Sunteți pe pagina 1din 227

DIN PUBLICATIILE

INSTITUTULUI PEDAGOGIC ROMAN


DIRECTOR: PROF. G. G. ANTONESCU

G. G. ANTONESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T1

EDUCATIE
CULTURA
EDITIA III-a.
REVAZUTA SI ADAUGITA

EDITURA
"CULTU.R.A ROMANEASCA", S. A. R. - BUCUREVTI, I

www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIILE
INSTITUTULUI PEDAGOGIC ROMAN
DIRECTOR: PROF. G. G. ANTONESCLI

G. G. ANTONESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T1

EDUCATIE
CULTURA
EDITIA III-a.
REVAZUTA $1 ADALIGITA

EDITURA
CULTURA ROMANEASCA", S. A. R. - BUCURESTI, I i

www.dacoromanica.ro
PREFATA
Poate cd nici data' mai mult ca in momentul acesta
nu s'au pus probleme mai dificile referitoare la culti-
varea masselor in general si la educatia tineretului in
special.
E destul sii mentionitm faptul cd se linde la re-
organizarea intregului inviitdmiint, MI in ce priveste
structura, cdt si in ce priveste viga ,scoalei. Astfel, dupd
reforma inviltdma,sntului primar si normal, a urmat de
curdnd aceea a inviiteimeintului secundar, iar in scurtd
vreme e vorba sd fie elaboratd si noua organizare
a invatamntului aplicat (profesional) si a celui su-
perior.
In strdnsd legeiturd cu aceste reforme, se lucreazci
la alceituirea noilor programe si instructiuni metodice,
pro babil pentru a se 'da si elementului dinamic al
scoalei o indrumare corespunzdtoare noii structuri. Ne
gdsim asa dar, intr'un moment, ea/1d se urmdreste re-
facerea integralei a scoalei, ceeace se intdmplii destul
de rar in viata unui popor.
In acelas timp, se observa' o continua preocupare
de a se gelsi cele mai rodnice mijloace pentru orlen-
tarea operei de culturalizare.
O mare parte din aceste probleme care ma
preocupa' de mai multi ani sutil expuse in volumul
de tata'

www.dacoromanica.ro
4

Scopul acestei lucriiri este nu numai de a face pe


cititor peirtas al convingerilor expuse ad, ait mai ales
de a scoate in evidentii necesita/ea unei interpretiiri
a realiteifilor prin prisma principiilor. Numai ,dacil in-
iemeiem once noull alatuire 5i once milsuri de ordin
educativ pe principii pedagogice bine controlate, pa-
tent ajunge ,si in domeniul colar la .conceptii unitare
si realiziiri durabile. Orice incercare de a solutiona
problemele golare, nesocotind principiile pedagogice,
este foarte comodii dar totdeauna difunaloare pen-
Ira pro gresul real al .coalei.
Daa principille, fr con siderarea realitcitii, sunt
adeseori inoperante, realittile neluminate de principii
nu pot fi suficient plitrunse i prin armare nici bine
indrumate.
In primul caz, se face stiintd purii Ara' elect prac-
tic imediat; in al doilea caz, se ajunge la un diletan-
tism perlados.
kinie 1928.
AUTO RUL

www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA A DOUA
Aceast a doua editie ne-a fost grabnic cerutei.
Deaceea nu am avut ragazul necesar, spre a introduce
unele adliogiri referitoare la manifesterrile pedagogice
din ultimul moment.
Sperdm sd aducem aceastd compktare prinfro
lucrare nouii.
Fevruarie 1933.

AUTORUL

www.dacoromanica.ro
sPREFATA LA EDITIA A TREIA

Cu prilejul acestei noi editii, socotim necesare ur-


mdtoarele observatii:
Unele capitole si in special acelea care se referd
la reforme scolare din trecutul apropiat cum ar fi
reforma linveitdmintului primar dirt 1924 si aceia a
2nvd(dmii:ntului secundar din 1928 Isi plistreazd va-
loarea flor de actualitate, din cloud' motive: I) Pent-
trued aceste reforme se mentin si azi, dacd exceptdm
untie modificdri de o importantd mai mull negativd.
II) Pentrucd unele din principille asupra cdrora am
insistat, cu ocazia criticei legiuirilor mentionate, nu
si-au gdsit valorificarea lor in practica scolard nici
plind astai, asa Inc& lupta pentru realizarea lor tre-
bue dusd mai departe.
Tinem deasemeni sd mentioniim si faptul in-
buturdtor din pima de vedere stiintific, dar depri-
mant uneori din pima de vedere moral cd unele
din principiile sustinute de noi in aceastid lucrare, au
fost receptate si utilizate, in mod teoretic sau practic,
lard ca aceia care le-au folosit set fi soco lit totdeauna
necesar de a indica origina inspiratiei.
La aceastd florid editie s'au addogat urmiltoarele
vapitole: Cultarii si personizlitate" si Criza Inv&
ttimtintului romlinesc".

www.dacoromanica.ro
Pentru cititorii acestei lucrdri, cari ar don i sd-si
completeze orlen tarea asupra stadiului actual al pro-
blemelor pedagogice, atilt la noi cat si aiurea, men-
tiondm ultima noastrd lucrare Pedagogia Contempo-
- .
rana
Decembrie 1935.
AUTORUL

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE

www.dacoromanica.ro
Mivcarea pedagogici *i *coala romiineasci.
L Criteriul de aprecierea unel reforme scolare. II. Activismul. - A. De-
terminante ii concepfii. - B. Activismul in scolds romaneascii. - III. Democra-
tismul. - A. Educafia cetiffeneascA si fincercAri de conducerea de sine a clasei
in scoala romAneascii. - B. Culturalizarea maselor; C. Problema individualizAril
educaliel fl a selectkil valorilor. - IV. Concluzii.

Criteriul de aprecierea unei reforme scolare.


.De obiceiu, aprecierea unei reforme scolare, sau a
unei stgri de fapt a Invgtgmantului, nu se face dupg
un criteriu bine determinat, ci dupa impresii de mo-
ment i chestiuni de detaliu. Exemple: bacalaureatul
e bun, pretindea cineva, pentrucg ii face pe elevi
invete i pe profesori sg-i indeplineasa datoria. In-
troducerea meseriilor In ciclul primar superior e bung,
pentrucg In cazul acesta pgrintii au un interes practic
sgli dea copiii la coalg i copiii tiu dece se
duc la coalg. Un profesor de matematicg, voind
sg aprecieze o reform colarg, ce punea accentul
pe filosofie, zicea: dacg e vorba sg acordgm prepon-
derentg unui obiect din program, apoi acela in niciun
caz nu trebue sg fie filosofia, a cgrei valoare tiinti-
ficg e indoelnicg, ci ar putea fi mai repede o 5tiintg
sig-urg, cum e matematica.

www.dacoromanica.ro
12 G. G. ANTONESCU

Aceasta lipsa de criteriu In aprecierea faptelor,


cari privesc invatamantul, e cu atat mai accentuata,
cu cat toata lumea, independent de gradul de cultura,
de profesiune, de pregatirea tiintific, vrea sa par-
ticipe la aprecierea starilor de fapt, sau la discutia
solutionarea unor probleme noi, oridecateori acestea
au drept obiect scoala.
Stabilirea unui asemenea criteriu e absolut nece-
daa voim ca reformele scolare sa nu se faa
la voia ntmplrii, iar organismul colar sa nu fie
rezultatul unui conglomerat de conceptii, care se gA-
ssc In opozitie.
Criteriul de aprecierea unei reforme credem
ar trebui sa fie urrnatorul: vom constata care sunt
principiile pedagogice, ce stau la baza unei organizari
scolare, valoarea acestor principii din punct de ve-
dere al fundamentarilor stiintifice, pe deoparte, si al
utilittilor pentru scoala noastr, pedealta parte, si
In fine, dad aceste principii pot constitui impreuna un
sister:, unitar, sau o conceptie pedagogia dark'. Daa
una din aceste conditii ar lipsi, adica daca nu am
putea descoperi principii bine determinate la baza unei
reforme, sau daca reformatorul nu a apreciat justa
valoare stiintifica si practia a fiearuia din ele, sau
dad., insfarsit, desi fiecare principiu in parte a fost
bint! cntarit, aceste principii, fiind opuse, nu pot fi
arrnonizate intre ele, spre a determina o aqiune pe-
dagogical clara ca scop si sigura ca efect, rezul-
tatele nu pot fi satisfaatoare. Evident, pentru ca un
organizator colar si colaboratorii sal s poata ras-
punde acestor cerinte, ei trebue sa fie nu numai buni
cunosatori ai scoalei noastre, dar sa fie In curent cu
miscarea ideilor pedagogice i sa aiba o conceptie filo-
sofia i sociala (conceptie despre lume si viata), care
sa determine, pedeoparte selectia ideilor pedagogice,
ce-si vor insui, pedealtparte, s garanteze unitatea
ideilor selectionate inteun sistem.
Consideram aceasta conditie atat de importanta,

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 13

That preferAm o reform alatuit din clemente, care,


luate individual, nu ne-ar satisface pe deplin, dar care,
impreuna, ne-ar puta da un tot armonic, unei re-
forme, ale c.rei elemente considerate separat ne-ar
satisface, dar puse alAturi ne-ar duce la contradictii.
Iat dece, infAtisAnd curentele pedagogice mai impor-
tante, care au influentat scoala noastr, vom incerca
s constatAm clack' in alegerea, coordonarea si aplicarea
principiilor, ce le stau la bazA, a fost respectat crite-
riul de mai sus.
II.
Activismul. Un prim, si poate cel mai im-
portant curent, care influenteazd scoala romneasa,
este activismul.
A. Determinante si conceptii. Activismul, dei
In practica scolar ne apare ca un curent nou, in ce
priveste conceptia teoretia si fundamentarea filoso-
ficA, dateazd de secole. El isi gseste originile peda-
gogice in epoca modernd, cu deosebire la Rousseau si
Pestalozzi, iar pe cele filosofice la Descartes, Leibniz,
Kant, Fichte, Schopenhauer. Evident c si teoreticeste
e intdrit in timpul nostru prin caracterul dinamic al
filosofiei timpului spre deosebire de conceptia tre-
cut, care punea accentul mai mult asupra elementului
static, ontologic precum si prin importanta exa-
geratl, care s'a acordat pragmatismului. Daca dina-
mismul a intdrit conceptia superioara a scoalei active
integrale, asa cum o gsim in trecut la Rousseau si
Pestalozzi, pragmatismul a netezit calea unei inter-
pretri materialiste a activismului.
SA preciz5m In cateva cuvinte conceptiile asupra ac-
tivismului si sa vedem apoi cum s'au manifestat In
scoala noastrk.
1. Conceptia materialist, care:
a) Acord atAta importantg activittii musculare
mar-male, incat confund manca Cu activitatea muscu-

www.dacoromanica.ro
14 G. G. ANTONESCU

lara. Aceasta conceptie pune activitatea musculara mai


presu., de viata sufleteasc, fapta materiall mai presus
de idee, realitatea practica mai presus de realitatea
psihica, lumea externa mai presus de cea interna, ma-
teria mai presus de spirit, utilul mai presus de ideal.
b) Acord lucrului manual un loc special i se-
parat in program, in afara de invatam'antul teoretic.
2. Conceptia intelectual-materialist, care:
Considera, ca i prima conceptie, ea adevarata
activitate este cea musculara, adica aceea, care ne
posibilitatea de a provoca modificari reale in lumea
inconjuratoare.
Ii d seama de influenta considerabila, pe
care conceptele mintale, ideile, o pot exercita asupra
acelei activitati. Pune pret pe raportul dintre idee i
fapta, dintre con0iint. i realitatea practica, dintre
lumea interna i cea externa. Acest raport ne apare
evident, dac. avem in vedere legatura strans, care
exist sau ar trebui sa existe, pe deoparte intre *Uinta
i viata practica' (agriculturd, comer, industrie), pe
de alb' parte, intre principiile morale sau religioase
i faptele unui om.
e) Cere ca ideile, principiile, legile .stabilite In
Invatamantul teoretic sa." fie infaptuite i ilustrate in
mod practic i prin activitatea manuala In laborator,
grdina, atelier, etc.
3. Conceptia ,scoalei active integrale, care:
a) Introduce in sfera notiunii activitate, pe langl
actul material, i activitatea sufleteasca, chiar daca
aceasta nu provoaca modificar in lumea externa, ci
rmne in congiinta noastra. Astfel, spre ex,, filosoful
sau matematicianul, care rezolva o problema, sunt ac-
tivi chiar daca principiul, la care vor ajunge, nu s'ar
aplica in practica vietii. Conform acestei coneeptii, e
activ nu numai elevul, care face un obiect din plasti-
ling i carton, sau sapa o bucata de pamant, ci i
acela (poate mai mult ca cel dintaiu), care rezolva o
proLleml, duce la bun sfarit o compozitie, sau con-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 15

tribue In mod intens la gAsirea unui adevAr nou


calea metodei socratice in clas.
b) Cere ca scoala sa desvolte prin exercitii, deci
prin actiune proprie a ele vilor, bate func(iunile suite-
testi ci fizice, cart impreunii alcauesc organismul psi-
ho-fizic al omului.

B. Manifestarea activismului in coala romneasa


1. Daa lAsArn deoparte manifestArile incidentale si
confuze, prima realizare pedagogia romAneascA In-
sufletitA de conceptia activistd este organizarea sco-
lard a lui Haret, In care gAsim reprezentate atAt con-
ceptia materialistA, at si pe cea integralistA, cu ten-
dinta \TRIM a celei din urmA de a iesi triumatoare.
In adevAr, daa tinem seama de importanta, pe
care a acordat-o Haret lucrArilor practice de agricul-
turA, lucrului manual, grAdinilor scolare, ca indelet-
niciri separate de restul programului, avem impresia
a el ar fi fost stApAnit de conceptia materialistA.
Daa InsA cercetAm cu luare aminte reforma invAIA-
mntului secundar din 1898, precum si raportul lui
Haret care rege,1), vedem cA interpretarea integra-
lista a activismului iese triumfAtoare. IatA ce gAsim In
raportul mentionat, In care Haret face urmAtoarea ca-
racteristia a noilor programe de liceu si a examenului
de absolvire, menite sA inlocuiasa vechiul bacalaureat:
Ceeace caracterizeazd noile programe fatA de
cele vechi este cd ele nu se multumesc a fixa numai
materiile pe clase, dar impun si aplicarea unor me-
tode mai rationale, potrivite fieareia din ele. Pre-
tutindeni se cere ca profesorii sA nu faa apel la me-
moria scolarilor, deat atunci and rationamentul nu-i
poate fine locul. Peste tot se impune a se face aplica-
tiuni si a se desbrAca invAtmntul at mai mult po-
sibil de caracterul abstract si pur teoretic2)".
Spiru Haret. Raport adresat M. S. Regelui, Bucutesti, 1903.
Spirts Haret. Ibid. Pag. 208.

www.dacoromanica.ro
16 G. G. ANTONESCU

Scopul examenului de absolvire nu este de a


dovedi gradul cuno0intelor candidatului, ceeace 1-ar
fi identificat cu fostul examen de bacalaureat, ci de a
dovedi mal ales influenta studillor tiicute asupra for-
narii
Bacalaureatul era exclusiv un examen de tiintd,
care nu facea apel deck la memoria colarilor, din
care cauzd acetia, dupd ce se promovau din toate
clasele liceului, mai erau Inch' siliti s facd lungi pre-
paratiuni de repetitiune asupra materiilor Intregului
liceu, pentru a fi In stare ssd se prezinte la bacalau-
reat 2)".
In adevr, scopul examenului de absolvire, fiind
nuinai de a al-Ma cum colarii asimilat materia
ce folos au tras el din studiile facute, pentru a
s" cugete mai bine, o preparatiune nu ar avea nici
un sens., cci ceeace nu s'a fcut In 4 sau 8 ani, nu se
va putea face In cateva zile3)".
Precum vedem, nu e vorba de loc, In aceste
probe, de a surprinde pe can-didat cu intrebri, la cari
ca sd r5spund'd, el s nu aibd alt mijloc dedt memoria
lui. Din mite& s'a cdutat a se suprima rolul memoriei
i s'a lasat candidatului, la toate probele, timp de On-
dire mijloace de lucru.
In aprecierea meritului lucrdrilor scrise i al di-
sertatiunii, comisiunea va avea In vedere pang la ce
punct ele denotd, la colarii respectivi, asimilarea ma-
teriel InvAtate i formarea cagettira mature, iar nu in-
tinderea cunoAntelor lor.
Rapoartele, ce am primit dela prqedinti, pe
15.11cr oarecari imperfectiunii de detaliu, cari vor putea
fi resne Indreptate, sunt in genere de acord pentru a
recunoate avantagiile examenului de absolvire. Ei
semnaleazd Cu deosebire facultatea ce se lasd acum
spiritului colarului de a se manifesta In toatd libertatea
Spiru Haret. Ibid. Pag. 221.
Spiru Haret. Raport adresat M. S. Regelui. Pag. 221-222.
Spiru tfaret. lbid. Pag. 222.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 17

posibilitatea ce are de a-si arta preferintele, de a pune


nota sa personala in lucrarile ce face; toate acestea
erau de tot, sau aproape de tot, imposibile cu vechiul
examen de bacalaureat, care inchidea pe candidat In
fagase nestramutate, din care nu putea s iasa1)".
lata piirerile distinsului pedagog C. Dimitrescu-
lasi, raportorul legii lui Haret:
In loc ca liceul sa fie o scoal de cultura generala,
care sa se ocupe de a pregati tineri folositori
si prin suma de cunostinte castigate, prin puterea
de a gandi si de a se orienta cu succes in viata; din
contra, liceul a devenit o scoala de pregatire pentru
bacalaureat. Bacalaureatul ns, fiind un examen de
memorie, si enciclopedia cunostintelor studiate in liceu
prea vasta pentru mintea scolarilor de 11-18 ani,
rezultatul. a fost o confuzie spaimntatoare in mintea
absolventilor de liceu. Numai asa se explica, panica
ce cuprindea regulat, In fiecare sesiune de bacalaureat,
si pe colari si pe parinti, si chiar pe scolarii, cari
isprvisera liceul cu oarecare succes. Toji considerau
acest examen ca o loterie si cAutau prin diferite in-
fluente sa castige favoarea profesorilor examinatori.
Astfe' se poate zice c bacalaureatul, intre altele, a
fost una din cauzele principale de sllibire a studillor
in invti(dmlintul secundar 2)".
I)Scopul examenului de absolvire Il determina le-
gea In mod categoric, spunand el este de a dovedi mai
ales influenta studiilor fcute asupra formarii cuge-
tarii scolarilor 3)".

2. Conceptia activista e reprezentata si in legile


i programele invatamntului primar si normal ale
d-lui Dr. Angelescu4)".

Spiru Haret. lbid. pag. 223-224.


C. Dundtrescu-lafi. Rapad asupra proectului de lege a invitimin-
tului secundar si superior 1897-98. Revista pedagogici pag. 383.
Ibid. in. 382.
Ne ocupim numai de legile realizate, nu si de proiecte.
Educatie i Cultura. 2

www.dacoromanica.ro
18 G. G. ANTONESCU

lata cateva exemple din instructiunile pentru pro-


gramele Invatamantului primar:
La Inviigimdniul intuitiv: sa se faca mereu apel
la observarea directa, la aprecierile, experientele, ju-
dectile si cunostintele vopiilor, deschizand drum liber
individualitatilor 1)".
La Compuneri: Materialul compunerilor Cu con-
tinut narativ, de exemplu, Il ofera scrie programa-
viata de toate zilele cu peripetiile ei, natura cu varia-
Vile ei si mediul Inconjurator cu nesfarsita lui acti-
vitate. Fiecare elev sa. fie Indemnat si tinut a lucra
independent de ceilalti, manifestandu-si individualita-
tea sa In once chip 2)".
La Matematica": Aritmetica In scoala primal-1 are
de scop sk agereasa mintea elevului, desvoltandu-i
puterea de a rationasi deprinderea de a fi logic...
Fall concursul c-ugetarii nu se poale patrunde
nido problema, oricat de usoara ar fi ea; de aceea,
In rezolvirea problemelor sa." se faca Intotdeauna apel
la judecata copiilor 3)".
La 5tiii4e1e fizico-naturale: In predarea acestor
lectii, punctul de plecare si temelia lectiilor trebue sa
fie natura si manifestrile ei, observrile facute direct
de elevi asupra acelor manifestari si experientele fa-
cute cu elevii 4)".
In ciclul superior al invtiinzantului primar, se da
o mare desvoltare activitatii practice. S'a pus, cu drept
cuvant, Intrebarea, daca prin aceasta legiuitorul a ur-
marit un scop educativ desvoltarea unor aptitudini
naturale ale elevului ca om prin lucrdrile manuale
sau daca din contra a inteles sa transforme ciclul su-
perior al Invatamantului primar In scoala de meserii
sau de agricultura (scoala profesionala). Ne place sa
credem ca legiuitoru/ a avut In vedere rolul educativ
I. Programa Inviipmantului primar. pag. 18.
Ibid. pag. 20.
Ibid. pag. 32.
Ibid. pag. 52.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA ,
19.

al activitatii practice, iar nu pe cel profesional, pentru


urmtoarele motive: a) $coala primara e scoala de
culturd generala; b) Avem in invktamntul nostru scoli
profesionale inferioare, pe cari le pot frequenta ab-
solventii scoalei primare elementare; c) Invatatorii nu
pot deveni meseriasi cu ajutorul cunosctitelor curstri
de vara facute in acest scop, iar scoala normala nu
poate fi transformata in scoala de meserii; d) Din
citatele de mai sus, luate din progranta invatamntului
primar, precum si din cele ce vor urma asupra pro-
gramului de Invatamant normal, rezulta c legiuitorul
a fost inspirat de concep(ia integralisiii a activismului.
Dac ar transforma insa ciclul primar superior in scoila
profesionala ar manifesta o conceptie materialista
ar cdea astf el in contradictie Cu sine Insu4.
In laviigimeintul normal, avem indicatii precise de
conceplie activist integralista.
lata ateva exemple din instructiunile pentru pro-
grama Invatamintului normal:
In predarea cunostintelor psihologice, se va pleca
totdeauna dela fapte cunoscute si Waite de elevi. Pro-
fesorul i va conduce sa analizeze aceste fapte, sa le
descrie si sa le explice, formulnd In acelas timp le-
gile generale, dup care se desfasoara acele fapte.
In sfarsit, spre a fortifica si clarifica cunostintele
dobAndite, elevii vor fi obligati a face aplicatii prin
noi analize ale vietii sufletesti, fie asupra faptelor
trite de ei, fie asupra personagiilor dramatice sau
istorice, intrebuintnd in analiza termenii tehnici in-
vatati in psihologie1)".
Principiile generale de pedagogie se vor scoate
pe baza materialului, pe care elevii 11 au din propriile
lor observatii. Dupl ce aceste principii au fost scoase
pe cale inductiva, profesorul va provoca pe elevi
le aplice la numeroase alte cazuri. In felul acesta, prin-
cipiile devin viabile i elastice".
1. Programa analiticd pentru qcoalele normale, Bucureqti 1925, pag. 34.

www.dacoromanica.ro
20 G. G. ANTONESCU

Principiile de educatie ale fiecrui pedagog vor


fi scoase pe baz de lecturi, and elevilor sd rezume
si s interpreteze pasagii sau chiar opere intregi. Se
vor face deasemenea lecturi din literatura pedagogicA
romaneasc mai veche si contimporang. Se vor cerceta
manualele didactice romnesti si se va cAuta s se
scoat in lumin firul evolutiei metodelor intrebuin-
tate. 1)".
In tratarea matematicilor se va urm'ri: 1) Un
scop pur educativ, desvoltarea puterilor de reflexiune,
de judecatd, de intuitie, de generalizare si aplicare.
Siguranta si indemanarea in calculele dobandite prin
matematici vor deveni mai tarziu sigurant si Indema-
nare In diferite intreprinderi, ce se vor ivi in viat2)".
In lmuririle date la geografie gsim: SA nu
pierdem un moment din vedere c geografia este stiinta
care poate exercita si forma judecata copilului In modul
cel mai fericit. In cercetarea fenomenelor geografice
neincetat trebue s facem apel la aceast judecatd,
care este in curs de formare si desvoltare, cci ne-
Incetat geografia pune probleme, a cror explicare se
bazeaza pe o cauzd bine definit, dar care trebue
cdutat.
NeIncetat elevul sd fie indrumat si indemnat sa
se Intrebe: unde, dece, cum, dece astfel si nu altfel,
cum apare cutare sau cutare fenomen? De pila, el
trebue si se intrebe: Unde se glseste rlspanditd pe
fate pmntului formatiunea biogeografia a pdurilor
ecuatoriale? dece se gseste numai In acele regiuni?
cum se infatiseaz? care sunt plantele, cari alatuesc
aceast formatiune biogeografic? care sunt rapor-
turile intre aceste elemente ale mediului fizic si om?
Tot astfel: dece o clinl a unui lant muntos este
acoperit de puternice masive pduroase, In vreme ce
cealaltd este lipsit de vegetatie, nruitd si scrijelat,
Ibid. pag. 35.
Ibid. pag. 58.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 21

prezentAnd aspectul unei cetAti medievale, intratA pe


calea ruinei? dece o regiune, care nu reprezintA con-
ditiuni favorabile de desvoltare pentru o .viatd bine in-
chegatA, organicA si infloritoare, cum este de pildd
Elvetia, a ajuns In sec. XIX-lea la o desvoltare in-
dustrial si comercialA atAt de infloritoare? dece la
poalele lantului carpatic deoparte $i de alta s'au Insirat
atAtea asezdri omenesti, care au jucat si joacA un rol
important in viata poporului romAnT dece pAmAntul
romAnesc trebue privit ca un tot armonic din punct de
vedere fizic si antropogeografic? La bate aceste
intrebAri trebue sA dea un rAspuns. Acest rspuns
poate cApAta ciar si rational, privind deodat o serie
intreagA de fenomene, cari se intregesc unele pe altele
si apoi, sintetizAnd pe cale de deductie logicA, va a-
junge nestAnjenit la rAspunsul cAutat.
In chipul acesta, rolul educativ al geografiei, ca
stiintA -,nu va putea fi contestat, iar profesorul de
geografie, mai bine decAt oricare altul de alt. specia-
litate, va putea sA facA neincetat apel la puterea de
judecatA a elevului, la spiritul de observatie al acestuia,
atAtAnd observatia directA $i personalA, nu numai in
laborator, ci In insAsi mijlocul naturii1)".
CA in invAtAmAntul normal, conceptia integralist
a scoalei active apare in chip evident, reiese si din
instructiunile date la literal manual. Citez cAteva rAn-
duri:
Lucrul manual trebue folosit ca mijloc pentru
desvoltarea vietii sufletesti. El trebue sd tinteascd nu
de a scoate meseriafi din elevi, ci oameni deplini, scop
educativ, nu utilitar 2)".
Cu privire la invdtdmatul secandar, dupA legea
lui Spiru Haret din 1898, avem ea realizare mai im-
portantA legea bacalaureatului, prin care se dA o lo-
vitur activismului inceput de Haret si continuat
Ibid. pag. 98-99.
Ibid. pag. 122.

www.dacoromanica.ro
22 G. G. ANTONESCU

actuala lege a invltmntului primar i normal. In


adevr, principiul, care st la baza organizrii institu-
tiei bacalaureatului este tocmai un principiu diametral-
mente opus activismului, adid: materialismul didactic.
Prin introducerea acestui principiu, constatm, aplicand
criteriul mentionat la ineeputul studiului nostru, o du-
bl croare: intii, se introduce un principiu perimat in
pedagogie; al doilea, acest principiu, chiar dac ar
mai fi admisibil, cade in contradictie cu principiul ac-
tivismului, pe care acela legiuitor a avut fericita idee
de a-I aplica in Invtmntul primar 0 normal, dup
cum am vAzut.
Ar fi fost firesc ca i examenul de bacalaureat
fie subordonat conceptiei activiste.
Acest examen ne-ar fi dat posibilitatea de a cu-
noate puterea de judecat, spiritul critic i capaci-
tatea de a sintetiza elementele de cuno0int, pe care le
posed elevut.
La aceast conceptie despre examenul de baca-
laureat, trebue s se ajungd i prin faptul ea un con-
trol al cunotintelor pe materii se poate face prin
examenele anuale.
Examenele de bacalaureat de pn acum, ne-au
dat prilejul s constatm c" majoritatea candidatilor
nu au nici judecata format, nici deprinderea de a
sintetiza elementele de cuno0int, ci sunt continuu
obsedati de litera crtii, stpaniti de materialul de
cuno0inte, in loc ca ei s1-1 stpaneasd pe acesta, i
preocupati de a reproduce aproape mecanic, aceeace
le-a oferit cartea sau caietul de notite. Examenul de
bacalaureat iti d intuitia dar di in majoritatea cazu-
rilor elevii n'au f-ost deprin0 s gndeasc prin ei
s afle aceeace Ii intereseaz prin propriile lor
forte. Am putea formula acest procedeu astfel: scoala
secundar, asa cum apare ea in lamina bacalaureatului,
e prea mull receptia si prea putin acliv, iar felul cum
bacalaureatul este organizat prin regulament i inter-
pretat de majoritatea profesorilor, nu face decat s

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 23

Intgreasc aceast gravg eroare, care apas asupra $coa-


le i secundare.
Unii profesori sper pentru un viitor apropiat in-
teo ameliorare a rezultatelor, actualmente dezastroase,
ale examenelor de bacalaureat. Aceast sperantg nu
numai c nu ne *Manta', dar ne Ingrijoreazg, ad. In
ziva cnd se va realiza, InvltAmntul secundar va
merge cu pa0 repezi spre mecanizare, fiind pus Cu
totul In serviciul materialismului didactic. Si atunci
Koala secundarg pu va mai servi nici individuluiprin
cultivarea aptitudinilor lu rfaturale nici societItii
prin cultivarea virtutilor sociale i netezirea drumului.,
care duce spre formarea personaliatii ci pur
simplu... bacalaureatului. Cu alte cuvinte liceut va de-
veni o ,scoald de chauffage" pentru bacalaureat.
Dacg am reintrona principiul activist In 111\4*
mntul secundar, transformAnd bacalaureatul Inteun
examen de, sintea i maturitate logicA, s'ar da Invg-
tgmntului nostru, considerat In Intregimea lui, un
spirit unitar, reprezentat prin conceptia. activistg. Astdzi
activismul a pittruns adlinc in invdtdmlintal primar )31
normal, dupd cum am ardtat mai sus ,a luce pul a pi!-
fraude in cel universitar prin desvoltarea, pe care au
tuat-o seminariile ci laboratoriile, dar e indblqit in
cel secundar.
Trebue aa dar, dacg vrem s" dgm unitate brga-
nizgril Kolare i deci sg o facem viabil, sg InMullin
elementul contradictoriu reprezentat prin materialis-
mul didactic i sl Intronm conceptia activistg In in-
treg Invgtgmntul romgnesc.
Ill
Democratismul. Spiritul democratic, care in-
sufleteste astaizi intreaga viata sociaIl, era firesc s
influenteze si educatia.
Democratia, mai mult deck oricare alt forma'
de organizare social, presupune o serioas" preg'tire
social a viitorului cettean.

www.dacoromanica.ro
24 G. G. ANTONESCU

InteadevAr, principiul ce stA la baza democratiei


este aulo-guvernare sau, cu un termen mai modest,
supunerea voila' la ordinea de stat, disciplina consim-
tad pe baza convingerii personale; insA disciplina prin
libertate se obfine mai greu decal disciplina prin con-
strangere.
Rolul social al scoalei democratice este de a cul-
tiva in sufletul elevilor, nu numai convingerea despre
necesitatea disciplinei prin libertate, ci mai ales de-
prinderea lor de a fi disciplinati prin autodeterminare.
In ce priveste formrea con vingerii, pregAtirea,
care se dA azi in invAtAmAntul nostru, sub titulatura de
instructie civia, este searbRIA, fArA legAturi organke
cu restul programului si in genere fArA nici un efect
practic. In viitor, va trebui s lArgim sfera culturii ci-
vice, folosind in. acest scop, pe lAngA studiul specific
acestei discipline, cAt mai multe din celelalte obiecte
de invAtAmnt, cari, prin caracterul lor si datoritA unei
aprofundAri morale, politice si economice, pot contribui
la rrgirea orizontului social politic al elevului, ca spre
ex. istoria i geografia.
Pentru cultivarea deprinderilor i a virtutilor ce-
tAtenesti democratice, trebue s'A admitem in organizatia
scolarA introducerea unor conditii esentiale ale vietii
cet'A tenesti.
Comunitatea muncii, anil ca aplicarea principiu-
lui diviziunii muncii, e o asemenea conditie. Aceasta
nu numai ck poate fi realizatA in scoald, dar mAsurile
necesare pentru a o infAptui servesc totdeauna educa-
tiei intelectuale si morale a individului si se impun,
prin urmare, chiar independent de educatia cetAtenea-
scd. In adevAr, activitatea, pe care o desfAsoarA elevii
In laborator, atelierul scolar si grAdina scolarA urmA-
reste, pedeoparte, lAmurirea a o sumA de notiuni
tifice, inlesnirea intuitiei i stimularea interesului, pe
de altA parte, cultivarea vointei prin deprinderea la
muncA, exactitate, constiinciozitate, solidaritate, ajutor
reciproc si prin stabilirea unei legdturi strAnse intre

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 25

idee $i actiune, intre imaginile reprezentative $i cele


de miKare.
0 a doua conditiune esentiar a pregatirii la viata
cetateneasca este punerea in practicd a principiului dis-
cipltnei libere atat In educatia morala a individului,
cat $i in educatia sociala a colectivitatii.
In educatia individuar, aceasta conditie se reali-
zeaz prin cunoscutele exercitii de vointd, atat de mult
recomandate de Foerster. In educatia socialg, ea se
infaptue$te prin injghebarea induntrul $coalei a unui
mic organism social, ca spre ex. clasa, care se gayer-
neaza de sine conform principiului democratic. Cand
aceste doug conditiuni comunitatea de munca. $i
spiritul de solidaritate (in grading, atelier, laborator)
pedeoparte, pe de alta parte, exercitiile de voinp .ale
fiecarui individ $i guvernarea de sine a claselor vor
fi respectate, se va putea vorbi $i de o educatie cet-
teneasca nu numai de o instructie civica, cum se in-
tiimpla astazi.
A. Incercdri de conducerea de sine a clasei in
scoala ronaineascii. Inceputuri de realizare, mai ales
In ce prive$te ultima conditie exercitii de vointa $i
guvernarea de sine a clasei avem cateva $i la noi
In tang. Inca inainte de rdzboiu, s'au facut asemenea
experiente la $coale de diferite grade. Un inceput am
facut eu la Seminarul Nifon, aplicand principiul disci-
plinei libere, atat in educatia individuald, cat $i in cea
colectivd (guvernarea de sine a clasei), a unei clase
de curs superior. Cateva din rezultate cari au fost
mai mult deck satisfacatoare le-am mentionat in-
tr'un capitol din lucrarea: Din problemele pedagogiei
moderne". Experimentarea aceluia$ principiu in inva-
tamntul primar a fcut-o d. Petre Radu 1), iar in in-
vatamantul secundar regretatul profesor $i distinsul
pedagog practic Nicolae Moisescu, timp mai indelungat
$i cu rezultate foarte imbucurgtoare 2).
Radu Petre. Conducerea de sine a clasei. Bucureti, 1925.
N. Moisescu coala educativA, 1920; Cultivarea miniii Cu ajutorui bio-
logiei, 1921; Conducerea vietii emotive, instinctive, intelectuale qi sociale, 192V

www.dacoromanica.ro
26 G. G. ANTONESCU

Dupa razboiu, problema a fast reluata de Insti-


tutul Pedagogic Roman", care a insarcinat pe cativa
din membrii sal s continue experienta.
E Imbucurdtor faptul c ideia unei educatii demo-
cratice, pe baza principiului disciplinei libere, a fost
introdusa In prog,ramul invtamantului primar. Citez
cateva randuri:
Invatamantul practic cetatenesc se va desvolta or-
ganizndu-se in viaja $colara deosebite institutiuni, care
sa infati$eze In mic icoana organizatiunilor din sock-
tatea mare.
Aceste institutiuni se vor conduce de elevi, dui-A
normele corporatiunilor $i intocmirilor din Stat. Se
vor infiinta case de economie $i ajutor mutual, socie-
tali de gimnastica, de ,jocuri, de excursiuni, de cultura
artistica, de igiena populara, de cumparare, de Impa-
duriri, de ocrotire a vietatilor folositoare $i de star-
pire a celor vatamatoare agriculturii, etc.
Scolarii vor fi pu$i sa administreze singuri, sa
judece micile abaten i disciplinare, s tin ordinea $i
curatenia in bibliotea, ateliere, gradina, laborator;
faca unele lucrari In interesul tuturor: serbari, $eztori
comune, etc.; cu un cuvant, se va cauta sa li se cultive
simtul responsabilitaltii personale pentru conducerea ra-
tionala In viat5.1)".
B. Calturalizarea masselor. 0 a doua problema im-
portanta, pe care o .pune organizarea democratica a
societatii, este aceea a culturalizdrii masselor. Aceast
problema o pune la noi Haret, care, influentat fiind
de Pestalozzi, arata clar rolul culturii ca factor de
progres social alaturi sau mai presus de ce. Haiti doi
factori, cari contribuesc la propa$irea sociala: cel eco-
nomic $i ce! politic. Pestalozzi aratase ca masurile eco-
nomice $i politice, a caror necesitate nu o contesta
deloc, f$i produc efectul dorit numai daca sunt susti-
flute de cultura. In caz contrar, ele nu numai ca nu
I. Programa inviVimintului primar, Bucursti, 1925, pag. 45.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 27

duc la rezultatele asteptate, dar pot fi chiar pericu-


loase 1).
In conceptia lui Spiru Haret, acelorasi agenti in-
vatatorii, li se dddea insarcinarea de a contribui atat
la cultura intra 5i extra scolar, cat si la desvol-
tarea vietii economice la sate. Aceasta constitue o do-
vada c Spiru Haret considera ea neaparat necesara
o colaborare strang intre factorul economic si ce!
cultural.
De aceea ne-am silit scrie Sp. Haret
facem ca actiunea colii sa nu ramana marginita numai
In cuprinsul ei, ci sa se intinda si In afara, si deja un ele
rezultate excelente, dobandite In timp scurt si cu cea
mai mare inlesnire, 'au dovedit dece mare ajutor poate
fi scoala pentru realizarea unor dorinte, cari, cle zeci
de ani, nu se paeau realiza, pentruca lipsea un *instru-
ment de lucru asa de puternic si de potrivit, cum este
scoala".
Daca invatatorul ar considera rolul salt ca ter-
minat, indat ce a dat strict cantitatea si felul dd
munca, pentru care ete plait, el ar fi un bun funcio-
nar, dar nu ar merita numele de apostol, cu care se
glorifica, si nu ar fi un bun patriot. Invataitorul trebue
sa Invete si s'A faca mai buni, mi numai pe cppii, dar pe
toti cei, cari au trebuinta sai fie instruiti si luminar.,
Condusi de aceste veden i si convinsi cA aducem
tarii un serviciu de prima ordine, noi ne-am silit sal
utilizam activitatea corpului didactic si In afara de
scoala, punand-o In serviciul luminarii poporului si
a desteparii lui la viata intelectualli ci economic med
band 2)".
E adevarat ca uneori s'a Intamplat ca agentii,
sarcinati de Spiru Haret sa promoveze cultura la sate,
au lucrat in deosebi pe domeniul economic. Aceasta
datoreste unei Intelegeri gresite a conceptiei lui Haret,
care a fost un idealist convins tot timpul vietii sale.
A se vedea G. G. Antonescu. Pestalozzi qi Culturalizarea Poporului,
Buctireti, 1927 qi Cap. Progresul social prin culturalizare.
Raport adresat M. S. Regelui, 1903, pag. 11 i 139.

www.dacoromanica.ro
28 G. G. ANTONESCU

Imediat dupg rgzboiu, se accentuiazd latura eco-


-nomicg si cea politicd In solutionarea problemei so-
ciale si se neglijeazd factorul cultural. S'au realizat
astfel cele doug mari reforme: una cu caracter econo-
mic, Improprietgrirea, cealalt Cu caracter politic, votul
universal.
Acestea rdman Msg.' insuficiente, atata timp cat
nu se acord culturii rolul predominant. Tgranul nu
stia cum sg exploateze si sg utilizeze mai bine bunul
ce i se acordase, dupg cum nu avea o convingere per-
sonal asupra uzului, care trebue sg-1 facg de dreptul
de a vota. Aceste neajunsuri nu puteau fi inlgtitrate
deck prin culturd. Manifestdrile din ultimul timp ne
pot forma convingerea .cg oamenii nostri de Stat si-au
dat seama ea progresul social e conditionat In primul
rand de culturd. Si este Imbucurgtor faptul cd si printre
economistii nostri unii sunt de pgrere cg o intensificare
a productiei nu se poate obtine fdr o cultivare a
fortelor morale. E demnd de toatd lauda initiativa de
a se intensifica propaganda culturalg. Reusita va de-
pinde In primul rand de alegerea fortelor vii chemate
sd Infgptuiascd culturalizarea. Dacg acestea vor fi cdu-
tate altundeva deck In scoalg Inteleganid prin a-
ceasta Intreg Invkamantul: primar, secundar si uni-
versitar si dack" oficiul de Indrumarea operei de cul-
turalizare va fi izolat, ca institutie aparte, de centrul,
care conduce intreaga scoalg romneascg, Ministerul
Instructiunii, avem convingerea fermg cg nu se va
ajung- la nici un rezultat. Agentii rdsplinditori de cul-
turd in massele poporului trebue sd fie in primul rtind
tot aceia, cari rdsplindesc cultura inlduntrul ,scoalei.
Opera de culturalizare nu trebue considerat ca o ac-
tiune strAin" de activitatea colar.4", ci pur i simplu ca o
intensificare i extensiune vast a acesteia. Once alte
mijloace i oricare alti agenti vor putea fi de fotos
operei intreprinse, dar nu pot avea deck un rol se-
cundar fat de factorul esential al culturii, care este
i trebue sa rAmae Foala.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 29

Daca la aceste consideratii adaogam pe aceea, ca


atentia noastra trebue $5. se indrepte in primul rand
asupra populatiei dela sate, cea mai lipsita de lumina
culturii i de caldura idealurilor inalte, dar bantuite
de tot felul de propagande subversive, vom intelege
dece trebue st acorddm toatii solicitudinea pregalirii
inv4dtorilor, cari sunt adevaratii conducatori sufle-
te0i ai satelor.
Scoala normald va putea da in viitor mai mult
deca4 a dat pand acum, dar nu va putea da totul. Sunt
o suma de probleme complicate in viata sociala a po-
porului nostru, cari nu pot fi suficient ldmurite i puse
la punct in sens evolutiv decat de institutiile de cultura
superioara. Iat dece invatatorii, cari vor fi chemati
a fi agentii propagandei culturale, vor trebui sa ja
contact cu universitatea, fie prin urmarea cursurilor
acesteia, fie prin creiarea unor cursuri de extensiune
universitara special instituite.
Acest principiu s'a aplicat in oarecare masura la
noi prin infiintarea Sectiei Pedagogice Universitare.,
ale car& rezultate au fost din ce in ce mai multumitoare.
0 realizare in mare a acestei idei o gasim in Ger-
mania, care a hotdrit prin constitutia dela Weimar ca
toti invatatorii s aiba cultura universitard. E in afara de
once indoiall ca nu pentru pregatirea pur didactica a in-
vatatorilor a considerat Germania necesara aceasfa" ma-
suracaci coalele ei normale erau cele mai bine organi-
zateci in primul rand pentru a Malta nivelul culturii
populare. Dacd in Germania nu.mai e vorba azi deck de
o intiltare a culturii populare, caci rdspandirea s'a facut
de mult, noi va trebui s le facem pe amandoua. Ase-
manarea isbitoare dintre masura luata in Germania i
cea dela noi, precum i intre felul cum Germania a
organizat cultura superioard a invatatorilor i felul cum
a fost organizata Sectia Pedagogica Universitard, e cu
atat mai imbucuratoare, cu cat nici infiintarea, nici or-
ganizarea acestei institutii romaneti nu fusese facuta
prin vreo sugestie venita In afara.

