Sunteți pe pagina 1din 6

Vineri, 13.11.

2009
Curs IX
TMK

CURENTE METODOLOGICE DE RELAXARE


- continuare -

Asa cum am specificat, in ceea ce priveste relaxarea intrinseca, exista 3 mari


curente metodologice:
1. curentul oriental-valoare profilactica
2. curentul fiziologic
3. curentul psihologic

1- Curentul oriental in scop profilactic (yoga, chi gong, thai chi etc).
Aceste tehnici nu se pot invata decat cu un maestru abilitat.
2- Curentul fiziologic a fost introdus pentru prima oara de Iacobson.
Tehnica Iacobson - consta in relaxarea progresiva prin identificarea
kinestezica a starii de tensiune (contractia musculara in antiteza cu
lipsa de contractie, adica cu relaxarea).
Exista mai multe variante:
Tehnica Iacobson inversata in care faza de contractie este
izometrica subiectul impinge segmentul in planul patului
timp de 5 sec., dupa care relaxeaza 5 sec., segment cu segment.
In cazul membrelor exista ca varianta relaxarea pendulara (ex:
pentru membrul superior din asezat, pentru membrul inferior
din decubit dorsal.
Toate aceste variante, fiind indicate in toate starile de
PARATONIE a musculaturii striate voluntare (nu functioneaza
aceste tehnici in cazul musculaturii viscerale). Cel mai
important aspect negativ este faptul ca metoda este periferica,
adica impactul muschi-psihic este redus.
Metoda Parow - consta in faptul ca subiectul sta in decubit dorsal
complet nemiscat timp de 20 de minute, concentrandu-se pe ritmul
respirator liber, nefortat, cu expir suierator.
Tehnica Maccagno - manevra incepe in decubit dorsal, subiectul se
intinde la maxim, mainile trebuie sa fie paralele pe langa cap, dupa
care subiectul se relaxeaza. Manevra se repeta de cateva ori.
3- Curentul central (psihologic) este vorba de autocontrolul mental,
imaginativ, care poate induce relaxarea periferica. Deci, cu ochii inchisi,

Pag 1 din 6
izolandu-ne de tot ce este in jurul nostru, ne concentram, vazandu-ne cu
ochii mintii organismul. Este ca si cum am avea capacitatea de a intra in
acea transa prin care ne detasam de corp si il vedem dinafara. Ne
concentram si incercam sa localizam organul bolnav, in structura
organismului nostru, si concentrandu-ne asupra lui, ii influentam functia.
Aceasta metoda este cea mai valoroasa, din pacate realizarea acestei
metode in fapt implica un antrenament care necesita in primul rand o
concentrare suficient de buna, antrenament cotidian de cateva ore si
posibilitatea de a creste in concentrare si in focusarea capacitatii psihice
practic de la zi la zi , de la etapa la etapa, in cel putin cateva luni sau cativa
ani. Avantajul este ca metoda reuseste sa influenteze si PARATONIA
VISCERALA. Asta inseamna ca unele conditii patologice, colici biliare,
ureterale, care au la baza un spasm al musculaturii netede din peretele
organului cavitar respectiv, sa poata fi intrerupt prin puterea concentrarii
noastre. Forta psihiculul uman este incomensurabila.
Cel mai util si cel ma folosit tip de antrenament in cadrul acestui curent de tip
central este autotraining-ul SCHULTZ . Acest antrenament, ca multe altele, face
parte din cadrul terapiilor comportamentale in care un rol esential il joaca
personalitatea individului.

Al doilea obiectiv in programele de kinetoterapie si kinetoprofilaxie in


constituie:
CORECTAREA POSTURII SI ALINIAMENTULUI
CORPULUI
Pornim de la 3 observatii:
1. Defectele posturale ale copilariei si adolescentei, la adult, determina o
degradare degenerativa a aparatului locomotor.
2. Afectiunile aparatului locomotor sau a altor aparate, determina deposturari sau
dezalinieri care, in timp, se fixeaza si sunt fixate intai functional, dupa care
urmeaza fixarea organica (structura organului se modifica in sensul in care s-a
alterat functia.
3. Reuperarea oricarui deficit functional nu poate fi gandita decat integrat, in
cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale corpului care sa asigure
desfasurarea lanturilor kinetice corporale normale. Deposturarea
(dezalinierea) determina un dezechilibru muscular, producand astfel miscari
viciate, incercari neadecvate, scaderea randamentului muscular si motor si
oboseala precoce.

