind intense, au ca rezultat cantitati apreciabile de argila, avand
loc migrarea partiala coloizilor minerali (argila, oxizi, hidroxizi de fier si mangan)
care a dus la formarea unui orizont Bt (argiloiluvial)

Morfologia profilului de sol tipic este de Ao-Bt-C.

Orizontul Ao are grosimea de circa 20-30cm, este de culoare deschisa.

Orizontul Bt are grosimi de peste 100cm, de culoare brun-galbuie si

prezinta acizi si hidroxizi de fier hidrati sub forma de pete de fetele agregatelor
structurale si de argila sub forma de pelicule discontinui.

Textura este diferentiata de profil, majolica in Ao, iar in profunzime fina,

incepand cu orizontul Bt. Structura este relativ bine dezvoltata in orizontul Ao, ea
devenind slab dezvoltata odata cu adancimea.

Fiind raspandita prin zone ceva mai umede, asigurand o buna provisionary
a plantelor cu apa, iar in anii ploiosi apare un surplus de umiditate, din care
cauza pentru reglarea regimului de umiditate se impune aplicarea corecta a
lucrarilor agrotehnice.

5. Studiul vegetatiei pomicole spontane si cultivate

Majoritatea plantatiilor pomicole de la Falticeni si din zona in care ne aflam

(85-90%) sunt situate pe terenuri in panta, supuse fenomenelor de eroziune,
excesului de umiditate si cu proprietarily fizice care se cer ameliorate.

In aceasta zona se gasesc palcuri de padure alcatuite din foioase fara fag,
indeosebi dintr-un amestec de gorun (Querqus petraea), stejar (Q. robur), artar
(Acer campestral), tei (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior), carpen
(Carpinus betulus) insotiti frecvent de diversi arbusti si sporadic de unele esente
termofile.

6. Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor in

care se planteaza

Din punct de vedere al cresterii, dezvoltarii pomilor si a productiei

neindeplinirea cerintelor pomilor fata de conditiile de mediu, duce la cresteri
slabe, productii slabe si nerezistenta la boli si daunatori.

Nr.crt Conditii climatice Suceava

 1. Temperatura aerului (C) Media anuala 9.7

2. Temperatura aerului (C)Minima absoluta anuala - 1.2

3. Temperatura aerului (C)Maxima absoluta anuala 20.6

4. Suma precipitatiilor(mm) 635

5. Higroscopicitatea aerului(%) 72

7. Insolatia/ore 1816.3

Toate plantele in general si toti pomii in special cer pentru viata lor
prezenta simultana a tuturor factorilor de vegetatie. Acesti factori actioneaza nu
izolat unul de altul ci numai in complex, iar efectele lor se manifesta numai
interdependent si intr-o anumita proportie asa de exemplu ingrasamintele sunt
asimilate mai bine in prezenta caldurii si umiditatii. Cerintele pomilorfata de
conditiile climatice sunt variate in functie de specie, soi, varsta, portaltoi, faza de
vegetatie sau de repaos, prezenta sau absenta rodului, continutul de clorofila al
frunzelor, etc.

B. MEMORIU JUSTIFICATIV

1. ORGANIZAREA TERENULUI

a) Parcelerea terenului - se face in functie de panta, forma, lungimea si

relieful terenului, gradul de mecanizare, sistem de sustinere a pomilor, sistemul
de irigare.

Se va cauta ca parcelele sa aiba forma patrata sau dreptunghiulara si

numai in cazuri speciale triunghiulara sau trapezoidala. Parcelele pot avea
suprafata de 2-10 ha, lungimea lor fiind de 2-3 ori mai mare ca latimea. Pe
terenurile in panta suprafata parcelelor se micsoreaza in raport invers
proportional cu panta terenului.

In plantatiile intensive prevazute cu sistem de sustinere dimensiunea

parcelelor pe directia randurilor de pomi va fi de maxim 200m, deorece la lungimi
mai mari, spalierul se poate deteriora sub greutatea pomilorsi a productiei de
fructe.

In terenurile cu panta mai mare de 6% parcelele se orienteaza cu latura

lunga pe curbele nivel.

In cazul livezilor irigate, dimensiunile parceleleo se stabilesc astfel incat sa

se poata respecta conditiile tehnice impuse de buna functionare a sistemului de
irigare.

b) Delimitarea drumurilor si a zonelor de intoarcere - Drumurile

reprezinta pana la 2% din suprafata amenajata in functie de importanta lor se
clasifica in : principale si secundare. Drumurile principale au latimea de 5-6m si
in majoritatea cazurilor se consolideza. In terenuri cu panta mai mare de 6%
acestea se orienteaza obligatoriu pe directia curbelor de nivel, iar daca panta
depaseste 10% ele se traseaza in raspandire, se prevad in amonte cu canale
marginale, poalele tubulare, se consolideaza prin balastare sau pietruire.