www.dacoromanica.ro
30 G. G. ANTONESCU

C. Problema individualizdrii educatiei ,si a se-


lectdrii valorilor. A treia problema pedagogica, pe care
o pune societatea democratica, e aceea a individualizdrii
educatiei si a selectdrii valorilor. Cel mai bun servicitl.,
pe care $coala II poate aduce societatii, este a pune pe
fiecare individ in situatia de a produce eat mai mult
cantitativ, $i cat mai bine calitativ, lucrand in conf or-
mitate cu aptitudinile sale naturale. Aceasta problem
ne impune dou preocupari: prima, de a gasi metoda
rde cunoustere a individualiteitii $i a doua de a lua
masuri de organizarea $colara, care sa fac posibila
res pectarea
In ce prive$te cunoa$terea individualittii, metoda
iestelor, daca nu e serios controlata de observarea di-
rect5 a vietii suflete$ti a elevului, a$a cum se manifesta
ea in chip independent, da rezultate dubioase, fapt
recunoscut chiar de unii pedagogi experimentali. Este
edificatoare In aceasta privinta parerea lui Claparde,
Stern $i Giese.
Dupal parerea noastra, aceasta selectiune, zice
Claparde, nu trebue sa fie Incredintata numai teste-
lor; este neaparata nevoie -de a face sa se tina seama
pentru rezultat de datele trase din observatiunea co-
pilului, de chestionarea profesorilor si, familiei sale,
cuno$tintelor sale 1)"
Pentru a stabili insemnatatea testelor, nu e deck
un mijloc: a recurge la observatie $i la experienta.
Trebue sit testdm testele2).
lata dece Institutul Pedagogic Roman a alcatuit
o fis-, pentru studiul individualittii, insotia de toate
instructiunile necesare, pe care, cu aprobarea Ministe-
rului, a raspandii-o la toate $coalele normale $i o
experimenteaza $i in unele $coale primare, mai ales
dat fiind rezultatul multumitor, pe care 1-am ob(inut
cm prima experientd 3).
Claparkle. Comment diagnostiquer les aptitudes chez les coliers,
1924, pag. 21.
Claparide. Op. cit. pag. 83.
Vezi Individualizarea educaper.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 31

Referitor la mAsurile pedagogice pentru respec-


tarea individuaIitii, trebue sA avem In vedere
cipiul ,si al clasificarii elevilor dupii aptilu-
dint naturale. In modul acesta, se pot obtine clase cat
mai omogene ca nivel de dotatie natural si se. faci-
liteaz5 astfel opera educatorului, care, Heat ar vrea
sa. individualizeze, trebue s'A lucreze cu clasa IntreagA.
Fled o asemenea selectie, profesorul IntampinA
dificultAti mari si nu poate obtine rezultate satisfAcA-
toare. In adevAr, care va fi procedeul profesorului
pentru a captiva atentia tuturor bite() clasA compusA
din indivizi normali In sensul de dotatie naturalA
mijlocie supranormali si unii subnormali (adicA sub-
mccliocri). Sunt cunoscute interesantele mAsuri luate
In Germania pentru clasarea elevilor dupA aptitudinile
naturale. Mai ales pentru separarea normalilor de sub-
normali si a subnormalilor in diferite categorii dis-
tincte. Acest principiu pedagogic e respectat si la noi
In noua organizatie a invAtAmantului primar.
In articolele 168, 169, 173, 177, 179, 185, 195-204-
din regulamentul InvAtAmantului primar, se prevAd
scoale si clase speciale pentru copiii d.ebili, subnormali,
ancrmali, precum si modul de functionare al acestor
scoale. Putem mentiona si miele realizAri practice in
aceasta ;1irectie. Astfel, scoale pentru copii cu apucA-
turi rele la: GrAdistea, RAducAneni, MArcuta, Gherla,
etc.; scoale pentru orbi i surdomuti la: Bucuresti,
CernAuti, Cluj, Timisoara, Arad, Focsani. .
DacA pentru subnormali i anormali avem Ince-
puturi promittoare, nu s'a luat Ina nici o mAsurd
pentru educatia copiilor supranormali i desigur cA
pentru progresul societAtii acestia sunt cei mai inte-
resanti.
Inceputul organizArii unor institutii speciale pentru
formarea supranormalilor s'ar putea face, ce! "Min
In orasele mari, unde elevii cei mai buni dela toate
liceele ar putea fi concentrati lute singurA scoalA si
educati dupA metode si programe speciale.

www.dacoromanica.ro
32 G. G. ANTONESCU

Mai ales in criza morala a societatii de azi, se


simte necesitatea cultivarii individualitatilor distinse
prin vointa energica $i idealism, etc.
Se pune intrebarea daca cultivarea deosebita a
unor asemenea individualitati nu vine In contradictie
cu principiul democratismului enuntat mai sus.
Depinde de idealul moral, catre care ar tinde o
astfel de institutie. Evident ca, eland $coalei un ideal
asemanator celui nietzscheian, a nu va putea face o
opera democratica. Dar, dac in locul conceptiei nietz-
scheiene, am adopta o conceptie, care s-a. punk" indi-
x idualitatile distinse in serviciul celor slabi, deci in
senriciul poporului, garantand astfel triumful din' ist
al celor tari, am face adevarata opera' democratica.
Astfel, spre exemplu, cele mai mari progrese ale Ro-
mniei, $i anume: ridicarea maselor populare sub ra-
portul economic, politic 5i cultural, precurn $i realiza-
rea aspiratiilor de veacuri ale romanismulu.i, n'ar fi
fost cu putinta fail prezenta mai multor personalitati
mari cu rol precumpanitor in conducerea vietii de stat.
IV

Concluzii. Formarea unor asemenea persona-


litati, Cu putere de sacrificiu pentru interesele nea-
mului lor, este evident a' se poate realiza printr'o$coald
intemeiat pe principiul activismului $i individualis-
mului, subordonate democratismului. In niel un caz nu
se poate realiza acest scop, adoptand umanitarismul
cosmopolit, care nu poate duce la triumful alturist al
personalitati. Conceptia umanitarismului internatio-
nalist nu desvolta in sufletul Folarilor energia In ac-
tiune $i idealismul etic, de oarece nu indeamna pe indi-
vid spre sacrificiu neconditionat $i nelimitat pentru
patrie. 0 astfel de conceptie este daunatoare de altfel,
nu numai din punct de vedere educativ, ci $i national.
A propovadui in $coald umanitarismul pacifist,
and imprejurul nostru se agiita ideia revizuirii tra-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 33

tatelor i a introducerii tratatelor de pace (Trianon)


ca object de studiu critic In invatamnt, e cel putin
lipsa de intelepciuna; iar a cere inarmarea pAni In
dinti, simultan cu predicarea pacifismului, e o absur-
dilate psihologicti.
Cele mai bune arme din punct de vedere tehnic
nu aduc nici un folos, daca sufletul celor, cari le mA-
nuesc, e dezarmat. Daca taranul romAn a c4tigat vic-
toria dela Maramti, ageasta se datore#e desigur su-
fletului sail eroic, iar nu unor mijloace tehnice, cu mult
inferioare, celor de care dispunea dumanul.
Adevarata opera' nationala se face in primul rAnd
prin cultivarea sufletului national. Socotim, ap dar,
ca ideia democratica i conceptia individualista pot
imprima invatamantului nostru o directiva sanatoasa,
dac sunt puse In serviciut intereselor nationale.

Educafie i Culturi.
3

www.dacoromanica.ro
Partea I.
PRINCIPII DE REFORMA SCOLARA

www.dacoromanica.ro
CAP. I.
idela dominant In diversele reforme
colare
1. Necesitatea de a studia in mod evolutiv problema reformelor sco-
lare.-11. Idealismul pedagogic in diferitele lui faze: I. Clasicismul in epoca
UMIttliSMUM ; 2. Idealismul individualist Rousseau; 3. Idealismul moral
Kant; 4. Idealismul neoclasicisLIII. Utilitarismul pedagogic; 1. Locke; 2.
$coalele reale; 3. Spencer. IV. Sinteza claslcismului cu realismul in con-
cepa Idealismului activ. V. kleallsmul activ ca idee dominantit in noile re-
forme scolare.

I.

Problema reformei invgtamntului este de primA


important pentru lumea cult de pretutindeni. In strai-
ngtate, (Franta, Anglia, Germania), peste tot a Aarnit
o vie discutie; i cei din afarg de cercul profesioni#ilor
i-au spus cuvantul prin presd, intruniri, etc.
Nu poate fi vorba in studiul de fatd de o
-cercetare detaliat a fiecrei reforme coIare, cl vom
uta s'a" evidentiem caracterul esential dl reformeIor
colare, infgptuite in ultimul timp in diferite Oft
Vom cduta sa ajungem la solutia problemei prin
pgtrunderea filosoficg a peincipiilor, ce lau la baza
tuturor acestor reforme.
Fundamentul pedagogic al reformelor colare ac-
-Wale e constituit din doug principii In aparent opuse

www.dacoromanica.ro
38 G. G. ANTONESCU

unul altnia. Studiul evolutiv al acestor dou principii,


cari au Inrurit desvoltarea scoalei in trecut, ne va da
posibilitatea sg pAtrundem solutia, spre care se fn-
dreaptg In aceste momente chestiunea, ce ne inIere-
seaza.
Primul, pe care-1 vom denumi idealism pedagogic,
consider` ca scop esential al educatiei formarea omului
ca om, independent de once preocupIri utilitariste si
de once interese de ordin practic.
Al doilea e realismul pedagogic, care, sub forma
lui mai accentuat, poate fi numit utilitarism. Scopul
esential al acestuia e pregeitirea omului la viafa practicri.

Idealismul pedagogic. 1. Idealismul pedagogic,


In prima fazl a pedagogiei moderne, se manifest 'In
epoca Renasterii si a -Umanismului, c.nd oamenii de
scoal ai timpului considerau cultura clasica drept
mai bun mijloc pentru 'In4area sufleteascil a omenirii.
De aceea, idealismul pedagogic al acestei epoci ar putea
fi numit: idealism clasic.
Acest idealism, In forma, sub care se inatiseazg,
prezint5 o caracteristicA singurarA: e influentat In asa
masur de continutul culturii clasice, luck tinde la o
transplantare cat mai fideld a materialului clasic In lu-
mea si viata modern.". De aceea, si deviza sa a -fost:
revenirea la clasicismuI antic, ceeace nu se realizeaza
ins, atAt prin idealul inspirator al acelei culturi, cat
mai ales printr' o credincioasii imitare a clasicismulut
antic.
Tendinta aceasta a scoalei veacului al XVI-lea, de
a cAuta s" imite viata si cultura unor oamerii dinainte
de Christos, nu putea constitui o pregitire la viata
practicA a timpului Cu totul deosebit in cerinte, fat de
viata antia Separatia aceasta de timp si

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 39

Intre idealul lumii vechi si o lume de noi cerinte, fAcea


ca acest idealism s nu poat constitui o fort viabil
si deci sa nu poat fi realizat. Detasat de orice baz
redla, rmanea utopic si contemplativ.
A doua faza foarte important a idealismului
pedagogic se accentuiaz in veacul al XVIII-lea, la ma-
rele filosof i pedagog J. J. Rousseau.
Idealismul acesta pedagogic, 1-am putea denumi
individualist.
Rousseau, ca clasicistii dinaintea sa, consider
ca principal scop al educatiei, formarea omului ca
om", Cu deosebire ins a el nu mai are in vedere,
cum aveau clasicistii dinaintea sa, un om tip",
ci pune ca o conditie fundamentan educatiei: respecta-
rea
Prin urmare, nu mal e vorba de un om tip, pe care
educatia impue din afar ltilduntru, ci e vorba de
atingerea si itlesvoltarea tendintelor, cu care se flask
un individ.
In putine cuvinte, e vorba de o desvoltare indivt-
dualli dinlauntru in afard. Rousseau socoteste ca .prin
individ s transforme societatea, nu s. adapteze pe in-
"(livid la societate, ca pedagogii.anteriori, cari subordo-
nail pe individ mediului social. E foarte adevrat Ca in
directia aceasta Rousseau a fost influenjat i de alti
filosofi si scriitori.
Interesant e ins c prin pedagogia sa, de un idea-
lism accentuat, a subliniat principiul respectului
si a pregtit idealismul moral de mai trziu.
Reprezentantul cel mai de seam al idealismului
moral a treia faz a idealismului pedagogic a fost
filosoful Kant.
Kant a fost atit de departe de preocuprile prac-
tice, incat a inteles once om i poate subordona
intreaga viat si activitate idealului i legii morale. A
formulat acel cunoscut imperativ categoric, care reclamA
supunerea cu once pret legii morale, cu nesocotirea ori-

www.dacoromanica.ro
40 G. G. ANTONESCU

6i-or plactri sau ispite din viata $i chiar cu sacrificiul


vietii spre triumful acestei supreme legi.
Fr Indoiala, este cel mai innalt ideal, ce s'a con-
ceput In morala. Cu un asemenea ideal, scopul educa-
tiei este $i aci formarea omului ca om, cu telul ns lim-
pede $i precis al idealului moral.
Cum se poate vedea, nici aci nu se gaseste o cat de
s1ab5 umbra de preocupari sau clemente utilitariste.
4. A patra $i ultima fazd In evolutia curentului i-
dealist o constituie idealul neoclasicist al veacului al
XIX-lea, care ja ea material de cultura tot cultura an-
tica, numai a face Inca dela Inceput anumite rezerve $i
concesiuni. In adevar, neoclasicistii Isi dau seama ea
nu e chemata cultura antica s ne serveasca In chip ex-
clusiv un continut sufletesc, cultural, $i 'lid nu Incearca
o inlocuire a culturii moderne prin cea antia In veaoul
acesta, cand cultura moderna era atat de Inaintat $i
literatura moderna In floare, literatura clasica nu era
chemata decat sa inspire $i s insufleteasca pe cea mo-
derna, dandu-i un nou avant. Din punct de vedere strict
educativ, neoclasici$tii nu socotesc ea opera e-aucativa
a culturii clasice trebue sa constea numai in transmiterea
bunurilor sale, ci stabilesc principiul ea' aceste bunuri
exercitil o influentii favorabilii formeirii.diverselor func-
giuni sufletesti. Ma, de exemplu, socoteau ca prin cul-
tura clasica desvoltam judecata logicd; s'a zis ea gra-
matica e o adevarata lgica in felul ei, un exercitiu lo-
gic pentru formarea judecatii. De asemenea, s'a zis el
tot Cultura clasic face judecata ciar $i precisa, desvolta
istctimea mintii, i chiar simtul estetic. Prin urmare,
era vorba In primul rand de o utilizare a culturii clasice
la formarea spiritului si desvoltarea functiunilor
testi. Cu alte cuvinte, idealul neoclasicistilor era ceeace
numint In pedagogie cultura formativii.
klealismul acesta, nu lncape vorba, era seducator,
dar nu-i lipsit de importante lacune. El a continuat a
preocupa spiritele ped.agogiei moderne, pana In praguf
epocei noastre.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 41

Inconvenientul principal al atestui idealism e a pre-


zint caracterul unui idealism contemplativ inactiv, ce
se compldcea in a admira idealul, fgrd sg tina a-1 rea-
liza. Este explicabil ca omul antic, cu poezia $i cultura
vremurilor trecute, s." fi interesat mult lume din epoca
moderng, dar $coala n'a cgutat mijloacele necesare pen-
tru ca acest ideal antic, admirat de unii elevi, sg fie rea-
lizat In viatg, sau sg o poat influenta.
De asemenea, ati nu vor fi admirat $i cti nu ad-
mirnt $i astdzi idealul kantian. Nu cred c ar mai putea
formula cineva pe lume un ideal mai seducgtor; dar pe
cAt de seducgtor e, pe att de inactiv a rgmas, fiindcg
s'a Igsat aeschisg o adevgratg prgpastie intre conceptia
idealului si viata real.
Atka timp cat nu se vor forma deprinderi aanci
reale pentru respectul legii morale, idealul va repre-
zenta, pentru cea mai mare parte din omenire, o simplg
utopie.
Procesul fatal, ce urmeaz, cnd idealul e detasat
de realitate, e ca ideali$tii nici nu se pot adapta mediu-
lui social al momentului, din cauza idealului, ce-i insu-
fleteste $i inalt, dar nici nu pot lupta impotriva mediu-
Iui social, lipsiti fiind de imboldul activittii. Conse-
cinta e scepticismul, la care-i duc deceptiile suferite
In viatd.
Un asemenea idealism inactiv formeaz." oameni, cari
la un moment dat, sau se pleacI fgrg convingere in fata
necesitAtilor vietii, sau sunt distru$i de asprimile ei.
Inteo fortng sinipl, s'ar putea spune, cA un astfel ae
idealism sau d oameni, cari se indoae, sau oamefii, cari
se frng in lupta vietii, fiindcg nu se pot indoi.

Utilitarismul pedagogic. Date fiind aceste re-


zultate, in domeniul real al Vietii, ale until idealism,
fr indoialg superior, dar nil raport cu viata, nu ne
poate mira reactia, care se va produce din partea cu-
rentului opus: Militarism!.
www.dacoromanica.ro
42 G. G. ANTONESCU

Tentativa aceasta a utilitarismului, de a pregati


pe om exclusiv pentru viata practia, o gsim, mai ln-
tsiu, in secolul al XVII-lea, ca o manifestare Impotriva
idealismului clasiisf al veacului anterior. Ca piim re-
prezentant, citarn pe filosoful Locke.
Locke, de$i urmarea o educatie individuar, tindea
s pregateasa totu$i pe individ in vederea unei anumite
clase spciale (educatia tanarului nobil). Astfel, dela
inceput chiar, opera pedagogica a lui Locke, prin toate
indicatiile i procedeele sale, atat in domeniul educatiei
intelectuale, cat i in al celei morale, e o incercare .de
adaptare a individului la mediul unei anumite clase.
Dela aceasta prima faza, evolutia utilitarismului
dupa ,imprejurari de timp, loc, etc. ja aspecte parti-
cul a re.
A$a, de exemplu, in veacul al `XVIII-lea, in Ger-
mania, incep sa se infiinteze, pe langa vechile $coale cla-
sice, $i $coale reale.
coalele acestea reale acorda o important deose-
bita $tiintei pozitive, $i pe langa aceasta, au $i unele e-
lemente de pregatire profesionala.
De altminteri, manifestarile utilitariste, In acest
veac. sunt aproape generale. Le gasim, bunaoara i in
Franta, destul de accentuate.
3 Cea mai de seama faza a utilitarismului e ciea,.
cara se produce in Anglia in veacul al XIX-lea, datorita
marelui filosof Spencer.
Acesta pune, cum se $tie, la baza pedagogiei sale
cele dou principii accentuat practice: utilitarismul
adaplarea la media, din biologia sa. Aceste doua prin-
cipii sunt ca un fel de leit-motiv in Intreaga sa opera
pedagogica.
Cu acest filosof, utilitarismul capat o baza tiin-
ific i i$i atrage un mare numar de aderenti.
data' cu normele sistematizate dupa diferitele ge-
nuri de activitate in viata, grupate dupd prioritatea, ce
urmeaza a se da fiecarui gen in parte, Spencer fixeaza
$i un program de invatmnt. Programul acesta e a-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 43

daptat: intereselor, ce servesc direct sau indirect la


conservarea vietii individuale; celor, cari serv 'fa-
miliei societtii.
Din cele vdzute pana aci, vom intelege In ce mod
fiecare din cele dou curente a influentat alatuirea
programului.
Pe and idealistii au ca centru al programtilui lor
de studiu cultura clasicd umanitard, ceilalti utilita-
ristii au ca centru de program cultura reprezentat
de llinfa
E interesant de observat cd cele doul curente: al
clasicismului i al realismului, n'au avut o atitudine la
fel de dusmnoas unul fat de altul.
Clasicitiisi-au dat In toate timpurile seama
studiile clasice poi: servi cultura idealist, dar nu pot
da individului totdeodat si orientarea cuvenit In lu-
mea InconjurAtoare.
De aceea, aldturi de clasicism, ei au acordat tot-
deauna o anumit atentie stiintei pozitive. Spre deose-
bire de acestia, realistii au aVut in toate imprejurArile
o atitudine exclusivist fat de clasicism, pe motiv
rolul educativ, ce pretind clasicistii c1-1 Implineste prin
cuttura lor, 11 poate cu succes Implini i realismul,
turi de metiirea de a pregti la viata practia. Consec-
vent acestui principiu, Spencer, In tratatul stt de pe-
dagogie, introduce, ca scop al Stiintei pozitive, i culti-
varea prin exercitiu a functiunilor sufletesti. Oare prin
mijlocirea stiintelor pozitive nu cultiv'm elevilor nostri
memoria, se Intreab el? Nu trebue s recunoastem In
acelas'limp, c prin vaiiate observri, inductii si con-
ciuzli fogice vom fi in rnsur s facem si spiritului cea
mai bunk' scoal logia?
Se stie a Spencer merge pe aceast cale aat de de-
parte, In at pretinde c i sentimentul estetic, cel mo-
ral si cel religios pot fi Cu succes cultivate prin stiinta
pozitiv.

www.dacoromanica.ro
44 G. G. ANTONESCU

IV.

Sinteza clasicismului cu realismul in idealismul ac-


thr. Cele douA tabere iau pozitii, una fat de alta,
ca urmAtoarele atitudini: clasic4tii cer numai prepon-
derenta, iar reprezentantii tiintei pozitive reclam pur
simplu excluderea clasicismului din Invitmnt. In
argumentarea ce fac, real4tii comit erori. LAmurirea a-
cestor era]. ne va face posibil InteIegerea sintezei ce-
lor doted curente, ea fiind chiar solutia problemei, de
care ne ocupAm.
Prima eroare. Nu se poate contesta a Intreaga
cultur modernA, fie In literaturd, fie In filosofie, fie
chiar In $tiintele pozitive, 4i are obarOa in vechea
cultur clasicd greco-latind i prin urmare, daa voim
s aprofunam cultura modernd, trebue s" cunoa0em
mai Intaiu pe cea clasia; iar dac." ne referim la limb",
atunci popoarele neo-latine nu vor putea cunoasa
propria lor limbA, pan ce nu vor cunoa0e pe cea
tina, din care a derivat.
Acesta-i argumentul istoric, pe care real4tii II ex-
cludeau.
A doua eroare. Realipii au nesocolit totdeauna
dealul, de care trebue s" fin]. cluziti In viat, ideal,
pe care tiinta pozitivA, fr,i cea umanisa, nu ni-1
po da.
Cultura formativI, la care se poate ajunge i prin
stiintele pozitive, produce energie sufleteascl i, pe
lngg aceast energie, tiinfe1e pozitive, prin cunoa#e-
rea naturii, ne mai dau i instrumentul tiintific, de care
aceast energie se poate folosi. Rtnne totu0 elemen-
tul acela de ideal (pe care t. pozitiv" nu ni-1 poate da),
singurul, care canalizeazd energia psihic, Ii d." direc-
tiva precizeaz." scopul.
Prin urmare, idealul In via% nu-1 poite da decAt
cultura umanist, cu conditia tusk' ca el s'a." nu rtnan"
ua Idear pur contemprativ, fsr putere de realizare In
viat.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 45

Deci, conditia ce trebue s'o punem clasicismului


realismului este sa ne dea idealuri, cari s mi f'rnie
pur contemplative; ci s devie motive de actiune, carI
folosindu-se de energia psihica, provocata de diferitele
ramuri ale Invat'mntului, s reueasca a se realiza
3n viata practica sociala, in total sau cel putin In
parte.
Cu aceasta conceptie, care Intrunefte sub un prin-
cipiu superior principiile activllii i idealismizlui, se
ajunge la ceca ce am putea denumi idealism activ. Idea-
lismul acesta, Inlaturnd lupta inarjita dintre cele
dou principii, idealismul i realismul, pana acum o-
puse, trebue sa faca astfel ca idealul s devie o fortli
in viatii once activitate practiciz' siz' fie ne-
contenii inspiratti de ideal.
V.
Idealismul activ in reformele scolare din 1 1924
si 1928. Pentru lamurirea completa a tendintei, spre
care se indreapta actualele reforme colare, nu ne mai
ramane cleat sa precizam In cateva- cuvinte influenta,
ce idealismul activ, ca sinteza a idealismului Cu realis-
mul, o exercita asupra sistemului de educatie, In opo-
iitie cu influenta separata a celor dotia tendinte anta-
goniste.
Cat vreme a durat opozitia Intre idealism i uti-
litarism, am vazut ca In organizarea 5co1ara, coalele
cu caracter umanist au fost separate de coalele cu
caracter practic. In Germania, bunaoara, liceul real
a existat aparte de cel clasic. La noi, pana In momentul
acesta, au existat faimoasele sec(iuni: modern?", clasicei
qi reald. Acesta a fost primul efect al antagonismului
dintre cele dou curente.
Al doilea rezultat a fost ca In 5coalele prcifesionale
(c. sup. de comert, politechnica, academia de comerT)
nu gasim elemente de cultura generala, ci numai de cul-
tura profesional.

www.dacoromanica.ro
46 G. G. ANTONESCU

Prin sinteza dintre cele doul tendinte opuse, liceuI,


din trifurcat, redevine unitar, iar 5coalele profesionale
caun 5i ele sa se apropie de cele de cultura generan.
Sinteza aceasta s'a manifestat, spre ex., in una din re-
formele savar5ite in Franta. In expunerea de motive
a proectului de lege 5i In raportul, pe care Lon 136-
rard l-a inaintat Pre5edintelui Republicei Franceze, se
gsesc importante argumente in favoarea culturii da-
sice, dintre cari: argumentul istoric 5i cel idealist. Tot
astfel In ce prive5te importanta acordan studiilor po-
zitive.
La ultimele doul clase ale liceului, face de aseme-
nea o interesant deosebire, de astadata nu intre idea-
lism 5i realism, ci intre uma.nismul clasic i cel modern.
In ace5ti din urm doi ani, elevul poate aleaga
una din aceste dou sectiuni.
In ce privete 5tiinta pozitiv, acesteia i s'a dat
aceea5i important in toate clasele.
Trecand la reforma 5colar dela noi, observam ca
sinteza elementului umanist cu cel realist, al celui de
cultur generan cu acela al indrumrii spre vlata prac-
tic, o gasim realizan mai intAiu in invtmntul pri-
mar. In actuala lege se prevede cA dup primii 4 ani
de 5coala primar, mai sunt necesari pentru elevii, cari
nu intr in invatamantul secundar, incA 3 ani de com-
pletare a culturii generale dobndita de elevi in primii
4 ani. Pe de alt parte, se prevede sa li se mi dea in
ace5ti 3 ani 5i oarecari indrumari practice, In raport cu
regiunea, in care trAesc, precum i elemente de educatie
cet5 teneasa
In ceea ce priveste invAta".marrtul secundar, la noi
s'a ajuns la o conceptie unitarA depling: scoala secun-
dar5, In cei 7 ani cat dureazd, e unitara (cultura
modern i t. pozitive); iar in loc de clasa 8-a, avem
un an preggitor de specializare, ce trebue s'a" fie facut
la scoala superioarg., la care tangrul voieste s4 se in-
scrie. Cu chipul acesta, scoala superioar e 'chemat
formeze elementele astfel, ca ele s.' poatI core-
spunde cerintelor ei de educatie si program.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 47l

Daca ne referim, in fine, la Universitate, tendinta


este de a gsi posibilitatea unui contact Intre 5coa1ele
speciale 5i universitatea propriu zisa, a5a luck 5i tank"-
rul student al unei 5coale profesionale sa guste din cul-
tura superioard idealist a Universitatii. Apropierea
aceasta se va face cu atat mai mult, dela facultate la
facultate, a5a. luck Intre diferitele facultti sa nu mai
existe ziduri chineze5ti", adica studentii din. anume
facultati sa. poata sa-5i aleaga" ca obiect de studiu 51 0-
biecte ale altor facultati; de exemplu, un student dela
5tiinte sa poata urma filosofia, etc.
Sinteza dintre cele cloud tendinte opuse, pe care
am denumit-o idealism activ, a lost impusa de expe-
rienta 5co1ara a veacului di fi urma 5i de necesitatile
vietii sociale actuale. $1 o reforma, care se inspira din
experienta trecutului 5i din nevoile vietii sociale 'de azi,
are toate 5ansele sa fie o opera viabila, daca, bine in-
teles, 5coala 5i profesorul vor fi pu5i In conditii priel-
nice de progres.

www.dacoromanica.ro
CAP. II.
Cateva larnuriri principiale la reforma
colari din 1924 i 1928
I. Unitatea organicii a nvmntului. 11. Cultura generala si cultura
utilitarit in ciclu primar superior. 111. Scopul scoalei normale. - IV. Reforma
invilfftmAntulul secundar.

Pentru a aprecia o reforma' colara' la justa ei va-


loare, trebue s cunoaTtem conceptia general', care sta
la baza tuturor elementelor, ce o compun i constitue
astfel rAdcina, din care se desvolt deosebitele ramuil
ale invgdmntului.
Aceast conceptie unitar i organic.' este urmd-
toarea: invtamntul are doud ramuri principale, din-
tre cari una reprezintai cultura general, iar cealalt cul-
tura profesionalii. Ramura de cultura' genera-1d cupan-
Ve: scoala primar, primul ciclu, (4 ani), gimnaziur(3
ani), liceul sau coa./a normald sau seminarul (4 ani)
universitatea. Cea de cultur profesional cuprinde:
scoala inferioard si superioard de comed, agriculturd
si meserii, academia comerciad, de agricultura', poli-
technica, etc.
Punctul de plecare comun ambelor ramuri este
Koala primar unitard, pentru toti copiii dela orae
Educatie i CulturA. 4

www.dacoromanica.ro
50 G. G. ANTONESCU

si dela site, de once conditie social. AceaSta scoal


formeaza temeiul intregului invdtmant, dtat al celui
de cultur general, cat si profesionan. Invatmantul
primar formeaz primul grad al invatmntului", scrie
legea invtamantului primar cbiar in primul articol.
lar in articolul 5 gasim: Invdtamntul primar este
unitar in tot cuprinsul tarii"1),
Dela scoala primar, primul ciclu, se poate trece
sau la o Koala de cultur g-enerald, cum e gimnaziul,
saula o scoala profesionan, cum e scoala elementara
de comert, agricultura, meserii.
Dela gimnaziu, se poate trece sau la liceu, scoala
normald, seminar, sau la o scoala superioara de cornett,
agricultura, meserii.
Dela liceu, se poate trece sau la universitate, sau
la academia comercial, agricola, politechnica.
Faptul cA intre cele dou ramuri ale culturii, exist
legaturi stranse, dandu-se posibilitate elevilor s tread
dela o ramurA la alta, dup aptitudinile, cari se manf-
festa in timpul studiului, este foarte *important din
punct de vedere pedagogic. Noua organizare scolara
are la baza principiul circulatiei libere a valorilor. Prin
aceasta se dovedeste in mod evident ca reforma scolar
integrall a fost concepun ea un sistem organic, viu
unitar, in care cultura pulseaza viguros si liber in toate
directiile dela un capat la altul, asa cum sangele circula
In organismul animal. Diferitele centre de activitate
colar orican diferenta specifica ar fi intre ele
sunt in stransa leg-aura' unele cu altele, asemenea cen-
trilor nervosi at:it de diferiti ca functii spediale, dar
armonic uniti in sistemul nostru nervos.
Dar dupa cum organismul animal, pentru a putea
exista, trebue sa se adapteze mediului natural s't social,
In care se gaseste, tot astfel organismul scolar va avea
un contact intens si cat mai variat cu viata sociala.
Raportul Intre ,scoa1t1 i viatd este un al doilea prin-
1) Dr. C. Angelescu. Legea pentru invAtim&ntul primar qi normal pri-
mar, Bucurevi 1925.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 51

cipiu fundamental al reformei. Astfel, dela coala pri-


mar, primul ciclu, se poate trece la coala profesionala
inferioara, ai card absolventi pot &A se consacre unei
cariere practice sau s'a" continue studiile inteo _Koala
profesionala superioara.
Dela gimnaziu, se poate trece la Koalele praesio-
nale superioare (de comer, meserii, -etc.), a Caror ab-
solvire deschide calca sau spre diverse cariere practice,
sau spre academiile profesionale (comer, agricultura,
etc.).
Dela liceu, de asemenea se poate trece in afara
de universitate in acadetnii profesionale sau dea-
dreptul In viata practica In calitate de functionari. Ab-
solventii coalelor normale i seminariilor, daca nu con-
tinua studiile la Universitate, pot "infra imediat In In-
vatmant i der.
Absolventii Koalei primare elementare, cari nu
voesc sa continue studiile In gimnaziu sau trite coala
profesionala inferioara, vor trebui sa-i complecteze
cultura la coala primara, ciclul al II-lea.
Redlizarea acestui principiu, al legaturii intre
Koala. i viata practica, este iar4 evidenta In legea in-
vlamantului primar f).
In al doilea ciclu de trei ani, elevii din coala pri-
mara capat, pe lang completarea i intarirea cuno5tin-
te(or din primele pdtru clase, indruniari pentru viata
practica i cetateneasca. Aceasta prelungire a colari-
tatii are o mare insemnatate pentrtt cultura celor ce se
pregatesc s intre direct in Viata sociala, fr sa mai
urmeze o coala de alt grad. Din pricina duratei scurte
a varstei mici a elevilor, influenta educativa a coalei
de pana acum se pierdea repede. $coala primara de al
doilea ciclu e menita s inlature aceste neajunsuri.
Intentia iCgitiftoruluf de a se face tinerifor o Nina
pregatire pentru viat se vede crar i in faptul inte-
mcierii ctirsurilor de adulti, a bibliotecifor populare,
1) Vezi Legea 1nvatimintu1ui primar", art. 56 B.

www.dacoromanica.ro
52 G. G. ANTONESCU

etc., Cu scopul de a tine pe absolventii coa1ei firimare


Inca su influenta educatiei sistematice 1).
Aceste scurte observatiuni cu privire la principiile,
care formeaza temeiul noii reforme, ne-ar indreptati a
crede In eficacitatea ei.

Cultura generala i cultura utilitar in ciclul primar


superior. $coala primar' e o institutie de cultura
generala, nu de pregatire profesionala. In consecintd,
rostul ciclului superior primar este, In primul rand, de
a completa cultura generala a acelor elevi, cari, dupa pri-
mele patru clase primare, nu trec In invatamantul secun-
dar. Totui, In acest al doilea ciclu se acord o atentie
destul de mare i aciivittii practice, pentru urmatoa-
rele motive:
Pentruca activitatea practica are dupa con-
statarile psihologiei i pedagogiei moderne un rol
educativ important atat In domeniul intelectual cat i
In vederea form'rii caracterului.
Pentruca unul din principiile fundamentale ale
noii reforme este legdiura ,scoalei cu viafa.
Acest principiu explica nu numai faptul a se in-
sist:4 asupra activiatii practice, ci i faptul ca se CIA a-
cestei activitati un caracter regional.
Ap dar, coala primara, care urmare0e In primul
rand un scop educativ, se va servi pentru satisfacerea
acestui scop de acel gen de activitate, care, fiind mai
potrivit mediului, in care se va desf4ura viata i ac-ti-
vitatea elevului in viitor, satisface in acela timp cu sco-
pul educativ, i cerinta utilitara a raportului dintre
coali viata practica.
In aceasta directie utilitar insa, coala primara nu
poate merge atat de departe, incat s dea o pregatire
completa pentru o anumita meserie, c'ci atunci ea 0-ar
1) Vezi ,,Legea friv5tAmAntului primar", art. 79-89 i 185.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 53

pierde rolul ei esential de scoalA de culturd generara' si


ar deveni ,scoalti profesional&
Scoala primar. poate s" stimuleze interesul
detepte gustul pentru o anumit indeletnicire practic.
Desvarsirea intr'o meserie ns, dac4 elevul o doreste,
i-o va da un atelier, o cas de comer, etc., in afard de
,scoalii, dar putnd avea uneIe legdturi cu scoala. 5i a-
tunci invttorul rdnine invttor i mestesugarul me-
stesugar.
Nu vom auta s" facem din invttor mestesugar
din mestesugar invttor.
In modul acesta, nici scoaIei normale nu-i revine
obligatia de a forma si educatori si meseriasi, ci numai
leducatori, cari, in aceastei calitate, vor fi inarmati cu
dexteritatile cerute de scopul educativ i de principiul
acordului scoalei cu viata.
In felul acesta, trebue interpretat articolul respec-
tiv din legea invdtmntului primar si normal, care se
exprim de altfel destul de ldmurit.
Problema raportului dintre cultura generaT si pro-
fesionala se parle si cu privire fa inv`dta-mntul normal.
Ea poate fi rezolvatd, claci cercetdm cum se determin
In lege scopul scoalei normale.

Scopul coalei normale. Legea precizeaz4 astfel


scopul scoalei normale (art. 199 si 200): $coalele nor-
mate sunt asez'minte de stat, a aror menire este de a
forma corpul didactic al scoalelor de copii mici i ai
scoalelor primare... Durata cursurilor scoalelor nor-
mate este de 7 ani: primii trei ani au menirea de a da
elevilor o cultur generara' corespunztoare aceleia din
gimnaziu, cu acelas program; iar in ultimii patru at1i,
pe lang6 completarea culturii generale, se va da o deo-
sebit atentie pregtirii profesionale, tinnclu-se seam4
ca invttorul iesit din scoala normar sA poat preda
cu succes, pe MITA Invtmntul teoretic, i indeltnici-

www.dacoromanica.ro
54 G. G. ANTONESCU

rile practice utilitare, prevazute in uftimii trei ani din


programa Koarei primare i sa desfa' oare In comuna sa
toate formele de activitate culturala, practica, sociala
economica, pe cari fe reclama inaintarea viefii unei
comune".
5coala normala are, dupa lege, un caracter bine
determinat. Invatatorul nu arz numai rolul de a "cla cul-.
tura i Indeletnicirile practice tinerelor generatii, cari
tree prin coala primar cu ambele ei cicluri. El are
hied rolul de a desfaura In sat o intensa activitate cul-
tural. sociala i nationalk. Aceasta dubla fa% a activi-
Valli sale cere o pregatire corespunzatoare In Koalele
normale.
O serioas pregAtire insa nu se poate face numai
printeo programa de cultura profesionaa Cultura ge-
kteralel formeazti teineiul celei pro fesionale. Ea se im-
pune cu atat mai mult cu cat nivelul cultural al sate-lor
nu mai vorbim de orae s'a ridicat sinititor.
cultura generala e necesar, fiin-dca deschide
vattorului orizonturi largi, Ii d sprijin i imbold In
desfaprarea activitatii sale. Ea singura Ii da putinta
sA rezolve atatea chestiuni noui, pe carl realitatea i le
pune in fag.
Cultura generala este justificata i din punctul de
vedere al activitatii, pe care Invatatorul e dator s'o
desfaware In coala. Invatatorul trebue sa fie stapan
pe ideile, ce le comunica altora. $i aceasta nu se poate
realiza, daca el tie numai atat cat trebue sa predea ele-
vilor de curs primar. Un invatator, al carui orizont este
inchis Inteun cadru mecanic al exercitiului profesional,
nu poate sA altoiasca altora dorul de invatatura i de
perfectionare, pe care coala are menirea sa-1 atate. In
niti o all scoal, cultura profesionalii, nu trebue sci fie
mai stains legatii de cea generidd ca iz,scoala normal&
In programa Koalei normale, cultura generala e
reprezentata mai ales In primii trei ani, corespunzatori
Cu ai gimnaziului.
In clasa IV-a, Incepe sa se dea, alaturi de cultura

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 55

generan, cultura profesionald. Ea are de scop s pre-


gteascA pe normalisti pentru infelegerea clara a che-
mrii lor de invgAtori, sd le dea dibkia i dragostea
de a educa pe alfii. Nu numai stiinfele pedagogice, care
formeaza temeiul culturii profesionale, ci i toate cele-
lalte studii din ultimii ani sunt subordonate acestui
scop. In lmuririle, care precedeaza programa analiticA
a fieckui obiect de invlknant, se vede ciar acest lucru.
Profesorul de $coal norman', de ice specialitate, este
tinut de noua pr9gram, nu numai de a cultiva, din
punct de vedere teoretic, specialitatea sa, ci de a pregelti
pe normalisti In ceea ce priveste metoda de predare
specialittitii sale in scoala primara'.
De asemenea, in noul program s'a realizat o mai
jusn proporfie intre diferitele grupe de specialiati,
dnd o important egal stlinfelor umaniste si realiste.
In felul cum este concepul programa invtman-
tului normal, avem nklejdea c scopul $coalei normale
poate fi realizat.

IV.