Mecanismele dezechilibrului muscular sunt 4:


1. prin substitutie - inlocuire functionala

Pag 2 din 6
2. prin instrainare pareza functionala
3. prin compensare
4. prin incoordonare

1. Prin substitutie: Slabirea unui agonist, antreneaza muschii sinergici. Se


produc noi modele de miscare, stereotipii motrice defavorabile.
2. Prin instrainare: Ex: contractura puternica, prelungita, sau spasticitatea unui
grup muscular, face imposibila folosirea antagonistului, cu toate ca acesta este
functional. Exemplul cel mai tipic in reprezinta mana spastica a bolnavului
hemiplegic.
3. Prin compensare - spre deosebire de substitutie (cand un singur muschi este
slabit) un intreg grup muscular este slab, necesitand contractia altor grupe
musculare. Rezultatul il constitiue o caricatura a miscarii.
4. Prin incoordonare - mecanismul apare datorita tulburarilor de reglare
motorie in lantul kinetic normal. Cauza care determina aceasta incoordonare
poate fi o dereglare de forta sau o dereglare in derularea cronologica a
activitatii muschilor. Desi reprezinta o tulburare grava a modelelor de miscare,
a stereotipurilor dinamice, dezechilibrul muscular prin incoordonare dispare
repede.
Problema deposturarilor se cere rezolvata concomitent, sau uneori inaintea
altor obiective ale programelor kinetice.

Corectarea posturii si aliniamentului corpului presupune mai multe tehnici:


1. postura corectata sau hipercorectata mentinuta prin diverse metode de
fixare;
2. miscarile pasive, active asistate, sau active, contractiile izometrice si unele
tehnici de facilitare

OBSERVATIE: evident ca inainte de utilizarea oricarei tehnici de corectare a


posturii si aliniamentului este necesara o prealabila relaxare. Corectarea
posturii se realizeaza pe zone.

Alinierea coloanei cervicale sunt posibile dezalinieri care presupun fie pozitia
avansata a capului, fie pozitia cu capul pe spate si in jos. Corectia se face din pozitia
asezat, sau din decubit ventral, subiectul trage de cap in sus.

Alinierea coloanei toracice si a centurii scapulare - corectia se face din exercitii


de DELORDOZARE cervicala si lombara, la care se adauga adductia scapulei cu
tractionare caudala (este ceea ce se intampla in pozitia de drepti, in care cele 2
scapule de apropie de linia CV si trase in jos)

Pag 3 din 6
Trebuie tonifiati urmatorii muschi:
- trapezul superior si mijlociu
- romboizii
- subspinosul
- micul rotund
Se vor asupliza (intinde) urmatorii muschi:
- marele rotund,
- marele dorsal
- marele si micul pectoral
- subscapularul
OBSERVATIE: exercitiile se performeaza din decubit dorsal sau asezat,
din pozitie mahomedana sau ortostatism. Sau exista exercitiul cu bastonul tinut
la nivelul trunchiului superior cu coatele

Alinierea coloanei lombare si a pelvisului.


Se vor tonifia muschii:
- flexorii trunchiului (musculatura abdominala
- extensorii soldului fesierul mare si aschiogambierii
Se vor asupliza muschii:
- extensorii lombari
- flexorii soldului (in principalpsoas-iliacul)

OBSERVATII:
1 - exercitiile se realizeaza din decubit dorsal pentru flexia trunchiului cu
sau fara membrul inferior NUMAI cu genunchiul fletat, pentru a nu antrena
muschiul psoas-iliac, si deci, pentru a nu tractiona coloana lombara.
2 - Trebuie sa se evite efectul VALSALVA, si de aceea este necesar un
expir zgomotos, suierator.