Drumurile secundare delimiteaza parcelele pe latura lunga, au latimea de

3-4m si se instaleaza prin insamantare cu ierburi perene.

Aleele tehnologice cu latimea de 2-3m orientate perpendicular pe directia

randurilor de pomi facand legatura intre drumurile secundare. Rampele de acces
se amenajeaza pe terenuri cu scopul de a permite trecerea masinilor si
agregatelor de pe drumurile de exploatare pe platformele teraselor.

c)Amplasarea constructiilor - se amplaseaza cat mai central, langa

drumul principalaproape de sursa de apa, ocupand circa 0.1-1% din suprafata
amenajata. Constructiile prevazute a se infiinta sunt : sediul firmei,
grupul social, magazii, hale de sortare , platforme betonate, depozite pentru
ingrasaminte, pesticide, carburanti, statii pentru prepararea solutiei pentru stropit,
remize pentru masini agricole.

In urma organizarii interioare a suprafetei proiectate, noile elemente

teritoriale rezultate se inscriu in tabelul urmator :
Nr.crt Parametri Plantatie

Intensiva

1 Suprafata economica a plantatiei (ha) din care: 100-120

- plantata(%) 95-96

-drumuri si zone de intoarcere (%) 5-4

2 Suprafata parcelei : panta 6-12%(ha) 3-6

3 Dimensiunile parcelei : 150-160-180

-latimea (m) 300-400

-lungimea (m)

4 Suprafata rezervata sediului firmei si a grupului social 250

5 Suprafata halei de sortare (m.p) 600-800

6 Suprafata platformei betonate (m.p) 2000

7 Suprafata magazie de pesticide (m.p) 60-80

8 Densitate de pomi/ha 500-1600

2 . STABILIREA SPECIILOR SI A SORTIMENTULUI

DE SOIURI SI PORTALTOI

La alegerea speciilor si soiurilor se va tine seama de gradul de

favorabilitate al factorilor naturali, de temperatura economica, tipul de plantatie,
directiile de productie.La stabilirea sortimentului se va tine cont de posibilitatile
zonei de satisfacere a cerintelor soiurilor fata de principalii factori climatici. Se vor
alege 2-4 soiuri cu productivitate ridicata, bune polenizatoare intre ele care sa
corespunda sistemului de cultura, tipului de sol a zonei pedoclimatice.Distanta
dintre soiul de baza si cel polenizator difera in functie de specie si tipul de livada :
la nuc 10-12m.

Sortimentul de nuc - a fost modificat in ultimele decenii fiind inlocuite in

totalitate soiurile slab productive si pe cele cu fructe de calitate inferioara.

JUPANESTI - soi semiviguros, protogin, productiv, rezistent la ger, fructul

mijlociu (12g), oval-alungit, cu endocarp cafeniu-galbui, 52% miez, si 62%
substante grase.Maturare : IX/1-2.

NOVACI - soi semiviguros, relativ homogam spre protogin, foarte productiv,

rezistent la ger, fructul este mijlociu (11.7g), sferic, endocarp cenusiu-galbui, cu
miez 44%, 71% lipide.Maturare X/3.

GEOAGIU-65 - soi semiviguros, protandru, productiv, rezistent la ger, fructul

este mare (14g), elipsoidal, endocarp cafeniu-deschis, 50% miez si 60%
lipide.Maturare : IX/2.

Pentru nuc atat pe plan mondial cat si in Romania sunt foarte putini
portaltoi, majoritatea apartinand speciei Junglans regia. In majoritatea tarilor se
utilizeaza ca portaltoi hibrizii cu fructe de marime mijlocie si procent mare de
rasarire ( Tg-Jiu 1 ; secundar R-M) au afinitate buna cu toate soiurile de nuc.

3. STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE

Distantele de plantare recomandate trebuie sa fie in corelatie cu vigoarea

de crestere a soiurilor si portaltoiurilor, formele de coroana si sistemul de cultura
folosit. Distanta intre randuri 10-12m si intre pomi pe rand 8-10m.

4. STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU

a) Pregatirea terenului - In vederea infiintarii plantatiei consta in aplicarea

unui complex de lucrari care sa asigure realizarea conditiilor optime atat pentru
plantarea pomilor cat si pentru cresterea lor. Principalele lucrari pregatitoare
sunt :

defrisarea vegetatiei lemnoase existente pe terenul respectiv, nivelarea sau

modelarea terenului, amenajare antierozionala ;
dezinfectia solului, fertilizarea de baza, desfundarea terenului, nivelarea terenului
desfundat.