Reforma invlmntului secundar. In expune-


rea de motive la legea invlmntului secundar -teore-
tic, legiuitorul ne vorbeste de organizatia mai sisle-
mafia $i mai pedagogid."1), ce voeste s o dea inv-
rmntului nostru secundar.
Asa dar, intentia legiuitorului a fost de a da in-
vtmntului secundar o alcAtuire pedagogicA i siste-
matic. Faptul e imbucurtor pentru tofi aceia, cari
sunt deprinsi s considere problemele scolare cu se-
riozitate tiinfific, lar nu s le rezolve dup inspiratii
de moment, impresii personale, consideratii politice,
etc. Tinnd seaml de afirmatia legiuitorului, citan mai
sus, ne este ingkluit a spera, pedeoparte c principiile
pedagogice vor fi respectate, pe de alt parte cA acestea
1) Legea tnatimAntului secundar teoretic, pag. 84.

www.dacoromanica.ro
56 G. G. ANTONESCU

vor fi astfel selectionate, Incgt s." poatg constitui im-


preung un sistem unitar. In modul acesta, se va fi re-
nuntat la faimoasa afirmatie a opozitiei dintre principii
realitgti comodg pentru cei ce o fac, dar clgung-
toare invAtgmntului adoptndu-se un criteriu va-
labil la alatuirea sau la aprecierea unei reforme.
Am vgzut cg la inceputul operei de refornig, acest
criteriu a fost respectat. In planul general al reformei
intregului invgtgmnt, s'a respectat principiul
organice a invrmdatului si a liberei circulafii a cullurii
inauntrul acestui organism. Cnd legiuitorul a trecut la
organizarea acestui vast plan, a fAcut un inceput bun
prin reforma invgdmantului primar i normal. Valoarea
pedagogicg a acestei reforme e recunoscut azi i in
str5ingtate. Un al doilea pas important, determinat tot
de acea conceptie fundamentalg, l-a fcut prin insti-
tuirea noilor programe ale invAtdmntului primar
normal, care, mai ales in ce privete instructiunile pre-
merggtoare programei analitice, au o valoare pedago-
gicg apreciabilg.
Vedem dar a legiuitorul fcuse un plan bun i
executase destul de bine o parte din acest plan. Acum
cu ocazia reformei invgtdmntului secundar, cu
toat bucuria, pe care ne-a procurat-o fraza citatg,
organizarea pedagogia i unitarg", avem impresia
a in proiect s'au strecurat, printre elementele funda-
mentale foarte valoroase ale noii legiuiri, (liceu unitar,
an preatitor, etc.), i unele elemente nepedagogioe i
care nu se pot adapta complet i unitar marelui orga-
nism in intregime. Si atunci se va intampla poate cu
noua alatuire colarg ceea ce se intniplg atAt de des
Cu unele edificii, bine plgnuite.de arhitect, dar care, in
cursul executiei, suferg multe modificgri de plan, de
ornamentatie, etc. Cand aceste modificgri sunt fcute
tot de arhitect sau de persoane, care au inteles planul
acestuia, nu numa-i CA nu vor fi dgungtoare, dar pot
aduce chiar unele imbungt5tiri organice adaptabile con-
ceptiei initiate.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 57

Astfel, dispozitiile referitoare la introducerea unui


sistem rational de educatie mora1a, precum si cele care
privesc pregatirea 5i rolul educativ al viitorllor directori
profesori diriginti, sunt elemente noui, care sporesc
valoarea proiectului, fr a-i periclita nici unit'atea sa
proprie, nici legatura organica cu celelalte ramuri ale
invatamantului. Cand insa modificarile sau adaogirile
aduse planului initial nu sunt in armonie cu conceptia
fundamentala, ele neputand fi adaptate in mod orga-
nic constructiei, reprezinta niste corpuri straine (Fauna-
toare si neestetice. Aceasta se intampla cu deosebire
atunci and transformarile sau adaogirile nu sunt fa-
cute chiar de arhitectul, care a creiat planul, si mai ales
cand rriicii constructori, depasind rolul lor de execu-
tanti, introduc elemente inasimilabile, fie din cauza
unei intelegeri confuze a planului initial, fie pentru rea-
lizarea unor scopuri marunte, fard importanta pozitiva
pentru organismul scolar. Citarn astfel introducerea in
noua lege a invatamntului secundar a faimoasei legi
a bacalaureatului, cu acea concep.tie materialista', care
va mecaniza invatamantul secundar si va creia.o prd-
pastie intre acesta i invatamantul primar-normal, bazat
pe conceptia diametralmente opusd materialismului, a-
dica pe conceptia activist& Mentiondm de asemeni in-
troducerea in lege a unor dispozitii referitoare la cor-
pul didactic, care vor creia dificultdti importante reali-
zarii unor raporturi stranse intre invatamntul secun-
dar si ce! universitar.
Daca prima masura e in opozitie cu principiul
organice, cea de a doua se opune atat acestui
principiu, cat i principiului liberei circulatii a culturii,
care presupune o intens colaborare intre profesorii de
diferite grade.
Am fi dorit ca furitorul legii, pedeoparte, sa fi
avut energia necesard de a modifica interpretarea ne-
pedagogia a bacalaureatului, ca examen cantitativ de
cunostinte, cu programe anlitioe detaliate si cu exa-
minatori foarte minutiosi in controlarea amanuntita a

www.dacoromanica.ro
58 G. G. ANTONESCU

capitalului de cunostinte, printeo conceptie, care s'a'


considere examenul final al liceului, ca un examen de
maluritate, menit s dovedeasca la candidat puiereade
sintezil a materialului stiintific i gradul de des voltare
a judeciitii si a sPirilului critic personal; pe 'de Alta
parte, netinand seama de insisten'tele lattiralnice, sa fi
exclus uncle din dispozitiile marunte., care strica armo-
nia conceptiei generale si provoacii nemultunziri in-
In cazul acesta numai, legea invatamantului secun-
dar ar putea sta eu cinste alaturi de legea invatamantu-
lui primar si normal, aducand o pretioas completare a
marelui plan de reform" integrala a invatamntului.
Legea invatmantului secundar se prezinta ea o opera
scoiara bine concepub in general, dar desTigurata prin
eiemente, care nu-i pot fi adaptate in chip organk
care fac dificila armonizarea noii legi, Cu cea anterioara
a invatamantului normal-primar.
Un gest de energie, dui .partea autorului legii,
pentru a inlatura acele adaosuri neorganice i neeste-
tice, i-ar fi asigurat opera de reforma a invatamantului
romanesc, atat de frumos ineeputa Cu legea inv.ataman-
tului primar-normal.

www.dacoromanica.ro
CAP. III
BacaIaureatun
Cand ministerul Foalelor anuntase pregAtirea unor
noui instructiuni i programe analitice pentru bacalau-
reat, nAdgjduiam cA acestea vor inldtura erorile mari,
de care stiferea institutia bacalaureatului.
Speranta noastr a fost de scurt durat, aci in-
drumArile ministerului chiar daa ar putea evita
unele ciocniri desagreabile intre candidati sau pArintii
candidatilor i membrii comisiilor examinatoare, deli-
mitnd in mod anignuntit drepturile profesorilor
tiatoffire candidatilor este sigur, nu numai a nu vor
inNtura erorile organizgrii trecute a examenufui, dar
vor agrava pe cele existente i vor addoga altele noui.
Cercetarea critia a institutiei bacalaureatului, ca
scop i organizare, cred c ne va lAmuri despre aceasta.
Cand, prin leg-ea din 1898, marele om de Foalk
Spiru Hard instituia examenul de absolvirea liceului,
ii atribuia scopul de a dovedi mai ales influenta
diilor asupra formArii cugetdrii cOlarilor" (vezi arti-
colul 18 din legea Haret). In regulamentul de aplicare
al Iegii, aceast idee este lAmurit in urmAtoarele ran-
duri: In aprecierea nieritului lucrgrilor scrise i al

1) Cu ocazia instructiunildr qi programelor analitice pentru bacalau-


reat (M. O. din 30 Aprilie, 1927).

www.dacoromanica.ro
60 G. G. ANTONESCU

disertatiei, comisiunea va avea in vedere pnd la ce


punct ele denota la colarii respectivi, mai mult asimi-
larea materiei invatate i formarea cugetrii mature,
cleat intinderea cuno#intelor lor". Inlocuirea exame-
nului de absolvire al lui Haret prin examenul de ba-
calaureat nu a urmarit sau nu trebuia s urmareasca
inlaturarea acelui salutar principiu pedagogic al lui
Haret, ci numai completarea lui cu unele elemente im-
puse de interesele nationale ale epocei de dup razboiu
i d 2 situatia coalei noastre secundare In aceea epoca.
Examenul de bacalaureat, pastrAnd legatura Cu sp"i-
eitul conceptiei haretiste, trebuia s aiba scopul de a
cunstata, pe deoparte, intrucAt cuno5tintele cpatate de
elev la diferite materii au fost coordonate, sintetizate,
spre a se realiza o conceptie unitara asupra lumii
vietii, asupra naturii inconjuratoare i societatii, in care
trrtim; pe de alta parte, daca studiile fcute in liceu au
format spiritul elevului in toate functiunile sale esen-
tiale: judecata, simt critic, orientare morala, etc., astfel
inct sa fie matur pentru studiile universitare.
Controlul cunc4tintelor in detaliu i pe materii
nuli are locul la un asepnenea examen de maturitate,
de oarece la noi., chiar conform noii legi pentru infiin:
tarea examenelor, elevul e continuu controlat i exa-
minat in timpul anilor de studiu. Gel mult, conirolul
lai nagonale romeinesii este admisibil
mai ales clack' avem in vedere pregatirea insuficienta a
minoritarilor in toate ramurile culturii romne0i: isto-
literatura, geografie, etc., precum i slbirea senti-
menturui national chiar la elevii romani, din cauza uma-
nitarismului cosmopolit, care, sub diferite forme
titluri, patrunde din ce in ce mai adnc In cultura
scoala noastra, Cu toleranta binevoitoare a autoritatilor
colare.
Pornind dela aceasta interpretare a bacalatireaiu-
lui, propusesem In Septembrie 1925 urmatoarele mo-
dificari in organizarea fui:
A. Examenul sa nu se mai faca partial, pe mate-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 61

rii, reprezentate fiecare printeun profesor specialist,


ci in mod sintetic: a) cultura .nationald elemente de
istorie, literatura, geografia i legile rii, impreuri,
nu separat; b) cultura generalii : chestiuni sintetice din
intreg domeniul stiintelor umaniste si realiste, inclusiv
filosofia.
Aci vom tine seama de urmatoarele conditiuni im-
portante ale vietii sufletesti: ntiu, ca elementele
cunostinte ()rick de diferite i numeroase ar fi
trebue s se contopeasca inteun sistem unitar, adaptat
personalitatii noastre; al doilea, c aceastd conexiune
a cunostintelor in sistem si a sistemului cu persona-
litatea impune anumite sacrificii cantitative, in sen-
sul renuntrii la detalii, renuntare, fard care abstractia
stiintifica nu g posibila. Progresul In stiin(d se face, nu
numai invdttind, ci si uitnd. c) O limbd moderna', dupa
alegerea candidatului, dintre acelea, cari sunt mai utile
pentru studiile universitare (franceza, germana, englezA
si italiana). A impune tuturor limba francez1 e i ne-
drept pentru candidati, de oarece nu le convine tuturor
aceast 1imb, spre ex.: Sasilor, Ungurilor, Romanilor
din Transilvania, Bucovina, etc., si daunator invata-
mntului, de oarece in studiile universitare avem nevoe
de bibliografie germana, cel putin in aceeas masura, ca
si de cea franceza.
Acum, dupd ce am aratat care este parerea noastra
Cu privire la organizarea bacalaureatului, sa vedem cum
se va prezenta acel examen in urma noilor instructiuni
ale ministerului.
lnainte de aparitia acestor instructiuni, comisia
examinatoare putea face un examen sintetic in sensul
principiilor indicate mai sus, chiar daca nu era obligatd
la un asemenea procedeu. Astazi, chestiunile de examen
sunt fixate pe materii i astfel profesorul, fiind obligat
sa respecte programul analitic al ministerului, once
incercare de examen sintetic s'ar face cu risen' si pe
raspunderea profesorului examinator. Cu alte cuvinte,
daca in trecut regulamentul nu obliga pe profesor sa

www.dacoromanica.ro
62 G. G. ANTONESCU

examineze sintetic, cel putin nu-1 oprea dela aceasta.


Noua decizie a ministerului va fi pur $i simplu
pentru once incercare serioasa de a face un examen de
sintez. Astfel, spre ex., in examenul trecut, dac co-
rnisia se ptrundea de principiul pedagogic, care In
mod necesar trebue s stea la baza unui examen de
maturitate fie c I-am numi examen .de a.bsolvire sau
bacalaureat ea avea libertatea sl-$i combine chestiu-
nite de sintez, care s presupun din partea candida-
tilor coordonarea mai multor obiecte de invtmnt. Se
pot pune chestiuni interesante in domeniul literar, care
s priveasc in acela$ timp literatura mai multor po-
poare (RoMni, Francezi;dermani, etc.) i istoria mo-
dern. Se pot Rune chestiuni de $Iiint pozitiv, care
s" presupue o corelatie intre diferitele ramuri ale a-
cestei $tiinte (matematica cu fizica, chimia cu biologia,
etc.) In fine, in domeniul filosofic, putem gsi o mul-
time de chestiuni, privitoare., fie la principiile $i legile
$iiintifice, fie la metodele de cercetare in $tiint, care
s" provoace o sintez a tuturor categoriilor de elemente
culturale, care constituesc programul $colar.
E $tiut c Ministerul intentiona s acorde filosofiei
In invtmnt rolul, ce i se cuvine, de $tiintl a $1iinte-
Ior, menit a realiza prin sinteza rezultatelor diverselor
$tiinte speciale o conceptie unitar despre lume $i viatd;
prin urmare, admitea principiul unei corelatii serioase
a materiei de invtmnt in $coala secundar. $i atunci
era firesc s." ne surprind faptul c in acela$ timp noile
instructiuni ministeriale, in loe s favorizeze controluI
corelatiei, dec examinarea sinteticA, frmiteaz exa-
menul de bacalaureat $i forteaz pe profesori sA se
mrgineascd la chestiunile programnlui analitic, o sin-
tez ne mai Hind ingduit cleat cel mult tri cadrul
aceluia$ obiect de invtmnt i inc6 $i atunci cu multe
precautiuni, spre a nu provoca protestul candidatilor
al protectorilor lor, c litera programului oficial n'a
fost in totul respectat.
In ce prive$te al dollea scop al bacalaureatului,

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 63

acela de a controla cultura nationald romlineascii a can-


didatilor, deci de a fi un stimulent destul de important
pntru rAspAndirea culturii noastre nationale la intreg
tineretul si de a realiza astfel un teren solid pentru
desvoltarea si intensificarea sentinientelor patriotice,
nu putem fi de acord cu uncle modifiari ale noii orga-
nizAri. Noile instructiuni si programe introduc aaturi
de istoria si geografia patriei un capitol special asupra
Societtitii Natiunilor si a tendi4e1or l pacifiste .,si in-
ternafionaliste.
Acest element nou e in strns" legAtura' i cu fai-
mosul concurs, al acelas subiect, dat elevilor de cf.
VIII-a, cari mAine vor intra in cazarrna, spre a-si face
educatia de viitori apiirittori ai tdrii. Dar interventia
unor sugestii internationaliste $ipacifiste,oricat de slabe
ar fi ele, in educatia tineretului nostru, nu priveste nu-
mai modesta chestiune a bacalaureatului, ci intreaga
problem. atAt de complex5. a unei serioase educatii
nationale.

www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
Invfitimntui secundar si Universitatea
I.

Legtura Intre invgamAntul secundar i cel uni-


versitar, care, din punct de vedere pedagogic, se im-
pune cu necesitate, dei in scoala noastrA e aproape
inexistentA, va trebui, mai curAnd sau mal trziu, i
fie InfAptuitA.
Problemele cele mai importante, care urmeaz a
fi solutionate, pentru ca acel raport strAns Intre Uni-
versitate si scoala secundar sA ja fijnt, sunt: intAi
modalitatea pregAtirii academice a profesorilor secun-
dad, chemati s formeze pe viitorii studenti ai Univer-
sittii si al doilea creiarea unui mediu de tranzitie dela
cursul secundar spre cel universitar, asa tuck s 'fie
inlAturat prpastia, ce exist astAzi Intre cele dou
scoale, iar studentii primului an al faculttilor s nu
mai fie desorientati i adeseori descurajati, din cauza
unei mari schimbri de metodA, program, disciplinA,
deci a unei totale modificri de mediu sufletesc, peritru
care spiritul lor nu a fost deloc pregAtit.
Aceste dou probleme, si In special prima, a carei
solutionare e mult mai dificilA, au agitat, Cu ocazia pu-
nerii in discutie a legii invAtamAntului secundar din
1928, pe profesorii secundari i universitari.
S le analizdm si noi In cateva cuvinte.
Educatie i Cultur. 5

www.dacoromanica.ro
66 G. G. ANTONESCU

Dela universitate la liceu. $coala normal supe-


rioars. Universitatea, car2 e autonomA, cere inv't-
mntului secundar, care e in imediat i continu de-
pendent de autoritateacolar.", ss-i furnizeze ibsol-
venti bine formati pentru studiile superioare.
Autoritatea colar' consider indrepatit cererea
Universittii i se angajeazA s ja cele mai drastice ml-
suri de indreptare (vezi conditiunile, In care s'au tinut
examenele de bacalaureat), dar pretinde la rndul ei,
ca Universitatea s` nu mai neglijeze pregtirea profe-
sorilor de invatmnt secundar i normal, sub motivul
a ea e un sanctuar al tiintei, iar nu o coa1 normilA
superioard1), cci dac nu avem nuindr suficient
protesori buni, toate nia'suriIe celelalte sunt inutile.
Dar statul, prin autoritatea $colar, merge mai departe
In firmarea dreptului s'ti de ocrolitor al invAtmantu-
lui public: el avertizeazA Universitatea, pe care, din
cauza autonomiei universitare, nu o poate obliga, ca,
dac6 nu introduce in programul ei de activitate i ele-
mente absolut necesare format-a corpului didactic,
adic5 studiul complet al fiecArei specialitgi din cele
prevAzute In programul invgdmntului secundar i stu-
diul mai aprofundat al pedagogiei la toate secjiile fa-
cultgtilor de litere si stilt*, nu num0 la sectia filoso-
atunci el, statul, va organiza pregtirea profeso-
rilor in afard si independent de Universilale. Natural
ch" o asemenea insur ar dezorganiza complectamente
facultatea de litere i ar zdruncina serios pe cea de
tiinte. Dar reprezentantii Universitdtii, in special acei4,
cari doresc ca Universitatea s poarte un viu interes
invArmntului secundar i normal, aduc statului obiec-
tiunea foarte judicioasg cA profesorii sectmdari,
cal trebue ss fie i oameni de tiinta", spre a 'Ti buni

1) 0 asemenea 0/Antis am auzit-o in repetate rinduri dele profesori


de ai facultitii, chemati si formeze pe profesorii secundad.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 67

dascali i au prin urmare datoria de a cunoate me-


todele de cercetare tiintific i de a urmAri, In limita
posibilului, progresele tiintei in specialitatea lor
nu pot fi formati decat in spiritul tiintific, i tntr'un
mediu tiintific, deci numai in Universitate.
Am putea formula in chipul urmator cele cloud ar-
gumente: al Statului i al UniversitAtii. Statul iice:
sou Universitatea admite conditiile mele, i Atunci
las ei pregAtirea profesorilor secundan, sau nu le ad-
mite i atunci neputandu-i-le impune din cauza au-
tonomiei creiez o institutie speciala, independentd
de Universitate, pentru formarea corpUlui didactic se-
cundar i normal. In ambele cazuri, imi asigur elemen-
+Ple necesare invAtamantului public.
Universitatea Ii rAspunde: sau i lai pe candidatii
la prfesorat in mediul tiintific al UniversitAtii,
atunci vei putea realiza in invAtAmantul secundar un
nivel intelectual cat mai inalt, sau i sustragi Universi-
tAtii, i itunci va scAdea nivelul intelectual, deci i pre-
stigiul invatmantului secundar.
Aa dar, nu te poti lipsi de Universitate, dac ur-
mA'retf un progres al scoalelor secundare.
Acesta e conflictul, care trebue rezolvat.
Cercetand cu atentiune i fr nici o pArtinire am-
bele argumente, le gAsim justificate, in parte, pe a-
mandota, intrucat fiecare din ele cuprinde o conditie
esentialA, pentru buna functionare a invatAmantului se-
cundar i normal. Primul argument se bazeaz1 pe ne-
cesitatea incontestabilA a unei pregAtiri complete pcda-
gogice i de specialitate; al doilea are la bazA impor-
tanta indiscutabilA a contactului, pe care invAtAmantul
secundar trebue sA-1 aib, prin profesori, cu Univer-
sitatea.
SA vedem insA, dacA nu s'ar putea realiza aceste
conditiuni, chiar in cazul cand Universitatea autonoma
ar coritinua sA se jie in rezervA fag de spfijinul, ce-i
solicit'A statul pentru invAtAmantul secundar.
Noi credem c este posibil, clack pedeoparte, am

www.dacoromanica.ro
68 G. G. ANTONESCU

continua sa cerem candidatilor la cariera didactica


universitare pana la obtinerea titlprilor de licenta In
litere sau stiinte, pe de alt parte, le-am da posibilitatea
unei completdri a pregatirii lor cu acele elemente de
specialitate tiintific sau de cultur pedagogic, ce le
sunt necesare ca viitori pro fesori de invdtdmiint secun-
dar sau normal, dar care nu sunt cuprinse in programul
de activitate pur stiintifica" Universitgtii.
Pentru a ne da seama in ce ar consista aceastg
completare, nu avem deck sa compardm programul
examenului de capacitate la diverse specialitki, cu pro-
gramul, care se executa efectiv la facultkile de stiinte
litere, si mai ales la aceasta din urma, In cursul celor
trei ani, pe care i urmeaz studentii pang la licenta;
si sa constatam faptul c, in prograrnele facultatilor de
stiinte si teologie, nu gasim un curs de pedagogie, iar
pentru practica pedagogica a viitorilor profesori de
scoale normale, nu exista un seminar pedagogic special,
e o diferent considerabild intre modul cum trebue
sa fi e format un profesor de liceu i indrumarea, ce
trebue data unui profesor de scoala normald, care va
forma pe viitorii invtatori i pe repre.zentantii culturii
Ja sate.
Cu aceste completari de cultura, lii directia cerin-
telor pro fesionale ale viitorilor profesori, ar fi insarci-
nat o institutie speciala, cu caracter didactic, nu pur
stiintific, pe care am putea-o numi 5coa2a Normal& Su-
perioarli". Profesorii acestei scoale .ar fi recrutati, de
preferintg, dintre profesorii universitari, ceca ce ar con-
tribui si mai mult la intkirea legkurii cu Universitatea,
farg a duce la nesocotirea scopului didactic profesional,
cad aceastd institutie nu ar fi autonoma, ci ar fi tinutii
RI respecte regulamen tul i pro gramil, fixate de auto-
ritatea scola.rd.
Obiectiunea unor reprezentanti ai ravatamantului
superior, ca o asemenea Koala normald superioard ar
fi supraordonata Universitkii, e cu desavarsire falsa,
caci pe deoparte studiile de completare ale acestei scoale

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 69

nu ar avea drept object explorgri stiintifice, sau me-


todele de cercetare tiintific, ci cunostinte si dexteri-
tAti necesare viitorului profesionist, pe de alt parte,
profesorii fiind recrutati dela faculatile de litere si
stiinte, spiritul dominant al institutiei ar fi tot ce l uni-
versitar. Dar s. ne Inchipuim c. Universitatea ar ie$i
din rezerva ei de ping acum, si ar accepta sg orgarii-
zeze ea cursurile teoretice si lucrgrile practice, cerute
de 8tat pentru preggtirea profesionalg a corpUlui di-
dactic. Nu am ajunge la acelas rezultat? Da, cu singura
deosebire, cg in loe ca aceste cursuri speciale sd se tie
afarii de Universitate, s'ar tine 2n. Universitate. In
acest din urmg caz, cel pe care 11 dorim, Scoala
Normal Superioarg, in loe sg fie o institutie indepen-
dentg de Universitate, ar fi o institutie afiliatg Univer-
sitgtii, asa cum este astgzi Seminarul Pedagogic Uni-
versitar.
Asa dar, din consideratiunile de Ong acum, ar
rezulta c Scoala Normal" Superioarg,ar avea un ca-
racter universitar, si-ar recruta corpul didactic dintre
profesorii facultItii de itere $i -stiinte, ajutati unde va
fi nevoe de profesori secundan, ar avea de scop sg
completeze cultura universitarg in directia profesionalg
si ar avea doug sectiuni: una licealg si una normald,
pentru a satisface in totul cerintele unei serioase pre-
ggtiri profesionale. De altfel, aceastg sectie normalg
a existat de fapt sub titlul de Sectia Pedagogicii Uni-
versitard". Ea trebuia numai completatg, in special cu
scoalele deaplicatie necesare. La Sectia Pedagogicg,
se realiza ideea unei completgri, pe baze universitare,
a preggtirii studentilor, nu numai in directia pedago-
gicg, ri si in directia obiectului de speeialitate. Profe-
sorii acestei institutii, recrutati din corpul didactic al
faculigtii de litere si stiinte, si asistati de ctiva profe-
sogi secundan, tineau, pe langd cursurile anului prea-
titor, si cursuri de specializare pentru diversele obiecte
de invgtmnt din programul scoalelor normale, cu
studentii 'anilor universitari ai Sectiei Pedagogice. A-

www.dacoromanica.ro
70 G. G. ANTONESCU

cesti studenti urmau deci si cursurile prevAzute In pro-


gramul obisnuit al faculatii si cursurile speciale ale
Sectiei Pedagogice tot cu profesorii 7cculltUll. Avem
prin urmare un exemplu de InfAptuire in mic a ideii
de Scoala Normalti Superioarii ca caracier universitar.
Interesant, pentrtt problema, pe care o studiem ad,
este faptul c Universittile din provincie au cerut
ele infiintarea ate unei Sectii Pedagogice Universitare
atunci nu vedem cum, ceea ce Universittile au cerut
pentru invtmntul normal, ar refuza pentru invt-
mntul secundar, dacd, bineinteles, Scoala Normal Su-
perioar ar avea tot caracterul universitar.

Dela liceu la universitate. Anul pregAtitor. Fap-


tul cd, vorbind de trecerea dela invtmntul secundar
la cel superior, mentionkn anul pregltitor, ca una din
conditiile unei pregItiri serioase a fanrului bacalaureat
intrat in Universitate, nu Insemneazd c organizarea a-
cestui an este singura cauz a dificulttilor, ce intam-
pind tnrul absolvent de liceu and intr In Universi-
tate. Ar fi destul s mentionm organizarea defectuoasA
a studiilor la facultatea de litere, care, la alatuirea
programei, nici nu tine seam de terenul aperceptiv al
studentului, nici nu respeca ordinea logia in orandui-
rea simultan." sau succesiv a materiei de InvltmAnt,
pentru ca s ne putem da seama, a mai eXist si alte
cauze. Cum insa e probabil cA in viitor anul preparator
e primul pas, pe care-1 face absolventul de liceu, spre
Universitate, si, dat fiind cA asupra Infiintrii si modu-
lui de organizare a acestui an intermediar, .se discut
mult In momentul de fiSA, sA ne oprim putin la aceast.
problem.
1. Scopul anului pregatitor, din punct de vedere al
culturii formative, ar fi s"-i pregAteasa studentului spi-
ritul pentru atmosfera intelectuali i moralA a Univer-
sittii, s-1 adapteze mediului stiintific al faculttii, pe

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 71

care o va urma, deprindi cu metoda de predare,


(prin cursuri ex catedra si seminarii) si cu disciplina
liber a Universititii, care cere studentului, ca, atit in
implinirea constiincioasi a datoriilor, cit si in purtarea
lui fati de coleg si profesori, si nu astepte constrin-
gerea unor masuri impuse dinafari, ca in liceu, ci sel se
conducii sitzgur.
O trecere bruscii, asa cum se face azi, dela meto-
dele de invitmint ,si dela misurile disciplinare ale
*coalei secundare, care acordi patina- libertaie elevului
si las toati rispunderea asupra profesorului si direc-
torului, la mediul universitar, care; din contra, le di
studentilor prea multi libertate, dar si destuli rispun-
dere, este diunitoare, cci usor poate s duci inthiu la
desorientare, apoi sau la anarhie, sau la descurajare.
Si e natural si fie astfel, and unui tnir, a trui aeti-
vitate si purtare au fost zilnic controlate si cenzurate
de profesorii scoalei secundare, i se acordi dinir'o data
libPriate aproape Cleplin in urmarea cursurilor, in e-
fectuarea lucririlor de acasi, precum i in raporturile
sale cu colegii si profesorii. Ei bine, preatirea sufle-
teasci a tinerilor absolventi de liceu pentru viata i ac-
tivitatea universitard va at:lea in sarcina anului pre-
parator.
2. Din punct de vedere al culturii materiale, scopul
anului pregititor ar fi: intiiu de a-i transmite elevului
acele elemente de culturli generalii, care i sunt necesare
pentru asimilarea cunostintelor din domeniul speciali-
titii, ce si-a ales, cici odati ineeputi activitatea in ve-
clerea specializrii, scade interesul si se reduce timpul
disponibil pentru chestiunile de culturi generala, hiar
pentru cle mai apropiate de specialitate; al doilea, de
a revizui din punct de vedere al clarildfli i preciziunii
acele elemente ale stiintei, ce urmeazi s studieze in fa-
cultate, pe care se presupune c le-a primit in inviti-
mantul secundar; al treilea, si-I introduci in principiile
fundamentale ale specialititii, ce si-a ales, clepisind,.in
ce priveste intinderea $i aprofundarea, cadrul progra-

www.dacoromanica.ro
72 G. G. ANTONESCU

mei de liceu. Acest inceput de specializare va fi Cu atat


mai necesar, cu cat In noua organizare invatmntului
secundar s'a renuntat la trifurcarea liceului pe bazd
de specializare revenindu-se la liceul unitar, care
inla-tura Cu totul principiul specializrii In invatamantul
secundar. S'ar putea naste intrebarea, daca in acest an
preparator accentul va cadea asupra culturii generale,
sau asupra introducerii in specialitate. Ralspunsul la a-
ceasta. intrebare, credem c trebue sa fie diferit, dup
natura scoalei secundare, pe care a urmat-o elevul si
dup' natura scoalei superioare, In care vrea s intre.
Daca a urmat o scoala secundard cu caradter profesio-
nal, (comert, agricultura, etc.) si se inscrie inteo scoala
superioard de acelas fe! (academie comercial, etc.) va
trebui in anal pregatitor sA dam mai multa ateritie cul-
turii generale; daca a urmat o scoalal secundard de
cultur generala (liceu), si se inscrie inteo scoala su-
perioar profesionala (academie comerciald, agricola,
politechnica), vom insista mai mult asupra culturii spe-
ciale. Asa, spre exempla, daca un absolvent de scoala
comercial se Inscrie la academia de comert, Ii vom da
mai malt elemente de cultural generala, pentruca a-
cestea i-au lipsit mai mult, iar din cele profesionale
necesare pentru studiile viitoare a primit suficient; daca
tin absolvent de liceu vrea sa se inscrle la academia
merciald, agricold sau politechnica, vom insista cu deo-
sebire asupra elementelor de specializare, caci acestea
i-au lipsit in liceu. Asa dar program! anului pregillitor
Ina va fi unitar; ci va varia dela o institulie la alta ,si
Mar 'in cadrul aceleea,si institutits de "trivlita-mlint
periar,
3. Mai usoaral din punct de vedere pedagogic, dar
mai delicata din punct de vedere subiectiv, e chestiunea
daca' anul preparator trebue facut la liceu cu profesori
secundan, la Universitate cu profesori universitari, sau
la Universitate dar cu profesori secundan, cari distin-
gandu-se in cariera si, trecuti fiind la anul pregatitor,
as obtine un grad in invatmantul superior.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 73

Pentru ca rgspunsul sg fie mai ciar, voiu separa


chestiunea In doug: a) cdre este institutia, care va or-
ganiza anul preparatof si In care deci se vor tine cursu-
rile; b) profesorii, cari vor preda aceste cursuri.
In ce priveste institu(ia, cred Ca' nu poate fi alta
cleat facultatea sau scoala superioard, In care se Inscrie
studentul, cgci, pe deoparte trebue dup' cum am
argtat mai sus s pregAtim spiritul tngrului pentru
mediul stiintific si moral al Universiatii, pe de alt
parte, trebue s dgm Universitgtii posibilitatea de a-Si
prepara ea Inssi elementele studentesti, de care are
nevoe.
Cu privire la profesori, chestiunea e mai com-
plicatd. Principial, ar trebui sd fie numai profesori uni-
versitari, cci pentru a introduce pe student In at-
mosfera intelectualg si moral a Universiatii, nu e su-
ficient ca acesta sg-si toceascg coatele pe bAncile unei
sli din localul Universittii, ci trebue sg fie In contact
direct Cu sufletul faculttii, care e reprezentat prin
profesorii ei. Deci, acestia ar trebui s facg cursurile
anului preparator. Da! Insg cu singura conditie, ca
profesorii universitari s nu uite caracterul specific,
prin care anul preparator se deosebeste de liceu si In
oarecare msura $i de Universitate, i s. poseadd tac-
tul pedagogic necesar, spre a putea realiza acel mediu
de tranzifie ,dela scoala secundarg la cea universitarg.
Nu e suficient sg fie om,de stiintg valoros In speciali-
tatea lui, trebue s fie si bun pedagog i s cunoascii
bine at& invcittimatul universitar, cat si pe cel secun-
dar, prin propria lui experientil. Aci este punctul delicat
al problemei.
Profesorii secundan i pretind c ei ar fi indicati
pentru aceste cursuri preparatorii, IntrucAt cunosc bine
InvVmntul secundar si pot aprecia mai bine ce po-
sedg elevii si ce le lipseste pentru a intra In Univer-
sitate.
Profesorii universitari aduc In favoarea lor argu-
mentele mentionate mai sus si peste care evident cil nu

www.dacoromanica.ro
74 G. G. ANTONESCU

se poate trece. Unii dintre acestia propun Ins ca anul


preparator s'a" fie 15sat numai in seama conferentiarilor
si docentilor. Aceasta ar fi o eroare pedagogicii, de
oarece multi dintre acestia nu cunosc deloc Invtmn-
tul secundar si I' cunosc prea putin pe cel universitar,
fiind deabia la Inceputul carierei. Dar, pentru anal pre-
glititor se cere profesorilor mai mull tact pedagogic
Mai nzultd experient decal pentru ultimii ani univer-
sitari.
Conform acestui criteriu pedagogic i, tinand sea-
ma de necesitatea de a introduce pe studenti In me-diul
psihic al UniversitItii, credem c profesorii anului pre-
parator trebue s'a" fie recrutati intai dintre profesori,
conferentiari, docenti i asistenti universitari, cari ea-
Inosc bine itvm.ntu1 secundar i au talent didactic
pregiitire pedagogicei, apoi dintre profesorii secundad,
cari s'au distins prin activitatea lor tiinfific i didac-
tick' si indeplinesc si conditiunile esentiale cerute unui
docent, conferentiar sau asistent. De dorit ar fi 'insI
ca o parte importantei din cursurile a.nului prep. arator,
sd fie tinute de profesorii titulan i ai UniversitAtii. Avem
convingerea ca anul preparator ta fi de un real folos
pentru invlmntul superior, daa" bineInteles, atat In
alatuirea programei pentru acest an, cAt si la recruta-
tea corpului didactic, se va proceda cu un tact deosebit.

www.dacoromanica.ro
CAP. V.
Examenele de capacitate
I

Realizarea Scoalei Normale Superioare, de care


ne-am ocupat in capitolul precedent, ar face posibill
desfiintarea examenului de capacitate, care eSte, prin-
cipial, aelogic i, in fapt, raa organizat.
E nelogic, intrucgt e o simplg repetare a unor
probe trecute. InteadevAr, examenul de capacitate cu-
prinde doug pgrti bine distincte: prima, referitoare la
obiectul de specialitate, pe care candidatul il va preda
In scoala sectuidarg; a doua, care are In vedere pregg-
tirea lui pedagogicg, teoretia si practicg.
In ambele directii, candidatii au trecut in Univer-
sitate nrQbe. ce ar putea fi considerate ca suficiente.
pentru a-i indreptgti sg intre in inatgmint. Licenta in
specialitate ne garanteazd sau ar trebui sg ne garan-
teze preggtirea stiintificl specialg, iar examenul de
pedagogie depus la Universitate si certificatul de ab-
solvire al seminarului pedagogic ne dau asigurarea
sau ar trebui sg ne-o dea cd absolventul are o pre-
gAtire didacticg suficient pentru a deveni un bun pro-
fesor secundar.
Este adevgrat c, in ce priveste preggirea prdfe-
sorilor, Universitatea nu si-a fgcut complet datoria, de

www.dacoromanica.ro
76 G. G. ANTONESCU

oarece, pe deoparte, diferitele specialitki prevzute in


programtil scoalei secundare sitnf tratate la Universi-
tate numai fragmentar, compietarea miteriei trebuind
s si-o fac tndrul candidat la invtmnt clap& termi-
narea licentei; pe de alt parte, reg-ulamentele si pro-
gramele in vigoare ale facultkilor, care pregke.sc pe
profesori, nu acord studiilor pedagogice o important
deosebit, deck fa sectia filosoficA, desi ele reprezintd
elementul esential in indrumarea viitorilor educatori.
Am ,artat ins c principala Menire a Scoalei Normale
Superioare ar fi tocmai de a implini acesle lacune si
prin urmare, odat cu infiintarea acestei institutii, o-
biectiunea de.mai sus. ar aclea.
In ce priveste clasificarea candidatilor, ea s'ar face
combinind media obtinut la licent cu cea obtinut la
Scoala Normald Superioard. De altfel, precedentul
exist in invt'mntul primar, care-si selectioneaz. in-
vttorii pe baza tablourilor de clasificare a absolven-
tilor de scoale normale, tablouri alatuite de directia
acestor scoale.
II

Recunoastem c pn la realizarea Scoalei Normale


Superioare, examenele de capacitate sunt un rdu nece-
sar i deci trebuesc mentinute, dar nu putem trece cu
vedcrea organizarea lor defectuoastl. Aceasta exp1ic4
faptul ea' rezultatele unor asemenea examene sunt de
multe ori false, uneori chiar ridicole, iar profesorii de
specialitate, cari au avut elevi pe candidati si i-au ur-
mrit cifiva ani, cunoscndu-le bine capacitatea si 1u-
crrile, rmn surprinsi de concluziile bizare, la eare
adcseori au ajuns comisiile.
Principalele defecte, pe care ministerul pare a
tinde s le accentueze in loc s le atenueze, credem
c sunt urmkoarele:
1. Examenele de capacitate, fiind foarte nume-
roase, se strecoar In unele comisii profesori, destul de

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 77

buni in specialitatea lor, dar incompetenti In materia,


pentru care au fost pusi s examineze. E destul s et-
teze cazul cu examinatorii de pedagogie. Se stie CA la
fiecare specialitate se trece un examen de teorie $i unul
de praclica pedagogica. Cum insa nu avem atatia pro-
fesori de pedagogie cate comisii sunt, iar examenul nu
e astfel organizat 'Mat acelas profesor de pedagogie
s poata funciona 'hick mai multe comisii, sunt numiti
pentru pedagogie o suma de profesori, cari habar n'au
de acest obiect $i astfel sunt mai putin pregdtiti, deck
candidatii, pe cari i examineaza. Se intampla uneori,
chiar daca sunt specialisti disponibili, ministerul
nu-i utilizeze, ci, din motive independente de interesui
Invatamantului, s numeasca nespeciali$ti.
Notarea candidatilor la diversele probe se Tace
In chip cu totul nelogic si nepedagogic, intrucat
sorii specialitatilor, pentru care se trece examenul, (ro-
mana, franceza, istorie, etc.), dau note $11 la probele de
pedagogie teoretica $i practica, iar profesorul -de pe-
dagogic d'ai note $i la-probele scrise i orale din mite-
riile de specialitate ale celorlalti profesori. E drept
In majoritatea cam-11r profesorul de pedagogie, cand
e speciaList in aceasta materie; nu simplu improvizat
cum se intampla de cele mai multe ori, confirma notele
date de colegii sai la celelalte specialitati. Acestia insa
in aproape totdeauna sa-si exercite in toata plinatatea
dreptul lor de a da la probele pedagogice, teoretice $i
practice, note diferite de acelea ale profesorului de pe-
dagogie, chiar atunci cand dupa propria marturisire
a unora din ei nu au citit niciodata vreo carte de
pedagogie $i nici nu stiu cum se face un plan de lectie
pedagogic.
Sunt, fireste, $i exceptii demne de mentionat, pen-
truca sunt rare, cind membrii comisiunii 1$i respecta In
mod reciproc drepturile, ce le confer nil legea, regu-
lamentul sau alte dispozitii oficiale, ci competenta
In specialitate.
Examenul, fiind trecut-inteun sing,ur centru -a-

www.dacoromanica.ro
78 G. G. ANTONESCU

niversitar de catre licentiatii tuturor universitgilor, se


intampIA adeseaori ca ma)oritatea candidatilor sA fie
examinati de alti profesori, cleat aceia, la cari sl-au,
facut pregAtirea stiintificai In Universitate. Si atuncii,
cum pe deoparte conceptiile stiintifice pot varia la
unele specialiati chiar foarte mult pe de alt parte,
profesorul examinator, de obiceiu, tine mult la con-
ceptia sa personal, aceia dintre candidati, cari i-au fost
elevi, vor avea o situatie mai comod deck aceia, cari
nu-i cunosc principiile. De cele mai multe ori, acestia
din urrnA cautli sa-si apropie in timpul cel mai scurt
cursurile si lualrile profesorului strelin, spre a-si spori
sansele de reusit. Acest procedeu ins4 e cu totul ne-
stiintific, intrucat duce la o modificare momentan6 de
principii, provocat, nu de convingerea personal, ci de
motive utilitare.
Pentru a se inlkura aceste delecte ale examenului
de capacitate atat timp cat va mai fi mentinut se
impune ca: a) examenle s'a" se. tie in toate centrele uni-
versitare, Cu profesori ai universiatilor respective; b) In
fiecare comisiune s figureze un profesor de pedagogie,
specialist in amused materie; c) notele ss fie date de
fiecare membru al comisiunii, numai la obiectul ski de
specialitate.
In aceste conditiuni, selectiunea, fail s'a" fie irepro-
sabil, va putea fi mai aproape de adevr si dreptate.

www.dacoromanica.ro
CAP. VI.