Alinierea extremitatii inferioare


Presupune tonifierea muschilor :
- rotatori laterali si soldului
- abductorii soldului
- extensorii soldului
- extensorii genunchiului
- inversorul piciorului (tibialul posterior)
Se vor asupliza (intinde):
- adductorii soldului
- ischiogambierii
- rotatorii interni ai soldului
- flexorii genunchiului
- flexorii plantari
Pag 4 din 6
-
Al treilea obiectiv al programelor kinetice este:
CRESTEREA MOBILITATII ARTICULARE
In unele conditii patologice, luptam sa recuperam unghiurile functionale. Ori
de cate ori este posibila recastigarea intregii amplitudini, sigur acest lucru este
benefic, dar daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa luptam macar pentru
unghiurile utile, pentru ca aceste unghiuri utile asigura mentinerea functiei.

CAUZELE CARE GENEREAZA DEFICITE DE MOBILITATE

Cauzele care genereaza deficite de mobilitate, se pot localiza la


diverse nivele:
I. la nivel articular,
II. la nivel muscular,
III. la nivelul complexului nerv-muschi,
IV. la nivelul nervului.

Prima categorie de cauze care determina limitarea mobilitatii sunt


localizate la nivelul articulatiei.
Exista 3 categorii patologice importante care determina afectarea mobilitatii:
1. redorile
2. anchilozele
3. mobilitatile articulare exagerate

1. REDORILE inseamna limitarea mobilitatii intr-o


articulatie.
Redoarea poate fi generata de mai multe categori de leziuni, de la suprafata
catre interior:
- leziunile tegumentare: infiltratiile edematoase, infiltratiile sanguine,
inflamatiile, scleroza tegumentului, unele cicatrici;
- leziunile aponevrotice: retractura aponevrozei palmare, care determina
limitarea miscarilor la nivelul articulatiei maini;
- leziuni musculo-tendinoase: ruptura, hematom, calcifiere, scleroza,
inflamatie;
Toate aceste leziuni ale muschiului sau tendonului determina
contractura sau retractura.

Pag 5 din 6
- leziuni capsulo-ligamntare aparute prin trumatism direct, prin
inflamatii, prin cicatrici retractile, prin calcifieri care merg uneori pana
la osificari;
- leziuni sinoviale, de cele mai multe ori inflamatorii
- leziunile cartilaginoase sau osoase care sunt de departe cele mai severe
si din pacate ireversibile (ex: un fragment de cartilaj detasat poate sa
cada in articulatie, sa determine durere si chiar blocaj mecanic).
- retractie, adaptare in cazul imobilizarilor articulare prelungite,
reprezinta un proces difuz care afecteaza toate tesuturile moi, apare o
scadere a elasticitatii care determina retractura pe partea scurtata, si in
timp, numarul celulelor corespunzatoare va scadea dupa noile
dimensiuni ale muschiului. Se produc si tulburari vasculotrofice datorita
imobilizarii, si se produce organizarea edemului difuz.

2. ANCHILOZELE inseamna lipsa de miscare, reprezinta


stadiul final al unor procese ce au inceput ca redoare si care
n-au fost tratate corespunzator.
Initial anchilozele sunt fibroase, ulterior devin osoase. Spre deosebire de
redori, anchilozele nu beneficiaza si nu raspund la programul kinetic.

3. MOBILIZARILE ARTICULARE EXAGERATE


reprezinta inversul redorii.
Acestea apar datorita relaxarii sau ruperii unor ligamente, datorita unor
elongatii tendinoase, datorita unor hipotonii musculare si daca este vorba de
refacerea stabilitatii pasive (ligamente, tendoane) este nevoie de tratament
chirurgical, in vreme ce pentru refacerea stabilitatii active, adica intarirea
elementului activ, muschiul, este nevoie de kinetoterapie, respectiv de exercitii de
tonifiere.

(Urmeaza cursul 10 Cauzele care determina modificarile de mobilitate la nivelul


muschiului)

Pag 6 din 6

S-ar putea să vă placă și