In cazul terenurilor cu panta mai mare se impune efectuarea unor lucrari

speciale cum ar fi construirea de canale pentru evacuarea apei in exces sau de
conducere a apei pentru irigatii si tratamente fitosanitare.

Terenurile in panta se teraseaza in vederea reducerii gradului de inclinare,

pana la limita brodarii eroziunii urmandu-se conditii optime pentru efectuarea
mecanizata a lucrarilor. Nu se pot prevedea terasari pe versantii supusi
alunecarii, cu solul argilos sau nisipos si cu numeroase izvoare de coasta. La
proiectarea teraselor trebuie alese solutii optime care sa asigure reglarea
dealurilor cat si pierderea fondului funciar, pierderile determinate prin amenajarea
taluzurilor fiind cat mai mici.S.C.P.P. Iasi recomanda efectuarea pe platforme
inguste cu 6-8 randuri de pomi ceea ce face posibila tearsarea terenurilor cu
panta de pana la 20% si mentinerea fondului funciar.

b) Dezinfectarea solului - prin prafuirea terenului cu diferite inscticide

care afecteaza sistemul radicular la pomi : viermele alb (Melolontha
melolontha), viermele sarma (Agriotes lineatus), etc.

c) Fertilizarea de baza - se efectueaza inainte de desfundatul solului prin

administrarea a 40-60t gunoi de grajd bine fermentat si a ingrasamintelor chimice
greu solubile, respectiv cele cu fosfor si potasiu, conform cercetarii agrochimice.
Incorporarea ingrasamintelorchimice si organice in sol se face prin aratura
adanca la 25 cm.

d) Desfundatul terenului - este o lucrare obligatorie pentru livezile

intensive si se executa cu 3-4 luni inainte de plantarea pomilor.

Astfel in cazul plantarii de toamna terenul se desfunda vara, iar pentru ca

de primavara, toamna, pana la venirea inghetului. Pe ternurile cu panta mai mare
de 6% desfundarea se efectueaza pe directia curbelor de nivel in vederea evitarii
eroziunii solului. Daca terenul nu permite sa se faca desfundarea, aceasta va fi
inlocuita cu verificarea solului sau o aratura adanca.

e) Nivelarea terenului desfundat - se face cu nivelatorul inaite de

efectuarea pichetatului prin doua treceri cosecutive, in sensuri perpendiculare.
Pentru afanarea terenului superficial al solului se trece apoi cu polidiscul.

f) Plantarea pomilor - reprezinta infiintarea livezii si necesita un coplex de

lucrari : procurarea, transportul si depozitarea in platforme a gunoiului de grajg
necesar pentru fertilizarea pomilor la plantare ; procurat tutori pentru pomi in
livezile intensive ; procurarea, transportul si stratificarea materialului saditor
conform listei de soiuri ; pichetarea terenului pentrurestabilirea locului
fiecaruipom in functie de distanta de plantare ; saparea gropilor manual sau
mecanic ; plantarea propriu-zisa.

g) Intretinerea plantatiei pana la intrarea pe rod - In anul I si II de la

plantare obligatoriu se prevede completarea golurilor care pot totaliza maxim
12% (7% in anul I si 5% in anul II) astfel incat sa se asigure o plantatie incheiata.

Dupa infiintarea livezii se aplica ( in anul I) lucrari de ingrijire care sa

asigure prinderea pomilor la plantare si cresterea lor : mulcirea solului, fertilizare
suplimentara, udatul pomilor, lucrari in verde in vederea formarii coroanei,
intretinerea solului, combaterea bolilor si daunatorilor, completarea golurilorcu
pomi din acelasi soi si portaltoi (7%).

In anul II se aplica in continuare lucrarile de formare a coroanei pomilor,

fertilizarrea, intretinerea solului, combaterea bolilor si daunatorilor, completarea
golurilor (5%).