Organizarea studiilor filosofice In *coalele


secundare. Formarea conceptiei despre
lume i viala prin filosofie.
O importana chestiune de actualitate este aceea,
dac filosofia trebue s fie obiectul dominant In pro-
grama Invtmntului secundar $i un obiect necesar
de ctliturl generaid pentru studenlii tuturor facuittilor.
deja intensificrii studiilor filosof ice In liceu $i univer-
sitate poate fi, pedagogice$te, bine motivat mai ales
in cazul,, cnd ne indreptAm atentia mai mult asupra
principiilor directive in alatuirea programelor $i mai
putin asupra contingentilor practice, pare p61-favoriza
sau stnjeni realizarea principiilor.
Inteadevr, clack' tinem seama de necesitatea tmei
ieale concentrri a materiei de Invtmitit $i de cerina
fireasa a oricrui om cult de a ajunge la o conceptie
unitar5 asupra lumii i vietii, vom Intelege u$or locul
important, pe care frebue s-1 ocupe in Invtmnt fi-
losofia, aceast $tiinta a $tiintelor,-al arei rol principal
este tocmai de a sintetiza Intr'un tot unitar reztiltatele,
la care ajung $tiintele speciale, $i de a controla, co-

www.dacoromanica.ro
80 G. G. ANTONESCU

recta si completa notiunile fundamentale, care stau la


baza diferitelor stiinte speciale, desi depsesc limitele
empirice ale acestora, (spre ex. materie, miscare, suflet,
constiinta, etc.).
In cursul meu dela Universitate, am all-tat Inca
de acum ativa ani aceasta important a filosofiei In
Olatuirea programel de invta'nfint, indicand si disci-
plinele filosofice, care ar urma s constitue invataman-
tul filosofic: pe langa psihologie si logia, etica cu ele-
mente de sociologie si un curs de enciclopedie filoso-
flea', care ar cuprinde In sine ca o ilustrare a marilor
curente filosofice rezumatul eelor mai importante
sisteme filosofice.
$i atunci ce loc vom acoida filosofiei In programa
liceului? Unii oameni de scoala au crezut c filosofia
ar urma s devie obiectul central, In jurul aruia sa se
faa concentrarea materiei de invatamant. Consideram
aceast parere ca eronata, de oarecej pe deoparte, vom
reintroduce in pedagogie deja zilleriana a unui dbiect
central, care tiranizeaza pe celelalte obiecte, idee, care
astazi a fost inlocuita prin principiul corelatiei, pe de
alta parte, ar trebui sa specifiam ce anume sistem fi-
losofic va fi dominant, pentru ca celelalte materii sa-i
poata fi adaptate. Dar, a reintrona in filosoTie dpgma-
tismul nu credem c mai este posibil i niel nu credem
c ar fi util pentru formarea spiritului stiintific al li-
nerilor liceeni, cari se pregatesc in vederea studiilor
universitare.
0 a doua interpretare, dupa prerea noaita sin-
gura justificata, este ca In primele cinci, sase clase,
programul sa fie alatuit pe baza principiului corelatiei,
cu oarecare preponderentd, nu a unui anumit obiect, ci
a elementului de cultura nationala, pe care-I putem afla
In fiecare obiect, deci o corelatie in spiritul national.
In ultimele dou clase, ar interveni studiul intens al fi-
losofiei, care ar determina spiritul elevului la o sinteza
a elementelor de cultura dobandite, fara.insa a impune
o anumita conceptie filosofia. Lucrul este posibil daa,

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 81

In loe sA-i facem un curs dogmatic de metafizicA si


teoria cunoasterii, Ii facem un curs de enciclopedie fi-
losoficd, In care-i expunem In mod critic problemele
fundamentale ale filosofiei i curentele mai importante,
care s'au produs cu privire la fiecare din aceste pro-
bleme Expunerea critical a acestor curente ar fi ilu-
strat apoi printeun rezumat al celor mai reprezen-
tative sisteme filosofice, corespunzAtoare diverseIor cu-
rente.
In modul acesta, i-am deschide elevului perspec-
iive largi asupra diverselor posibilitiiti de sintezd,
a impune In chip dogmatic o anumitd concepfie filoso-
f icd. O sing-urA dificultate s'ar ivi i In acest caz, dar o
dificultate, ce nu este de neinlAturat si anume: dacA pe
deoparte conceptia despre lume si viat, la car-e va duce
filosofia, trebue s'A rezolve acuta crizii de idealism, de
care suferim, dacA pe de altA parte, este incontestabil
psihologiceste c conceptia filosofia a profesorilor e-
xercit o puternia sugestie asupra spiritului elevilor,
atunci, e firesc sA ne intrebAm Intruck conceptia despre
lume si viatA a profesorilor de filosofie ar corespunde
scopului urmArit, adicA ar fi de naturA a solutiona criza
mentionatA?
SperAm InsA cA facultAtile noastre de filosofie nu
sunt pepiniere de materialisti i utilitaristi.
Un asemenea curs de enciclopedie filosoficA am
experimentat timp de Cativa ni, cu studentii anului pre-
gAtitor al Sectiei Pedagogice Universitare, cari sunt
solventi, de scoal normar, deci cu o pregAtire
fled asemAnAtoare aceleia, a elevilor din ultima cias
de liceu. In afarA de cursul de psihologie i logicA, am
introdus si am fAcut un curs de enciclopedie filosoficA,
sau mai bine zis de introducere in studiul filosofiei, a-
nalog cursului de Einleitung in die Philosophie" dela
universitAtile germane. Dupg ce am arAtat, inteun ca-
pitol introductiv, ce trebue sA Intelegem astAzi prin
losofie, In raport cu celelalte stiinte, ale cAror rezultate
le sintetizeazA i cu religia, cu care are unele chestiuni
Educalie i Cultura. 6

www.dacoromanica.ro
82 G. G. ANTONESCU

comune, am trecut la precizarea problemelor funda-


mentale ale filosofiei: problema ontologic, cosmolo-
gicA i teologia.
Am indicat apoi curentele mai importante, In ca-
drul fiecArei probleme si anume: materialismul, spiri-
tualismul, dualismul si monismul la problema ontolo-
gia; mecanismul i finalismul la cea cosmoligicA; teis-
mul, deismul, panteismul si ateismul la cea teologica.
data schitat, prin caracterizari precise, aceast primd
parte a cursului, am trecut la desvoltarea ei, tratnd pe
fiecare In parte, din curentele filosofice mentionate,
scotnd In relief criticile mai importante si ilustrndu-le
prin expunerea rezumat a celor mai reprezentative
sisteme filosofice corespunatoare. Astfel, curentulspi-
ntualist I-am ilustrat prin sistemele lui Leibnitz si Seto-
penhauer; curentul dualist, prin filosofia lui Descartes;
pe cel monist si panteist, prin sistemul lui Spinoza; pe
cel materialist si mecanicist prin materialismul secolu-
lui al XVIII-lea (la Mettrie si baronul d'Holbach, etc.).
In tratarea diferitelor curente i sisteme, am atras a-
tentia elevilor asupra celor mai importante raporturi
logice intre notiunile fundamentale ale diferitelor pro-
bleme. Asa spre exemplu: raportul spiritualismului on-
tologic cu finalismul cosmologic si cu teismul i deis-
mul teologic, sau raportul materialismului ontologic cu
mecanismul cosmologic i ateismul teologic.
In a doua parte a acestui curs, m'am ocupat de pro-
blema cunoasterii, pe care am divizat-o In: origina cu-
noasterii cu diversele ei curente: empirism, rationalism
si criticism (Locke, Leibnitz, Kant); valoarea cunoaste-
rii: dogtnatismul, scepticismul, criticismul; obiectul cu-
noasterii: idealismul i realismul (Berkeley, Herbart).
In fine, inteo a treia parte, pentru care nu mi-a
ramas uneori timpul s'o tratez, am introdus problema
libertatii vointei: determinismul i indeterminismul. In
legatura cu aceast problema, se trateAza f o sum l de
chestiuni importante, din domeniul eticei sociologiei.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 83

Dm aci schita planului de curs:


Materialismul
(Democrit, La Mettrie, d'Holbach)
Spirituallsmul
1. Problema (Leibnitz, Schopenhaaer)
ontologia Dualismul
(Descartes)
Monismul
(Spinoza)
I. Problemele Mecanismul
tundamentale Problema (Atomigi, Hobbes, La Mettrie)
cosmologicA Pinalismul
ale filosotlei (Plato, Aristoteles, Leibniz, Kant)

Teismul
(Plato, Aristoteles, Leibniz, Kant)
Deismul
Problema (Voltaire, Rousseau, Shaftesbury)
teologia Panteizmul
(Spinoza)
Ateismul
(Materialiftii)

Raiionalismul
(Descartes, Leibniz)
1. Originea Empirismul
cunoasterei (Loeke)
C) Criticismul
1 (Kant)
Dogmatismul
1/. Problema (Descartes, Leibniz, Spinoza)
Valoarea bl Scepticismul
cunoasterei cunoasterei (Pyrrhon, Montaigne)
C)Criticismul
1 (Kant)
a) Idealism(
Obiectul (Berkeley)
cunoasterei Realismul
1 (Herbart)
Indeterminis- (Kant)
ill. Problema li- i mul
bertliii voin/ei Determinis- (Hobbes)
mul

Rezultatele, pe care le-am objinut, apliciind pro-


gramul de mai sus, au fost mai mult (leek satisaci-
toare, fapt, la care au contribuit, in oarecare mgsurA, i

www.dacoromanica.ro
84 G. G. ANTONESCO

unii din colegii dela alte materii, cari nu s'au ferit de


contactuL specialittii for cu filosofia.
Astfel, credem c s'ar pune principial problema
organizrii invatmintului filosofic.
Cand este insa vorba sa se treaa 'la infciptuirea
principiului, intmpinam o serie. de dificultti, a cror
inlAturare nu este imposibil, dar nici usoara si cere in
once caz oarecare timp.
DificultAtile cele mai importante sunt urmAtoarele:
Profesorul de filpsofie va, putea realiza sinteza
dorit in vederea acelei conceptii unitare despre lume
si viata, numai daca si intruct profesorii celorlalte spe-
cialitati se vor ridica pAna la acele notiuni generale ale
specialitatii, care o leaga pe aceasta de filosofie. Din
acest punct de vedere, ar putea da un pretios concurs
sintezer filosofice, profesorul de biologic, cel de fizia
si chimie, cel de matematia, cel de literatura, etc...
Pentruca aceslia sa poata oferi concursui Ion sintezei
filosofice, trebue ca ei insisi s posede oarecare culturA
fil osofic.
Absolventii facultatilor de filosofie, adia vii-
toril profesori de filosofie, nu les din facultate cu o
culturA filosofica destul de 'impede si bine sistemati-
zata, spre a putea expune metodic, ciar si precis ele-
vilor de liceu 1). Cauza acestei lacune nu. se "datoreste
calitfii cursurilor, ci numai unei organizAri insuficiente
a programului de "studii si interesului prea slab al Uni-
versitatii pentru pregatirea corpului didactic.
,Daca, pe deoparte, conceptia despre lume
Viatd, la care va duce filosofia, trebue sa rezolve acuta
crizA de idealism, de care suferim, daa, pe de alt
parte, este incontestabil psihologiceste cA conceptia fi-
losofa a profesorilor exercit .o puternia sugestie
asupra spiritului elevilor, atunci e firesc sA ne intre-
1) Poate cd astfel se explici faptul ci propunerea, pe care am ficut-o
cu ocazia alctuirii ante-proiectului de programe pentru InvdtAmAntul normal,
de a se introduce la scoala normald un curs de enciclopedie filosoficd, nu a
fost admisd de consiliul general at instructiunii.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 85

bgm intrucgt conceptiA de,spre lume i viatg a praeso-


rilor ar corespunde scopului urmgrit, adicg ar fi de na-
turg a slutiona criza mentionatd?
4. Dacg este adevgrat: a) cg educatia religioasA
trebue s ocupe un loc de primg importantd Ip invAtg-
mAnt, i aceasta e convingerea mea fermg; b) cA reali-
zarea concentrrii miteriei. de invgtAmAnt a srintezei
acesteia in spiritul elevuhri presupune rilvelarea aspe-
ritgtilor, care ar separa, in loc s uneascg; diversele o-
biecte; c) cg .filosofia si religia au in cuprinsul lor o
suing de chestiuni comune, mai ales In domeniul etic,
de cea mai mare importantg, pe care prima incearcg sA
le solutioneze pe calea ratiunii, lar a doua, prin cre-
dintg, atunci evident cg ar fi greu admisibilg o concep-
tie filosoficg opusg celei religioase, adicg. anti-cresting.
E drept a. o filosofie in armonie tu crestinismul ar Ti
un puternic sprijin al credintei religioase. Dar vom
putea avea garantia c profesorul de filosofie este un
crestin convins?
*
Asa dar sunt un partizan al accentuArii studiilor
filosofice cu conditia insg ca, atunci cAnd trecem la
realizgri practice, sg nu fim grAbiti i s'A nu comitem
imprudente, care ar putea s'A ne ducg la un rezultat
diametralmente opus celui; pe care H. dorim.

www.dacoromanica.ro
Partea II
1NDIVIDUALIZAREA EDUCATIO

www.dacoromanica.ro
CAP. I.

Consideratii asupra principiului


individualizrii educatiei
I.

Se face mult caz la noi, ca i aiurea, de principiul


cunoaterii respectArii individi.talittii colari1or, cu
singura deosebire c'd In alte p'Arti se i iau toate mAsu-
iile necesare pentru realizarea
0 prima' mAsurA, uwr de infa'ptuit din punct de
vedere pedagogic, dar mai greu din punct de vedere
financiar, este reducerea la minimum posibil a nuniA."-
rului de elevi ai unei clase.
Spiru Haret fa'cuse un inceput bun In aceastA" di-
rectie. Astdzi, sporirea numgrului de gimnazii i licee,
pe deoparte, creiarea de clase paralele la coalele se-
cundare existente, pe de alt parte, ar fi putut accentua
punerea In practia a ideii lui Haret, cu coiditia insa
ca profesorii, cari functioneazA" In noile institutii, s'A fie
toti bine pregAtiti, cci dacA" reducerea efectivulul unei
clase e o conditie importantd pentru individualizarea
invAtAm'antului, calitatea educatorului, chemat s reali-
zeze individualizarea, e conditia cea mai importana
Dar tocmai aceasta din urrm e ilia departe de a
fi indeplinitA. Numrul mare al solicitantilor "de pos-turi

www.dacoromanica.ro
90 G. G. ANTONESCU

pentru invatamantul secundar ne asigura numai canti-


tatea, nu si calitatea.
0 a doua masurA, pentru garantarea eficacittii
inviittimntalui prin individualizare, este selectarea e-
levilor si clasificarea lor dupa aptitudinile naturale, in
scop de a se obtine clase cat mai omogene ca nivel de
dotatie naturala si de a se facilita astfel opera educa-
toruiui, care, oricat ar vrea s individualizeze, trebue
s lucreze cu clasa intreaga. Fard o asemenea selectie,
profesorul intampina dificultati mari si nu poafe obtine
rezultate satisfacatoare.
In adevar, care va fi procedeul profesorului pentru
a captiva atentia tuturor elevilor intr'o clasa compusa
din indivizi normali, in sensul de dotatie naturala
mijlocie, supra-normali i unii sub-normali .(adica
sub mediocri)?
Daca lectia va fi tinut inteun tempo potrivit pentru
elevii cei slabi, atunci cei bine dotati incep sa-si piardA
interesul, fiindca ritmul cenit de energia lor sufleteasca
trebue sa fie mai accelerat.-Daca, din contra, se va face
lectia In ritmul potrivit celor bine dotati, atunci cei
slabi sau renunta de a mai fi atenti, sau fac gortari
supra-omenesti, ceca ce pentru un moment i duce la
oboseala intelectuala, iar cu timpul la surmendj.
Obiectia unor pedagogi, ca elevii slabi au nevoe
de stimulentul si de exemplul, pe care li-1 ofer cei
bine dotati, nu e valabila, cleat In cazul and slabiciu-
nea unor elevi este determinata de lene, rea vointa, i-
maginatie nedisciplinata, etc., iar nu de o lipsA efectiva
de aptitudini naturale normale.
Mijlocul cel mai potrivit, pentru a ajunge la o cla-
sificare a elevilor cAt mai aproape de realitate, nu ni-I
()fell faimoasele teste, acele procedee rapide, dar ne-
sigure, de a fixa individualitatea psihica a elevului.
Numeroase critici se pot Indrepta impotriva acestui
mijloc mult utilizat in alte tari si in deosebi in America.
Rezultatele obtinute cu ajutorul testelor au micsorat In
chip considerabil entusiasmul unora dintre pedagogii

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 91

experimentali, cari socotesc Ca' pot prinde viata sufle-


teasel in formule matematice.
In primul rand, testele nu ne pot da cunoasterea
vietii sufletesti reale a individului, intruat IL pun pe
acesta in situatii ca total artificiale.
Metoda testelor este insuficientA 1 prin faptul
are pretentia de a diagnostica viata sufleteascl intr'un
timp foarte scurt, cu toate c ea variaza" continuu si tre-
bue observat sub aspecte at mai numeroase i dife-
ritel spre a se putea ajunge la o caracterizare just.
Chiar Binet, un adept convins al testelor, face
unele rezerve asupra valorii lor. Testele presupun o
concentrare de atentie; dar concentrarea atentiei se
schimbd fr incetare, mai ales la copii; and e foarte
mare, and un minut dup aceea slAbeste. S ne inchi-
puim iardsi csa' un individ in timpul unei probe e chinuit
de o suferintd, de o supdrare. Dsigur a nu va reu5i1)".
O alt" critia fundamental." este aceea c` testul nu
fine seanfa" de elementele subconstiente, care joacA un
rol considerabil in determinarea vietii sufletesti. A ne
inchipui c putem cunoaste un individ fr s fiyatruns
cu privirea exploratoare pansa" in subconstient, care e
o conditie esential a vietii psihice constiente, este o
naivitate; dup cum in domeniul fizic naivitate este
a-ti inchipui c ai cunoscut figura _unui om ce-ti apare
mascat, numai dupd cuvinte si gesturi, f deft' a-i inldtura
masca, spre a-i vedea trasturile figurii reale si ex-
presia ei.
In domeniul sufletesc, nu putem efectua un por-
tret cu repeziciunea, cu care in domeniul fizic prindem
fotografia unui individ.
De aceea, s'a recurs la un sistem destul de inaintat,
care face posibil observatia atent, sistematia i rb-
dAtoare, asupra elevilor in timp at mai indelungit.
Astfel, s'au creiat in Germania, spre ex., scoaIe
numite Sonderschulen" (scoale auxiliare) unde elevii,
1) A. Binet. Ides modernes sur les efants, Paris.

www.dacoromanica.ro
92 G. G. ANTONESCU

cari, In clasa Intaia primar, au dovedit ca sunt sub me-


dia normala a clasei respective, fac un an de prob,
Inteo clash' preliminar numit Vorklasse". In acest
an, li se d elevilor din clasa preliminar un invata-
mant cu nivel mai sczut si cu o metod adequat dota-
tiei lor naturale. Daca la finele anului ei pot ajunge la
nivelul elevilor obisnuiti, sunt trecuti in clasa intaia
primara, dar evident cu doi ani mai Iarziu. Ei matiifesta
deci o intelectualitate si desfasoara o activitate ana-
loag Cu a elevilor normali, cu doi ani mai mici ca
varst. Elevii, cari nici dupa aceast intarziere, nu pit
urma scoala primar a elevilor normali, sunt trecuti
prin niste scoale ajut'toare numite Hilfschulen",unde
li se da itata culturd; cat pot asimila niste sub-normali
meniti s rmana toata viaja In aceast stare.
Dac nici aici nu pot fi instruiti, se face o ultima
incercare In asa iisele Sammelklassen", in care se
Ineeara ultimele metode posibile pentru a li se da un
minimum de cultur. Cnd si aceast ultim Incereare
rmne fr rezultat, copiii sunt trimisi in institute
speciale cu caracter mai mult medical.
Un caz special pentru problema individualizrii
este acela al elevilor normal dotati, ca structur psihied
generald, dar cari, intr'o anumit directie prezint in-
ferioritti.
Astfel, spre exemplu, elevi, cari nu aud bine sau
cei cari nu vd bine, dar au o inteligentd normal, tre-
buese astfel instruiti, Inct imperfectiunea organelor
lor sensoriale s nu fie defavorabild unei desvoltri
psihice integrale. Demn de mentionat este si cazul
levilor atinsi de tuberculoz, i acestia sunt din ne-
fericire destul de numerosi, crora trebue s li se
aplice In small un regim special din punct de vedere
fizie si In oarecare msur si psihic.
Mentionam, din acest punct de vedere, necesitatea
scoalelor In aer liber cu un program, care i tie searra
de quantumul de cunostinte, pe care-I pot suporta
de capacitatea de muned, pe care o pot depune aceste
fiinte normale ea intelect, dar plIpande ea santate.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 93

Iata"o serie de mAsuri, si am mai pufea cita si


altde, care duc la inaptuirea principiului
invAtdmintului.
Este imbucurstor faptul c i la noi, nu numai pe
domeniul teoretic, ci pe domeniul practic, s'a trecut
la infiintarea diferitelor genuri de scoale, necesare in-
dividualizrii Exista si la mil, dup
cum am mai arAtat, scoale, nu numai peritru cei anor-
mali, ci i pentrtt cei intarziati si Cu apuaturi relel).
Trebue s" recunoastem ins cAl o just clasificare
a elevilor dup aptitudinile naturale este destul de greu
de realizat, dar aceasta nu atat din cauza
ce am intampina In recunoasterea diverselor individua-
1110, de oarece, dac clasele sunt putin numeroase,
dac elevii sunt cercetati zi cu zi timp de cel putin un
an, si daca metoda de cercetare e bine alea* putem
ajunge la rezultate multumitoare.
In anul 1926, Institatal Pedagogic Roman" a
propus Ministerului Instructiunii introducerea in scoale,
la inceput in cele normale, apoi si in cele primare,
a unei metode de studiu a individualitgii. Judecand-o
dupg primele rezultate obtinute si ClacA va fi perfec-
tionata in conformitate cu circumstantele de timp i loe,
sperim c va da roade din ce in ce mai bune.
Acest studiu se face pe baza unei foi pentru obser-
varea individualittiiscolarului, alcdtuit de Institut.
O recam mai departe in intregime, cu
care o preted.

1) Vizi pag. 3t.

www.dacoromanica.ro
94 G. G. ANTONESCU

Foaie pentru observarea individualitalii colarului


Lamuriri.;
1. Scopul foii de observare. E sigur, a nu exista doi $co-
lari la fel. Fiecare isi are individualitatea sa deosebita. Cunoas-
terea acestei individualitati e una din conditiile esentiale atat
pentru reusita deplina a instructiei si educatiei, cari trebuesc
adaptate pe cat e posIbil fiecarei individualitati, cat si pentru
viitoarea indrumare a tinerilor spre activitatile, pe care le pot
implini Cu mai mare profit atat pentru, ei, cat si pentru societate.
Dar cunoasterea individualitatii nu se poate prinde intr'un
moment oarecare, cum s'ar prinde chipul intr. fotografie, ci
numai prin cercetare atenta ,Fi tndelungatei a tuturor manifes-
teirilor reale ale $colarului.
Acestea trebuesc consemnate undeva, pentru ca, pe baza
cat mai multora, din ele, precum si a coordonarii $i sistemati-
zarii lor, sa se poata desprinde apoi cu mai multa siguranta di-
rectiva desvoltarii individualitatii. Cate manifestari marmite, dar
caracteristice fiecarui scolar, nu sunt date uitatii, din pricina ca
notele din catalog nu le pot infatisa. iar un alt mijloc de con-
semnarea lor lipsia in organizarea $colara de pana acum. Ala-
turata foaie de observare acest scop '11 are: de a sc nota In ea,
potrivit tntrebeirilor formulate, tot ce se observe" caracterlstic la
fiecare ?colar.
II. Folosul foil de observare e multiplu : a) inlesnind cu-
noasterea individualitatii, instructia $i educatia i se vor adapta
mai usor si se vor obtine astfel rezultate mai frumoase si mai
durabile.
Cu ajutorul foil de observare, scolarii, cari trec dela un
invatator la altul, data cu promovarea clasei vor putea fi apre-
ciati $i cunoscuti mai utfor, iar =Inca invatatorului in aceasta
cunoastere va fi simplificata enorm ; el va citi foile de obser-
vare si va intelege infatisarea scolarilor sai.
De asemenea, la transferarea unui $colar, foaia lui va
fi remisa invatatorului, care-1 primeste, asa in cat acesta isi va
da mai usor seama de noul sau scolar.
La trecerea elevului din 4coa1a primara in cea secun-
dara, foaia de observare, ce-I va insoti, va infatisa manIfestarile
lui din atatia ani trecuti, Inc& selectionarea in admitere se va
lace Cu mai multa probabilitate de siguranta, decat numai pe
baza examenului de cateva minute.
Insfarsit, foaia de observare, infatiOnd trecutul de fapte
si manifestari ale scolarului, va da putinta de a se explica mai

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 95

bine prezentul manifestarilor lui si se va putea vedea, intr'o ma-


sura, oarecare, viitorul desfasurarii lor.
Continutul foil de observare se imparte in dou : partea
intai cuprinde intrebari, in dreptul carora se vor consemna ob-
servan si constatari privitoare la starea civila, referinte sociale
si insusiri fizice ale copilului : lar partea doua cuprinde intre-
bari, in dreptul carora se vor consemna observani constatari
privitoare la insusirile sufletesti.
Ce se va nota in hale? Calauzindu-se de intrebarile
din foaie, invatatorul isi va nota intr'un carnet personal, zi cu
zi, 4i pe masura ce se iveste ocazia, observarile asupra scola-
rilor sal, iar la sfarsitul anului scolar, dupa ce le va sistematiza
si coordona, va incerca sa faca oarecari generalizari si aprecien,
care se vor trece in foaie in dreptul intrebarilor respective 1.
Carnetul de notarea faptelor se va pastra la cancelarla scoalei
invatatorul, care va continua notarile in anul urmator, va face
apel la el oridecate ori va observa contraziceri in notarile pre-
decesorului sat', sau ar dori sa se lumineze mai bine asupra
aprecierilor, care ar veni in opozitie cu cele notate de predecesor.
Se vor nota in deosebi constatarile facute cu ocazia mani-
festarilor reale si spontane ale elevilor si mai putin cele provo-
cate prin experimente. Experimentele au caracteristic faptul ca
sunt provocate de experimentator, dupa placul i vointa sa ; re-
prezinta deci situatii impuse 4colarilor, *asa incat loarte adesea
acestia nu iau atitudini reale simfite i traite de ei, ceeace ne
indeamna sa nu ne incredem prea mult in concluziile trase din
aceste manifestari provocate, pentru cunoasterea individualifatii.
Cum se feice notarea In bale. Notarile din partea intai
a foii, privitoare la corp, etc , e de dorit a se face de medic, cu
concursul invatatorului. In lipsa de medic, invatatorul va incerca
totusi sa faca pe cele care nu sunt de specialitate. Notarile din
partea doua se vor face numai de inva(ator. Toate noddle vor
fi precedate de data scrierii lor facuta prescurtat : Ex. : 15. II. 1925.
VI Pulstrarea foi de observare. Pentru fiecare copil intrat
in scoala, se va destina o foaie de observare ca cea alaturata,
care se va complecta treptat in timpul scolaritatii. Once mutare
din clasa in clasa, si dela scoala la scoal, va fi insotita de foaia
individuala, care se trimite intre autoritati, nu incredintandu-se
scolarului.
Foile individuale se vor pastra in mape, pe clase si se vor
1) InvitAtorul poate nota 0 acele observiiri, care i se par interesante
0 care nu sunt cuprinse in cadrul chestionarului fixat. lar daci spatiul liber
din dreapta intrebirit nu e suficient, se va adftoga o foaie de !Artie, pe care
se va nota rispunsul precedat de nurnirul intrebirii respective.

www.dacoromanica.ro
96 G. G. ANTONESCU

semna de cei care le complecteaza (medic, Invatator) si de- di-


rectorul scoalei.
Criteriile de aprecierea foli individuate stint clout :
a) Daca nu exista contradictii esentiale intre difcritele constatan,
luate in ansamblu si daca din coordonarea lor rezulta intelegerea
diferitelor manifestari ale scolarului, e dovada ca aprecierile din
foaie au fast serioase i complete.
b) Daca intre aprecierile facute de invatatorii succesivi
avpra aceleasi chestiuni nu exista contradictii este iaras dovada
ca aprecierile au fost facute cu seriozitate si ca prinurmare foaia
individuala prezinta oarecare garantii ca inftiseaza individua-
litatea scolarului.
Conditille, de care Odrn buna akiituire a foil de
observare pot fi numeroaK: cunostinte de psihologie, limp, elevi
putini, concursul medicului, etc. Toate se reduc insa, in cele din
urma, la iubirea de copii a Invatatorului si la nazuinta de a in-
telege cele mai marunte manifestari ale lor, asa Meat, pentru a
Intocmi o buna foaie de observare a individualitatii, trebuesc
avute in minte necontenit cuvintele lui Rousseau din Emil:
.Ceiutafl de v studiati mai bine ;colarii,deoarece cu sigurant
nu-i cunoageti!"...

I. Starea civila, referinte sociale i insusiri fizice.


A. Starea
Elevul_ din cl... a scoalei
Str
Nascut In ..... luna ........... ziira-____--- In
comuna judetul_
Nationalitatea_ Religia.
B. Antecedente personale.
Cum a fost alimentat in anul I (natural,
artificial mixt)?, . . . . . .
La ce etate a inceptit a umbla ? . . .
La ce etate a inceput a vorbi? . .
De ce boale a suferit pana In prezent
(pojar, scarlatina, etc.)?
C. Antecedente heredo7co1atera1e.
. .
"
Cum se- prezinta, ttal, mama in pri-
vinta sanatatii?
Dar fratii ? ....... -T"

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 97

D. Referinie sociale.
Cum este locuinta? (uscata, umeda, lu-
minoasa, intunecata)
Cate incaperi are locuinta?
Cate persoane locuiesc in aceasta lo-
cuintA ? . . . .

4i Cate persoane dorm in camera c,opilului?


Cate persoane dorm in pat cu copilul?
Starea sanatatii acestor persoane? . .
viseaza)? .
Cate ore doarme?
..
Cum doarme copilul (linigtit, sbuciumat
.
Cu ce se ocupa elevul in alai% de gcoala?
Atitudinea copilului la joc? . . .
Cum se alimenteaza dimineata ? la
pranz ? seara? . . .
Distanta, la care locuegte de gcoala ?.
Ocupatia parintilor? venitul lunar?

E. Examenul medictil.
Ochii (conjuctivita s agerimea vizuala)
Nas I
Gat - a

Urechi si putfrea auditiva


......
I.

Sistemul ganglionar
Pulmonii . . .

Cord . .
Puls
Ficatul ..... .
.... . .
....... .

Splina
Alte organe: rinichi, gura, dinti, organe
genitale, etc.. . . . .....
Pielea
Tesutul adins .

Tesutul muscular ,
Sistemul osos
Coloana vertebrala ... ... . .
Sistem nervos . .
Impresia generala .

F. Examenul Antropom dric.


Tana copilului gezand pe scaun . .
Talla copilului In picioare
Eciticatie Si Cuittut. 7

www.dacoromanica.ro
98

1' '
Greutatea copilului .
Xifoidian .
Perimetru Biacromial
Capacitatea pulmonara.

Forta musculara
.
.
G. G. ANTONESCU

Coeficient de robusticitate
Craniometrie .
.
.
.
. .
.
.
.

mana dreapta { presiunetensiune . . .

mana stanga I presiune


a

tensiune .e .

Cl. Boale de care a suferit, tratamentul


consecintele.

H. Vaccinarea.
Vaccinat la
Revaccinat Cu succes; !Ara suc,ces.

II. Insuiri suflete0.


A. Activitatea intelectual&
a) Intuifia.
Are reprezentari suficiente din expe-
rienta anterioara scolaritatii pentru a
incepe invatamantul, sau trebuesc com-
plectate in chip special?
Ce tip de reprezentare pare a fi? (vizual,
auditiv, motor, etc.?
b) Atentia.
E atent sau distrat ? .
Felul atentiei (voluntara, involuntara sen-
soriala, intelectuala, emotiva, etc. ?1)
Se observa vreun progres in cultivarea
atentiei?
1) Se va nota aici qi cam cit timp poate dura atentia tAr intrerupere.

www.dacoromanica.ro
EDUCAT1E $1 CULTURA 99

c) lnteresal.
E curios sau indiferent ?
Pentru care obiect de invatamant sau
ocupatie arata interes deosebit? (lec-
tura, muzica, lucru manual, etc.) . .
Memoria.
I. Memoreaza usor sau anevoie? . . . .
2. Felul memoriei: (slaba, puternica, dura-
fidela; mecanica, judicioasa; vi-
zuala, auditiva, etc.) . ..
Imaginatia.
Ce fel de imaginatie are? (vie, slat*
combinativa, creiatoare).. . . . .
in ce domeniu se manifestO in special?
joc, povestiri. desen, lucru de mana
etc.)

Judecata.
Cum judeca? (cored sau nu Inc,et repede,
superficial sau ca profunzime) . . .
Da raspunsuri gandite sau necugetate
Poate sa compare usor &ma obiecte si
sa prinda esentialul fiecaruia?
Intelege usor, ciar, precis? . . . . . .....

g) Oboseala.
Oboseste repede sau anevoie ? . . .
Ce activitate 11 oboseste mai mult ? .
Se recreiaza repede sau anevoie? .

13. Emotivita lea.


E lire impresionabila sau indiferenta?
li place frumosul? (vizual, auditiv, In
lectura?)

1) Ce afitudine are in tata unui caz de nenorocire, moarte, etc.?

www.dacoromanica.ro
MO G. G. ANTONESCU

3. Iubeste numai frumosul creiat de altul


sau ii place sa faca el insu-si ceva
frumos?

C. Voinfa. 0 inswiri disciplinare *i morale:


Ce fel de fire e? (1in4tit, sburdalnic, dornic de joc. domol,
violent, tacut, galagios, etc.).
Ce fel de vointa manifesta (puternica, slab& sovaitoare)?
Cum reactioneaza? (repede, incet, cugetat, necugetat).
Ce atitudine are %IA de lucrurile sale? (imbract-
minte, carti, etc.). Le pastreaza, le distruge, le instreineaza, etc.?
Atitudinea fata de lucrurile altuia: (strica, WM, etc).
Atitudinea MO de plante si animale; 1ngrijeste sau
distruge flori, iubeste sau chinueste caine, pisica, pasari pui, etc.
Atitudinea MO de oameni: (sociabil, Tetras, timid, cu
ragios, respectuos, obrasnic, etc).
Atitudinea !eta de sfaturile parintilor si invatatorului
(ascultator, neascultator. incapatanat; alte apucaturi).
Atitudinea la muncii: li place munca sau nu ? Munca
izolata. sau in comun ? Numai cea alma de el sau si c,ea in-
dicata de altul? Cum isi lace temele: regulat, neglijent, snit de
cineva, de !mina voe? Executa staruitor sau nu? cu precizie Satl
nu? Ce lucruri manuale face cu preferinta? Realizeaza vre-un
progres in munca ?
Atitudinea MO de divinitate (II plac rugaciunile, merge
la biserica, e fire evlavioasa sau nu?
Ce inclinati profesionale manifesta elevul?
Caracterizarea generalii a elevului pe baza materia-
lutui si caracterizarilor precedente. (Inteligenta: practica. teore-
tica ; aptitudini speciale, etc.).
Indicatii privitoare la profesiunea, pentru care elevul ar fi
mai apt.
Director, Medic, Invititor,
Pe baza acestei foi, s'au facut numeroase expe-
riente, dintre care uncle au fost comunicate la Institu-
tul Pedagogic Romn si la Seminarul de specializare
In pedagogie, pe care-1 conduc la Universitate.
Deci, cunoasterea individualitAtii scolarilor nu e
o dificultate de neinvins, in schimb repartizarea lor
dup aptitudini intmpinX de cele mai multe ori re-
zistenta tenace a printilor indignati, -cnd copiii lor

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 10 j

sunt considerati ca avAnd aptitudinile tipului sub-me-


diocru. Unii pgrinti s'ar revolta chiar in cazul, and o-
draslele lor ar fi clasate ca apartinnd tipului normal
si nu li se atribue deci inswirik unui supranormal.
E importana din acest punct de vedere_urmatoarea
fabulg, pe care mi-a povestit-o un coleg, cu prilejul
unei discutii asupra problemei selectionrii elevilor:
Se zice c ui erete plecase prin pdure dup vng-
toare. Se $tie c eretii manncl pui de pgsgri. Pe drum
se intAlneste cu o bufnitg, care In trecut Ii acuse servi-
cii importante. Eretele, vrAnd sgii arate recunostinta
faa de bufnitd, o intrebg dacg poate sg-i fie de vreun
folos. Bufnita Ii rgspunde: am sa te rog un singur lu-
cru: In Vangtoarea, pe care o intreprinzi, sg nu te atingi
de copiii mei, cari s'au dus s se plimbe in pAdure.
Dar cum sg-ti recunosc copiii, intrebg eretele?
Bufnita rgspunde: Foarte simplu, cei mai fru-
mo$i pui, ce vei intalni in pAclure, s tii c sunt co-
piii mei".
AceastA rezistenta sentimentalg a pgrintilor nu
poate fi infrna Cu totul i nici nu ar fi uman sg o
nesocotim, dar uneori poate fi ocolitg prin mijloace
mai mult sau mai putin diplomatice. Astfel, un director
de liceu imi spunea ca se foloseste de imprejurarea cg
are doua serii de cursan, uncle dimineata, altele duri
amiazg, pentru a face cel putin un inceput de triaj intre
elevii mai bine dotati si cei mai slab dotati. Natural c
pgrintilor nu le comunicg adevdratul motiv, pentru care
unii elevi apartin seriei de dimineatA i ceilalti seriei
de dui:A amiazg, ci le duce argumente de ordin eco-
nomic, gospod'resc, etc., care nu pot s" adticg nici o
jicnire sentimentelor de dragoste $i 'de mAndrie Orin-
teasel.
Dar oricare ar fi mijloacele, de care ne-am servi,
e sigur ea nu putem face educatia tinerilor TAr' cu-
noasterea $i respectarea individualittii ion

www.dacoromanica.ro
CAP. H.
Educatia dotatilor In slujba neamului
Ocupandu-ne de mijloacele cele mai indicate pen-
tru individualizarea educatiei,_ ne-am refertt in spe6ia1
la elevii cu o dotatie naturalai mijlocie $i la cei subnor-
mali. In capitolul de fata, ne vom ocupa de problema
unei educatii individualizan le a eelor Palle bine dotati,
ace$tia prezentand un interes deosebit pentru progre-
sul social.
In Germania, e multa vreme de cand psihologi $i
pedagogi teoreticiani au solicitat $coale speciale pentru
elevii foarte bine dotati. Dupa multe ezitdri, s'a trecut
la realizarea practica, printr'o foarte interesantal ex-
perienta facuta acum 14 ani la Berlin. Orawl Berlin a
creiat atunci un gimnaziu superior (o $coald reara' $i o
$coala primara superioara pentru fete), in care elevii
rig,uros selectionati prin concursul unor distin$i psi-
hologi $i pedagogi i$i puteau completa studiile intr'un
termen mai scurt decat cel impus de $coala obi$nuita $i,
prin metode adequate dotatiei lor superioare. Exem-
plul Berlinului a fost apoi imitat de alte ora$e ca spre
ex.: Mannheim, Leipzig, Hanovra, Gttingen. In Au-
stria, s'a %cut o realizare mai ampla, intrucat ideia
unei ducatii speciale a celor foarte bine dotati s'a a-
plicat, nu numai in cateva centre, ci in intreaga tara.
Inctrcari asemanatoare s'au facut In America, Bel-
_g,ia, etc.

www.dacoromanica.ro
104 G. .0. ANTONESCU

Rind se va putea ajunge $i la noi la o organizare


mai ampld a unei institutii pentru supranormali, a$a
cum ggsim in Belgia, Austria, Germania, America, etc.,
facem, pentru un modest inceput, urmgtoarea propu-
nere: S se adune elevii supranormali din fiecare- ate-
gorie de clase liceale dela toate liceele din Bucure$ti
(cred c avem Mtre 30-40 de clase de aceea$ categorie
mai ales in cursul inferior, dacg tinett seamg, bine In-
teles, $i de clasele paralele $i de $colele particulare).
Vom obtine astfel cteva Clase liceale, cu un numar
restrns de elevi bine dotaii. Astfel vom putea face un
inceput de experimentare a individualizgrii.
E firesc s vorbim de cultivarea $i incurajarea in-
dividualiatilor distinse mai ales astAzi, cnd este evi-
dentg necesitatea unor asemenea individualitti, spre a
ie$i din criza moralg, in care ne sbatem.
Dar accastg cerint nu vine in contradictie cu prin-
cipiul fundamental al democratismului, a cgrui respet-
tare o cerem cu atAta insistentd scoalei romnesti?
Rgspunsul la aceastg intrebare va depinde de di-
rectia moralg, pe care o asemenea scoalg de supranor-
mali ar da-o elevilor sgi (in ipoteza c coala poate
canaliza energiile naturale chiar la individualitgtile ac-
centuate). Dacg am intelege s punem aceastg scoala
In serviciul conceptiei filosofice a lui Nietzsche, atunci
nu numai cg am face operg antidemocritia, dar o ase-
menea realizare ar veni in opozitie cu mAsurile indicate
In alt capitol, tot pentru individualizarea scoalei (edu-
catia subnormalilor i anormalilor). Nu ne putem ima-
gina o pedagogic nietzscheian, care s'ar ocupa de e-
ducatia suhnormalilor. Dacg insg, in locul conceptiei
nietzscheiene, care pune pe cei slabi in serviciul celor
tari, pentru a garanta triumful egoist al acestora, am
adopta o conceptie, care sg puie pe cei tari in serviciul
celor slabi, pentru a garanta triumful altruist al cClor
tari, am adopta deci o conceptie, care sg puie indivi-
dualitAtile distinse in serviciul celor, care au nevoe de
sprijinul lor, deci nserviciul poporului, atunci desigur

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 15

cA am face operA democratia Cel mai frumos exernplu


In aceastA privintA Il gAsim in viata contemporanA a
poporului nostru. Progresele mari ale Romniei s'au
%cut in dou directii: 1) In directia democraticA, adicA
ridicarea maselor populare din toate punctele de ve-
dere: economic, politic, cultural. Progresul economic
politic e vAdit prin realizarea a dou reforme vo-
tui universal i 2mproprietiirirea; rAmAne s &Am o
mai mare extensiune culturii, pentru desvarOrea o-
pet-6i democratice.
2. Al doilea progres mare al societAtii rorrinqti
a fost In directia nationalA: realizarea aspirafillor se-
cul are ale romdnismului. Este incontestabil cA rolul
precumpAnitor in aceste realizAri ale neamului 1-au
avut regele Ferdinand i I. I. C. Bralianu, iar doliul
general, car a cuprins toate sufletele roniAne0i,
att dupA moartea regelui cat i dupA a lui BrAtianu,
ge datorea, nu numai faptului cA aceste dota mari per-
sonalitAti, prin calittile lor superioare i prin sacrifi-
ciile care le-au consimtit, au adus servicii imense
ci i dificultAti considerabile de a umple golul
lAsat de ele.
In asemenea momente ne dAm mai bine seama de
importanta individualitAtilor distinse prin voinfd ener-
gicd si idealism etic pentru progresul social.
IatA pentru ce rolul social cel mai frumos al coalei
este de a forma individualitAti puternice. Societatea de-
mocraticA nsi trebue s cearii individualizarea edoca-
tiei. Evident 6. dacA individualismul subordonat demo-
cratismului poate netezi calea pentru formarea unor a-
semenea individualitAti, capabile de sacrificiu pentru in-
teresele neamului lor, upanitarismul internationalist,
care incearcl_ sA pAtrundA in coala noastr, e cea mai
periculoas piedicA pentru realizarea unui asemenea
ideal. In adevAr, acel triumf altruist al personalitAtii
este posibil, dacA vom desvolta in sufletul colarilor
notri energia in actiune i idealismul etic. O concepfie
insd, care scuteste pe indi vid de sacrificiul necondifio-

www.dacoromanica.ro
106 G. G. ANTONESCU

nat si nelimitat pentru patrie si promite raiul pe pli-


mant, moleseste energiile si indbuse once avlint etic,
care nu este posibil feirti spirit de abnegatie si sacrifi-
cio. .5i daca o asemenea conceptie cosmopolita e dau-
ntoare scopului educativ, ea este in acela timp pericu-
loasa din punct de vedere national, dup cum am aratat
la finele capitolului introductiv.

www.dacoromanica.ro
CAP. III.
Om si profesionist
Acum cativa ani, gasindu-ma in Germania, am avut
ocazia sA vizitez, printre altele, o mare expozitie in-
dustriala la Miinchen. In aceast expozitie, exista i o
sectie a Invatamantului profesional: interesanta i su-
gestivA, nu numai pentru Germania, ci pentru aproape
toate statele europene, inclusiv Romania. Lasam la o
parte numeroasele tabele statistice referitoare la
numarul coalelor profesionale, impartite pe categorii,
la numarul profesorilor, clasificati i ei dupa speciali-
tate, cultura, la numarul elevilor, la localuri, cu numa-
rul de clase i laboratorii, la materialul didactic, etc.
pentru a insista asupra unei table, care arta princi-
piile fundamentale, ce stau la baza invatamantului pro-
fesional bavarez. Aceste principii vom vedea Ca pre-
zinta un interes deosebit pentru reformatorii coalelor
noastre, mai ales clack' avem In vedere, starea actuall a
invatamantului nostru profesional.
Tabela mentionata mai sus ne arata in mod intui-
tiv cA stalpii invatamantului profesional, cari indirect
sustin industria i comertul german, sunt urmatorii
trei: intaiu, cultura generala, adic formarea omulai ca
onz, independent de activitatea practica, pe care o va
desf4ura In industrie i comert; al doilea, cultura pro-
fesionala, adica pregatirea practica pentru specialitatea,
pe care elevul ales-o, i al treilea, educatia fizica.

www.dacoromanica.ro
108 G. G. ANTONESCU

In cateva cuvinte, conceptia-, care se degajeazd din


aceasta tabel, este ca. pentru a fi un bun pro fesionist
nu e suficient sa-ti cunc4ti meseria, ci 4-ebue sir fii, mai
presus de once, un om bine format ca suflet si ca trup.
Daca acestei conceptii am opune pe aceea, care sta I,a
baza invaltamantului profesional romnesc, asa cum
functioneaza astazi, contrastul ar fi isbitor. In adevar,
s'ar parea c principiul, care a prezidat la organizarea
invatamntului nostru profesional, a fost acela ca acest
invatamnt trebue s aib drept scop exclusiv pregati-
rea practica pentru o anumita specialitate tehnica, la-
sand de o parte preocuparile referitoare la cultura ge-
nerala. Evident ca acest principiu nu este nicaeri e-
nuntat in mod formal si categoric; totusi, el rezulta
foarte ciar din cercetarea atenta a programului dc acti-
vitate al invatamantului nostril profesional de toate
gradele (inferior, secundar si 'superior). Astfel, spre
ex. nici in scoalele de comert, nici in academia comer-
nici in scoala de agriculturd, nici la politechnica,
nu vom gasi in program (aproape de loc) elemente de
cultura generala. De aceasta lips se resimt elevii scoa-
lelor mentionate, dar cu deosebire mai tarziu in viata
sociala, cand au contact cu oameni de profesiuni di-
ferite.
Eta de ce in preajma noii reforme a invatamntu-
lui secundar aplicat, care, dupa cate stim se studiaza
la Ministerul Instructiei, tinem s insistam din nou a-
supra importantei considerabile, pe care o are cultura
generald in pregatirea viitorului profesionist si aClucem
pentru aceasta cateva din argumentele mai importante.
1. Cultura generala aduce un real si direct serviciu
insusi profesionistului ca pro fesionist, mai ales cand
este vorba de elementele conducatoare in viata comer-
ciaI i industriala.
In adevar, sunt o multime de probleme sociale si
culturale, impuse de marile organizatiuni economice, a
caror cunoastere si aprofun'dare insa nu ne-o poate
loci pregatirea tehnia in specIalitate, ci numai Studiile

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI puLTuiu 109

de culturA generala. SA ne gAndim, spre exemplu, la


un inginer, care conduce o fabricd Cu sute sau mii de
lucrAtori. E suficient ca acest om sA cunoascA bine nu-
mai specialitatea ,industrialA, pe care o deserveste a-
ceast fabricA, sau i pretindem sA ja o atitudine ciar
hotArit si in acele chestiuni, care privesc viata
si sufletease a lucrAtorului, convingerile lui referitoare
la organizarea sociald si politic, cerintele lui spirituale,
educatia copiilor sAi, etc.? Rspunsul la aceastA intre-
bare nu-poate fi deck afirmativ, intrucAt directorul f a-
bricei nu este numai conducAtorul tehnic al acestei in-
stitutii, ci si pArintele sufletesc al lucrAtorilor. De aceea,
el este in mare parte rAspunzAtor fall de stat i de
patria lui, de atitudinea moralA si politicA a subalterai-
lor
2. Cultura generalA d profesionistului, printre
altele, acea structurd morld, fArA de care el va fi ntil
mai mult sie-si, decAt semenilor sAi. Constiinciozitatea
In exercitarea functiunii sale si simtul rAspunderii, pe
care o are ca om fata de semenii si, sunt conditii e-
sentiale ale unei activitAti pusA in serviciul binelui ob-
stesc, avAnd deci si un colorit idealist. CAteva exemple
ne vorTmuri: SA' comparAm pe medicul, care-si expune
sAnAtatea si uneori viata pentru binele omenirii, fAcAnd
cercetAri, care-1 expun la accidente grave (cazul eatorva
radiologi), cu medicul, care ridia mereu tariful vizite-
lor fArA sd tie seama de situatia material a clientului,
si care pretinde taxa inainte de consultatie i scurteazA
durata acesteia cAt mai mult pentruca num'rul vizite-
lor s creased.
S comparAm pe bancherul, care face in primul
rAnd operA nationalA, incurajAnd activitatea economicA
a tArii,-cu bancherul, care face exclusiv cAmItArie; sau
pe gazetarul, care, cu toat cAldura, face propagand
nationalA, cu acela, care, -plAtit fiind, se pune in servi-
ciul dusmanilor
Toate aceste atitudini nu sunt conditionate nici de
pregAtirea profesionalA in specialitate, nici de talent,
cl numai de constiinta omului ca om.

www.dacoromanica.ro
110 G. G. ANTONESCU

Cultura generala servete i la formarea spi-


ritutur adica la desvoftarea functiunilor sufleteti. i
o judecata logica, spirit de initiativa, simt de observa-
tie, etc. sunt insuiri necesare oricarui profesionist.
In fine, nu putem trece cu vederea ca profeslu-
nea separa sufletete pe unii de altii, intrucit speciali-
zarea, care progreseaza din zi in zi, formeazd mentali-
tdti unilaterale. Cultura generala, care, facnd abstrac-
tie de profesiune, privete pe om, ca om, e aceea pen-
tru toti i prin urmare numai ea poate re_prezenta ade-
vrata baza de organizare sufleteasca a lumii culte.
lata de ce ne exprimam dorinta ca noua reformil
a ne indreptdteascd si pe noi a afirma, alaturi de oa-
menii de Koala din Bavaria, ca stillpii invatitmdntulai
aplicat sunt: cultura generald, cultura profesional si
cea fizicd. Astfel invatamntul nostru va respeta, in
prOfesionist, null.

www.dacoromanica.ro
CAP. IV.

Calitatea invfitilmfintului si numirul


profesorilor
De citva vreme, a ptruns in sufletul tinerilor,
cari ar don i consacre activitatea lor operei de edu-
catie, temerea ca nu se vor mai gsi locuri In Invt-
itniintul secundar, iar ceva mai trziu, nici in ce! Primar.
$i atunci, ce vor devenii absolventii faculttii de litere,
pentru cari aproape unica activitate practicd posibil
este cariera didacticl? (Cei dela $tiinte mai au $1 aIte
posibiliati). Ce vor deveni, de asemenea, numero$ii
absolventi ai $coalelor normale $i dece le-am mai men-
tine pe acestea, in numr atat de mare? Temerea a-
ceasta ni se pare nu numai exageratd, dar chiar nein-
temeiatd, daca' dorim in mod serios ca invdtiimantal
progreseze, In adevr, daa am dubla numdrul forfelor
didactice disponibile asizi, Ina nu ar fi suficient, pen-
truca invtmntul nostru s se ridice calitativ la rii-
velul cerut, pe deoparte de situatia noasted fat de mi-
noritti $i fat." de popoarele inconjurAtoare, pe de alt
parte de principiile pedagogiei moderne.
SA arunam o scura privire asupra invtdmntu-
lui nostru, din punctul de vedere al corpului didactic,
care-1 serve$te:
1. In inviltdmntul primar,-constaam dou lacune

www.dacoromanica.ro
112 G. G. ANTONESCU

atat de mari, incat, pana ce nu vor fi implinite, Koala


primara nu-si va putea realiza menirea ei. Prima la-
cuna, referitoare la ciclul primar inferior, consta in
faptul ca in cele mai multe scoale satesti acelas_invt-
tor trebue s faca instructia si educatia la mai milite
clase, uneori chiar la scoala intreaga. Faimoasa impar-
tire in divizii a fost admis pentru motive cu totul in-
dependente de cerintele pedagogiei i anume din lipsa
de fonduri i numarul insuficient de invatatori. Din
punct de vedere strict pedagogic, aceasta masura este
far-a nici o rezerv condamnabil i trebue si fie lfild-
braid at mai curdnd posibil.
A doua lacuna priveste ciclul superior al invata-
mntului primar si consta in faptul cd, pentru acest
ciclu, de curand infiintat, nu posedam fortele didactice
necesare. Nici cantitativ, nici calitativ. Invatatorii ciclu-
lui primar superior trebue sa fie altii cleat aceia, ai ci-
clului inferior, si sa posead o cultura superioara a-
cestora. Dar pentru a implini aceste laune oricata
opozitie am intampina din partea celor certati cu pe-
dagogia este evident cl va trebui s sporim corprd
didactic primar cu un numar cel putin egg efectivului
de affizi.
2. In invtdmAnial secundar, constatam de ase-
meni lipsuri, a caror inlaturare presupune sporirea can-
titativ i ameliorarea calitativa a corpului didactic. In-
dividualizarea invatamantului, cerutd cu insistent de
pedagogia moderna, si a carel imporianta am ardtat-o
In capitolele precedente, presupune, ca o prima condi-
tie sine qua non, reducerea cat mai accentuatal a efec-
tivului fiecarei clase. Cu clase populate nu putern
face educatie individualizana Din acest punct de ve-
dere, numarul elevilor unei clase la multe din liceele
noastre este inca prea mare, mai ales in cursul inferior.
Creiarea de clase paralle a adus o ward' ameliorare
In sensul acestei cerinte, dar in schimb a provocat coa-
lei un rail mult mai gray dect acela, pe care
tindea sa-1 inlature. Acest al doilea rau s'a- produs pfin

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 113

faptul cg, odat Cu creiarea de scoale noui s'i de clase


paralle, ministerul nu a avut la dispozitie si fortele
didactice trebuitoare acestor institutii si a recurs tot la
vec-hii profesori, sporindu-le acestora considerabil nu-
mgrul de ore, si atunci a inceput goana dup4 ore, care,
in scurtg vreme, a mercantilizat inviitiz'mantul, transfor-
mand activitatea didacticd inteo marfg din ce in ce mai
productiv. Dad acesta ar fi fost singurtil efect, ar
trebui sg. ne declarm multumiti cg, printr'o asemenea
msurg', s'a ameliorat starea materialg a corpului di-
dactic. Din nefericire, mercantilizarea a coborit consi-
derabil #7 veld calitativ al invdtdmntului, de oarece un
profesor, oricAt de bine dotat ar fi, dac face 5-6
lectii pe zi (uneori mai are si seara lectii particulare),
nici nu va dispune pentru toate aceste ore de energia
si entusiasmul, necesare unor lectii corespunzgtoare ce-
rintelor pedagogice, nici nu va mai .poseda timpul si
dispozitia spre a se fine in curent cu noile produse din
domeniul culturii in general si acela al specialiatii sale.
Asa dar, cat vreme nu vom reduce numArul de
ore tolerabil pentru fiecare profesor, nu prin aglome-
rarea claselor, ci prin sporirea numdrului de pro fesori
bine pregdtifi, cgrora sg li se ofere o salarizare corn-
patibilg cu situatia si cu necesittile lor culturale
nivelul calitativ al invta'mntului, nu numii c nu va
fi Ingltat, dar va tinde spre o continug scgdere.
Evident c reducerea cantitativg a activitgtii flea.-
rui profesor nu ar trebui sg." atragg dupg sine mizeria
materialg, cgci aceasta ar avea repercusiuni triste tot
asupra invAtdmntului. Dacii deci se va face o reducere
considerabild a numlirului de ore admisibil-pentru fie-
care profesor (maximum 15 ore), va fi nevoe.de un nu-
rmr considerabil de pro fesori noui. Prin urmare, Si pri-
vitor la invIt6mntul secundar putem afirma a va mai
trece Ina destulg vreme, pang cnd sg." se ajungd la o
supra-productie de clemente diclactice.
Sporirea numgrului de profesori si inVitg.tori se
impune si mai mult, dacg ne vom decide, si va trebui
Educalie V Cultnr. 8

www.dacoromanica.ro
114 G. G. ANTONESCU

odata s ne decidem sd subordondm activitatea sco-


lard unor criterii pedagogice.
Daca am mentiona numai ateva din principiile,
pe care trebue neaparat sa le respectam, ne-am con-
vinge de necesitatea masurii recomandate. Astfel, spre
exemplu, pe langa principiul individualizrii, mentio-
nat mai sus, trebue s aplicam in mod serios principiul
activismului, care, unit cu individualismul, pretind.e e-
ducatorului s provoace la elev o activitate productivd"
intensd, conform aptitudinilor sale naturale. Cunoa#e-
rea acestor aptitudini, precum i aplicarea meiodelor
necesare spre a stimula activitatea creiatoare a elevului,
presupune o intensificare considerabila a activitatii de
fiece moment a profesorului i o atentie atat de mare
pentru fiecare elev in parte, inat nu mai este posibil
nici un numar mare de ore pentru profesor, nici electiv
mare de elevi.
Este ciar a nu ramne cleat o singura solutie:
eIevi putini i ore puline la profesori bine pregatiti.

www.dacoromanica.ro
CAP. V.

Organizarea activititii colarilor


Daca ne gindim, pe deoparte, la importanta, pe
care cu drept cuvant once muncitor intelectual o acorda
programului &Au de activitate zilnica, avAnd in ve-
dere conditiunile, in care spiritul nostru poate pro-duce
mai bine calitativ i mai mult cantitativ, pe de alta
parte, la motivele, care determing de fapt aspectul ora-
riilor celor mai multe din coalele noastre secundare,
nevoite s tie seama de interesele simultane ale unui
mare numar de profesori, ne vorn da seama de necesi-
tatea'anei solationeiri psihologice a problemei orarlitor.
Din rezultatele, la care a ki.uns pedagogia cu pri-
vire la aceasta problema, vom expune pe cele mai fm-
portante pentru practica noastra colara.".
1. 0 prima constatare, asupra careia nu exista
nici o Indoiala, intrucat toate experientele au confir-
mat-o, este ca activitatea fizica obose$te intelectual-
mente aproape in aceea masura ca activitatea intelec-
tual. De aceea, gimnastica a fost clasata, in ce privete
gradui de oboseala, pe care-1 produce elevilor, imediat
dupa. matematica i in vecinatatea limbilor clasice. To-
tuO, o mica rezerva psihologica se impune: faptul, ca
gimnastica obose$te atat de mult intelectualmente, e
determinat In oarecare msurg i de activitatea sufle-
teasca provocata de unele exercitii fizice. Astfel, spre

www.dacoromanica.ro
116 G. G. ANTONESCU

exemplu, la gimnastica de aparate, instinctul conser-


varii face pe elev sa fie mult mai atent deck la cea mai
interesant lectie de filosofie.
De asemenea, la un joc de oina, intervine ambitia
de a iesi triumfator, activitatea creiatoare a imaginatiei,
atentia Incordata In eursul jocului, etc. Asa dar, obo-
seala intelectuala provocata in orele de educatie fizica
nu trebue push' toata pe seama muncii fizice, ci o parte
trebue atribuita unei activ.itati psihice simultane.
In ce priveste coeficientul de oboseall, provocat
de -obiectle de invatamant, care apeleaza In mod direct
la activitatea intelectuala, ele ar putea fi grupate cam In
ordinea urmatoare: tnitematicile, ca un obiect de prima
greutatei. limbile clasice ea fiind destul de obositoare,
apoi limbile moderne, istoria i geografia,-religia, limba
maternal, stiintele naturale, presupunand ca sunt
bine predate, iar la sfarsit dexteritatile, afara de
gimnastica.
Dintre orele, care constituesc programul unei
zile, .primele dotta ore de dimineata sunt acelea, in care
elevii au o mai mare dispozitie de munca.
In ora treia si a patra, experimentele constata o
scadere a energiei. pupa amiaza, se produce, In gene-
ral, o mica crestere a energiei de munca, fata de ultima
ora de dimineat, fard ca aceasta crestere sA ijunga la
nivelul primelor ore de dimineata.
Un fenomen psihologic destul de cunoscuf este
dificultatea de adaptare a atentiei, care se manifesta
mai ales in momentul, cad se incepe activitatea zil-
nick precum i In momentul, cnd se trece dela un gen
de activitate la alt gen.
Acest fenomen se caracterizeaza prin efortul,
care trebue sa-1 faca spiritul nostru, spre a incepe o
lucrare nouk.
* *
Tinand seama de aceste rezultate ale cercetarilor
tiinfif ice, ajungem la urmatoarele concluzii, piivitoare

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 117

la organizarea orariilor: In primele dota ore de dimi-


neatA, ar trebui s punem obiectele cele mai grele din
punct de vedere al oboselii, cu rezerva insA, pe care
ne-o impune constatarea psihologic mentionat la ul-
timul .punct, ca in ora intai, sA nu introducem in
program un obiect de prima dificultate, cAci in aceastA
orA trebue s se producA un efoft destul de mare pen-
tru adaptarea spiritului la activitate. $i datoria noastrA
este s usurAm, nu sl ingreunAm elevului procesul tde
adaptare. Prin urmare, in prima ork vom pune un o-
biect de dificultate mijlocie, ca: istoria, geografia, reli-
gia; in ora doua, cea mai prielnic pentru o muna
intelectualA intensA, cAci adaptarea este In md normal
complet realizatA, putem trece la ceIe mai grele p-
biecte de invtAmAnt, ca matematica limbile clasice.
In ora treia, un obiect cu un coeficient de obosealA in-
ferior obiectului din prima or, ca spre ex. limba ma-
tern, stiintele naturale, etc... Ora ultimA ar Ti rezervit
obiectelor mai putin obositoare.
Evident cl aceste concluzii nu au un caracter ab-
solut, intrucAt gradul de obosealA, pe care2I provoac
o Iectie, nu depinde numai de natura obiectului tratat,
ci si de me toda, pe care o intrebuinteazA profesoruI.
DacA la un obiect greu, profesorul aplicA o metodA
bunA si se bucur de simpatia elevilor si, e sigur
va scdea considerabil gradul de obosealA provocit a-
cestora, si din contr, dacA la un obiect usor prin na-
tura lui, profesorul procedeazA gresit si terorizeaz1 pe
elevi, coeficientul de obosealA va creste, iar rezultatele
vor fi slabe.
Dar sd presupunem c inteo scoal am dispune de
profesori ideali, in ce priveste metoda si raporturile
sufletesti cu elevii; am putea realiza un orariu corespun-
ztor cerintelor _pedagogice? Probabil c nu, fiinda la
fixarea orariilor, fe In invAtmntul secundar, fie in
cel universitar, consiliile profesorale se prevaleaz mai
putin de conditiile psihologice ale activiatii scolarilor
si mai mult de interesele personale ale profesorilor.

www.dacoromanica.ro
118 G. G. ANTONESCU

Aa se explica faptul ca In unele orarii gasim zile


extrem de incarcate pentru elevi, intruat cuprind trei
sau patru obiecte de prima dificultate, care se succed
dela 8-12, i alte zile, In care gasim un singur obiect
mai greu, iar restul toate ware, eventual numai dex-
teritati
lata numai cateva exemple. La un liceu din Ora,
gasrm in orariur unei clase de curs inferior In aceea
dimineata: germana, gimnastica, matematica, franceza.
In alta zi: franceza, muzica (adica un biect wr
In ora, ce ar trebui consacrata celui mai greu), tiintele
naturale, matematica (adica obiectul cel mai greu, in
ora, ce ar trebui consacrata celui mai wr). La alt li-
ceu, gasim un exemplu mai edificator: ora intii mu-
zica, a doua romng, a treia desemn, a patra iar mu-
zica; sau la alta clasa: desemn, gimnastica, matema-
tied, latina.
Far Indoiala ca asemenea lucruri sunt onzene*
explicabile. Dacd la acestea, mai adaogam abuzul, care
se face cu orele suplimentare la clasele paralle, scoli
particulare, etc., chiar de catre unii profesori, cari nu o
fac de nevoe, ci mai milt pentru lux, precum i faptul
a un profesor, care tine 7-8 ore de curs pe zi, nu nu-
mai ca nu se poate conforma cerintelor pedag-ogice In
alcatuirea orariului, dar chiar din punct de vedere al
calitatii de metodd i productivitate a fiecarei lectii, va
Tasa mult de dorit; atunci vom intelege, dece orariul
ideal e .greu de realizat, chiar cind dispunem de cele
mai bune elemente didactice.
Dar dificultatea, oricAt de mare ar fi, nu inseamn
imposibilitate, iar importanta problemei, pentru bunul
mers al invatamntului, ne impune indatorirea de a
face unele sacrificii, spre a se putea ajunge cel putin la
un inceput de solutionare a problemei, ramAnand ca
data' indrumat pe calea cea buna, timpul sa ne aduca
rezolvarea ei completa.

www.dacoromanica.ro
CAP. VI.

Problema educatiei morare in liceu


De catva vreme, profesorii au inceput s'd se mai
intereseze de educatia moral a tinerilor din invgAman-
tul secundar 1). Faptul acesta este imbucufkor. 'Evi-
dent insA, cu conditia, ca nu cumva sd se ja In practicA
o cale gresit, din tendinta de a ajungela rezultate ime-
diate, fie ele chiar iluzorii, si din convingerea, profuhd
dun5toare invAtdmantului, c4 realitAtile trebuesc se-
parate de principiile stiintif ice.
In adev6r, problema educatiei morale poate fi so-
lutionat in aparentd in dou moduri. In retilitate insa,
numai inteun singur mod. Unii practicieni, mai ales
dintre aceia, cari dispretuesc teoria stiintifia, chiar
dacs n'o cunosc, cred c mijlocul cel mai potrivit este
constrangerea, care, pe deoparte ar inlesni inderArta-
rea influentelor d'a'un'gtoare moralmente, ca, spre ex.
cinematograful, lecturile indecente, localurile de dans,
etc., pe de altA parte, ar face posibil reprimarea ener-
gicA si imediatl a rAului, atunci cand el s'a produs.
Pentru punerea in practic6 a msurilor de constringere,
ar urma sl apeldm la supraveghetori de ordine, asa
zisii pedagogi" (sAraca pedagogie!) foarte vigilenti,
1) Vezi discutiile dela Gercul profesorilor secundari In jurul acestei
probleme. Vezi i G. G. Antonescu : Educatia morall In coala romineascA.

www.dacoromanica.ro
120 G. G. ANTONESCU

cari ar garanta disciplina sever in scoala, deci Linistea


sufleteasa a directorului, iar ca activitate extra-scolari
s'ar informa asupra vietii scolarilor in afara de scoal.
Pentru desavrsirea acestor investigatii, s'a cerut
de atre unii chiar i interventia politiei. In modul a-
testa, ordinea ar fi pentru un moment garantata i apa-
rentele salvate. Ce vor face elevii mai tarziu, dupa ce
vor fi scapat din lanturile acestei autoritti politienesti,
aceasta nu e treaba seoalei, ci a societatii, ce va trebui
sa' se descurce cu ei. Fail a contesta valoarea relativa
a unor masuri de ordine, atunci and se bazeaza pe au-
torilatea morala, nu numai pe cea oficiald sau politic-
neasa, a celui care le aplica, si and ele constituesc un
mijloc cu totul secundar de supraveghere, nu de edu-
catie moral a elevilor, le-am putea 'compara Cu masu-
rile de asepsie si antisepsie in medicina. Acestea au
drept scop sa evite microbul, iar atunci and el si-a
manifestat influenta daunatoare, distruga. Dar tot
medicina considera ca insuficiente aceste mijloace, in-
truck e foarte greu, aproape imposibil, s evitam cu
desavrsire microbul, si propune in consecinta ca
sura preventiva, cea mai importanta pentru pastra-
rea sanattii fizice, intiirirea organismului, peritru ca
el sa." poati lupta cu succes contra atacurilor aproape
inevitabile ale microbilor. Tot astfel si in domeniul
vietii morale, mijlocul cel mai bun pentru garantarea
sanatatii niorale nu este acela, de a evita contactul cu
microbii imorali, de oarece nu ne putem stistrage Cu
totul influentelor rele ale mediului social, ci de a 4i-
gura vointei noastre prin convingere si deprindere,
nergia moral necesara, pentru a rezista diverselor ten-
tatii, care ne vin dela mediu extern sau dela prdpriile
noastre porniri inferioare.
lata dar o a doua propunere, care ne va da, credem,
adevrata so-lutie a problemei noastre, Intruat urma-
reste o transformare radicala a sufletului elevului cu
efecte permanente, utile nu numai scoalei, ci si socie-
ttii, in care tn.'rul Isi va desfasura activitatea lui vii-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 121

toare. Mijlocul, de care ne servim pentru a realiza o


asemenea intgrire a orgariismului moral, este disciplina
liberg, adicg supunerea voitg, consimtit de elevi pe
baza unei convingeri personale profunde. Aceastd con-
vingere are un caracter rational, afectiv $i am putea zice
volitional; rational, in sensul intelegerii depline a unor
principii $i norme de conducere In viatg; afectiv, in
sensul unei acceptgri a indrumgrilor date de cgtre edu-
cator, datorite set}timentelor de incredere $i iimpatie,
pe care acesta a $ti,ut sA le trezeasa in sufletul elevilor
sgi; volitional, In sensul unei adaptgri, prin exercitii
de vointg acceptate de elevi, a mecanismului volun-
tar la exigentele normelor $i sentimentelor morale. A-
ceste trei elemente sunt toate conditiuni necesare unei
ameliorgri morale reale, intruck fgrg incredere si
bire, spiritul elevului nu este deschis Incercgrilor edu-
catorului sgu de a-i forma convingerea rationalg, iar
fgr deprinderea de a e.xecuta anumite acte, nu va pu-
tea gAsi puntea de trecere dela convingerea moralg la
fapta morald sau, cu alte cuvinte, nu va putea lega
aceea ce crede $i dore$te cu aceea ce poate. Avand con-
vingerea moralg $i afectivd, dar lipsiti fiind de elemen-
tul volitional, ne-am ggsi in situatia atkt de bine carac-
terizat" de zicgtoarea lating: video nzeliora probo que,
deteriora sequor".
Aceasta intreitg convingere, menit sg constitue o
baza solicl trarului, este o opera' grea, de profundg
influenta sufleteascA, pe care evident c nu o poate rea-
liza supraveghetorul de ordine, nici oricare dintre pro-
fesori, ci numai pro fesorul cu adeviirat chemare ca
pregdtire pedagogicd speciald pentru misiunea de e-
ducator.
* *
Realizarea practicg a acestei conceptii presupune
urmgtoarele conditiuni: 1) Insircinarea celor mai di-
stinsi profesori ai $coalei Cu conducerea morall a ele-
vilor prin institutia dirigintilor detlasg; 2) Indnunarea

www.dacoromanica.ro
122 G. G. ANTONESCU

profesorilor, meniti a fi diriginti, prin conferinte, lu-


crAri practice, special instituite, asupra celor mai potri-
vite metode pentni scopul urmdrit; 3) Reducerea la mi-
nimum posibil a efectivului de elevi al fiecArei clase i
sporirea la maximum posibil al numrului de ore, pe
care profesorul diriginte trebue sA" le facA In clasa ce
conduce, acordAndu-i-se acestuia cAteva ore speciale de
educatie i eventual predarea mai multor obiecte de
studiu. In modul acesta, -dirigintele ar putea fi In con-
tact sufletesc cu clasa sa in timp de opt pad la zece
ore sAptAmAnal, ceea ce i-ar Ingddui, pe deoparte
studieze contiincios individualitatea elevilor, notand
observatiile, pe -de altA parte, sA constate efectele mA-
surilor aplicate i a metodelor Intrebuintate; 4) CAnd
profesorul diriginte va dovedi aptitudini reale pentru
misiunea delicatd de indrumAtor moral, va -trebui, nu
numai sa fie mentinut In aceaStA calitate, dar sl-i con-
tinue opera educativA cu aceea serie de elevi i In anii
urmAtori. Astfel, observarea individualitfilor, precurn
experimentarea metodelor, vor duce la rezultate din
ce In ce mai satisfAcAtoare, iar tinerii studenti, cari se
pregAtesc pentru cariera didacticd, vor putea, dupA
ce vor fi cunoscut principiile tiintifice de educatie, sA
gseascA la aceti educatori, Incercati i cu autoritatea
cAtigatA, un exemrilu edificator de realizare practicA a
principiilor, i atunci vom fi avut grije, nu numai de
interesele actuale, ci i de cele viitoare ale coalei noa-
stre. S'd ispriivim data' cu faimoasa separatie intre prin-
cipiile teoretice si realitdtile practice si sit infelegem
un progres sinzgitor al scoalei noastre se va produce nu-
cand vom armoniza realitiltile cu principlile.

www.dacoromanica.ro
CAP. VII
Intre studenti si profesori
De cate ori este vorba de cauzele, care determina'
criza universitar, se insistA mai ales asupra lipsei de
leg'turi sufletesti Intre studenti si profesori. E drept
ca o apropiere sufleteasa Intre dascal i elevii s'i este
necesarg penl-ru urmAtoarele motive: Intai, contribue la
rientarea moral a studentimii $i la intensificarea por-
nirilor idealiste atat de firesti tineretului, dar care azi
sunt serios periclitate, datorita unor influente straine
scoalei, si nevrozei de dup rasboiu. Pornirile infe-
rioare, animalice, si atitudinea scepticA, au luat locul
cuvenit avanturilor idealiste si unui optimism sgratos.
Al doilea, intensifica interesul peritru activitatea tiin-
fific Indrumarea continua', pe care profesorul le-o
clA elevilor sal si prin intuitia, pe care acestia o pot avea
asupra desfasurarii activittii stiintifice a profesotilor.
At treilea, Inareste sentimentele de stima". i fec-
tiune reciprocA, menite sa' garanteze profesorului auto-
ritatea deplinA asupra studentilor In toate Imprejur-
rne; i astfel d corpului profesoral putinta de a se
dispensa de concursul autoritatilor si mai ales a celor
plitienesti, ori de cate ori e nevoe s'a se tempereze exa-
gergrile unor porniri tineresti si sA se asigure disciplina.
* *
Catizek, pentru care nu s'a putut realiza pan" acum
aceast apropiere, stint urmatoarele:

www.dacoromanica.ro
124 G. G. ANTONESCU

Laramie educatki morale si disciplineibt invii-


tilmantul secundar. Acestea provoaca dificultati serioase
Universitatii, care g,reu ar putea modifica -deprinderile
unui tanar dela Varsta de 19 ani Inainte, cand trece din
liceu In linvatamntul superior. Astfel s'ar explica 0
dificultatea pentru universitate, de a Indruma formarea
personalitatii, atunci cand elementele psihice, cu care
tinerii vin din liceu, nu numai ea nu sprijina o asemenea
opera, dar adeseori i se opun.
In adevar, pregatirea tineretului pentru realizarea
personalitatii, presupune trei procese importante; auto-
observarea constatarea elementelor, cari constituesc
propria fiinta individuala, autocritica, valorificarea
lor si autocreafia, care duce la transformari uneori
mai putin importante, alteori foarte importante, si cate
odata radicale.
Dintre acestea, educatia universitara? indepen-
denta de cea anterioarA din InvAtdmAntul secundar, .
ar putea provoca la studenti cel mult manifestarea pri-
melor dou procese: auto-observarea si autocritica. Al
treilea, auto:trangformarea presupune In individuali-
tate un mecanism voluntar potrivit scopului urmArit,
adicA valorilor ideale, care inspirA transformarea de
sine. Acest mecanism se bazeazA pe deprinderile cAti-
gate de elevi In InvAtAmintul secundar, adicA In fazele
anterioare desvoltArii sale -suflete0i 'din universitate.
FAra" aceste deprinderi, privim idealul, dar nu-1 reali-
zAm; iar dacA deprinderile sunt opuse scopului urna-
rit, atunci putem ajunge chiar sA renuntAm la ideal.
Ma dar, pentruca Universitatea sA poatA pregAti
terenul, pe care tAnArul 4i va clAdi personalitatea, tre-
bue ca Koala secundarA, prin metodele sale de educatie
moral5 i disciplinA, sA facA posibilA i a laciliteze o-
pera de educatie a UniversitAtii.
A doua cauzA, pentru care nu s'a putut realiza
apropierea dintre studenti si prdesori,, este numbut
prea mare 41 studentilor, mai ales la unele facultAti i
la uncle specialitAti ale facultAtilor.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 125

Am realizat totus contactul sufletesc, 'cu o parte


din studeirtii, cari au lucrat in seminarul meu i cari,
pAstrAnd legAturile, i continuA activitatea InceputA
Universitate, prin participarea la rlucrArile Institutului
Pedagogic RomAn.
A treia cauzl este spiritul utilitarist al unora
din/re studen(i, cari urmilresc numai diploma si prea
marea timiditate i rezervii a altor studenti buni
cari nu IndrAsnesc, sau ezitl mult sA se apropie
de profesorul lor. Initiativa poate porni dela profesor
numai cu privire la un grup de studenti, nu individual.
In sfArsit, a patra cauzA este lipsa unei armonii
depline intre pro fesorii aceleia,si facultliti Cu privire la
organizarea facultAtii, la programul de aCtivitate si la
mAsurile educative. Lipsa de unitate In acliune educa-
tivA o face pe aceasta ineficace.

* * *

Mijloace de indreptare. a) Introducerea unui


sistem pedagogic de educatie morald ,si disciplind li-
ber'd in scoala secundar. Modalitatea realizArii unui a-.
semenea sistem, precum si principiile metodice,
indicat in capitolul: educatia morald in liceu.
Repartizarea studentilor la grape at mai mici,
prin impArtirea lor pe ani si sectii i prin inmultirea
numArului de seminarii, bine inteles fArA obligatie pen-
tru student de a frequenta prea multe seminaiii. Acea-
stA idee se poate realiza prin douA mAsuri concomi-
tente: pe de o parte, augrnentarea numArului de ore
ale fiecArui profesor, pentru ca acesta sa poatA lucra
cu mai multe grupe de studenti; pe de alta, prin spori-
rea num'Arului personalului didactic ajutAtor: (confe-
rentiari, asistenti).
Completarea organiarii asociagilor itudenfesti
ca mdsurile necesare, penfru a face eat mai usor si cat
mai des posibil contactul dintre studenti i pro fesori,
in cadrul asociatiei. In sensul acesta, se vor putea or-

www.dacoromanica.ro
126 G. G. ANTONESC1J

ganiza conferinte, serbdri, mese comune, prezidate de


profesori, excursii, etc.
CAnd toti profesorii se vor convinge c misiunea
lor nu e numai de a tine un curs, ci $i aceea de a face
,scoald, in specialitatea lor, $i de a forma sufletele ti-
nerilor, cari apartin $coalei lor; i cand tinerli, cari intr
In Universitate, vor fi fost mai bine pregAtiti moral-
mente, pentru a pretui $i a se putea bucura de solicitu-
dinea moral a profesorilor lor, tunci se va bealiza
mult doritul contact dintre elevi $i profesori.

www.dacoromanica.ro
Partea III
PROBLEMA CULTURALIZARII

www.dacoromanica.ro
CAP. I.

Progresul social prin culturalizare


Necesitatea de a studla evolufia !deli despre rolul social al educa-
lief.- II. Idela despre rolul social al educaflei la Comenius: a) aspectul poli-
tic; b) aspectul pathologic: c) aspectul feminist. - Ill. Aspectul ideli la Rous-
seau. ,- IV. La Pestalozzi. V. Concepfia lui Haret asupra rolului social al
educafiel. - VI. Aspectul problemei in Romania duph Rhsbol.

1. Convingerea cg, dintre factorii, cari determing


progresul social, cel mai important este cultura, deci si
educatia, care o face posibilg, s'a accentuat in sfrsit si
la noi atat de mult, *Mat s'a inceput trecerea la reali-
zgri. Pentru a preggti terenul unei intelegeri clare a
pr4Dblemei culturalizgrii, vom argta In cateva cuvinte
cum a evoluat ideia despre rolul social al educatiei.
0 primg afirmare importatra a rolului educa-
tiei ea factor esential al progresului social o ggsim, in
cultura moderng, la pedagogul Comenius 1).
Comenius afirmg necesitatea educatiei pentrutoa lei
lamea. Nu se Al alt cale mai eficace sub soare, zice
el, pentru inaturarea decadentei omenefti, dect o bung
instructiune a tinerimii".
Dacg e s se intrebuinteze mijloace contra co-

I) Vezi G. G. Antonesca Istoria Pedagogiei: Doctrinele fundamentale


ale pedagogiei moderne. Buc. 1927.
Bducatie 0 Cultud. 9

www.dacoromanica.ro
130 G. G. ANTONESCU

ruptiunii neamului omenesc, apoi aceasta sk se fack prin


o educatie ingrijitk a tinerimii1)".
a/ Aspectul politic al acestui principiu: educatia
pentru toate clasele sociale. Scolile, zicea Comenius,
sk fie locuri de primire pentru intreaga tinerime. Nu
fnumai copiii celor avuti sau ai celor de sus, ci toti deo-
potriv", nobili i nenobili, bogati i skraci, bketi i fete,
trebuc du0 la coalk, fie ei in orw mari i mici In
targuri sau sate 2)".
Dad clasa conduatoare In societate are nevoe de
culturk pentru putea alege mijloacele cele mai po-
trivit?. unei bune guvernkri, i clasa supuik, sau a celor
guvernati, are nevoe de culturk, pentru a nu se supune
de fria, ci din convingere. In modul acesta, soCietatea
nu va fi disciplinata prin frica de pedeapsk, ci prin iu-
birea de ordine.
Este prin urmare ciar exprimat ideia supunerii
voite a disciplinei consimtite, inteun cuvnt ideia de-
mocratia.
b) Un al doilea aspect al principiului e cel psiho-
logic, .care, din punet de vedere al realizrilor praEtice
Kolare, deabea asta'zi este pus in valoare, i anume:
educatia este necesark pentru cei bine dotati ca i pen-
tru cei slab dotati de naturk.
Prin cei bine dotati, Comenius nu'intelege pe cei
supranormali, pe cei cari dep4esc media obiptiit a
elevilor, ci pe cei normali. In ce privete pe cei slab
dotaf de natur, asup- ra arora insistd mult, el intelege
pe cei subnormali, adia pe copiii aceia, cari, In evo-
lutia lor sufleteasa, nu tin ritmul copiilor normali, ci
au un ritm de desvoltare mai lent. Sunt multi, caii dela
natur, sunt putin priceputi i dqtepti. Aceasta ne in-
deamna sa ing,rijim de indreptarea lor cu gat mai
mult, 6'6 cu eat e unul mai slab la minte, cu att are
mai mult necesitate de ajutor, spre a fi sapat de
Comenius. Didactics Magna. Trad. de P. Girboviceanu, peg. 14.
Comenias. Didactica Magna. Trad. de P. OArboviceanu, cap. IX
partea I.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 131

prostie $i aceasta pe cat e posibil. Nu se gase$te o sla"-


biciune de minte asa de mare, bleat o ingrijire cum se
cad-2 sa nu poata aduce absolut nici o indreptareir.
lata dar ea problema, care nici astazi n'a fost Inca
In mod practic definitiv solutionata, problema educa-
fiel subnormalilor, (azi se mai adaoga $i anormalii)
este pus5 la Comenius, i anume in legatura cu princi-
piul necesitatii educatiei pentru toti.
c) In fine, tot inlauntrul acestui principiu demo-
cratic mai infra un al treilea element, care azi pare ca
nu mai este de actualitate $i anume: educatia ambe-
lor sexe.
La intrebarea, dad.' femeile pot fi admise la stu-
dii $tiintifice sau nu, trebue sA raspundem afirmativ.
Nu e nici un motiv indestulator, pentru care female sa
fie excluse cu totul dela studiile $tiintifice, fie ele tra-
tate In limba latina, fie in limba maternal 2)".
Comenius insista mult asupra faptului a cultura
nu trebue sa fie apanajul barhatilor, ci trebue sa se
atribu aproape in aceea$ masura $i fetelor. Azi, pro-
blema nu se mai pune. In once tara civilizata, s'a ad-
mis c trebue sa" se atribu2 fetelor aceea$ cultural ca
bgetilor. [4,,A
Este interesant sa vedem argumentarea, pe care
se bazeaza Comenius, pentru a avea curajul,'in vremea
aceea sa sustina necesitatea de a da fetelor o cultura
la fel cu aceea a bletilor. El incepe cu un argument
teologic: femeia este facuta ca i bdrbatul, dupa chipul
$i asemanarea lui Dumnezeu. Prin urmare, din punctul
de vedere al divinitatii, are drepturi egale. Al doilea,
experienta, zice Comenius, ne dovede$te ca femeia ma-
nifest5 o inteligenta tot a-tat de puternica ea a barbatu-
lui $i uneori chiar $i mai accentuata. In fine, un al trei-
lea argument, pe care de altfel 11 gasim $i la alti peda-
Comenius. Didactica Magna, trad. P. Girboviceanu, capitolul IX
par. 4 3.
Comenius. Didacfic Magna, trad. de P. Gfirboviceanu Capitolul IX
par. 5.

www.dacoromanica.ro
132 G. G. ANTONESCU

gogi, atat in secolul XVII cat i mai tarziu, este urna-


torul: claci acuzam pe femee ca e frivold i mai super-
ficial decat barbatut, apoi aceasla se dator4te tocmani
faptului ca.' e lipsita de cultura. De aceea, mijlocul cel
mai bun in contra frivolitatii i superficialitatii, este toc-
mai cultura. In sprijinul conceptiei sale democratice,
educatia pentru toti, introduce -Comenius in siste-
mul su metodismul, dupa care educatia trebue facuta
printeo metoda cat mai adequata legilor naturale, dar
uwr aplicabila unor g,rupari mari de elevi, astfel incit
cu dascali putini sa se poata realiza opera educativa.
Comenius acorda o valoare exagerat metodei in
in\ atamant, dandu-i precadere asupra personalitatii
profesorului i individualittii elevului.
II!. 0 a doua afirmare puternica a rolului social
al educatiei o gasim la Rousseau, care 11 depaete pe
Comenius, intrucat cere educatiei sa provoace, nu nu-
mai o ameliorare, ci o transformare radicald a societiitii.
Rousseau consider' societatea timpului ca rea, ht pri-
mul rand din cauza falsificdrii naturii suflete4ti a omu-
lui, prin producerea unor cerinte artificiale. Deci, edu-
catia in societate ar insemna o continua' falsificare a na-
turii indivizilor i pi-in aceasta o continua accentuare a
faului social. S'ar parea deci a educatia sporete In loe
sa curme reaua stare a societatii. Cu toate acestea,Rous-
seau gasqte tot in educatie salvarea, dar lute educa-
tie, care, separand pe individ de societate, face posibila
desvoltarea aptitudinilor na. turide ale sufletului ome-
nesc i evitai producerea celor artificiale. Asemenea in-
dividualitati natural des voltate, suflete0e i trupeite,
vor putea, dupa ce prin educatie aptitudinile natu-
raie vor fi fost suficient intarite, patrunzand in sock-
tate, sa fie fermenti ai regendfdrii sociale.
E eel mai frumos rol, care i se poate acorda edu-
catiei, acela de a transforma societatea i de a o lace sa
pro greseze, dar MA a nesocoti individul, ci din contra,
acordnd individualitatii naturale cea mai mare atentie.
Este ideia, care sub alta. forma', apare in pgcrago.gia