Urmatorii ani pana la intrarea pe rod a pomilor se aplica aceleasi verigi de

baza, dar volumul si gradul lor de dificultate creste.

h) Imprejmuirea plantatiei - se face cu un gard din plasa de sarma

sustinuta de stalpi de beton armat si are ca scop apararea pomilor de atacul
iepurilor si al altor rozatoare.

i) Combaterea bolilor si daunatorilor in plantatiile de nuc - Fata de alte

specii pomicole, nucul este atacat de mai putine boli si daunatori. Cele mai
periculoase boli sunt : antracnoza (Gnomonia juglandis), care produce
brunificarea frunzelor, a fructelor si chiar a lastarilor ; arsura bacteriana
(Xanthomonas juglandis), ataca lastarii, frunzele, florile, fructele si lastarii tinerii.
Dintre daunatori, pagubele cele mai mari le produce viermele nucilor
(Carpocapsa amplona), paduchii testosi (Eulecanium corni), paduchi de frunze
(Callaphis juglandis, Cromophis juglandicola), omizile si insectele defoliatoare
(Operopthera brumata, Cetonia aurata, Hibernia defoliaria), insectele xilofage
(Zeuzera sp. Si Cossus sp.), acarienii (Acetaria trestiata). Pentru combaterea
bolilor si daunatorilor se aplica un numar de 6-7 tratamente in perioada de
repaos si vegetatie.Tratamentele se fac la avertizare pe baza datelor furnizate de
statiile de prognoza.

Modul de folosinta a terenului rezultat n urma organizarii teritoriului n

vederea
 nfiintarii plantatiei

Parcela (specia / Dimensiunile

portaltoi)

Lungimea .[_ Latimea \ Latimea Suprafata

m m ha %

1. Nuc/Juglans nigra 150 300 4.5 25.35

2. Nuc/Juglans nigra 150 300 4.5 25.35

1. 3. Nuc/Juglans nigra 150 300 4.5 25.35

4. Nuc/Juglans nigra 150 180 2.74 15.44

TOTAL LIVADA 16.24 91.5

2. Alei tehnologice 0.23 1.3

3. Zone de ntoarcere 0.48 2.7

A TOTAL TEREN AGRICOL 16.19 95.5

Drumuri de exploatare
4. 0.34 2
principale

Drumuri de exploatare
5. 0.32 1.9
secundare

6. Centru de exploatare 0.10 0.6

 ferma

7. Perdea de protectie

B TOTAL TEREN NEAGRICOL 0.76 4.5

TOTAL GENERAL 17 100

PLANUL DE PLANTARE

(Necesarul de pomi)

Nr. Suprafat Suprafata/ s Soi / portaltoi % Distanta de Nr. pomi Rezerv Tota
Parc a oi soi plantare a 3% l
. pom
i

ntre Pe La n
rndur rn ha. parc
i d .

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Novaci/J. 33. 12
1.5 10 8 188 6 194
nigra 3 5

Jupanesti/Jnigr 33. 12
4.5 1.5 10 8 188 6 194
1. a 3 5

Geoagiu/J.nigr 33. 12
1.5 10 8 188 6 194
a 3 5
 Novaci/J. 33. 12
1.5 10 8 188 6 194
nigra 3 5

Jupanesti/Jnigr 33. 12
2. 4.5 1.5 10 8 188 6 194
a 3 5

Geoagiu/J.nigr 33. 12
1.5 10 8 188 6 194
a 3 5

Novaci/J. 33. 12
1.5 10 8 188 6 194
nigra 3 5

Jupanesti/Jnigr 33. 12
3. 4.5 1.5 10 8 188 6 194
a 3 5

Geoagiu/J.nigr 33. 12
1.5 10 8 188 6 194
a 3 5

Novaci/J. 33. 12
0.91 10 8 114 3 117
nigra 3 5

Jupanesti/Jnigr 33. 12
4. 2.74 0.91 10 8 114 3 117
a 3 5

Geoagiu/J.nigr 33. 12
0.91 10 8 114 3 117
a 3 5

TOTAL 2034 63 2097

 ANTEMSURTOARE-Deviz pe categorii de lucrari nr.1
Pentru pregatirea terenului (fertilizarea de baza, combaterea daunatorilor si desfundarea
terenului) pe suprafata de 16.24 ha

Norme de calcul
pe articole
b
 ANTEMSURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr.2
Pentru procurat material saditor necesar nfiintarii plantatiei de pomi pe suprafata
de 16.24 ha
Simbol cod Articole de deviz a) Unitati de
Nr crt masura b) Denumirea articolului U.M.