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 133

timpului nogtru: regenerarea sociald prin individualiza-


rea edueatiei. Pe cat vreme Comenius, pentru a pune
educatia In serviciul societtii, credea necesara o redu-
cere grid la sacrificiu a drepturilor individualittii,
Rousseau erede, i cu (kept cuvnt, c numai indivi-
dualizand educatia, adic respectnd
societatea va progresa.
IV. Un pas mai departe In determinarea
social al educatiei II face Pesialozzi, care, Insusindu-si
ideia predecesorilor si, Comenius $i Rousseau,
cd educatia conditioneaz progresul social, inceara
clarif ice rolul, pe care-1 are In progresul social factorul
cultural (educatia), alturi de ceilalti factori, cari con-
ditioneaz viata sociald: factorul economic. si po1itic.
In adevAr, el n'a nesocotit importanta factonilui eeo-
nomic $i politic, cci considera ca o datorie a statului,
care pretinde dela cel srac respectarea proprietatii
celui avut, de a cere i acestuia la utilizarea propriettii
sale, s aib In vedere drepturile sracilor, cari depind
de el $i de proprietatea lui. De asemenea, consider
Pestalozzi c pretul rnuncii trebue s fie determinat,
nu de principiul cererii $i ofertei, care in genere tinde
la mic$orarea valorii munch, ci de necesittile rele ale
lucratorului, de oarece omul trebue considerat ea scop
In sine $i nimeni nu are dreptul s-1 trateze numai ca
m ij loc.
Dar ajutorul material, rick de important ar fi,
nu poate folosi decat dacl e sustinut de cel moral,
adic de cultur. Fra aceasta, bunurile materiale stmt
chiar periculoase, Intrucat ele stint numai mifloace,
pentru realizarea unor scopuri, care vor fi impuse de
pornirile egoiste, clad nu sunt determinate de ctiltura
Moralizatoare. Pe de alt parte, adaog" Pestalozzi,
datoria statului nu este de a drui poporutui bunurile
materiale necesare, ci de a-i da1 posibilitatea intelec-
tual, moral $i materiaIa s se ajute singur. Prin ur-
mare, msurile economice $i cele culturale merg
tan, cele din urm ins avnd preponderent. Cultura

www.dacoromanica.ro
134 G. G. ANTONESCU

e deci factorul dominant In opera de innltare a mas-


selor populare. Aceasta era convingerea lui Pestalozzi
i la aceasta trebuia sg ajungem i noi.
V. Dintre oamenii de culturg. ai Romniei moderne,
acela, care a inteles mai bine ideia lui Pestalozzi despre
rolul culturii in viata i evolutia socieftii, a fost Spiru
Haret. El era atat de convins de necesitatea colaborgrii
strinse intre factorul economic i cel cultural, inat
punea in sarcina acelorai oameni, Invgttorii, att cul-
tura intra-i extra-colarg, cti indrumarea vietii eco-
nomice la sate (bnci populare, cooperative, etc.).
Dacg uneori interesul invttorilor a fos-t captivat
mai mult de latura economicg, cleat de cea culturall,
aceasta nu este atat vina lui Haret, care era desigur un
idealist, at a unor spirite utilitariste, care l-au inteIes
greit. Si ca sg ne convingem atg incredere avea Haret
In puterea educatiei de a regenera societatea, vom dita
ateva rinduri, scrise de el acum dougzeci i cinci
de ani:
.),$coala este desigur printre cele dintaiu i cele
mai puternice mijloace de actiune.
Adevgrul acesta 11 afirmg toatg lumea. Dar pentru-
cg la noi sunt multi, cari, pe and vorbesc ap, lucreazg
ca i and nu ar fi convini de ceeace spun, poite nu e
de prisos sg ne arunam un moment ochii ca sg vedem
ce se petrece In lume.
S'au implinit tocmai o sut: de ani de and Ger-
mania fusese tearsd din numgrul natiunilor libere.
Dar, and imprejurg'rile au lgsat-o sd mai respire, ea
s'a pus cu hrnicie, cu ardoare, sg creieze admirabila
organizatie wolarg, care, In 55 de ani, a adus-o dela cea
mai de jos treaptg a cgderii, la culmea aspiratiilor ei,
urmrite de secole. In universitgtile germane, in ghn-
naziile ei, In colile ei cele mai modeste, s'au wzat pe
tcute temeliile de aramg ale celui mai puternic siat
contemporan.
Ceeace sabia lui Barbarosa i a lui Carol Quintul

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 135

nu pause face in o mie de ani, filosofii si dascalii au


facut In o jumatate de secol.
Exemplul Germaniei Il urmeaza acum Japonia, ale
carei scoli au contribuit poate mai mult deck once
pentru a face, in 40 de ani, din acesle insule necunos-
cute, unul din statele cele mai puternice si mai in-
naintate.
Sunt cunoscute tendintele de dominatiune asupra
spiritelor ale catolicismului, si struinta, cu care luptal
el de attea secole ca sa o realizeze. Pentru aceasta, pe
langa biseria, el are la dispoiitie disciplina sa de fier,
admirabila sa organizatie, si tenacitatea neinfrantd, cu
care stie s urmgreasa secole intregi realizarea unui
scop. Dar, pe langd toate acestea, el a cautat s puna
mina Inca de mult, pe un mijloc de stg'panire asupra
sufletelor, mai puternic poate chiar deck bisericai pe
scoald.
$i azi, and Franta a intreprins lupta de emanci-
pare de sub dependinta catolicismului, emanciparea
nu numai intelectualg, dar si politic, cel dintaiu lu-
cru, ce a fgcut, a fost sg smulga Invataniantul din mai-
nile clerului catolic. Stia ea bine ca fard acesta toate
sfortarile ei ar fi fost zadarnice.
In Anglia, chiar in momentul acesta, urmeaza lupta
inversunata intre elementele progreSiste si cele reac-
-tionare, pentru stapanirea scolii primare, cele din urma
voind sg o puna sub dependiqta clerului, celelalte sa o
scape de aceasta inlantuire. $i doar Poporul englez
este u popor cult, si care intelege mai bine cleat ori-
care altul rostul vietii sale publice. Dar tocmai pentru
aceea el Ii d seama cA ziva de mAine va fi asa cum
o va prepara Koala, si de aceea ambele partide luptk
pentru stapanirea co1ii cu mai multg aprindere deck
pentru once altg chestie economica sau
E lesne de inteles ca pentru.popoarele mici, carora
nu fe esle permis a neglija nimic din ce 'le poite asigura
existenta neatarnatg, ar fi o dovada de orbire neauzita

www.dacoromanica.ro
136 G. G. ANTONESCU

dac5 nu ar 1ntelege datoria, ce au de a face din scoalA


pavAza nationalitAtii lor1)".
VI. Cum s'a pus problema la noi dupd rdzboiu?
In momentul, and trupele noastre Ina luptau pentru
salvarea Rominiei mici, conducAtorii tArii, cari se gA-
seau la Iasi, isi puneau .intrebarea dacA sutele de mii
de tArani, cari-si varsA sAngele pentru patrie, nu au
dreptul la mai multA solicitudine ca in trecut. RAspun-
sul afirmativ la aceastA intrebare a fost realizarea a
cloud mari reforme, una economick ImproprietArirea,
cealaltA politick Votul universal. Asa dar, in solutio-
narea marei probleme a restabilirii echilibrului dup
furtuna marelui rAzboiu, s'a insistat asupra factorului
economic si asupra celui politic.
Astfel pusA problema, rezultatele nu au fost si nu
puteau fi pe deplin satisfAcAtoare, pentrucA nu se a-
cordase rolul cuvenit factorului cel mai important: cul-
tura. Trebnia deci sA revenim la formula lui Pestalozzi,
In oarecare mAsur si a lui Haret. Si acolo s'a ajuns,
cAci astzi lozinca conducAtorilor tArii si a oamenilor
mai luminati este: culturalizarea masselor.
0 dovadA edificatoare gsim in legea invAtAmAn-
tului primar si normal din 1924. In expunerea de mo-
tive a legii, ministrul instructiei infAtiseazA aceastA idee
cu destulA claritate. Votul obstesc si improprietArirea
cer democratizarea InvAtAmAntului, adicA rAspAndirea
!cat mai largA a culturii in straturile adAnci ale yo-
porului.
Statul modern democrat voeste ca toti cetAtenii,
fArA deosebire de credin_te religioase, stare econonfick
sau socialk sA participe efectiv la Viata politia si ca
toate valorile dela sate ca si dela orase, sA poatA cir-
cula nestAnjenite, pentru ca fiecare sA poatA contribui,
In mdsura puterilor si aptitudinilor sale, la progresul
tArii. Democratia modernA dd oricui putinta sA se 'Matte
pAnA acolo, unde munca i puterile sale intelectuale ii
1) Spiru C. Haret. - coala nationalist, BucureVi 1907, pag. 3 4.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 137

permit, c'ci numai astfel se poate stabili ierathia me-


ritula Dar pentruca fiecare s'a' se goad Malta, trebue
ca oricine sA AA' libertatea si posibilitatea de a cApAta
invAtAmintul cel mai larg, pe care tara 1 poate da.
Numai proceand astfel, tara poate pune in evidentl
poate folosi toate valorile, pe care le posedA1)".
Era firesc sA se IntAmple astf el. Puterea de munci
a unui popor e capitalul, pe care se bazeazg existenta
propAsirea lui po1itic, econonikA si culturalA, cAci
ea ii inlesneste lupta pentru conservare i progres in
mijlocul altor popoare. Acest capital trebue deci pg-
strat si sporit.
Fortele productive se indrepteazA in dou directii:
a) conservarea si sporirea bunurilor materiale prin a-
griculturA, industrie si comert; b) conservarea i spo-
rirea bunurilor culturale prin stiintA, artA, moralitate,
religie, etc.
Ambele aceste categorii de activitate trebuesc des-
voltate deopotrivA, de oarece depind una de alta; pen-
tru a ne putea ocupa de stiintd, artA, literaturA, etc.,
trebue sA avem garantatI existenta materialA, iar pen-
truca bunurile materiale abundente sA aducA un folos
real individului si societatii, se impune cultura intelec-
tualA i moral. Lucrul de altfel e explicabil: bunurile
materiale sunt numai mijloace pentru satisfacerea imor
necesitAti. Pentru ca ele sA fie folositoare, depinde nu-
mai de scop, adicA de felul acelor necesitAti, pe care
le satisfac.
Prin culturd dArn preponderentA scopurilor supe-
rioare.
Statul trebue sA IngrijeascA de organizarea forte-
lor productive ale poporului in ambele directii: in di-
reetia bunurilor materiale, prin politica economicI, iar
In directia bunurilor culturale, printeo politicA peda-.
gogica (organizarea invAtAmIntului si educaliei publi-
1) Dr. C. Angelesca. Legea pentru InvAtAmintul primar i normal. Rue-
1925, p. ag. 5.

www.dacoromanica.ro
138 G. G. ANTONESCU

ce). Principiile unei activitati economice, rationale, le


stabile$te economia politica; principiile, dupa care tre-
bue sa se facal educatia noii generatii, le stabile$te
$tiinta pedagogiei.
In momentul acesta insa, trebue sa acordam cel
putin tot atata atentie politicif culturale, ca $i celei eco-
nomice, de oarece: 1) Statul s'a ocupit Oa acum mai
mult de organizarea economica $i prea putin de cea
culturala; 2) Insa$i criza economical, a$a cum se pre-
zint astazi, ca fiind determinatal In primul rand de
o reducere considerabila a muncii con$tiincioase $i pro-
ductive, e cauzata in mare masura de criza moraM.
Si pe aceasta desigur nu o vom Inlatura numai pi-in
mijloace economice, oricat de numeroase vor fi ele, ci
mai ales prin culturd ,si educatie.

www.dacoromanica.ro
CAP. H.
Culturalizarea maselor la sate
Problema extinderii i ratensificarii culturii ne a-
pare sub dou aspecte deosebite, care impun solutii
diferite.
Inteadevar, trebue sa avem in vedere pe deopaite
culturalizarea masselor populare la sate, pe de alta
parte luminarea populatiei dela orase, care in mare
parte a luat prea putin contact cu cultura, pe care o da
scoala i prezinta, din aceasta cauza, un teren favorabil
pentru propagarea ideilor subversive de natura soCiala,
religioask politica si a o suma de moravuri ale unel
mode nesanatoase. Evident ca si la stabilirea mijloace-
lor ofensivei culturale" va trebui sa se tie seania de
diferentele de mediu, de interese, de agentii culturali
disponibili, etc.
Para sa contestam utilitatea masurilor luate in
treacat, prin Infiintarea centrelor *de propaganda In di-
ferite provincii si prin organizarea *de atenee popular;
consideram aceste masuri ca insuficiente, intrucat le
nu indeplinesc conditia esentiala a unei culturalizari
serioase i anume: influenfa sistematicd ,si stdruitoare
printeo activitate continua, unitara si perseverenta.
* *
Pentru a respecta, in acest domeniu de activitate,
conditia esentiala mentionata mai sus, nu ne putem

www.dacoromanica.ro
140 G. G. ANTONESCU

declara multumiti cu miscarea sporadica Intreprinsd de


unele societti culturale, ci trebue sA facem apel la acei
reprezentanti ai culturii, cari, fiind necontenit in mijlo-
cul poporului, ii cunosc interesele $i gusturile sale slie-
cifice $i pot astfel sa-1 indrumeze la fiecare pas. Acestia
sunt, fail indoialA, InvelOtoral $i mobil. Spre acestia
trebue deci sa ne indreptam privirile, cnd voim sa in-
treprindem o actiune de culturalizare a poporului. Cor-
pul invattoresc si preotesc trebue ridicat ca pregatire
intelectuala si moral la nivelul irnpus de problemele
sociale cpntemporane, atat de variate si de complicate.
Daca pretindem invatatorului si preotului sa lupte
contra tuturor relelor sociale (bolsevism, adventism,
boale sociale, etc.), suntem datori sa le oferim si ar-
mele necesare, mai ales and ei insisi le solicita cu
insistentA.
$coala Normala si Serninarul, Hat ir fi de bine
organizate, nu vor putea da deck pregAtirea stiintifica
si moral, necesarA normalistului si seminaristului,
pentru a Indeplini conditiunile unui bun educator. A
pretinde scoalei normale, ca In acelas timp SA faca cu-
iioscut elevilor si toate problemele culturale si sociale,
la caror solutionare vor trebui sa ajute In calitate de
factori esentiali ai vietii sufletesti la sate, ar fi exagerat
si daunator, caci am Impiedeca-o dela realizarea Iles-
vrsit a scopului ei direct si imediat formarea de
buni invdtatori pentru scoala fara a-i da timp si e-
nergie suficientd pentru scopul urmArit de noi.
Dar chiar in ipoteza ca urmArirea ambelor scppuri
In scoalele normale ar fi posibila, totusi problema noa-
str n'ar fi complet solutionata, cad Invatatorul si preo-
tul spre a exercita o influenta reala asupra mediu-
lui social, in care traesc au nevoe continua de sti-
mulente culturale din partea acelora, cari sunt In ma-
sur sa-i tie In -curent cu noile probleme mai impor-
tante sau cu noile interpretAri ale unor probleme vechi
din Intreg domeniul vietei sufletesti.
In acest scop, am mai propus printre altele, mai

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 141

de mult $i repetam Cu insistentA propunerea noastra,


de a se institui cursan, pe care le-am putea numi de
perfectionare, compuse din cidurl de prelegeri, fiecare
ciclu constituind un tot unitar $i reprezentand o anu-
mita specialitate din domediul culturii generale sau pro-
fesionale. In modul acesta, invatatorul,.doritor de a-$i
intregi cultura, de a cunoaste progresele realizate in
diversele ramuri ale activitatii intelectuale $i de a 6-
pata astfel forte noui pentru lupta, ce duce In slujba
luminarii poporului, ar fi satisfacut fall multe sacrificii
din partea lui, cad Ministerul ar inlesni celor mai
distin$i $i activi invatAtori, participarea la acele cursuri;
iar autoritatea $colara ar avea garantia mai nece-
sail astazi cleat in trectit ca, dandu-se invatatorilor
o indrurnare serioasa, din toate punctele de vedere, ei
nu mai sunt lasati prada tuturor sugestiunilor peri-
culoase.
E drept ca Ministerul a organizat cativa ani dea-
randul, in timpul lunilor de vacanta, cursuri de perfec-
tionare... pentru Meru manual. Nu s'a gandit irisa, sau
mai bine zis n'a volt, caci deja i-am sugerat-o de cateva
ori, sa organizeze si cursar! de perfectionare pentru
ridicarea nivelului intelectual ,si moral al invatez'torimii
peatru pregatirea temeinicli a niel ofensive cultarale
serioase.
Ar fi de dorit ca asetnenea cursuri sa fie instituite
incat mai, multe centre, spre a putea fi folosite de un
numar cat mai mare de invatatori, cu conditia sine qua
non" ca extinderea cantitativil a nu se taca' in dauna
calitatii cursurilor.
Cine cunoaste faimoasele Ferienkurse" (cursuri
de vacanta), pe care le organiza in fiecare an profe-
sorul Rein la Jena, i$i poate imagina, cu destuld usu-
rinta, cum ar putea fi inflptuite si la noi cursurile de
perfectionare.
Astfel, am putea intruni in cateva localitati agrea-
bile de vilegiatura un numar de destinsi oamerii 'de
$1iint, reprezentand diferite speclalitati, carora timp

www.dacoromanica.ro
142 G. G. ANTONESCU

de 30-40 de zile le-am oferi, odat cu avantajele unei


vilegiaturi infritoare, ocazia de a exercita o puternicA
influent cultural i moril asupra unei sume de in-
vttori avizi de hran sufleteasa, i de a contribui
deci prin intermediul acestora, la extinderea i intensi-
ficarea culturii in popor.
Invttorii, cari ar urma asemenea cursuri siste-
matic organizate, ar fi agentii, de cari s'ar servi repre-
zentantii culturii superioare, spre a isOtidi lumina
tiintei i aldura idealismului lor In cele mai Intune-
cate colturi ale Romaniei Mari.
Propunerea noastr nu e greu de realizat i totu0
experienta de pn acum ne face sceptici i ne deter-
min5 s credem, a programul cursuillor de vara va
cuprinde Ina tot lucrrile manuale, printre care vor fi
presrate cu timiditate cteva conferinte, menite s-i
redetepte i sd-i accentueze invttorului cerintele lui
sufleteti, lsandu-le ins. nesatisfkute.

www.dacoromanica.ro
CAP. IH.
Cultura la orav
Am examinat dificultatea de a solutiona problema
culturalizrii satelor, care st mai ales in preglitirea a-
gentilor cultural capabili sd o realizeze. La oras, a-
ceasta dificultate, Mr% a dispare cu totul, se dimi-
nuiaz considerabil, dat fiind nunfrul si varietatea
factorilor culturali, de cari dispunem. Aci dificultatea
problemei constO mai mult in organizarea rationcild
propagandei, astfel Mat ea s fie In acelas timp atrac-
tivA i instructivA, adia s" reuseascA a intruni un numAr
mare de auditori convinsi si constanti, nu insi numai
pentru a-i distra .cu productii, care satisfac mai ales ce-
rintele sim.turilor si ale imaginatiei, ci in special pentru
a realiza un scop cultural si national bine preazat.
Insistm asupra acestei laturi pozitive a activitAtii
de culturalizare, fill a nesocoti bine inteles si latura
negativs mai putin importantA, dar asupra areia,
avem impresia, cO s'a insistat cu deosebire adid, ten-
dina de a sustrage pe individ dela preocupOri clOuna-
toare sufleteste i trupeste, prin mijlocul unor productii
mai mult sau mai putin artistice, iterare
care, clack' nu reprezint o contributie reald la opera de
culturalizare, sunt utile in sensul negativ, pe care 1-am
indicat.
Cam acesta este rezultatul, la care au putut ajunge

www.dacoromanica.ro
144 G. G. ANTONESCU

pan acum diversele institutii puse in serviciul ofensi-


vei culturale, in special ateneele populare. Menirea lor
este trig in primul rand de a realiza un scop poiitiv de
ordin cultural si national. La acest reztiltat pozitiv nu
s'a putut ajunge pana acum, din cauza lipsei de or-
ganizare i inclariMfii sco pulid urmdrit.
Initiatorii si conduatorii ateneelor populare se
pare c nu stiu precis incotro merg, ea nu au inaintea
lor un far luminos reprezentat prin un ideal bine pre-
cizat, care sa le calauzeasca activitatea, si se lasa con-
dusi de imprejurarile momentului. Astfel, un inimos
conducator de ateneu popular, ori de ate ori are ocazia
s stea de vorba cu vreun om de cultura profesor,
scriitor, artist, etc. Ii solicita concursul, rugandu-1
sa-i tie o conferinta, sau s citeasca* un fragment ite-
rar, sau A' execute o bucata muzicala, dupa specialita-
tea fiecaruia, far a indica insa ce stibiect trebue s aibe
conferinta, ce sentimente i dei trebue sa trezeasca
scrierea literara sau compozitia muzicala. Totul depinde
de productia, inspiratia sau dispozitia de moment a
celui solicitat. Si atunci e firesc s ne intrebam: ce poate
rezulta, ca o contributie real la progresul spiritual al
neamului, din acest amestec de manifestari culturale
cu totul disparate, care, coniiderate impreuria, ne fac
impresia unui haos, caci nici nu pufem stabili raporturi
'nitre acele elemente, niel nu putem vedea telul pe care-I
urmaresc. CAV vreme nu vom sti precis ce vrem, and
zicem ofensiva culturala si care este programul unitar
si bine articulat, care s'a ne duel la scop, nu vom putea
iesi din haos, iar energia i timpul cheltuit cu asemenea
straduinte culturale vor continua sa." fie In evidenta dis-
proportie cu rezultatele obtinute.
Credem cA organizaria trebue facut in ordinea
urmatoare: intai precizarea scopului, apoi fixarea pro-
gramului de activitate si in urma alegerea persoanelor
chemate sa-I realizeze. Asa dar nu scopul si pro gramele
dupd persoane, cum se procedeazd astdzi, ci persoande
dupd program ci programele dupd scop.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 145

In ce prive* scopul, avem convingerea ca nu este


greu de preizat, dad.' tinem seama de fnteresle actuate
ale fleamului nostru.
Credem ca telul ofensivei culturale in momentul
acesta nu poate fi altul cleat curioa#erea,temeinica a
Romaniei Noui din toate punctele de vedere: istorico-
politic, geografic, etnografic, economic, literar, artistic,
colar, administrativ, al aprarii nationale, religios, etc.,
i In legatura stransa cu aceste cuno#inti, trezirea, mai
ales cu ajutorul literaturii i al artei, a sentimentelor
de bun roman.
Mult mai dificild va fi pe deoparte fixarea In de-
taliu a programului de conferinte, lecturi, productii
artistice i proectii cinematografice, puse In serviciul
scopului mentionat; pe de alta parte, determinarea mij-
loacelor de realizarea progrannilui, pe care le putem
fin e la dispozitia celor chemati sa-I Inaptuiasca. Astfel,
spre ex. trebue sa dam material bibliografic la subiec-
tele, ce vor fi desvoltate In conferinte, sal dispunem de
filmele, care vor ilustra sau completa conferintele, sa
alcatuim liste de scrierile literare adequate scopuri-
lor, etc.
In ce privete factorii de executie ai programului,
situatia la orw este, dupa cum am mentionat, mai
favorabila.
In once oras de provincie, astazi, chiar In multe
or4ele mici, vom g'.si un gimnaziu sau liceu, ade-
seori o coala normala, totdeauna o biserica i o coala
primara, apoi tribunal sau judecatorie, spital, etc., i
In toate aceste institutii gasim functionand oameni de
cultura: preoti, profesori, institutori, judecatori, ad-
vocati, medici, etc. Toti ace0i reprezentanti ai culturii
In centrele urbane vor putea fi agentii propagandei cul-
turale, cu conditia sine qua non" ca oficiul central al
Casei Scoalelor sa dea agentilor sal toate indrumarile
i mijloacele neoesare, dupa normele tratate mai sus.
Daci 'Ana acum oamenii de cultura nu au facut destule
sacrificii pentru raspandirea luminii In masele popu-
Educalie i Culturii. 10

www.dacoromanica.ro
146 G. G. ANTONESCU

lare, aceasta se datorqte In primul rAnd faptului cA


atunci cAnd au fost solicitati da concursul lor,
nu li s'a precizat scopul, nu li s'au oferit mijloace
nu li s'au dat orientgrile necesare. and ceri unui om
sg tie o conferintA sau cAteva conferinte, fgrA a-1 face
sA vadg ciar scopul i utilitatea efortului, pe care ar
trebui facg cel solicitat, acesta sau te refuzg; sau
va tine o conferintA de complezentg, care de cel mai
multe ori e improvizatg, in loe de a fi temeinic stu-
diatg. O activitate entuziastA i rodnicg o putem obtine
numai dac persoanele, cgrora ne iciresgm, i-au format
convingerea c strAduintele lor vor fi de un real folos
pentru societate.
Propunem deci, ca organul central, insgrcinat cu
infgptuirea propagandei culturale, dupg ce-i va fi IA-
murit bine scopul, programul i tn. ijloacele actiunii, pe
care o intreprinde, sA organizeze centre culturale pro-
vinciale, s'A initieze pe conducgtorii acestor centre asu-
pra rostului propagandei, sg-i orienteze asupra
ce trebuesc urmate i sg dea mijloacele necesare pentru
ca ace#ia, In spiritul organizatiei centrale, ran-
duiascg i indrumeze adivitatea cultural in centrul pro-
vincial, pe care-I conduc. i atunci, cAnd eforturile vor
fi coordonate pentru o acliune cbmung bine armoni-
zatg, and, prin urmare, toti din toate pgrtile vor lupta
cu depling convingere penlru acela5 ideal, cu acela
program, vom putea spera ca propaganda culturall sA
(Luca la o armonizare a sufletelor din diversae pro-
vincii ale RomAniei Mari.

www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
Universitatile libere
0 institutie necesara pentru propagarea culturii la
orase este si aceea a universiteitilor libere, care au cu
totul alt rol cleat atenele populare. Acestea din urnia
se adreseaz maselor mari ale populatiei orasenesti,
independent de gradul lor de cultura, si au deci un ca-
racter elementar. Universillitile se adreseaza persoa-
nelor, care au ajuns la un grad de cultura mai inalta
echivalent, in oarecare masura, culturii, pe care o
d invatamntul secundar dar care nu- si-au com-
*tat studiile inteo scoala supefioar de gradul uni-
versitar. In aceasta categorie ar intra: un numr de
functionari, foarte multe fete., fra nici o functiune si
Ma.' intentia de a se manifesta in activitatea publica,
simtind insa nevoia de a-si imbogati spiritul, apoi unii
militari, artisti, comercianti, etc. Trebue insa. sa recu-
noastem sincer, ca" pana acum universiatile libere, 'fie
sub denumirea aceagta, fi a sub aceea de universitati
populare, nu au raspuns menirii lor.
Cauza insuficientii rezultatelor obtinnte de uriiver-
sitatile libere e analoaga aceleia, care a determinat
reaua stare a ateneelor, adica lipsa de organizare. 1.1-
niversittile libere, ca si ateneele, nu si-au precizat bine
scopal, programal i mijloacele, activitatea lor fiind
determinata de imprejurri si inspiratii de moment, de

www.dacoromanica.ro
148 G. G. ANTONESCU

preocuprile intelectuale ale persoanelor, care le-au a-


cordal concurstil lor, etc.
Conducatorii universitatilor libere au procedat ca
ai ateneelor, subordonnd scopul institutiei si pro-
gramul de actiVitate persoanelor, de care dispuneau,
In loc sa le subordoneze pe acestea unui sCop i Unei
programe bine determinate. Si atunci fiecare dintre
profesorii solicitati putea trata o problem izolat din
cadrul specialittii sale, fara ca intre diferitele confe-
rinte sa se poata stabili corelatie. lar atunci and s'a
fcut incercarea unei corelatii intre diversele confe-
rinte, ea a fost astfel efectuata, Inat, nu numai a nu
a inlaturat raul, dar 1-a accentuat.
$i anume, s'a ales o problema izolata, care a fost
impartit in mai multe capitole, urtnnd ca fiecare ca-
pitol 0' fie tratat de o alta persoana. In modul acesta,
unitatea problemei speciale a fost considerabil redus.,
ne mai fiind tratata .de o singurii persoana, iar unifica-
rea intre diferitele probleme, in cazul and s'au ales
cicluri, deci probleme mai multe, nu s'a facut.
'Prin urmare, legatura dinire diferitele probleme
rmne tot nerezolvata, iar corelatia dintre elementele
fiecarei probleme in parte a fost slabital,prin tratarea
de persoane deosebite.
lata dece facem urmatoarele propuneri pozitive:
universitatea liberd trebue considerat ca o scoila ana-
loaga universitatii oficiale cu deosebirea c cea Uintaiu
nu cere conditiile de admitere Si nu dcerne titlurile,
celei din urma.
Pentru primele inceputuri ale unei organizeifi ,sco-
lare a universitatii libere, credem ca ar Ti suficient ca
In fiecare zi a saptamanii sa se tie un anumit curs, care
se, va continua in tot timpul anului sau semestrului
pentru cazul and anul scolar va fi imparlit in se-
niestre n aceea,s zi a stiptiinitutii. Avnd in vedere
cele sase zile de lucru ale saptamanii vom avea sase
Tectii din specialitati diferite, in fiecare saptamana, si
deci sase cursuri complete in fiecare semestru.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 149

Dat fiind a un semestru va putea cuprinde 12-14


saptgnini, fiecare curs va fi compus din 12-14 lectii.
Vom avea prin urmare in fiecare semestru sase cursuri,
de cate 12-14 lectii, far inteun an scolar 12 cursuri
de cate 12-14 lectii.
Daa In urma experientei fa'cute in primul seme-
stru constatm cA auditorii cer cursuri mai multe si mai
variate $i clack' dispunem de un numr suficient de
profesori, putem dubla numrul cursurilor, tinand cate
idou5 lectii pe zi. In felul acesta, am ajunge 'la 12
cursuri de ate 12-14 lectii in fiecare semestru, deci
la 24 de cursuri pe an. Natural cd, dacd un turs nu
poate fi terminat In cele 12-14 lectii ale unui semestru,
el se continua in alte 12-14 lectii ale sernestrului ur-
mtor si atunci avem cursuri de un semestru si cursuri
de un an. Ca un stimulent la muna ordonat i perse-
verentd, e bine ca auditorii, cari vor fi urmat cursurile
universittii in mod regulat, timp de cel pulin un an,
s" poat obtine un certificat ref eritor la activitatea lor,
Tar cei, cari vor urma cursurile timp de doi ani si
face la unele specialitAti si lucrAn personale, sub con-
ducerea profesotilor respectivi, s. poata obfine even-
tual In urma unui examen, o diplom a universitAtii
libere.
Corpul didactic s'ar compune din profesori perma-
nenti cari stutt continuu la dispozitia institutiei si,
profesori provizorii, c.ari sunt inslrcinati a tine cursuri
In timp limitat (un semestru sau un an).
Conducerea universitatii ar avea-o un contact de
directie compus in majoritate din profesori permanenti.
Acest comitet ar cere ins avizul consiliului profesoral
ori cnd ar crede util, i ar trebui s-1 cear, in mod o-
bligator, la alatuirea prograrnei, la acordarea de di-
plome sau certificate, precum i la nuniirea de noui
profesori. Scopul, pe care trebue s-1 urmreasca' orice
univirsitate liber este: intaiu cunoasterea temeinia a
Romaniei; din toate punctele de vedere; al doilea, cu-
noasterea cultural, politicA si economicA a celorlalte

www.dacoromanica.ro
150 G. G. ANTONESCU

ta'ri Cu 'deosebit insistent asupra lrilor vecine, i al


treilea, cunoa0erea problemelor mai importante ale
tiintei timpului nostru. $i toate prelegerile referitoare
la aceste chestiuni trebue s" fe inspirate de interesul
national.

www.dacoromanica.ro
CAP. V.

Universitatea invlfitorul si culturalizarea


satelor
I. Rolul direct gi indirect al SecIle Pedagogice in culturalizarea sate-
lor. II. Motive de predominare a rolului direct al el in culturalizarea
sateior. III. Preghtirea universitarb a inviitittorilor in Germania. IV. Sis-
teme de pregatire universitar a invalAtorlior in Germania. V. Critica aces-
tor sisteme f i mltsurile similare dela noi.

1. Acum unsprezece ani, d-1 D-r Angelescu, mi-


nistrul instructiei, intelegand nevoia de a se ridica ni-
velul cultural i pedagogic al invt'mntului primar i
normal, mai ales in vederea culturalizrii masselor,
a infiintat Sectia Pedagogic' Universitar, stabilind
astfel contactul intre invt.mntul primar 0 imiver-
sitate.
In modul acesta, ideia unei Sectii Pedagogice U-
niversitare, pentru care luptasem cativa ani, a fost rea-
lizat. La infiintarea acestei institutii, s'a urnirit, in
primul rand, pregtirea unor buni profesori 'de coale
normale, cu oarecare experient in invtmntul pri-
mar, cunosand vieata satelor i avand dragoste de
coala primar. Dack" la acestea se mai adaog o se-
rioasa cultur universitar, desigur a se pitea spera
obtinerea unor elemente valoroase pentru corpul 'di-
dactic al Invtmntului normal.

www.dacoromanica.ro
152 G. G. ANTONESCU

In modul acesta "lisa, Universitatea servete inva-


tainantului primar numai indirect, adica prin interme-
diul woalei normale.
Influenta direclii, asupra Invatamantului primar,
fra s'A fi fost exclusa" caci legea nu-1 impiedia pe
absolventul Sectiei Pedagogice de a reveni in Invata-
mantul primar nu era provocata printr'o dispozitie
pozitiva sau precisa.
De ad inainte, ierarhizarea scopurilor va trebui s
se modifice in sensul a ne va interesa mai putin in-
fluenta indirecta a unei Secta Pedagogice Universitare
asupra invatlmantului primar, prin fonnarea proteso-
rilor de coale normale, decat influenta directa prin
utilizarea absolventilor ei ded a invatatorilor cu
talud universitare ca agenfi ai cultura superiotzre
in massele popul are.
II. Aceasta predominare a influentei directe, pe
care Sectia Pedagogica Universitar trebuia s'o exer-
cite asupra Invatdmantului primar, se impune cu abso-
luta necesitate, pentru urmatoarele motive:
Progresul culturii este conditionat in primul
rand de ridicarea nivelului invdttittainlului primar. De
aceea, s'a manifestat pretutindeni i In timpul din
urma i la noi prin noua organizare a invatamintului
primar tendinta de a se creia cele mai pfielnice mij-
loace de realizarea acestei conditiuni.
Mijlocul cel mai important pentru situatia dela
noi, In momentul de fat, este un personal de control
de conducere inspectori, revizori, director ca
o temeinied culturd, pentru a putea da invatatorilor,
pe cari-i conduce, toate indrumarile necesare; atat cu
privire la activitatea lor In coala, cat i referitor la
problemele, a caror cunoatere conditioneai activita-
tea lor sociala In afara de coal.".
De multa vreme se tinde la o intensificare ac-
centuatd a propaganuei culturak in massele populare.
Agentii principali ai acestei opere de culturalizare
trebue A fie invatatorul i preotul. Dar coala normila

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 153

si seminarul nu le poate da acestora preg'tirea stiin-


tifica si autoritatea morald necesaiA, pentru a putea Iua
o atitudine energic, sustinut de convingeii clare, in
problemele atat de complexe ale vietii sociale de azi.
Prin urmare, cu cdl vom avea mai multi invdtdtori cu o
serioasd callar superioarif ca at& opera de cultural&
zare va ave mai mul(i sorti de izbadd.
Din acest punct de vedere trebue s" fim' bucurosi,
and un invttor cu titlu academic e dispus s-si reja
activitatea ca invttor de scoal primar 1).
3. In fine, al treilea motiv, mai mult de ordin prac-
tic, utilitar, este acela c, in scurt vreme, catedrele din
Invtmntul normal vor fi ocupate, in majoritatea lor,
cu elemente tinere, si prin urmare acest debuseu va fi
insuficient.
In schimb ns, avntul invttorimii spre lumina
culturii superioare se va intensifica din ce in ce mai
mult si nu cred c s'ar putea gsi un om de cultur,
carp s" incerce a stvili pornirea idealist a invdttori-
lor. Desigur c' ideia unei 1rgiri considerabile a sierei
de activitate a Sectiei Pedagogice Universitare, In sen-
sul a ea ar fi menitd s devie o pepinierd de agenti ai
ctilturalizrii masselor, va ridica si mai multe proteste
deck a ridicat manffestarea ei mai modesta din trecut.
Protestelor nesincere si acestea reprezint ma-
joritatea, nu gsim de loc indicat sd le rsputidem.
Celor sincere, le rspundem in ce pfiveste activitatea
Sectiei Pedagogice, prin artarea rezultatelor, la care
s'a ajuns cu prima serie, care.dup 4 ani de studii, si-au
trecut licenta.
lat acel rezultat: din 43 de candidati, cari s'au
prez9ntat la licent (litere sau stiinte) au obtinut 22
maftiunea maxim, adia ,magna cum laude", 15 men-
'0-lima cum laude" i numai trei au trecut Mil men-
lime. Asa dar 53 la said din candidati au trial cea
1) Evident, In eonditii de remunermie potrivite preg5tirii 1ui .univer-
sitare.

www.dacoromanica.ro
154 G. G. ANTONESCU

inaltd mentiu,ne. Iat un rezultat, care intrece chiar


asteptgrile prietenilor Sectiei Pedagogice.
La aceasta, adgoggm c" activitatea Studentilor Sec-
iei a fost foarte elogios apreciatg, iariu-
crgrile seminariale de ale lor premiate si de care profe-
sorii, cari nu aveau nici o leggturg Cu Sectia Pedagogicg.
(Din cei 25 profesori ai faculatii de litere numai cinci
erau la Secjia Pedagogia, iar dela facultatea de stiinte
numai trei). Studefftii Sectiei Pedagogice erau Obligati
sg. urmeze la toti profesorii specialittii lor, la fel cu
ceilalti studenti.
Dei rezultatul obtinut de prima serie de absol-
venti la examenul de licentg e striilucit, dusmanii insti-
tutiei au continuat s'o atace cu mai multd inddrjire.:Dar
oricat de numeroase si insistente ar fi pornirile
tendentioase i unele invidioase, ele nu-o vor alinge
telul urmrit, cci ideia a triumfat. Once incercare de
distrugere nu va putea atinge deck cel mult uncle rea-
rlizeiri practice ale idell. Principiul insd, care stei la baza
rdmne ca puterea lui creiatoare de nouirea-
Nimeni ci nintic nu va putea inliitura principial
ca Znv(tor cei mai distitui au dreptul la cultura su-
perioar universitard, precum i principial ca aniversi-
idea trebue sit fie central, din care sit* radieze lumina
culturii 5i clildura idealurilor generoase ping In cele
mai indepartate colturi ale masselor poptilare, prin in-
termediul Inattorilor studenti.
Inlgturarea acestui principiu admis a de Ger-
mania, *Italia, Cehoslovacia, etc. e o imposibilitate.
Triumful principiului e cea mai solida pavilzii a
insfitutiei.
In ce priveste ideia de a se acorda o mai mare
fortg de expansiune unei *asemenea institutii In viitor,
vom rgspunde deocaindatd, nu numai prin argumeritele
mentionate, ci i prin expunerea criticg a unei vaste
realizgri, analoagg celei proectatg de noi, pe care o gg-
sim In organizarea Invtdmntului din Germania.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 155

III. Prin constitutia dela Weimar (1919), s'a sta-


bilit c Invttorii s aib.' o cuItur supetioark(univer-
sitar sau echivalent ei) i in toate statele germane
la fel.
Deci cultura universitara i unificarea in prega'tire.
De ce s'a ajuns la ideia ca invVtorii s aib o
cultura universitarii? Nu erau in stare vechile scole
normale, (seminarii) s formeze invttori? Cei cari
cunosc pe invttorul german dinainte de rzboiu isi
pot da bine seama de valoarea scoalelor normale. To-
tusi, viitorii invttori sunt trimisi s se pregateascd
In universitate. De ce? Motivele mai importante sunt
urmtoarele:
afRolul invttorului a cresctit. El nu e inarcinat
numai s transmit tinerelor generatii ateva dexteri-
tti si un quantum oarecare de cunojtinte elemetitare,
ci dela el se asteapt o inltare si intensificare a culturii
nationale, lucru ce nu se poate realiza deck printeo
cultur superioar si de mai lung duratd.
bj AI doilea motiv II gsim in ridicarea nivelului
cultural al masselor si in dorinta de cultur a acestora.
Faptul atrage dup sine consecinta ca toti conductorii
masselor sa-si inalte i ei nivelul intelectual, asa ca in
tot timpul s fie in stare s ridice poporul ctre ei, nu
numa sa pAstreze cultura In sladiul in care se ell
Problemele sociale complexe, pe care invtl-
torii sunt chemati s le clarifice poporului, presuPun
de asemenea o culturd superioar.
E drept c. si inainte de rzboiu invttorimea
german exprimat in chip statornic dorinta de a
i se deschide portile universittii, dar reveidicarea s'a
reanzat de-abra clupd razbom, data cu Intronarea de-
mocratiei in vie* de stat a Germaniei.
*Problema unificrii organismului scolar "din
Germania e o problem post-belic. Inainte de rdzboiu,
fiecare stat german avea latitudinea s-si alatuiasci
oric2 sistem scolar dorea. S'a observat ins, din cateva
miscri centrifugate ale unor state, a tmificarea

www.dacoromanica.ro
156 G. G, ANTONESCU

tied nu e suficienti, spre a aduce realmente unificarea


natiunii germane. Aceasti unificare sufleteasc se a-
steapt, acum, dup rAzboiu, dela scoal. Pentru acea-
sti, scoala trebue sa fie uniformA si In organizare si In
programe (In ceeaee priveste elementele fundamentale,
bine inteles). De indata' ce principiul unificrii colare
a fost admis, era -firesc sl se admit i principiul unifi-
arii in ce prive#e preglitirea cdrpalui didactic.
Principiul a fost admis, dar realizrile n'au dus
inc5 la o unificare complet.

IV. Sunt realizate dou mari sisteme de prekAtire:


Sistemul Arademillor, Cu caracter universitar,
dar separate de Universitate, In Prusia.
Sistemul culturii universitare propriu zisii in
Saxonia, Thuringia, Hamburg, Baden, Hessa i Braun-
sweig. Singur 13avaria nu si-a stabilit sistemul.
Sistemul al doilea se poate spune cA nu s'a realizat
integral decat In Saxonia, Thuringia si Hamburg, de
oarece numai In aceste tinuturi invAtItorii sunt obligati
s" urmeze sase semestre ea i ceilalti studenti, pe cand
In Hessa, Baden si Braunsweig, ei urmeaz1 numai pa-
tru semestre.'
Iat cteva consideratii asupra Tieclrui sistem:
A) Sistemul Academiilor din Prusia. In Mai 1926,
s'au infiintat in Prusia trei academii:
La Bonn, pentru pregAtirea InvAtAtorilor ca-
tolici;
La Elbing, pentru pregAtirea invAtatorilor e-
vanghelici;
La Kiel, pentru pregatirea invAtitorilor i in-
vatgtoarelor evangheliee.
In Mai 1927, s'a Infiintat o a patra Academie
Frankfurt pe Main, care nu mai are caracter confesio-
nal, ci e o Academic neutr din punct de vedere reli-
gios. Preconizarea aceStei Academii a dat nastere la o
polemica Infierbantat5.. S'a sustinust de unii cA o Aca-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 157

demie fArd spirit religios nu poate sd pregAteascA


invdttori 1). Totusi, Academia s'a Infiintat.
Organizarea. Durata studiilor e de doi adi i nu
cu miterie prea m-ultd. Se lash' invAtAtorilor libertatea
sd se ocupe si singuri. Aci se dal si cultura univ.ersitard
(care e absolut necesard) si se face si pregAtirea prac-
tied. Faptul cd arnbele se fac la un loc d coalei uni-
tatea sustinutA de Spranger, sub motiv cd aci se poate
forma un spirit deosebit si se pot pregAti invAtAtori
idealisti.
B) Sis(emul culturii universitare. A fost admis In
majoritatea statelor, prin faptul c au oerut-o InvAtd-
torii, de sigur din considerente subiective, de prestigiu.
Cum universitatea nu e tinutA sd pregAteascA pen-
tru carierd, sra recurs la Infiintarea Instituteior Peda-
gogice, un fel de Seminarii Pedagogice Universitare,
cu un cadru de activitate cu mult mai larg dedt ale
noastre.
O obiectie serioasd s'a fAcut acestui sistem prin
faptul a nu se mai poate realiza unitatea In pregAtire
si nici spiritul de corp i idealismul. Obiectia a fost
Intr'o oarecare mAsurd inlAturata in Germania, prin
faptul creierii unei vieti comune la Institutele Pedago-
gice. Studentii cei mal multi locuesc ad si a-
proape toti iau masa impreund, iar din and in cAnd
se organizeazA reuniuni si excursii In comm.n
In aceste institute, se predau In afard de pre-
gAtirea practicd, pe care studentii o fac Inteo Koala
primark de aplicatie atasatd institutului si studii teo-
retice, dar in legAturA cu viata scolard.
Programa institutelor pedagogice cuprinde: filo-
sofie, istoria pedagogiei, psihologie si pedologie, pe-
dagogie practicA, legislatie scolard, metodologie, an-
tropologrie si higiend.
Studentii -mai sunt obligati sd aleagA si un alt o-
1). Vezi Behn Siegfried, docent la Academia catolicii din Bonn in lu-
crarea Mitteilungen der pldagogischen Akademien in Preussen. Berlin 1926.

www.dacoromanica.ro
158 G. G. ANTONESCU

biect, precum: istoria sau religia sau limba si literatura


germanA, etc.
Colai(ii de admitere. Candidatii trebue s aiba
absolventa unei scoale secundare sau unei scoale echi-
valente, cum ar fi de pild Aufbauschale.
In Baden, de ex., de teamA a nu vor veni destui
candidati cu Hochschalreife1) se permite intrarea
celor cu Primareife2), dar acestia din urmli sunt datori
sd mai fads* un an pregiititor.
* *
V. Din expunerea sistemului, la care a ajuns Ger-
mania In organizarea culturii superioare a invTtorilor,
se vede ciar cd ideia este realizabild ci cd prin urmare
pro punerea noastrd de mai sus nu este ato pica.
Natural cl nu poate fi vorba de a realiza imediat
si integral tot ce realizeazd In directia aceasta Germa-
nia, ci numai de a urnfri, la un orizont mult ntai in-
depsrtat, acela tel, continuand cu pasi mai repezi dru-
mui, pe care aminceput a psi data"' cu Infiintarea Sec-
tiei Pedagogice Universitare. Se explia usor de ce
drumul preconizat de noi acum cativa ani conform
cerintelor noastre nationale si in gall de influenta
Germaniei duce in directia aceiuias scop, urmrit
si de Germania, dac comparAm lelul cum a organizat
aceastd tara cultura superioar a inatAtorilor, -cu mo-
dal cum am inteles noi aceast" organizare in teorie si
practia.
Comparatia va scoate In evidentd asemnAri esen-
tiale dar cu deslvArsire neintentionate.
a) Sistemul culturii universitare propriu zise ..(Sa-
xonia, Thuringia, etc.) corespunde In totul Sectiei Pe-
dagogice Universitare dela noi, intruat in ambele in-
stitutii cultura stiintificA i cea filosoficA-pedagogia
si-o capAt invAtAtorii in Universitate, In conditiuni ab-
solut egaIe cu ceilalti studenti; iar preNtirea practia,
Echivalent cu bacalaureatul.
Echivalent cu examenul de absolvire a cursului secundar inferior.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 159

pedagogica, precum i completarea culturii teoretice


Cu elementele necesare viitorului apostol al culturii la
sate, viitorului Invattor, dar neexistente In programul
Universitatii, se face in Sectia Pedagogica Universi-
tail la noi, dupa cum se face In a5a. zisele Institute
Pedagogice din Germania.
Noi mai addogam un an pregatitor, pe care expe-
rienta de cativa ani Il arata a fi de mare valoare pentru
realizarea unui fundament solid culturii superioare a
invltorilor.
Dar nici acest an pregatitor nu ne separa complet
de institutia germand, intrucat 1'1 gasim sub o Torm
putin deosebita In Baden.
b) Al doilea sistem germanaoela al Academiilor
pedagogice (Prusia)--corespunde sistemului propus de
noi sub denumirea de Scotia' NormtirdSupeiioaiell).
$coala NormaIA Superioara, ca i Academia Peda-
gogic5, era concepula ca o institutie Cu caracter uni-
versitar, dar separata de Universitate.
Prin urmare, toate cursurile teoretice i praCtice
se fac de profesori cu grad universitar, dar Inlauntrul
Consideram aceast forma ca superioara celei-
lalte, intrucat cla cea mi bun scilutie problemei noa-
sfre, f numai din cauza unor motive de ordin econoniic
s'a realizat cealalta forma destul de bunk' i aceea
mult preferabila statului quo ante.
Motivele, pentru care am preferat atunci o'Scoala
Normala Superioara separata de Universitate, le men-
tinem i azi i ne exprimam dorinta ca ideia Sectiei
Pedagogice Universitare sa evolueze in aceasta directie.
Rezultatul frumos obtinut cu primele serii rde licen-
tiati, precum i importanta mereu crescncla, ce se a-
cord operei de culturalizare, ne indreptte5te s spe-
ram inteo reluare si kirgire a sferei de activitate a-Sec-
tiei Pedagogice prin infiintarea unei Scotile Normde
Superioare.
1) Vezi G. G. Antonescu. Din Problemele Pedagogiei Moderne pag.
276. Ed. II. Bucuresti 1924.

www.dacoromanica.ro
CAP. VI.
Rolul scoalei In societatea
romaneascii de azi
I. $coala ca mijloe de progres social. II. Problema umanitarismului
si educatia national/L-111. Problema interconfesionalismului si educafia reli-
gioas11. IV. Democratismul. Infelesul notiunli de libertate. Educatia so-
cialft. V. Necesitatea personalithfilor puternice in viata social& VI. Menirea
scoalel de a forma personalititti idealiste f I energice.

I. 5coeda ca mijloc de pro gres social_ Societatea


face din ce in ce mai multe sacrificii pentru progresul
scoalei, areia ii cere, in schimb, s-i pregaiteasca', in-
telectualmente si moralmente, elemente tinere, de care
are nevoe. $coala ins se pare ca.' nu-si indeplineste
pretutindeni si in intregime aceast obligatie, de oarece
societatea romneasca se plnge de tineretul, in care
isi pusese attea sperante.
In adevr, dupd rzboiu, ea trece printr'o adncd
criz, care se caracterizeazd prin slabirea sinytului mo-
ral, (lene, parvenitism, etc.), avand consecinte sociale
(bolsevismul) si economice (criza muncii, deci neglija-
rea bogatiilor naturale). Nu se munceste suficient; sim-
till datoriei si puterea de sacrificiu lipsescln mare ma-
surs; multi alearga dup o vieata cat mai comoda,
plins de plAceri si flea eforturi, o vieata, care s ga-
ranteze satisfacerea tuturor cerintelor egoiste. $i acea-
sta' crii se produce tocmai in momentul, and cele mai
grele probleme politice, religioase, nationale, econo!
Educalie 0 cultura. 11

www.dacoromanica.ro
162 G. G. ANTONESCU

mice i asteaptd o solutie grabnia. Dar, la aceastd so-


lizzlionare scoala este chemard sd contribue In primul
rd.nd.
Prin faptul c ne cl absolventi bine instrukti,
contribue Koala la solutionarea crzei motile si a pro-
blemelor sociale actuale? Tinerii formati de scoald, cu
bogate cunostinte, sunt in stare sa corespundd necesi-
tatilor sociale?
RAspunsul la aceast intrebare ni-1 cla constatarea
atat de usor de f'cut c majoritatea tinerilor,
cari au terminat studiile scolare, &Li:1ft atat de preocu-
pati creieze posibilitti de vieata usoara, care SI'
le satisfaa toate capriciile, ail a le cere vreo sfortare,
si atat de putin intelegatori pentru idealurile inalte,
care cer munc.' i sacrificii, hick pare a ar fi fost for-
miti a sprijini criza moral, nu pentru a lupta
in contra ei.
In fata acestei situatii, societatea obiecteazA scoa-
lei: imi trebuesc oameni capabili de muna, cinstiti
buni Romani. Flea' asemenea -insusiri, toate cunostin-
tele cpa'tate In liceu nu valoreazI nimic si tineretuI
nostru foarte inteligent apare cu spiritul fals indrumit.
$i societatea se plange fag de aceast'a fals' indrumare,
cu atat mai mult, cu c'at niciodata chestiunile de rezol-
vat n'au fost mai grave ca azi.
Iatd dece trebue sal ne intrebam, care stuit proble-
mele sociale mai importante si care e rolul scoalei In
solutionarea lor?
H. Problema umanitarismului i edueatia natio-
nald. Sub masca umanitarismului, se manifest o mul-
time de curente sociale, care Otrund din ce in ce mai
mult in societatea noastra' si ame.nint s devind tur-
buratoare pentru politica nationala.
Emisarii acestor curente au fost In genere bine
primiti si la noi. Si cetoatd reactiunea, din partea ma-
joritatii opiniei publice, si a tineretului, totusi ideile lor
au prins ra'acini pe alocuri.
Curentul acestor manifestdri sociale are dota iz-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 163

voare: a) unul sntos, care nu se opune nationalismu-


lui si vrea numai inprietenirea popoarelor pasnice; b)
altul primejdios, care se serveste de umanitarism ca
de un mijloc de tranzitie -si o masc spre a ajunge la
comunism.
Primul duce la umanitarismul national, cel de-al
doilea la umanitarismul cosmopolit. Umanitarismul na-
tional cere natiunilor s-si lrgeascd orizontul senti-
mentelor prietenesti, peistriindu-si Ina individualitatea
lor etnica". Pe baza acestui umanitarism, relatiile intre
natiuni sunt mult mai sincere. El duce la intrirea ra-
porturilor dintre natiuni, tocmai fiinda e clklit pe
baza iubirii de patria si natiunea proprie, aci numai
o natiune, care se iubeste pe sine, poate iubi sincer si
pe altele, si poate deci inspira Incredere popoarelo.r
doritoare de raporturi pasnice durabile. ha dar un
umanitarism santos, Intemeiat pe sentimentul respec-
tarii natiunilor intre ele. Nu contra acestuia ne ridi-
am noi.
Exist ins o alt form de umanitarism numit
cosmopolit, care, in timpul "din urma, s'a afirmat prin
manifestri din ce in ce mai putin timide.
Astfel, se linde la excluderea invtmintului isto-
riei nationale elin programele scolare, la revizuirea ma-
nualelor didactice, in sensul unei temperri a entuzias-
mului ptriotic, etc. Acest umanitarism caut s nive-
leze individualittile etnice si s contopeascA popoarele
inteun cosmopdlitism universal.
El se serveste in actiunea sa de masca umanitaris-
mului sdntos, pentru a ajunge la cosmopolitismul, in
genere, comunist. Acest curent constitue o mare pri-
mejdie pentru vie* neamului nostru.
Intrebarea este cum trebue prealtit spiritul tine-
retului, pentru a reactiona contra acestui curent? RA's-
punsul e usor de dat, dacl ne gandim a loate curentele
sociale si-au pus scoilla in serviciul docfrinelor lor.
Daa socialistii si bolsevicii Isi organizeazA scoa-
leie, dela cele primare pan la universitti, in spiritul

www.dacoromanica.ro
164 G. G. ANTONESCU

aspiratiilor lor; dece noi, o natiune bine inchegat, nu


neam organiza scoala inteun spirit national larg, care
deserveasc', nu numai interesele noastre nationale,
dar s" faa $i apropierea intre natiuni in sensul umani-
tarismului sinAtos? Nu e vorba de cultivarea unui pa-
triotism tumultuos i desordonat, ci de intrirea prin
educatie a patriotismului pozitiv, care se afirtn pi-in,
iubirea de, patrie, nu prin $ovinism $i xenofobie. Admi-
tem o apropiere intre noi si alte natiunipstrndu-ne
ins intact individualitatea etnicA, deci eAutAm pfiete-
n;a altor natiuni numai in msura, in care -ne recunosc
$i ne respect individualitatea noastr
III. Problema interconfesionalismului ci educa(ia
religioassd. Se vorbeste de diferite asociatii cre$tine,
care, alAturi de bisericd i uneori, din nefericire, in le-
gtur cu ea, se manifest Cu destul putere in socie-
tatea romneasc de azi. Dup cum umanitarismul cos-
mopolit cautd nivelarea individualittilor etnice, tot ast-
fel in domeniul religios se tinde la nivelarea
spre a se ajunge treptat la o religie Cu caraeter
general, o religie universald. 5i dupd cum umanitaris-
mul comunist incepe, din prude* diplomatie, prin
umanitarismpl national, pentruca treptat s-1 desfac
pe acesta de nationalism $i dea un caracter cosmo-
polit, apropiindu-1 de comunism, tot .astfel cosmopo-
lismul religios incepe cu o forma.' apropiat de confe-
sionalism Cu apropierea confesiunilor cre$tine intre
ele tinzand spre un cre$tinism general. Inteo fazi
viitoare, se va tinde poate la o apropiere intre crevti-
nism s alte credinte, spre a se ajunge la religia tuturor
$i a nim'nui.
La noi, acest curent cosmopolito-religios a Inceput
sa pAtrundA pe cloud cdi: a) pe deoparte, in masele
populare, la sate, grin mijlocul sectelor (baptisti, ad-
venti$ti, etc.); b) iar pe de alt parte, in pturile culte
1) Asupra educatiei nationale, vezi Revista general a invg.tAmntului,
anul al XIII, No. 7 0 O. O. Antonescu : Din problemele pedagogiei mo-
derne editia II, pap. 217.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 165

dela ora i in special in invatamntul secundar si uni-


versitati, prin mijlocul faimoaselor societati ale tineri-
lor crestini, patronate de streini. Fenomenul acesta re-
prezint nu numai o zdruncinare a crdintei noastre
stramosesti, ci si un sprijin puternic constient sau
inconstient care se cl tendintei cosmopolito-comu-
niste de a ne desnationaliza, data fiind leg-Mum steansa
intre biserica si cultura nationala, care au mers nina
In mana In tot cursul veacurilor trecute.
Din pacate, aceasta problemd prezinta dificultati
mai mari. Contra cosmopolismului comunist, se ridica
majoritatea .oamenilor luminati, pe cand interconfesio-
nalismul are suitinatori chiar printre oamenii de bise-
na Si de scoala, cari ilincurajeaza, crezandu-1 proba-
bil, util.
IV. Democratismul. Intelesul notiztriii de liberta/e.
Edztcatia socia/d. S'a vorbit de spiritul democratic, care
pretutindeni patrunde tot mai adnc, la noi, ca i aiurea.
Nu avem intentia sa-1 combatem. El reprezinta o di-
rectie sanatoas, cu conditia de a-1 intelege bine. Demo-
cratia rau inteleasa duce la demagogie, la anarhie sau
la autocratismul sovietic.
Dificultatea problemei sta in faptul ca democratia
cauta s impace libertatea cetatenilor de a se con-duce
singuri, cu trebuinta de ordine in stat. Ii cerem ceta-
teanului democrat, in acelas timp, libertate si disciplina.
Fr disciplina, ajungem la anarhie; fr libertate, la
autocratic.
Solutia problemei o va da scoala prin interpreta-
rea notiunii de libertate i prin realizarea idevaratei
libertati in educatia morala si social. Libertatea ade
varata se opune constrangerii din afara, exercitata de
semenii nostri; exclude deci sistemul de conducere po-
litieneasca.
Libertatea se mai opune insa si determinarii con-
stiintei noastre morare de atre inclinatiile de moment
si de instincte.
Plecnd capul la constrangerea sociala, devenim

www.dacoromanica.ro
166 G. G. ANTONESCU

sclavi altora. Plecand capul la tentatiile simturilor, de-


venim sclavii propriilor noastre simturi, sclavii anima-
lului din noi. Liber realmente este numai acela care,
opunndu-se atat constrngerii prin violentl din afarA,
cat i tentatiilor seduatoare ale imturilor, se 'con-
faring numai constiintei sale, in care convingerea mo-
ralA ocupg un loe de frunte. Dar libertatea constiintei
nu e posibir fOr disciplinarea simturilor. In -aceast"
notiune a liberttii infra' deci si disciplina. Pentru a fi
liber trebue s" te disciplinezi. StOpaneste-te pe tine
insu-ti" este o conditie a libertgii, este mijlocut de
liberarea eului, de oarece eul nu sta" in simturi, ci in
constiintd. Libertatea prin disciplinA si disciplina voit,
din convingerea moral, deci disciplina liber, este
principiul, care poate fi aplicat cu succes in educatia
morald si social.
Din acest principiu al disciplinei libere, s'a ajuns
In educatia moral, la gimnastica vointei, iar in cea
sociat, la sistemul self gouvernement" (guvernarea
de sine a clasei), mutt aplicat in cele mai multe state
din Occident, in America si de catOva vreme, dup
cum am mai arAtat, si la noi.
Aplicarea struitoare a principiului disciplinei li-
bere in scoall ne va da pe viitorii cetteni democrati,
necesari societtii actuate.
V. Necesitatea personatile( ilor pulernice in viaja
social& In viata social de azi, se manifest cerinta
de a produce personalitti dotate cu idealism i energie,
capabile de sacrificiu pentru realizarea unui ideal. Ne-
cesitatea personalititilor puternice se -impune peritru a
iesi din criza morall caracterizat mai sus.
Sunt trei aspecte, sub care se manifest. persona-
a) Sunt uncle personalitgi distinse, care nu se
pot impAca cu vieata social4 a timpului lor i stau re-
trase, dar evit once conflicte violente cu conventiona-
Iismul adeseori ipocrit al micliului social. Nu se str-
duesc s" ridice societateat ci isi trAesc vieata lor pro-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 167

prie, oarecum alAturi de societate. E o conceptie e-


goistA.
b) A doua concep-tie, dupA care personalitAtile iau
o atitudine activA i ofensivA, uneori revolutionark
,autand sA triumfe chiar cu sacrificiul ordinei soCiale.
O astfel de concep-tie despre personalitate o are Nietz-
sche. DupA el, societatea trebue s'A incurajeze persona-
littile puternice, spre a face posibilA realizarea unei
spete umane superioare: supraomul. In acest caz insg,
suntem nevoiti sA trecem Cu vederea cerintele masselor.
CAlcand in picioare pe cei slabi, societatea progreseazA,
fiinda numai astfel se pote face, selectia supraomului.
Nietzsche isi stabileste principiul fundamental pornind
dela filosofia lui Schopenhauer i in legAturA cu teoria
lui Darwin. Vointa e, dupA Schopenhauer, fiinta uni-
versului, o impulsiune oarbA, un instinct nemotivat,
rational. Diferitii centri voluntari cad in conflict; din
lupta lor, tezula rkul in lume. Nietzsche admite si el
vointa ca principiu universal, insA in loc s'A ajungA la
pesimism, ajunge aducnd modificAri darwiniste
la optimism. In luptA se otelesc fortele: cei puternici
inving, cei slabi sunt invinsi.
Scopul, atre care trebue sA tindem, e perfectio-
narea spetei; mijlocul e lupta centrilor voluntari. Prin
faptul cl cei tari rAmn i datoritA ereditAtii, cali-
lor se mostenesc e posibilA perfectionarea.
Infringerea celor slabi, cu toate cruzimile ei, trebue
aprobatI, voitA.
FArA luptA, nu e posibil progresul; fArA durere,
nu e posibilA lupta. Natura nu a fAcut pe oameni egali;
neegalitatea naturilor individual-e aduce dupA sine
diferenta de drepturi.
De asemeni, socialismul asupreste individualita-
tea, pentru a avantaja societatea; el pune. binele masei
mai presus Cle binele indivizilor, face pe cel slab mai
puternic, pe cel tare, slab; individualitAtile puternice
_suit coborite la nivelul oelor mici.
Filosofia lui Nietzsche e oea mai violentA mani-

www.dacoromanica.ro
168 G. G. ANTONESCU

festare culturald in favoarea individualitAtilor puler-


nice si contra tiraniei sociale.
Evident cA un curent pedagogic nu poate gAsi un
sprijin salutar pozitiv In aceasIA filosofie, care e aria-
mora15, anticre$tinA, antidemocraticA..Facem pe cei
multi s'A sufere, pentruca pe spatek lor SA se ridice cei
ale$i. Este triumful egoist al personalltritii.
e) ExistA, in sfarsit, personalitAti puternice cu
dealuri inalte, capabile risce chiar vleata pentru
realizarea idealurilor lor; dar fArA sA turbure ordinea
socilA. Astfel de personaliati nu renuntd la ideal, ci
se sacrificA, pentruca prin sacrificiul lor, sA salveze $i
ordinea social a idealul, care va rAmane in urma lor,
ca un far luminos pe orizontul indepArtat al vietii so-
ciale. E triumful altruist al personalittitii. Exemple gA-
sim destule chiar in istoria politick' si cultural a popo-
rului nostru: atatea personalitti din Ardeal $i vechiul
regat au luptat pentru infdptuirea idealului national,
prin jertfirea propriilor lor interese i uneori chiar a
persoanei lor. Dar exemplele tipice de astfel de perso-
nalitate sunt: Isus Christos, apostolii $i primii crestini
din imperiul roman.
Isus Christos a venit pe pdmant cu vointa de a
mantui omenirea, ridicand-o la inAltimea
Lumea insA nu l-a inteles, iar el n'a fuptat impotriva
ti, s'a lAsat sA fie prigonit si batjocorit, dar nici n'a
renuntat la idealul sdu. In momentul cand, pe cruce
fiind, a pronuntat vorbele: IartA-le, Doamne, cd nu
$tiu ce fac", el marca triumful idealului sAu, care a in-
sufletele atator milioane de oamerfi timp de a-
proape doua mii de ani. Mantuitorul a fost invins tru-
pe$te, sufleteste insi nu, a rAmas victorios.
Un maret exemplu ne fell vieata primilor crestini
din imperiul roman, cari erau dati pradd fiarelor s5.1-
batice drept pedeapsA pentru credinta lor cretinA. Ar
fi fost de ajuns sA pronunte cateva cuvinte c renuntA
la cre$tinism i cA acceptA pAganismul, pentru ca s
scape de furia animalelor slibatice $i sA capete chiar
numeroase avantagii.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 169

Dar oamenii acestia nu si-au renegat idealul, el,


In momentul cnd fiarele se npusteau asupra lor, ei
Cu minile Incrucisate si Cu privirea spre cer se rugau
crestineste. Era triumful spiritului asupra trupului.
Moartea lor lsa o dr." luminoasd a idealului, pe care
nu-1 prsiser niciodatd.
In felul acesta conceput, personalitatea se armo-
nizeazd cu spiritul democratic. Te sacrifici pentru ideal,
fr a turbura societatea. Personalitti capabile de sa-
crificiu pentru un ideal, nu sclave ale simturilor, perso-
nalitti, In care triumf altruismul, nu egoismul: iat"
personalittile, care ne trebuesc.
VI. Scoala menitif sd formeze personalitdti idealiste
ci energice. $i acum, firesc este s ne punem intrebarea:
care este scoala, ce podte realiza asemenea personafitti
capabile de muncg si sacrificiu? Este aceasta scoala
plcerii, care las pe elevi saavii caprlciilor de mo-
ment, sau scoala efortului, a datoriei? Rspunsul la a-
ceasta Intrebare nu este greu de dat. Pedagogii, earl,
pornind dela ideia activittii spontane, au cerut liber-
tatea pentru elev de a-si alege singur ocupatia, ce-i
convine si obiectele de cunostintd, pe baza pla-cerii mo-
mentane, comit o eroare psihologicd i una eticd.
Eroarea psihologicii. Lsind pe elev In voia
curiciului momentan, dei In aparent." e liber, '11 sub-
ordonAm obiectului, cci e continuu determinat de im-
presiile, pe care obiectele diferite le fac asupra lui.
(Copiii In fata a diverse jucrii). DacA, In loc de a-
ceasta, Ii cer un efort, fcnd apel la elemental eroic al
constiintei lui prin convingere si ambitionndu-1
s." realizeze un seo p, pun in miscare personalitatea lui,
subordonez obiectele subiectului (adicK interesului su-
perior, dictat de constiint.).
Spre exemplu, propun elevului rezolvirea und pro-
bleme mai grele, ardtandu-i Incredere In puterea lui
de a o solutiona (elementul eroic). El se ambitioneaz1
,s'o rezolve, si din acest imbold al constiintei sale por-

www.dacoromanica.ro
170 G. G. ANTONESCU

neste o activitate intensh bazath pe efort (dar nu 'for-


tan' din afarh).
Dach-I las in mijlocul a o sumh de obiecte, va trece
dela unul la altul, duph impresia momentului va
fi deci determinat de obiecte.
a) Eroarea eic. Dat fiind eriza moralti, pria
care trece societatea timpului nostru, (relaxarea senti-
mentului moral, tendinta spre indiferentism moral, spre
lene si parvenitism, tendinte spre dezorganizare, anar-
hie, criza de munch in domeniul economic, etc.), e ca-
zul s ne intrebhm, pe baza reflexiei pedagogice asupra
vietii morale si sociale, care e metoda cea mai potrivith
pentru a iesi din actuala crizh moralh: scoala plAcerii
sau aceea a dortului? Metoda, care 'face din scoald o
juchrie sau aceea, care oteleste energiile levului
snmuleaz constiinta datoriei?
De rhspunsul, pe care educatorii Il vor da la a-
ceasth intrebare, depinde viitorul neamului nostru.

www.dacoromanica.ro
Partea IV
POLITICA CULTURII

www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Ministerul culturii nationale
Se vorbea inteo 'reme de o concentrare a tuturor
institutiilor de cultur, In special a celor scolare, la Mi-
nisterul Instructiunii, care astfel ar deveni Ministerul
Culturii Nationale.
Asa dar, pe cat vreme astlzi Ministerul Scoalelor
inglobeazd toate scoa1eI2 de culturi generald si o parte
din cele profesionale, majoritatea acestora din urmd
fiind repartizate la alte Ministerein viitor toate scoa-
fele ar intra in domeniul Ministerului Instructiunii.
Dad la aceasta adugAm c si operei de culturalizare
extrascolar, conclusA de Casa Scoalelor, i se va da o
extindere mult mai mare, mai ales prin faptul d si so-
cietOtile culturale particulare ii vor avea locul lor In
noua organizare, vom considera ca adequat titulatura
de Minister al Culturii Nationale.
Asupra rezultatelor, pe care le-ar putea da noua
institutie, inclinAm a fi optimiti, dacA la orgarfizarea
ei se va tine searnd si de dificultdtile, ce prezintd pro-
blema unifiedrii culturii.
Vom ardta, pe scurt, care credem c sunt avantajele
i desavantajete.
1. Un prim mare avantaj ar fi realizarea unui or-
ganism cultural imitar, in care diferitele centre de acti-

www.dacoromanica.ro
174 G. G. ANTONESCU

vitate, ori c'ata diferenta specifica ar exista intre ele,


sg fie in stransa legatura unele Cu aitele i astfel
cultura s pulseze viguros i liber in toate directiile,
aa cum sangele circula in organismul animal. 0 ase-
menea organizare armonica ar facilita: coalelor de
cultura general, raportul Cu vieata sociala; coalelor
prfesionale, codtactul cu elemeiitele fundameritale ale
culturii generale i invatmntului In general relatii
strnse i variate cu opera de culturalizare a masselor
populare.
Un avantaj de ordin practic, referitor mai n-iult
la organizarea colara, este ea In invatamantul secun-
dar, pe baza unef culturi gimnazIale comune, am pa-lea
sectii diferite de culturd li-
Anstitui, in aceea,s ,s c o al ,
ceald (curs superior), unele ca caracter umanist, allele
ca caracter pro fesionist. Ma, spre exemplu, aceea
coala secundara ar putea ridica pe piedestalul de cul-
tur5 generala gimnazialii un curs liceal tot de cul-
tura generala, unul comercial, altul agricol, sau indu-
strial, a. m. d.
In ce prive#e propaganda culturala In massele
populare dela tara i dela ora, noua organizare i-ar
garanta eficacitatea, prin stabilirea unui scop bine pre-
cizat, a unui program de activitate ciar i unitar i prin
agentii culturali chemati s" realizeze programul, pe
cari i-ar of eri In special coala (institutori, profesori
secundan, universitari). Daa. pana acum s'a vorlit de
o extensiune universitard, in sensul unei largiri a sferei
de activitate a Universitatii, prin opera de culturalizare,
pe care profesorii acestei institutii ar intreprinde-o In
jurul centrului universitar, de acum inainte ar fi vorba
de o extensiune ,scolard, in sensul cA toate
Kolare, de grad primar, secundar sau superior,
ar fi chemate sA contribue la actiunea de extindere a
oulturii. In felul acesta, s'ar stabili o c. orelafie,
pal intre diferitele centre de propagand culturalii, dar
,si intre cultura intra-,scolard ,s i cea extra-xolarii. Bine
inteles, nu trebue sA mergem ca entuziasmul .pentni
culturalizarea masselor atAt de departe, hick sa-i fa-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 175

cem pe profesori neglija indatoririle lor din aun-


trul coalei, cAci oricum am privi problema culturii,
factorul esenfial de rlisptindire al lumina rd mane -tot
5coala.
S trecem acum la desavantajele mai insemnate ale
noii organizAri.
Prin inglobarea tuturor coalelor cu caracter
profesional in Ministerul Instructiei, se reduce con-
siderabil contactul acestora cu centrele de ractivitate
comerciald, industrial, agricold, in care va trebui sil se
desf4oare activitatea viitoare a absolvenfilor acelor
,scoale. Ministerele de Industrie, Agricultur, Lucrgri
Publice faciliteaz acest contact al coalelor depen-
dente de ele cu
Se va reduce simeitor sprijinul acordat ,scoale-
lor speciale.
Rink' mai eri, spre ex., Academia de Comert era co-
pilul rAsflat al Ministerului de Industrie si Comer.
Dovada o avem prin palatul splendid al acestei institutii,
realizat in 2 sau 3 ani. Devotamentul Rectorului Aca-
demiei i darnicia unor mari institutii comerciale i in-
dustriale ar fi fost stnjenite, poate chiar zAdArnicite,
dac Ministerul ar fi refuzat concursul sn. De ase-
meni, $coala Politechnicd a fost un copil bine ingrijit
al Ministerului LucrArilor Publice, ceeace explicd in
mara parte promptitudinea, cu care s'a comp-letat lo-
calul acestei institutii, laboratoriile i atelierele, de care
dispune. De cnd insd aceste institutii i altele similare
au devenit copii adoptivi ai Ministerului Instructiunii,
care i ap are prea multi copii de ingrijit, evident a
afectiunea i solicitudinea sa, trebuind s6 se distribue
la prea multi, partea, care va reveni fiearuia, va fi
mult mai mia.
Un al treilea desavaritaj, pe care-1 accentueazA
unii adepti ai separatiei complete intre coalele de cul-
turk umanist i cele profesionale, dar care, dupd pa-
rerea noastrd, poate fi mult redus, ba chiar inaturat,
leste turburarea atmosferei de idealism a 5coalei clasice

www.dacoromanica.ro
176 G. G. ANTONESCU

umaniste, prin contactul ei prea apropiat cu utilitaris-


mul scoalei profesionale.
Reducerea considerabila a acestor desavantaje -Si
acantuarea avantaielor mentionate mai sus, credem
cd s'ar putea realiza, clack' am reusi s" coordonAm di-
versele si variatele institutii scolare, frd a stanjeni
prea mult independenta lor de actiune; dacA, cu dlte
cuvinte, am ajunge a acorda cill mai multe drepturi de
manifestare ,si des voltare individualei fiedrui gen Cie
scoal, garanand totusi posibilitatea unei complete ar-
monizri intre diferitele genuri.
Cu o asemenea armonie prestabilit", credem c.1
centralizarea va putea da roade bune.

www.dacoromanica.ro
CAP. II.
$tiinta pedagogici i administratia colar.
Constatam adeseori opozitie intre msurile, pecare
le iau organele scolare administrativ.e, i principiile
stiintifice, care ar trebui conditioneze in mod con-
tinuu toate actele de indrumarea irivAtAmntului. De
altfel, aceastA disarmonie se observA i in alte ramuri
administrative, cu deosebire ins." c6, pe domeniul acti-
Nitatii scolare, rezultatele se produc foarte tArziu, ceea
ce nu e cazul pe celelalte domenii.
In unele ramuri de activitate, nesocotirea stiintei
are consecinte imediate, grave si foarte impresionate
pentru publicul mare: la ce dezastru ne-ar duce, spre
exempla, nerespectarea le,gilor technice in administratia
cA'ilor ferate, sau amestecul organelor pur administra-
tive in conducerea technicA! In domeniul educatiei si
al culturii insA, consecintele erorilor se maiiifestA tr-
ziu, iar atunci cnd se manifest', deft de grave ar
fi ele pentru existenta si viitorul intregului neam,
legtura dintre fenomenul efect si cauzele atAt de in-
deprtate, care l-au produs, e greu.de slabilit, mai ales
pentru cei, cari nu au preggtire special.
In actuala organizare, devenitA rutinaf a admi-
nistratiei scolare, care dateazA de multd vreme, con-
duc'torul suprem al scoalei, ()Hat de bine intentionat
ar fi, greu ar putea face s pAtrund spiritul stiintific
Educalie i culturA. 12

www.dacoromanica.ro
178 G. G. ANTONESCU

In diversele oficii ale acelei administratii. Dar nici nu


putem admite eh' problema este insolubila. S'o cercetam
deci mai de aproape.
Principial, sunt cloud solutii posibile: sau .indru-
marea 5llintifica 5i conducerea administrativA se orga-
niztaza, conlucreaza 5i pot deci fi atribuite acelora5i
persoane; sau le separm, 5i atunci acordam anor per-
soane stabilirea normelor conducatoare pe baze,
tifice 5i altor persoane, punerea in aplicare, deci exe-
cutarea normelor stabilite.
S analizArn fiecare solutie in parte. Prima solutie,
conexarea 5tiintei cu administratia, prezinta urmatoa-
rete 'dificultali: a-) Administratia rape5te atat timp 5i
consuma atata energie, celui care o exercita, rack i face
aproape imposibile preocupdrile 5tiintifice; b )5tiinta
d spiritului nostru un imbold spre activitatea pro-
ductiv creiatoare, diametralmente opusa tendintei spre
rutina, pe care in mod firesc o provoaca administratia;
e) O administratie subordonata 5tiintei presupune la
cel ce administreaza convingeri personale ca elect prac-
tic. Insd unui functionar inamoibi1 nu-i e perrnis
lucreze conform propriilor sale convingeri, cad rai-
ni5trii se schimba 5i functionarul trebue s" accepte
principiile variabile 5i adeseori opuse ale diver5ilor
conducdtori supremi.
Inteun singur caz, 5tiinta 5i administratia ar
tea fi conexate i anume, daca persoanele conducatoare
nu ar fi functionari de carier inamovibili, ci oameni
de 5tiinta, cari ar lucra la indrumarea Invatamantului
inumai atata vreme cat conceptiile lor s'ar armoniza
cu acelea ale ministrului.
Astfel s'ar inlatura i iituatiile dificile moralmente
ale acelor, cali, lipsiti fiind de convingere, catit s se
adapteze la concePtii opuse; 5i rezervele tacite, care se
opun unor reallzAri prompte, 5i pasivitatea inerent unei
atitudini lipsit de convingere.
Obiectiunea, ce ni s'ar aduce, pornind dela prin-
cipial continuitritii In adivitatea de conducere a 5coalei,

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 179

nu e valabild, dacd imbindm s-tiinta cu administratia,


cdci ministril nu rdmne acelas, iar conceptia despre
fume si vieatd, despre problemele sociale si nationale
diferd dupd personalitatea fiecdrui ministru, ceca ce
exclude o continuitate de ordin principial. Argumenlul
e considerabil intdrit si de fapte; e suficient s compa-
rdm intre ele numai proectele de reformd scolard., care
s'au produs dela rdzboiu pand azi.
Continuitatea, prin inamovibilitatea conduatori-
lor, poate exista nunzai in administratia c1ar, dafl
atunci trebue, In mod necesar, s separdm administratia
d stiintd. In acest caz, functionarii, chiar cei superiori
si conducdtori, sunt execulanti, ai unor dispozitii sta-
bilite de ministru, cu colaborarea oamenilor de stiintd.
Rolul functionarului In acest caz ar fi de a transmite
scoalelor, pe care le administreazd, normele stabillte
de persoane competente. Toate indicatiile metodice,
toate recomanddrile de cdrti didactice, sau -de arti
pentru completarea studiilor si lectura particulard
a elevilor s'ar stabili de cidtre 'fond stiintific. In
timpul, cnd acesta discutd problemele, care trebue
solutionate, conduatorii administratiei au un rol 'in-
formativ, intrucAt dispun de materialul de fapte nece-
sar coordondrii stiintei cu realitdtile. Acest sistem, al
separdrii de atribtrtii intre stiintd si administratie, pre-
zintd si marele avantaj de a garanta un minimum po-
sibil de continuitate in fundamentarea stiintificii a 'in-
drumdrii invdtdmntului, prin sugestia continud, pe care
stiinta, neinfluentat nici de politicd, nici de rutina ad-
ministrativd, ar exercita-o asupra codducdtorilor su-
prenit ai scoalei, mai ales cand acestia sunt ei
oameni de stiintd.
Acestia, prin colaborarea lor cu stiinta, ar fi pasi
fa addpost fald de once bdnueli si insinuri. cd In acti-
vitatea Ion ar putea sa' fie influentati de cerinte politice,
sau de sugestiile venite dela persoane uneori sincere,
dar nu 'destul de competente, alte ori determinate de
interese strdine de Invdtdmant.
Colaborarea continud a stiintei ar fi si pentru opi-

www.dacoromanica.ro
180 G. G. ANTONESCU

nia publica o garantie ea educatia tineretului nu e de-


terminata In primul rand de influente politice, sau-de
scopuri cu caracter personal.
Evident ca efectul binefacator al concursului, pe
care stiinta I-ar acorda conclucatorilor scoalei, depinde
$i de felul, cum ar intelege administratia aceSt concurs.
A cere avizul" oamenilor de stiinta, fara a avea in-
tentia serioasa de a tine seama de el, ci numal spre a
indeplini o formalitate, este o pierdere de timp pentru
administrate, care, In cazurile acestea, isi are planu-
rile de mai inainte acute, si rpirea dela muncitorii
intelectuali a unui timp si a unei energii, care sunt
foarte pretioase. Dec& o asemenea cdlaborare iluzo-
Ile, mai bine ntct una.
Asa dar, dad vrem s iesim din stadiul unor pro-
cedeul-i empirice, lipsite de once fundamentare stiin-
tif ic, avern principial dou5 posibilitati; de fapt insa,
una singura. In adevar, In principiu, putem impune un
spirit stiintific, administratiei noastre scolare sau pu-
nand in fruntea diverselor oficii administrative oameni
de tiinf, cari rman definitiv devotati stiintei si nu
raman administratori cleat temporar; sau, sepaand
cele doua atributii, cea stiintifica $i cea administrativa,
si mentinnd in acest caz inamovibilitatea persoanelor,
canora le este atribuita administratia.
In modul acesta, ar fi garantat cotitinuitatea in
conducerea administrativa si progresul continuu in in,
drumarea pedagogicti a Invtamntului.
Aceasta a doua solute e singura posibild de fapt,
caci prima presupune inl'turarea inamovibilitati si a
unor drepturi castigate, garantate prin lege.
Dar oricare ar fi solutia, va trebui candva sa in-
troclucem atmosfera tiinfific in biurourile pline cu
bartii de rezolvat si cu solicitanti interesati i interesanti.
Recuno4tem c o asemenea opera' nu e usor de
realizat, iar succesul presupune, la cel care ar incerca
sa o infaptuiascd, re.spect pentru stiinta, clragoste sin-
col de scoald si multd energie.

www.dacoromanica.ro
CAP. III.
Centralizarea pedagogicfi a invAlAmntului
L Introducerea. II. Rolul unui organ qtlintific central, in privinta
indrumbril metodelor. III. Observiiri asupra funcflonAril organului central,
pentru aprobares de. manuale didactIce. IV. Necesitatea unui singur organ
de indrumare pedagogicii pentru metOde gi manuale.