Materiale

t; kg; buc./
ha

N.T.M./1993 Art.
1 4313 asim. a. buc.2097 buc. 2097

b. Procurat material saditor necesar pentru

 plantat. Conform planului de plantere.

a.m.p.52.4
N.T.M./1993
2 m.p
Art. 1670 b.Combaterea coropisnitei si a diferitelor larve din
solul destinat stratificarii.

a. m.l.104.8

3 N.T.M./1993 Art. 1773 b. Facut sant 50/50 cin pentru stratificarea pomilor m.l
cu aruncarea pamntului ntr-
o singura parte. Se considera 20 buc./m.l.

a.to4.1
N.T.M./1993 Art. b. Incarcat, transport si descarcat materialul saditor
4 to.
3413 asim. Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc, x nr.
pomi=4.1to

a. mii buc.2097
mii
5 N.T.M./1993 Art. 1775
buc
b. Stratificat pomi n sant gata.facut.

a. ha.0.01
6 N.T.M./1993 Art. 1668 ha
b. Udat cu furtunul fara sita, ntreaga suprafata de
sant cu 10 1 apa / m.p. de 2 ori

TOTAL 2097

ANTEMASURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr .3

Pentru plantarea pomilor pe suprafata de 16.24ha, cu 2097 pomi.

Nr. crt Simbol cod Articole de deviz

a. Unitati de masura U.M.
 b. Denumirea articolului

Material

t; kg; buc./

0 1 2 3 4

Lucrari pregatitoare plantarii

a.to.41.94
41.94
b.ncarcat cu greiferul gunoi de grajd (mranita)
1 to
pentru.administrare.la.plantare.20 kg /pom x nr.
Mranita
pomi =20 x 2097=41.94to

a. to 41.94
2 N.T.M. /1993 3444 to
b. Transport gunoi (mranita) la marginea
parcelei si facut platforma n cmp.

a.buc.550

b.Procurat tutori pentru confectionat picheti ( un

3 tutore.pentru.4.picheti) buc 550
Nr.pomi:4.=524tutori
Spor5%=26.2tutori
Total =550tutori

a.to1.1
b.Incarcat.tutori.n remorca, transport si
4 N.T.M. /1993 3382 to
descarcat.la.ferma.
550tutori x 2 kg / buc. =1.1 to

N.T.M. /1993 1819

5 a. mii buc.0.55.. mii
b. Confectionat si ascutit picheti din tutori
 (inclusiv un.spor de 5%) buc

a.to1.1 to
6 N.T.M. /1.993 3382 b.Incarcat, transport si descarcat picheti la
marginea.parcelei.2200 buc.x0,5kg/ buc. =1.1to.

a.ha16.24
7 ha
b. Discuit desfundatura, grapat si nivelat.

a. ha 16.24
8 N.T.M. /1993 1820 ha
b.Pichetarea pentru parcelarea
terenului.

a. ha 16.24
9 N.T.M./1993 ha
b. Pichetarea terenului in vederea plantarii

a. to 41.94 to
N..M/1993 Art.
10
3229
b.Incarcat mranita pentru plantarea pomilor 20kg/pom

Lucrari pentru plantarea pomilor

a. mii buc2.097...
N.T.M./1993 Art.
11 b.Sapat gropi 0,5/0,5/0,5 m pentru plantat pomi n sol mii buc
1863
mijlociu.

a. Nr. gropi .2097

N.T.M. /1993 Art.
12 Buc
1842 b.Tragerea unei parti de pamnt n groapa de plantare, 2/3 din
adncime cu 2-3 zile nainte de plantare.
 a. mii buc.2.097
N.T.M. /1993 Art.
13 b. mii buc
3648
Adus mranita la gropile de plantare pentru administrar
e (20 kg/pom)

a. mii pachete 0.20

N.T.M./1993 Art.
14 b.Scos.pachete.de.porni.de.la.stratificare. 2097 pomi : 10 mii
1775
buc/pachet =.209.7 pachete

a. mii buc 2.097

N.T..M. /
15 mii buc
1993 Art. 1840
b. Fasonat radacini nainte de plantare

a. mii buc 2.097

N.T.M. /1993 Art.
16 mii buc
1841
b. Facut mocirla si mocirlit pomii.

a. to 41.94
N.T.M./1993 Art.
17 to
1844
b. ncarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata mocirliti

a. mii buc.2.097
N.T.M. /1993 Art.
18 mii buc
1845 b. Repartizat pomi la gropi, cu transportul manual de la marginea
parcelei.

a. buc 2097
N.T.M./1993 Art.
19 buc
1848
b. Plantat pomi, lucrare completa fara udat

a.to 41.94
20 b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi (101/pom).10 to 41.94
L/pom x nr. pomi x 2 ori =41.94to

N.T.M. 71993 Art

21 1850 a. buc 2097 buc
 b. Udat pomi cu 10 1 / pom (2ori)

a. mii buc 2.097

N.T.M. /1993 Art.
22 mii buc
1851
b. Musuroit pomii dupa plantare.

a. ha 13.80
23 ha
b. Discuit n livada dupa plantare. 85%

TOTAL 633.8

ANTEMASURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 6

Pentru Completarea golurilor 12 % (an I si II) tn plantatii de
nuc pe suprafata de 16.24ha.

Nr. Simbol Articole de deviz U.M. Norm

crt cod a. Unitati de masura Materiale Man

b. Denumirea articolului t; kg; buc./ ha Z

0 1 2 3 4____

1 N.T.M. /1 993 a. m.p 6.1 m.p. 0

Art. 1670 b. Combaterea coropisnitei si a diferitelor

larve din solu! destinat stratificarii.
2 N.T.M. /! 993 Art. a. m.l. 12.2. m.l. 2
1773
b. Facut sant 50/50 cm pentru stratificarea
pomilor cu aruncarea pamantului intr-
o singura parte. Se considera 20 buc./m.l.

3 a. buc 244 buc. 244

b. Procurat pomi pentru complectarea

golurilor

4 N.T.M. /1 993 Art. a. to.0.48 to 0

3413 asim.
b. Incarcat, transport si descarcat material ul
saditor la san{ul de strati ficare.

Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc. x

nr. pomi -0.48

5 N.T.M./1993 Art. 1 a. mii buc 0.24 mii buc. 0

775
b. Strati ficat pomi in sant gata facut.

6 N.T.M./1993 Art. a. ha 0,0006 ha 0.0

1668
b. Udat cu furtunul fara sita, intreaga
suprafafa de sant cu 1 0 1 apa / m.p. de 2 ori

7 N.T.M. /1 993 Art. a. mii buc..0.24 mii buc. 0

1835
b. Sapat gropi 0,5/0,5/0,5 in pentru plantat
pomi in sol mijlociu.

8 N.T.M. /1993 Art. 1 a. Nr. gropi 244 Nr. gropi 4

842
b. Tragerea unei parti de pamant in groapa de
plantare, 2/3 din adancime cu 2-3 zile inainte
de plantare.
 9 N.T.M. / 993 Art. a. mii pachete 0.024 mii pachete 0
1775
b. Scos pachete de pomi de la strati
ficare. ...pomi : 1 0 buc./pachet =24.4
pachete

10 N.T.M. /1 993 Art. 1 a. mii buc 0.24 mii buc. 0

840
b. Fasonat radacini inainte de plantare

11 N.T.M. /1 993 a. mii buc.0.24 mii buc.

Art. 1841 b. Facut mocirla si mocirlit pomii.

12 N.T.M./1993 a. to.0.48

Art. 1844 b. Incarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata mocirliti

13 N.T.M./1993 Art. a. mii buc 0.24 m

1845
b. Repartizat pomi la gropi cu transportul manual de la marginea parcelei.

14 N.T.M./1993 Art. a. to 4.8

3229
b. Incarcat mranita pentru plantarea pomilor (20 kg / pom)

15 N.T.M./1993 Art. a. mii gropi 0.24

3648
b. Adus mranita la gropile de plantare pentru administrare (20 kg/pom)

16 N.T.M. 71993 Art. a. buc 244

1848
b. Plantat pomi, lucrare completa fara udat

17 a. to 4.88
 b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi (10 1 /pom). 10 I /pom x nr. pomi
x 2 ori = 4.8to

18 N.T.M. /1 993 Art. a. buc 244

1850
b. Udat pomi cu 101/ pom (2 ori)

19 N.T.M. /1 993 Art. a. mii buc. 0.24 m

1986
b. Taieri de formare a coroanei pomilor

20 N.T.M. /1 993 Art. 1 a. mii buc 0.24 m

85 1
b. Musuroit pomii dupa plantare.

TOTAL

ANTEMSURTOARE- Deviz pe categorii de lucrari

Pentru ntretinere plantatie de nuc n anul I pe suprafata de16.24ha, cu 2097 pomim

Simbol cod Articole de deviz

Nr. crt a) Unitati de masur U.M.
b) Denumirea articolului

Materiale
 t; kg; buc./

0 1 2 3 4

a. ha 13.80
1 ha
b. Discuit n livada

a. to.6.3
2 N.T.M./1993 Art 3228 to 6.3
b. Incarcat gunoi pentru mulcit pomi 3 kg/pom
x nr. pomi = 6.3 .to

a. ha 16.24
3 N.T.M./1993Art 1852 ha
b. Imprastiat mulci din remorca n timpul
deplasarii pe intervalul de pomi.

a. mii buc2.097
4 N.T.M. /1993 Art1722 mii buc.
b. Desfacut musuroiul din jurulul pomilor

a. mii buc.2.097
5 N.T.M. /1993 Art 1852 mii buc.
b. Mulcirea pomilor

a.mii buc
N.T.M./1993
6 mii buc
Art. 1869 b.Lucrari in verde, se elimina lastarii de
prisos

a. mii m.p.9.75
mii
7 N.T.M. /1993 Art 1944
b. Prasit manual pe rndul de pomi (de 3 ori pe m.p.
20 % din suprafata)
 a. buc 2097
8 N.T.M. /1993 Art. 1668 buc 83.88
b. Udat pomi manual cu 20 l/pom cu furtunul
de la cisterna (de2 ori).

a. ha 38.7
9 ha
b. Cultivat mecanic (de 3 ori pe 80 % din
suprafata)

a. m.p 2.76
10 N.T.M. /1993 Art. 1827 m.p.
b. Sapat cu cazmaua pe rndul de pomi ( pe 20
% din suprafata efectiva)

a. ha 12.9
11 ha
b. Arat n livada pe intervalul dintre rndul de
pomi (80 % din suprafat)

a. mii 1. 0.52
12 N.T.M. /1993 Art. 2810 Preparat zeama sulfocalcica 28-30 Be n vase de mii 1.
200 1, 32 l/ha x nr. ha =0.52mii 1

a. mii 1itri 51.9

13 N.T.M./1993 Art. 2809 mii 1.
b. Preparat solutie pentru stropit pomi (de 8 ori
cu 400 l/ha) 400 l/ha x nr. ha x 8 ori = 51.9.mii 1.

a.mii l. 51.9
13 N-.T.M./1993 Art. 2786 mii l.
b. Stropit pomi manual cu 400 1 solutie la
hectar ( de 8 ori)

14 a.to.93.84 to

b.Transport apa pentru udat si stropit pomi cu

 RCU-4.

De la sursa la parcela 2 km (dus-intors= 4km).

TOTAL 90.18

ANTEMSURTOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 7

Pentru ntretinere plantatie de nuc n anul II pe suprafata de 16.24 ha, cu 2097 pomi

Articole de deviz
Mater
Nr. crt Simbol cod a. Unitati de masura U.M.
b. Denumirea articolului
t; kg; b
ha

0 1 2 3 4

a. ha 16.24 to 0.73
NTM/ 1993
1 ha 0.49
Art. 1710
b. Prafuit terenul cu PEB+Lindan (45kg/ha)

a. to16.24

NTM/1993 Art b. Procurat ngrasaminte chimice, descarcat din vagoane,

2 to 16.2
3246 ncarcat n remorca, transport si descarcat la magazie. Se
administreaza 1000 kg/ha s. bmta, din care: -300 kg/ha azotat de
amoniu 400 kg/ha superfosfat 300 kg/ha sare potasica

NTM/1993 Art.
3 1987 a. mii buc2.097 mii
 b. Taieri de formare a coroanei n anul II de la plantare buc.

a.buc 2097
NTM /1993
4 buc
Art. 1875
b.Legat pomi de spalier si palisarea ramurilor

a.ha.16.24
NTM/1993 Art.
5 ha
1948 b.Strnsul manual n gramezi al ramurilor taiate din livezi
intensive.

a.to.11.37
NTM/1993 Art.
6 b. Incarcat ramuri n remorca si descarcarea la to
3387
marginea.parcelei.0,7 to/ha x nr. ha = 11.37 to

a. to16.24
NTM/1993 Art.
7 to
27
b.Maruntit manual ngrasaminte chimice

a. to 16.24
NTM/1993 Art.
8 to
3246 b. Incarcat n remorca, transport, descarcat n
cmp ngrasaminte chimice

a. to 16.24
NTM/1993 Art.
9 to.
30
b.Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in saci.

a. ha 16.24
NTM/1993 Art
10 ha
2858
b. Alimentat masina de mprastiat ngrasaminte chimice

a. ha 16.24
11 ha
b.Administrat mecanic ngrasaminte chimice (1000 kg/ha)
 a. ha 16.24
12 ha
b. Cultivat n livada ( de 3 ori)

a. mii m.p.3.24
NTM/1993 Art mii
13 b. Prasit manual pe rndul de pomi n plantatie.intensiva
. 1944 m.p.
(de 3 ori pe 20 % din suprafata)

a. mii buc 2.097

NTM/1993 Art. b.Lucrari n verde(se elimina lastarii de prisos) mii
14
1869 buc.

a. buc 2097
NTM/1993 Art. b.Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)
15 buc.
1668

NTM/1993 Art. a. m.p.32480

16 m.p,
1827 b.Sapat manual pe rndul de pomi (pe 20 % din suprafata)

a. ha.12.9
17 ha
b.Arat n livada(pe 80 % din suprafata)

a. mii litri 0.64

NTM/1993 Art.
18 b. Preparat zeama sulfocacica 28-30 o Be in vase de 200 litri mii l 0.64
2810
40 l/ha x nr. ha = 0.64 mii litri

a. mii 1itri 129.9

N.T.M. /
19 mii 1.
1993 Art. 2809 b. Preparat solutie pentru stropit pomi (de 8 ori cu 1200
l/ha) 1200 l/ha x nr. ha x 8 ori = 129.9mii 1.

a. ha.16.24
20 b. Stropit mecanic n livada mtensiva( de 8 ori cu 1200) ha
1 solutie la hectar)

21 a. to.93.84 to
 b. Transport apa pentru udat si stropit pomi.

TOTAL 17.3

ANTEMSURTOARE-Deviz pe categorii de lucrari nr.8

Pentru ntretinere plantatie de nuc n anul III pe suprafata de 16.24.ha, cu 2097 pomi.

r. crt Simbolcod Articole de deviz a. Unitati de

masura b. Denumirea articolului U.M.

0 1 2 3

NTM/1993 Art
1 3246 a. to.16.24 to

b. Procurat ngrasaminte chimice, descarcat din vagoane,

ncarcat n remorca, transport si descarcat la magazie.

Se administreaza 1000 kg/ha s. bmta, din care:

-300 kg/ha azotat de amoniu

-400 kg/ha superfosfat

 -300 kg/ha sare potasica

a. mii buc2.097
NTM/1993Art. mii
2
1955 buc.
b. Taieri de formare a coroanei pomilor n anul III de la plantare

a.buc 2097
NTM /1993
3 buc
Art. 1875
b.Legat pomi de spalier si palisarea ramurilor

a. h a . 1 6 . 2 4
NTM/1993Art.
4 ha
1948
b. Strnsul manual n gramezi al ramurilor taiate din livezi intensive.

a. to21.1
NTM/1993Art. b. Incarcat ramuri n remorca si descarcarea la marginea
5 to
3387 parcelei.
l,3to/ha x nr. ha =21.1 to

a. to 16.24
6 NTM/1993 Art. 27 to
b.Maruntit manual ngrasaminte chimice si depozitat in gramezi

a. to 16.24
NTM/1993 Art.
7 to
3246 b. Incarcat n remorca, transport, descarcat n cmp ngrasaminte
chimice

a. to 16.24
8 NTM/1993 Art. 30 to.
b.Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in saci.
 a. ha 16.24
NTM/1993Art
9 ha
2858
b.Alimentat masina de mprastiat ngrasaminte chimice

a. ha 16.24
10 ha
b.Administrat mecanic ngrasaminte chimice (1000 kg/ha)

a. ha. 16.24
11 ha
b. Cultivat n livada (de 3 ori)

a. mii m.p.3.24
NTM/1993Art. mii
12 b. Prasit manual pe rndul de pomi n plantatie
1944 m.p.
intensiva (de 3 ori pe 20 % din suprafata)

a. mii buc.2.097
NTM/1993Art. mii
13
1869 buc.
b. Lucrari n verde (se elimina lastarii de prisos)

NTM/1993Art. a. buc.2097
14 buc.
1668 b. Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)

a. to.37.7
b. Incarcat mecanic ngrasaminte organice din platforma pentru
15 to
administrare
20 kg/pom x nr. pomi x 90 % din cantitate =37.7 t

a. to.4.19
NTM/1993Art. b. Incarcat manual ngrasaminte organice din platforma pentru
16 to
3223 administrare
20 kg/pom x nr. pomi x 10 % din cantitate =4.19 t

17 a. to37.7 to
 b. Transport gunoi de grajd

a. ha 16.24
18 ha
b. Administrat gunoi de grajd

NTM/1993Art. a. m.p.32480
19 m.p.
1827 b. Sapat manual pe rndul de pomi (pe 20 % din suprafata).

a. ha 12.9
20 ha
b Arat n livada(pe80 % din suprafata) cu PDL 3-25

a. mii litri 0.97

NTM/1993 Art.
21 b. Preparat zeama sulfocacica 28-30 o Be in vase de 200 litri mii l
2810
60 l/ha x nr. ha = 0.97 mii litri

a. mii 1itri 227.3

15 N.T.M. /1993. 2809 b Preparat solutie pentru stropit pomi (de 10 ori cu 1400 l/ha) mii 1

1400 l/ha x nr. ha x 10 ori = 227.3 mii litri.

a. ha 16.24
16 ha
b. Stropit mecanic n livada intensiva( de 10 ori cu 1400 1 solutie la
hectar)

a. to.93.84
17 to
b.Transport apa pentru udat si stropit pomi

TOTAL