Ministerul Instructiei, fiind organul superior de


conducere a invtmntului, are de indeplinit un Indoit
rol. pe deoparte, administrarea institutiilor scolare,
pe de alt parte, Indrumarea pedagogic a invtaman-
tului
Prima indato'rire nu si-o poate ndeplini constiin-
cios, din cauza unei excesive centralizan; iar pe a doua,
din cauza lipsei de centralizare. In adevr, administra-
tia institutiilor scolare, presupunnd o bun gospoda-
rie, e totdeauna conditionat imprejurri locale, pe
cnd indrumarea pedag-ogicd serioas presupune o corr-
ceptie stiintific bine intemeiatd si un ideal moral va-
labil pentru toate scoalele de aceeasi categorie, inde-
pendent de contingentele locale. Asa dar: descentrali-
zarea pentru administratia scolar, centralizarea pen-
tru Indrumarea pedagogic." a invdtimntului. De acea-
sta din urm., ne vom ocupa In deosebi In capitolul
de fat.
Ce intelegem prin centralizarea indrumArii pe-
dagogice?

www.dacoromanica.ro
182 G. G. ANTONESCU

Intelegem, intre altele, alegerea, tiintifice* mo-


tivat, a metodelor, care trebuesc aplicate in invAta-
mnt, precum i selectionarea manualelor didactice,
menite s. sustin i s faciliteze aplicarea metodelor
alese.
Eventuala obiectiune, eh' o asemenea centralizare
pedagogia ar incAtup personalitatea profesorilor, cade
pentru urmAtoarele motive:
Independenta personar a profesortilui in exer-
citarea functiunii sale de educator 111.1 e absolut, ei
relativ, adic e limitat de anum-ite legi psihologice
i pedagogice, peste care, dac" ar trece, ar nesocoti ce-
rintele psihice ale elevilor.
DacA un profesor descoper o metod noud,
Cu caracter general sau special, pe care o crede vala-
bill tiintificete, trebue s'o propue Ministenilui, spre
o mai ampl experimentare, urmind ca s fie genera-
lizat, dac rezultatele obtinute sunt satisfctoare, iar
in caz contrar s fie cu totul exclusl.
Nu putem admite ca invlmntul s fie la
discretia acelora, cari, necunoscand suficient principiile
psihologice i pedagogice, i gsind incomod sli im-
pue efortul necesar pentru a le aprofunda, se las con-
ch* de capriciul momentului sau imagineazg o metodi
proprie", lipsit de baza tiintificA, numai -din pre-
textul de a rsa s se creadd cd sunt personalitati".
De asemenea, nu putem lsa coala pe mna dori-
torilor cu once pret, de reclam i originalitate.
Prin urmare, pentru bunul mers al invtmntului,
e necesar un organ tiintific central, care s" dea direc-
tivele metodice 0 A aprecieze brice propuneti noui,
venite dela pedagogii special4ti, din tail sau din stri-
ntate, sau dela profesori, cari practic diferitele me-
tode In Invtmntul nostru. In legdtur cu acest organ
central, rolul inspectorilor colari ar fi dublu: pe deo-
parte, de a lmuri, prin conferinte, coloquii, indicatii
bibliografice, etc. normele metodice stabilite de orga-
nul central, tuturor profesorilor, cari nu le cunosc

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 183

inch' sau nu le cunosc In mod suficient, iar pe de alta,


de a se incredinta de aplicarea con$tiincioash a acestor
norme.
III. Dach, In ce prive$te metodele, nu numai 6
nu am ajuns la o centralizare $tiintifich, dar ne gsim
inteo stare de complea anarhie, In care, profesorilor
le este inghduit a nesocoti cele mai elementare legi psi-
hologice $i pedagogice, In ce prive$te manualele di-
daetice, centralizarea selectiunii acestora s!ar phrea ch
e realizath, Intrucht Ministerul dispune de organe le-
gale pentru controlul $i aprobarea chttlor didactice.
Dar atat nu e suficient: trebue ca normele de a-
preciere ale organului central sh fie bine iundate $tiin-
tifice$te, precis formulaTe $1 comurricate atitorilor de
chrti didactice. Faptul ca, pentru fiecare materie din
programul colar, Ministerul nume$te comisiuni de spe-
ciali$ti, (cari din nefericire sunt de multe ori speciali$ti
numai In materia respectivh, nu $i In pedagogie) nu
inlgtur dificultatea, caci pe deoparte, criteriile de a-
preciere ale acestora sunt foarte diferite, nu numai
dela un membru la altul al comisiunii, dar chiar in spi-
ritul aceluia$ membru, pe de alt. parte, aprecierilor
acelor comisiuni nu li se acordh de Minister o vlabili-
tate absoluth. Autorilor de manuale didactice, li se per-
mite sh protesteze contra observatiilor fcute $i sh le
discute cu membrii comisiunii, rdminnd ca Ministe-
rul, prin organul shu central, sh stabileasch dach auto-
rul sau cenzorul are dreptate.
$i atunci, din doul lucruri unul: sau avem deplinh
incredere in competenta $tiintifich $i pedagogich a co-
misiilor de cercetare a manualelor didactice $i In cazul
acesta nu mai admitem discutia cu autorii; sau, dac:1
admitem discutia Intre autori $i censorii lor, organtil
Ministerului chemat sh judece diferendul dintre ace$tia
trebue sh. aibh convingerea clara $i precish a principiilor
pedagogice, care trebuesc respectate de autorii chrtilor
didactice, tot astfel duph cum magistratii, pentru a
judeca drept pe impricinat, trebue sh cunoasch legile $i
sh pose& spiritul juridic necesar pentru a le interpreta.

www.dacoromanica.ro
184 G. G. ANTONESCU

Prin firmare, cenzurarea crtilor didactice nu tre-


bue sa fie atribuitd, ca o insrcinare secundar, unuia
dintre serviciile centrale ale Ministerului, rick de
distinsi ar fi membrii, cari Il conStituesc, ci numai unei
comisiuni de pedagogi specialisti, cari, pe lng cu-
noasterea realiatilor din invtmantul nostru, s ma-
nifeste un interes viu pentru problemele pedagogiei.
Si acum, ne vom explica mai usor dece g'sim ma-
nuale didactice, care pot servi drept exemplu de cum
nu trebue sd fie o carte didacticd.
Astfel, ufiele manuale de literatur incep capito-
lele mari prin caracterizarea general abstract' a unei
epoci sau a unui autor si termin. cu citarea fragmente-
lor caracteristice din operele originale, fragmente, care
ar fi trebuit s pregteascd In mod concret, deci prin
contactul direct cu realitatea literar., stabilirea no-
telor caracteristice si prin urmare ss. le preceadd pe
acestea.
De asemenea, unele cdrti de cetire, pentru InvAt-
rnntul primar sunt astfel alatuite, inct nu tin
seam5 suficient nici de interesele speciale ale fazei de
des \ oltare psihic, prin care trece elevul, nici de fondul
aperceptiv al elevilor, din mediuri deosebite, nici de
interesele nationale de o important covarsitoare In
momentele actuale. Tot cu privire la artile de Citire,
mention'm lipsa de orientare, uneori, alteori orienta-
rea gresit In alegerea sau compunerea povestirilor
menite s serveascl drept material concret, pentru for-
marea convingerii si sentimentelor morale. Astfel, din
foarte multe povestiri, se desprinde cu toatd t'ria
crederea oarb In fatalitate si intmplare. Cele mai
multe din personagiile povestirilor sunt inftisate ca
jucand roluri, pe care nu si le creiaz prin virtutile lor
personale, ci datorit soartei sau intamplrii. Este evi-
dent ins c povestirile, al .cdror fond e fatalist, nu
contribuesc deloc la formarea personlittii, pe care
once educator constient o doreste Cu toat. cldura.
Asernenea povestiri trebuesc inlocuite cu altele, din

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 185

care sa se desprindA un fond determinat de vointa per-


sonagiilor $i care cultiva astfel formarea virtutilor per-
sonale $i active, singurele, care duc la formarea per-
sonalittii. In acela$ timp, fondul multora din povesti-
rile morale cuprinse in cartile de citire de astazi este
prea utilitarist. Prin el, se cultiva deadreptul admiratia
elevilor pentru indivizi $i prea putin pentru moralitatea
In sine. In imprejurdrile actuale de accentuata criza
morala in societatea noastra, credem ca datoria scoalei
este de a evita cu (nice pret cultivarea utilitarismului
In sufletele elevilor. Si aceasta se poate face, Tara' nici
o indoiala, intre altele, prin alegerea povestirilor m -
rale lipsit de once colorit utilitarist.
ln crtile de citire actuale, abund povestirile cu
caracter utilitarist.
lath', de exemplu, povestirea Maica Domnului si
copilul milos". Aci se arata cum un copil, dupa ce
ajutA pe un altul, prime$te indata rAsplata: Maica Dom-
'nului a scos o paine de grail alba si mare, cat o T tit
de plug- $i intinzand-o baiatului, ii zise:
Na, puiule, ca cine da, lui isi ciA! Tu ai ZIA si eu
iti intore acum darul inapoi, ca s'A ai pe un timp mai
indelungat ce manca!"
Coloritul utilitarist al povestirii este evident_
La aceste cateva observatii asupra fondului, cre-
dem necesar s. adaugam una in privinta fornzei.
Terminologia utilizata $i constructia frazei e lip-
sag de elementul plastic, concret, singurul adequat
varstei copilariei.
Nu mai vorbim de lipsurile de ordin technic: har-
tie inferioara, literd prea mica, greseli de tipar, i ustra-
tii lipsite de estetica $i claritate, etc.
Pentru realizarea unei cArti de cetire, care sa co-
respunda tuturor cerintelor pedagogice, morale si este-
tice ne vom adresa pedagogului sau scriitorului: peds-
gogism sail estetism?
Rolurile lor credem ca s'ar putea precisa astfel:
scriitorul sa dea continutul si elementul estetic, onen-

www.dacoromanica.ro
186 G. G. ANTONESCU

tate insa dupd cerintele pedagogice. Initiativa e bine


sa porneasca dela pedagog, care, pe deoparte, va se-
lectiona pentru manualtil didactic ceeace gaseste mai
potrivit scopului educativ, iar pe de alta parte, vaTro-
voca noui productii literare, in vederea realizarii unor
scopuri mai apropiate.
Astfel, pentru intocmirea povestirilor morale., pe
care trebue sa le cuprinda cartea de cetire, pedagogul
are la indemana doua cai: sau va alege din literatura
existenta, ceeace i se pare mai potrivit In lumina nor-
melor morale, pe care si le fixeaza, sau se adreseaza
scriitorului, cerandu-i sa construiasca ceva nou, orien-
tandu-se dupa acele norme.
La aceasta opera realizata de scriitor, dar directio-
nat de pedagog, vor contribui In primul rand scriito-
rii romani, dar nu exclasiv.
Scriitorii romani sunt mai aproape de experienta
si interesul elevului roman. Si nu mai incape indoiall
cd ei sunt in deosebi chemati la aceasta opera. Dar sunt
si carti straine, care au o valoare educativa peritru bode
peamurile, ca de ex. cele ale lu Foerster, pe care, in
timpul din urm, administratia noastra colara... le-a
exclus din invatamant.
Si aceasta ostracizare a operelor lui Foerster (cel
mai de seama reprezentant al pedagogiei morale con-
temporane) se face tocmai in momentul, and s'a afir-
mat prin lege necesitatea unei aceen-tuAri a educatiei
morale In scoalele secundare.
Daca manualele s'ar intocmi, nu dupa imaginatia
capricioasa a fiecarui autor, ci dupd cele mai bune cii-
terii pedagogice, atunci n'am avea sa ne mai plangem
de lipsurile lor. Dar pentru aceasta, orgauele de con-
trol al manualelor didactice ar trebui sa fie cat mai fa-
miliarizate cu principiile pedagogice, sau 61 putin SA
manifeste interesul de a le cunoaste.
IV. In discutiunile de mai sus, am separat chestiu-
nea metodelor, de aceea al manualelor didactice, de
oarece, pentru selectionarea acestora din urma, avem

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 187

un Inceput de centralizare cel putin formall, pe clt


vreme Indrumarea privitoare la metode este aproape
nexistent la Ministerul Instructiunii.
Principial ins, cele doted chestiuni nu se pot se-
para, dat fiind cd manualul didactic e in functie de me-
tod, adicA, el sluje$te ca un instrument pretios pus In
serviciul realizArilor metodice.
Iat dece directiva data" autorilor de cArti didac-
tice trebue sa fie In perfectd armonie cu normele me-
todice, pe care le sugeram profesorilor. Si alunci, nu
putem admite cloud organe deosebite: unul peril-1-u pre-
cizarea metodelor $i altul pentru selectionarea manna-
lelor didactice, ci va trebui s" avem un singur organ
de Indrumare pedagogia alatuit In chip unitar si for-
mat din persoane competente si sustrase contigentelor
politice.

www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
Institutul Pedagogic Ronitin 1)
L Necesitatea Institutului Pedagogic. - 11. Fiinta I rend Instihttultd.
111. Organizarea Insetutului.

I.
NECESITATEA INSTITUTULUI.
E unul din semnele cele mai imbucurAtoare ale
vremii, c problemele de educatie i invAtAmant pre-
ocupg din ce in ce mai intens societatea romaneasa.
Toti, cei cari se gandesc la realizarea unel sock-
tti viitoare mai bune, isi dau indata seama cl" nu 'se
poate p5si spre aceasta deck printeo solutionare cat
mai stiintific.i a problemelor de asemenea natur.
Din dorinta de a se ajunge la aceast solutionare,
se critia sistemele de organizare,Arecute si prezerite ale
educatiei si invAtamantului, si se schiteazA cu entuziasm
si optimism altele pentru viitor.
Una din criticile aduse mai des diverselor reforme
acolare dela noi este a acestea, fiind in parte impru-
mutate, nu se potrivesc in destul realiatilor, la care
se aplicA.
In adevAr, in epoca de constituire a statului roman
modern, a trebnit sa se imprumute dela alte neamuri
mai inaintate multe elemente pentru institutiile, cu care
avea sA se modernizeze sfatui roman.
1) Studiu Scris cu ocazia frifintArit institutului Pedagogic Rornin.

www.dacoromanica.ro
190 G. G. ANTONESCU

Printre elementele de imprumut, au fost in mare


m5sue i cele referitoare la organizarea $colard.
Dar In loc sa se fi imprumutat din alte prti nu-
mai principiile tiintifice, care au vaIabilitate .generl,
iar aplicarea lor s se fi fAcut in legAturd Cu
dela noi, s'au imprumutat deodat cu principiile i
realizgrile de principii, sub form de organizare
colare. Aceasta o constat, intre altii, chiar marEle om
de Foala Spiru Haret, care spune astfel in raportul
su care Minister, la 1884: Legea colar din 1864 e
conceput pe o scarg nepotrivit cu mijloacele trii
noastre, iar diferitele ei prti nu se in destul de bine
intre dnsele".
Sub influenta unor asemenea legi Kolare, sufletul
tinerelor generatii ale neamului nostru evident a a fost
stingherit in desvoltarea sa; unele resorturi ale lui au
fost innbwite, iar altele au rmas nevalorificate.
Dintre pricinile, care au determinat aceast stare
de fapte, se pot numi dou mai importante: dorinta
vie de a vedea at mai repede vieata noastr Folar
a$ezat pe temelii moderne, i mai 'ales insuficienta
cuno4tere a realittilor dela noi, a cAror modernizare
se intentioneazA.
In urmA, n'au lipsit bunele intentii i sfortdrile de
a pune in acord principiile pedagogice cu realitAtile.
Aceste sfortAri au format chiar un fir conducAtor l
mai tuturor reformelor $colare.
Dar, pentru a face adaptarea principiilor la rea-
litAti, trebuesc bine cunoscttte i uncle i altele.
Principiile qi sistemele pedagogice au inceput s'A
fie din ce in ce mai bine cunoscute; realitAtile sufleteti
sociale ale neamului nostru nu insA in mod suficient.
Si =I este pricina pentru care -Ina nu s'au adaptat in
deajuns principiile la realitfi. Sunt insA i cazuri, in
care aceastA adaptare nu se face din cauzA cA cei C'he-
mati s'o facd nu ctmosc principiile i spre a ocoli difi-
cultatea unei aprofundAri tiintifice 'a diverselor pro-
bfeme, stabilesc ;drept norml conducAtoare separarea
realitAtilor de principii.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 191

In viitor, spre a infAptui reforme scolare sAnd-


toase, trebue sd facem o importantii sehimbare de me-
todd; sd ne indreptdm privinea 'in aceea,s mdsurd spre
realitiltile dela noi, ca i spre principi. Sil ne glindim
necontenit cd pentru aplicarea rodnicd a celor mai bune
principi nu este deajuns namai band tor cunoa#ere,
ci trebuesc cunoscute tot a,sa de bine i realitdtile cd-
rora se aplicii.
Dar cunoasterea acestor realitAti cere o activitate,
pentru care fortele individuale izolate rAmAn neindestu-
lAtoare.
Ea inu se poate realiza deat printr'o muncd Intre-
prinsd cu forte numeroase, organizate civil un plan
bine chibzuit i urmiirit ca statornicie vreme indelum-
gatd. Ranh' acum, ne-a lipsit aceastA organizare a for-
telor i initiativelor pentru a intreprinde o asemenea
mtmcA.
Singurul, care ar fi putut face acest lucru, ar fi
fost Ministerul Instructiunii. Dela el s'ar fi asteptat
concentrarea i organizarea fortelor izolate pentru a-
ceastA muncA de lung-A duratA; dar n'a putut facA
nici el, din mai multe motive. Unul stA in imprejurarea
c" Ministerul e supus contigentelor politice. Condu-
cerea lui se schimbA des; unii pleacA; altii vin, i cei
cari vin n'au totdeauna intentia de a continua opera
predeoesorilor, chiar atunci and sunt convinsi cA a-
cestia au apucat pe cale bunA. Ambitia de a-si perso-
naliza" activitatea Ii indeamnA sA calce alAturi de calea
inceputA; In felul acesta, se intrerupe continuitatea
fArA ea, opera de cunoasterea temeinicA a realitAtilor
nu se poate infAptui.
Alt motiv, care a impiedicat Ministerul dela acea-
stA infAptuire se datoreste imprejurArii cA Ministerul
este tinut sA lucreze in cadrul fix _al anumitor legi
dispozitii. Apoi, biurocratizat, turburat i ag-lomerat
de cereri, din care multe nedrepte i exagerate i mil
toate urgente, Ministerul este lipsit aproape complet de
initiativa si de putinta de anticipare n studierea si so-

www.dacoromanica.ro
192 G. G. ANTONESCU

lutionarea problemelor. El nu pregAtete din vreme


date i solutii pentru probleme Intrevgzute, ci ateapt
ca problemele s51 fie puse i apoi incepe adune In
prip material pentru deslegarea lor.
Singura posibilitate, care-i rgmane in fata acestei
situatii, este s." numeasca 'comisii ad-hoc. Admitancl
cazul fericit c acele comisii ar fi formate din persoa-
nele Cele mai competente, ceeace nu se poate intam-
pla totdeauna, fiinda la numirea lor intervin uwr
consideratii streine de probleme Kolare, acele co-
misii nc nuli pot implini menirea pe deplin. Intaiu,
pentruca" In comisii se pot numi persoane., intre care nu
extst unitate de veden; de aci sfortdri pentru compro-
misuri. In al doilea rand, comisiile sunt finuteslucreze
in grabd, de oarece suit numite de obiceiu cu termen,
In al treilea rand, multe din datele necesare studiului
problemelor, ce se pun, nu se pot aduna deaf atunci
cand se ivesc dela sine; iar fiindc atunci cand s'au
ivit n'au fost adunate i sistematizate de nimeni, co-
misiile nu le mai pot gsi nicaeri i astfel sunt nevoite
s" conteze pe date i cuno0inte imaginare. Prin aceasta,
evident ca multe din concluziile, la care se ajunge, sunt
lipsite de siguranta tiinfific i Argine de realitate.
lar ministerul se vede pierzandu-se in rezolvirea che-
stiunilor mdrunte i scap orientarea in mare asupra
problemelor importante.
O polilla de reforme col are serioase 51 de cul-
turalizare intensiva i extensiva, asa cum se cere nea-
mului nostru in preze,nt, trebue sd fie insd bine lute-
meiatd pe realiteiti 5i pe con vingeri 5-liintifice, nu i-
maginare.
Aa 'Mat, ceeace n'a putut face In acest scop nici
initiativele i fortele izolate i nici oficialitatea, trebue
s fac5, spre folosul coalei romane#i i spre rod-
nicia reformelor, ce i se plAnuesc, o institutie
cutd sz sustinutd din spontaneitatea 51 inteligenta celor
,mai competenti oameni de scoald, 51 care ar urma sd
fie un Institut Pedagogic Roma.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 193

H.

FIINTA $1 ROLUL INSTITUTULUI


Institutul Pedagogic Roman trebue s fie "min ur-
mare un focar, In jurul caruia sa se concentreze initia-
tivele i fortele oamenilor de 5coala, cari doresc sa con-
lucreze sine ira et studio la pregatirea 5i rezolvirea
fericita a numeroaselor probleme de educatie i inva-
tamant, in lumina principiilor pedagogice, dar pe baza
realitatilor dela noi.
Asemenea institute exista deja in cu Inde-
lungata traditie de cercetare 5tiintifica in problemele
de educatie i invatamant 5i au fost sanctuarele, in
care, printeo conlucrare sincera 5i insufletita de pa-
siunea adevarului, s'au elaborat ,principiile pentru re-
forme 5colare sandtoase.
Un astfel de institut este Zentral Institut flit-
Erziehung und Unterricht" din Berlin, In care s'au pus
bazele reformei 5coalei germane dupa razboi.
Pe domeniul activitatii pedagogice dela noi, Insti-
tutul Pedagogic Roman apare ca o continuare 5i o in-
tregire necesara a activitatii desfa5urat pn acum,
pe deoparte de Administratia Casei Scoalelor, iar pe
de alta de Seminarul de Pedagogie Teoretica dela Uni-
versitatea din Bucure5ti.
In adevar, Inca din 1910, Casa 5coalelor, intele-
gandu-5i rolul ski de sprijinitoare a operei de organi-
zare i extindere a inatamantului 5i culturii poponi-
lui, a infiintat In Bucure5ti un Muzau Pedagogic 5i o
Biblioteca Pedagogica.
Rolul Muzdului va fi de a ne da o cuno5tint 'm-
pede a progreselor, pe care le-a facut invatamantul 5i
'Koala romneasca dela inceput 5i pana azi; iar Bi-
blioteca Pedagogica, ce numara In prezent, datorita
interesului i sprijinului deosebit, pe care i-1 acorda
In continuu Casa Scoalelor, peste 24000 volume,
majoritate de specialitate pedagogica, este un cen-
Educatie i culturL 13

www.dacoromanica.ro
194 G. G. ANTONESCU

tru permanent de instructie pentru corpul didactic, pro-


curandu-i arti si reviste, prin care poate sa se pun
In curent cu progresele pedagogice din alte tri.
Pe de altd parte, Seminarul nostru de Pedagogie
Teoretia din Bucuresti desvolta de mai mtilti ani o
activitate stiintifica bine organizat, punand In discutie
cele mai importante si actuale chestiuni de pedagogie.
Intre altele, a discutat pe larg problema 5coalei active,
iar rezultatele au fost publicate In Buletinul Semina-
rului de Pedagogie Teoretia, Bucuresti, 1925", des-
pre care, unul din ilustrii reprezentanti ai pedagogiei
contemporane, Ad. Ferrire, se exprima elogios, ard-
tand cA studiile despre Scoala Activ fkute de studentii
Seminarului de Pedagogie si publicate In buletin au
dovedit a studentii romani arata o pregatire rar a-
tins de catre studentii universitari. Nu cunosczice
Ferrire alt Universitate din Europa, care sA se fi
consacrat In mod asa de aprofundat acestui studiu1)".
Institutul Pedagogic Roman apare prin urmare ca
o continuare si o Intregire foarte necesar a acestor
institutii: a Muzeului Pedagogic, a Bibliotecii Peda-
gogice si a Seminarului nostru de Pedagogie Teoretia
din Bucuresti.
Muzul Pedagogic va avea rolul sA ne infatiseze
oarecum dovezile despre realizarile din 1nvatmntul
romnesc. Prin Muzau, se va face un contact mai steam
cu realitatea.
Biblioteca Pedagoga ne pune In contact cu
cipiile si ideile pedagogioe cele mai noui. Ea reprezint
elemental teoretic.
lar Seminarul de Pedagogie pregae#e in con-
tinuu elemen tele, care i se preocupe de chestiunile de
pedagogie.
Institutul Pedagogic Roman este deci o sintez
a celor trei institutii: Muzeul Pedagogic, BibliotecaPe-
dagogia si Seminarul de Pedagogic Teoretia. El tre-
1) A se vedea Pour l're nouvellen, No. Avril, 1926,

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 195

bue sl fie o forld vie, care s" facA In chip permanent


legAtura stransl intre teorie $i realitate; prin mijlocirea
lui, se vor directiona realiatile In sensul indicat de teo-
rie $i se vor face teoriei cuvenitele adaptAri la realitate.
In acelas timp, studentii Seminarului de Pedagogie,
deveniti profesori $i rAspAnditi in toate 0i-tile Prii,
vor continua, ca membrii ai Institutului, activitatea $i
metoda de lucru deprinse la Seminar, contribuind att
la rezolvirea problemelor $colare, care intereseaz6 nea-
mul nostru, dar $i la ducerea mai departe a $tiintei.
Initiativele, care se manifest $i acum In aceast6 direc-
tie, s'ar sustine reciproc $i s'ar organiza mult mal bine
In cadrul Institutului, printeo diviziune sistematia a
muncii.
Tot deodat, dispunand de aceste elemente, care
nu trebuesc separate realit ate, teorie si fortele vii,
cari sd le pun5. In contact, Institutul va organiza din
timp $i frI. prip adunarea materialului si studierea
problemelor mai importante, pe care le cred de actua-
litate membrii Institutului, iar rezultatele acestor s'tu-
dii, fAcute fIrd presiunea evenimentelor $i fAr dorinta
de a servi anumitor interese imediate, ci inteun spirit
larg de obiectivitate $tiintificA, ar putea sta In perma-
nent la IndemAna celor, cari ar avea nevoe de ele.
Astfel conceput, Institutul Pedagogic Romn are
prin urmare menirea de a concentra In juru-i, pe cei
cari se preocup In mod deosebit de $coal $i culturA
$i cu ale caror forte unite ar intreprinde studiul $i re-
zolvirea problemelor de educatie $i invstAmnt, care
intereseazA in primul rAnd neamul nostru, apoi $tiinta
In genere, $i ar reprezenta In acela$ timp, o institutie
de continuitate pe baze $tiintifice a preocupArilor de
asemenea naturA.

www.dacoromanica.ro
196 G. G. ANTONESCU

ORGANIZAREA INSTITUTULUI
Ca s corespund at mai bine menirii sale, insti-
tutul si-a organizat munca pe grupe de probleme, ur-
mind ca fiecare din ele sg formeze obiectul de preocu-
pare, al unei sectiuni a Institutului. Principiul, care
sa avut In vedere, In aceastg impgrtire In sectiuni, a
fost ca, in cadrul acestora, s" fie adunat i studiat
.materialul necesar rezolvgrii tuturot problemelor, care
se pun In educatia i InvAtmntul nostru.
Tinnd seamg." de acest principiu, Institutul si-a
inceput activitatea deocamdat In ccfrul urmA-
toarelor sectiuni, rgininnd ca numsrul lor skpodt fi
mgrit, dupg posibiliatile de lucru ale Institutului.
1. Sectia paztra studiul scolarului
romtin. In centrul preocupgrilor pedagogice din ulti-
mul timp, in toate tgrile, se accentuiazg tot mai mult
problema individuilittii scolarului si a melodelor de
cunoasterea ei. $i cu drept cuvnt, de oarece cunoaste-
rea individualiatii este una din conditiile esentiale pen-
tru deplina reusits1 a educatiei si Invgmntului; numai
cunoscnd-o indeajuns, acestea i se pot adapta mai
bine. Tot asa de important este cunoasterea
pentru selectionarea celor bin dotati si pen-
tru orientarea proresionalg; in anfindouA aceite pro-
bleme, se intrevede un adnc respect fatg de viata o-
Mului si o utilizare at mai rational a puterilor lui.
Dar, dupg cum fiecare individ are individualitatea
lui bine distinca de a oricgrui altul, tot asa se poate
spune cg, In genere, elevul romiti are o individualitate
distinct de a oricArui elev de alt natiune. Rcaul cerce-
tgrilor intreprinse de sectiunea, pentru studiul indivi-
dualiatii e tocmai de a prinde st a InfAtisa psihograma
eleVului roman.
Asemenea cercetg.'ri se fac i la Seminartil nostru de
Pedagogic TeoreticA.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 197

Pentru temeinicia rezultatelor, cercearile s'au ex-


tins asupra unui numdr at mai mare de elevi din mai
multe Orti ale tdrii. Aceasta e menirea sectiunii pen-
tru studiul indiyidualitii. Reusind s ne dea psiho-
grama elevului romn, vom vedea cum, pe baza ei,
multe din datele psihologiei generale si din principiile
pedagogiei capAt noi precizdri si, prin aceasta, o mai
mare putint de adaptare la realitli.
Secfia pentru studiul organizeirii scolare, a me-
iodelor de educiltie, etc., are menirea SA' gtudieze dife-
rite categorii de scoale si articulatia dintre ele, potrivite
elevilor Si cerintelor vietii sociale, pro-
gramele si orariile corespunzAtoare acestor cerinte, me-
todele de educatie si invAtdmnt cele mai potrivite
elevilor si scopului urmArit, pregairea
corpului didactic dup`d conditiile, in care s'a" lucreze, si
In sfarsit studiul materialului didactic cel mal pdtrivit
conditiilor subjective (elevul) si objective ale educatiei
si invAtmntului. In cadrul studiului materialului di-
dactic, se d o deosebitg important studiului condi-
tiilor, care ar inlesni tineretului scolar procurarea de
cgrti bune si mai putin costisitoare. -

Sectia de statisticii si informafii. Ea are rolul de -

a da o Indrumare sigurA politicei scolare i culturale,


intemeind-o pe at mai rigruroase si mai numeroase
date statistice. Menirea ei este de a tine in permanent
centralizate datele numerice, privitoare la miscarea (cre-
sterea 5i descresterea) tineretului colar, la nuirra'ruI
membrilor corpului didactic, al scolilor, etc., cu
bine precizat de a prevedea, pe baze gtatistice, nevlle
viitoare In ce priveste numArul scoalelor, al persondlu-
lui didactic, etc.
O politicii ,scolard si culturald de realitda trebue
sti-si lard din statistia un fundament sigur.
Stiindu-se, de pild5, nurn'rul copiilor nAscuti in
fiecare an, sau al copiilor In varst de scoal, se poate
prevedea aproape cu sigurang numArul de scoli, de
fiecare categoric, necesar peste 10-15 ani, si de ad,

www.dacoromanica.ro
198 G. G. ANTONESCU

numrul personalului didactic trebuincios pentru fie-


ca,re categorie de scoale.
Pe baza unor astfel de cunostinte, se pot lua rnd-
suri de pregkirea din timp a personalului didactic, e-
vitandu-se situatiile cu totul pdgubitoare de a avea
Ka fr personal pregkit ad-hoc sau personal pre-
gkit fdr scolile, la care s functioneze.
In al doilea rind, sectia statistia si de informatii
centralizeazd datele asupra diferitelor profesiuni din
vleata social, asupra lipsei sau abundentei de perso-
nal pentru fiecare profesiune si deci asupra perspecti-
ve' vlitoare a ei pentru a inlesni tineretufui o orientare
sigurd spre diferitele categorii de scoli, potrivit indivi-
dualitkii fiecrui tandr, dar si cerintelor vietii sociale.
In prezent, aceasta orientare se "face cu totul pe
dibuite'si la intamplare, din pricind cd lipseste centra-
lizarea datelor, de care vorbeam mai sus, sau nu sunt
aduse la cunostinta tineretului. Acesta se orienteazd
spre unele profesiuni, crora le-a iesit nume de renta-
bilitate, fail a ti de _pildd, ce concurent aprigd ii
asteapta pie viitorii profesioniti, inIguntrul acestor
profesiuni si ce pAgubitoare sunt pentru Vieata sociald
situatiile, in care echilibrul firesc intre diversi profe-
sionisti nu este pstrat.
Orientarea profesionald a tineretului nu este nu-
mai o chestiune de aranjament individual, ci o mare
problem, in care sunt angajate in primul rnd inte-
resele societdtii. Grmddirea tineretului spre unele ca-
tegorii de scoli si prdsirea altora (de ex., In prezent
grmdirea tineretului spre scolile, care pregkesc pen-
tru functia de conducere in vie* social si pdrsirea
scolilor, care pregtesc pentru functiunea de produc-
tie) sunt fenomene, care vor da nastere mai trziu la
p-erturbri sociale, ce nu vor putea fi reparate deck cu
marl jertfe individuale si pierden i sociale. Interesal
neamu2ai nostru este'insd ca sil se fact)" cea mai n4io-
riza74 atilizares de fork umane Si s se evite ca once pre(
risipa lar.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 199

De aceea, sectia statistic si de informatii va pu-


blica un buletin anual, In care sa se arate numarul pro-
lesionistilor pe prfesii, cerintele si perspectivele, pro-
babilele locuri disponibile In cadrul fiecarei profesii,
precut-1: si conditiile de admitere In fiecare fel de scoli.
La nevoe, va face chiar propaganda, pentru anumite
categorii de coli, spre care tineretul nu se simte atras,
fiindea nu le cunoaste insemnatatea, dar a caror utili-
tate sociala statistica o intrevede sigur.
Sectia statisticd pune prin urmare siguranta cifre-
ikr in local dibuelilor in politica scolard si djuid la o-
rien tarea tinerilor spre locurile potrivite ca a_ptitudinele
flearuia si ca cerintele vie(ii sociale.
4. Sec(ia de relatii ,si propaganda-. Are menirea sa
raspandeasca in aiara rezultatele, la care s'a ajuns.in
Institut si sa punk' Institutul In legaturd Cu institutele
similare din strdinatate.
Legaturile cu institutele similare din Strainatate
reprezinta un mijloc foarte important, atat pentru in-
formarea noastra despre ceeace se petrece In altie parti,
cat mai ales pentru propaganda in strainatate, despre
ceeace se petrece la noi, asa bleat trebuesc bine intre-
tinute.
Am facut inceputuri si in acest sens. In urma in-
vitatiti Biuroului International pentru Educatia Nou
din Geneva de a aduce acestuia si colaborarea -Roma-
niei, am raspuns afirmativ si Biuroul International a
primit Cu cea mai vie satisfactie acest raspuns.
In scopurile de mai sus, sectia de relatii si propa-
ganda se serveste de o revista i) in care se consemneaza
rezultatele, la care se va fi ajuns In urma discutiilor.
Tot sectia de relatii si propaganda va organiza In fie-

1) in prezent Revista Generaill aduce cele mai /une servicii cercetA-


rilor pedagogic qi intretine qi legAturile cu strAinitatea.

www.dacoromanica.ro
200 G. G. ANTONESCU

care an conferinte pentru tinerea publicului In curent


cu problemele pedagogice, de care se ocupl
precum si cursuri de perfectionare, pentru membrii cor-
pului didactic.
Asemenea cursuri, impuse si prin lege peritru mem-
brii corpului didactic primar (Art. 306 din regulamen-
tul legii invglmantului riormal primar) vor trebui
fie compuse din cicluri de prelegeri, fiecare ciclu con-
stituind un tot unitar i reprezentnd o anumit spe-
cialitate din domeniul culturii generale si praesionale.
Alegerea cursurilor, precum si a diferitelr che-
stiuni, care ar infra In cadrul fiecrui curs, s'ar face ti-
nand seama, nu de Inclinatiile personale ale profeso-
rului Insrcinat sl le predea, ci de conditiunile culturale
necesare pentru o indrumare serioas a membrilor cor-
pului didactic In scoal si In societate.
In afar de aceasta, programul cursurilor trebue
sa fie preggit din vreme, si fiecare Cielu incredintat
unei persoane Indatorat a si-1 pregAti In asa fe!, trick
s nu fac din el un curs de repetitie, ci de adevrat
perfectionare si de inltare surleteasa. De asemenea,
se va avea in vedere ca, In aranjarea programului de
cursuri dela an la an, s se imbratiseze chestiuni, care
sl constitue un tot unitar 'kite perioad de cativa ant
Sistemul, inaugurat in prezent, de a rndui cursu-
rile cu cateva sAptmini inainte de a fi tinute, fr
program studiat si de a le incredinta la IntmpIare
deabia in ajun de a 'fi tinute, nu poate fi folositor nici
ideii in sine, nici auditorilor.
* *

In toate sectiunile Institutului, diferitele probleme,


Cu care se ocup fiecare sectiune, sunt trat ate in mod e-
volutiv, acolo uncle acest mod de tratare e accesibil
problemei discutate. Metoda evolutiv In studiu e prin
urmare o metod generara, de care Intelege sa.' se ser-
veasca Instittitul In preocuprile sale.

www.dacoromanica.ro
Partea V
CRIZA $COALEI

www.dacoromanica.ro
1.

Din problemele actuale ale coalei


romine01)
Culturi *I PersonaMate

Am anuntat o conferinta asupra problemelor ac-


tuale ale scoalei romnesti. Evident cA nu poate fi
vorba sa cercetam toate problemele scoalei rom'nesti
Intr'o singura conferinta. Aceasta ar fi o pretentie ab-
surda. Nu ma gAndesc Ins nici s aleg cateva din pro-
blemele speciale pe care le pune scoala romaneasa de
astazi, fiinda, pe de o parte s'ar putea 'IntAmpla ca
problemele alese de mine sl nu intereseze pe majori-
tatea dv. avand specialiati diferite:. pe de alt paite
pentrucd, dupa modesta mea prere, probIemele co-
Tare nu trebuesc tratate in mod izoIat, ci subordonate
unui principiu sau unor principii unificatoare. Noi tre-
bue s stibordon6m problemele actuale ale scoalei ro-
mnesti unor principii care sa ne servease drept puncte
de vedere, din care sd interpretain problemele speciale;
dacA nu facem acest lucru, ajungem la haosul didactic
prin care a trecut continuu scoala romaneased dela az-
boiu Incoace; programe care nu se armonizeai cu le-
gea, legi cari nu se armonizeaz Cu regulameitele, me-
tode care nu se armonizeag intre ele, schimedri con-
1) Conferinii iinuti la ,,Tinerimea Romini" in ziva de 9 Mai 1935.

www.dacoromanica.ro
204 G. G. ANTONESCU

tinui de programe, de metode, de regulamente de or-


ganizare, $i a$a mai departe.
lata dece am socotit ca este mai folositor pentru
noi, in Intretinerea pe care o vom avea astazi In calitate
de colegi, sa cercetam cateva din acele notiuni princi-
piale, care trebue s conditioneze rezolvarea tuturor
problemelor speciale $i pe care prin urmare trebue
le posedam cu claritate $i precizie.
Care sunt principiile ce vor trebui s condktioneze
examinarea $i vor servi arept punCte de vedere In in-
terpretarea oricarei probleme speciale?
Socotim ca In special dorta asemenea notiurii
cipiale trebuesc bine larnurite $i precizate $i anurne
notiunea de calturd, referindu-ma In speCial la cultura
colara, $i In al doilea rand, notiunea de personalltate.
Sa" cercetam Intaiu notiunea de cultura. Ce Intele-
gem noi cand zicem Ca' $coala este o institutiune de cul-
tura, ca ea trebue.'deci s dea elevilor cultura? Marea
majoritate a oamenilor de $coala, se gndesc la dou
aspecte ale notiunei de cultura: culturii generalif pe de
parte, cultard profesionalei pe de alta parte.
Cultura generala ar insemna transmiterea
no$tri a celor mai importante produse ale spiritului o-
imenesc in general $i ale celui national In speCial, luate
aceste produse din toate ramurile mari ale culturii, a$a
spre exernplu $i din domeniul $tiintelor pozitive $i din
domeniul literaturii $i din domeniul filosofic, artistic
$i a$a mai departe. Aceasta ar constitui prin urmare
cultura generala; In sensul acesta se zice c liceul este
$coala de cultura generala.
Cultura profesionald ar fi constituita in aceast
conceptiune din cuno$tintele i dexteritatile, pe care
trebue sa le transmitem unor anumite categorii de e-
levi, in vederea exercitrii unei profesiuni. A$a fiind,
aceste tlemente de cultura profesionala vor varia dela
$coala la alta, dupa natura $colii i dupa profesiunea
pentru care pregate$te fiecare $coala.
Nu vom afirma ca aceasta conceptie este falsa,

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 205

vom zice numai a este unilaterala. Aceast conceptie,


car! se reel% in ceeace priveste cultura numai la cul-
tura generala si la cultura profesionala, ar putea sa
capete o caracterizare, prin termenul de cultura infor-
mativa, adica noi dam elevilor nostri informatiftni, in
primul caz asupra produselor culturii omenesti i in al
doilea caz asupra cunosiintelor necesare unei profe-
siuni.
Alturi de aceast culturd informativd, trebue
mai mentionam un al doilea aspect pe care poale
trebue ja cultura scolara, un aspect care este mult
mai important decat cel informativ si anume: acela care
considera cd prin materialul cultural noi trebue sa. avem
In primul rand in vedere de a forma spiritul elevului
nostru, sa-i desavarsim ceeace el aduce cu sine dela
natura, prin aptitudini naturale, sau, cu o formula
scurtd, actualizam potentialul psihic.
AceaSh a doua conceptiune a culturii, care pune
mai presus de informarea elevului In domeniul ctilturii
generale, formarea spiritului sau, de aceea ea a'fost
numita i cultura formativa. are cloud caracteristici
importante.
Mai intaiu, aceasta conceptiune de cultura are un
caracter individualist. Inteadevar, nu pdti avea preten-
tiunea sA formezi spiritul unui elev al carui suflet nu-1
cunosti. $i cum sufletele elevilor nostri variazdela caz
la caz noi trebue sA cunoastem individualitatea fiecaruia
dintre ei. Prin urmare, cultura in sensul acesta de Tor-
mare spirituala, fara cunoasterea individualitatii, nu
este posibila.
A doua caracteristica esentiala-a acestei conceptiuni
este a printr'o asemenea cultura, care tinde in prirnul
rand sa. desavarseasca ceeace elevul aduce dela natura,
provocam spiritul elevului nostru la creatiune. Prin
urm are eiementul creator este a doua caracterisfica e-
sentiald a acestei conceptii.
De ce zic cA prin aceasta cultura provocam la crea-
tie? Pentruca tendinta spre activitatea, creatoare este

www.dacoromanica.ro
206 G. G. ANTONESCU

inascuta sufletului omenesc, si nu numai adultilor


oamenilor mari, ci dela copilul din grdina de copii
mici i Oita la studentul care face lucrari personale in-
tr'un seminar universitar, pretutindeni vedem mani-
festandu-se aceasta tendint spre activitatea creatoare.
Nimic nu satisface nici pe elevul mititel dela.gradinita
de copii, nici pe elevul de curs secundar, nici pe stu-
dentul dela universitate, cleat dacd-i da posibilitatea
sa-si matfifeste aceasta cerinta." flaturala catre activita-
tea creatoare. Prin urmare, daca vrei s formezi su-
flete, trebue s ii seama de aceastd tendinta funda-
mental.
In al doilea rand, in afard de memorie, care eite
o functiune de conservare si de reproducere, mai avem
o serie de alte functiuni sufletesti, care, min natura
lor, tind spre creatfune. N'am cleat sa citez una singura,
imaginatia, in oarecare masur mai restrnsa am
putea cita $i judecata logica. Ei bine, dacd vreau sa
desvolt i aceste functiuni sufletesti, nu numai memo-
ria, atunci va trebui sA ajut i indemn pe elev la mani-
festari creatoare.
Asa dar elementele esentiale ale culturii formative
sunt: individualismul si creatia.
Este curios dece aceasta a doua conceptie a cul-
turii a fost a-tat de neglijata in invatamantul nostru
as indrazni sai spun, in special in inva"tamantul secun-
dar. Se pare ca in invatdmantul primar si la gradinile
de copii, s'a tinut seama si de aceast cultura care for-
meaz spiritul, nu numai de cultura informativa. De
asemenea, in invatamantul universitar, In timpul din
urma seminariile au luat o desvoltare destul de mare,
ca si laboratoriile si clinicile, Meat se da putinta stu-
identilor consliinciosi sa creeze, sa faca lucrar perso-
nale. In invatmantul secundar insa, am ea'sit multi
profesori distinsi oameni de stiinta cari ml-au
facut impresia ca n'au inteles problema aceasia $i
pun accentul numai asupra culturii informative. Scoala,
zic ei, trebue sA dea cunostinte i atata tot; resiul pii-
veste familia si societatea.
www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 207

M surprinde o asemenea interpretare a culturii


$colare, cu atAt mai mult cu cat dacd ne-am referi la
felul cum este interpretatd notiunea de cultur asTzi
de exponentii cei mai de seamg ai culturii omene$ti,
am vedea cg, de$i sunt diferente foarte numeroase
intre diversele conceptiuni asupra notiunii de cultura;
sunt cateva note comune tuturor conceptiunilor mai
importante asupra notiunii de culturg. Inteadevar, toti
admit ca prin cultura nu trebue s'a" transmitem num-a1
un material informativ celor cgrora vrem s'a" le facem
o cultura, ci trebue sA le perfectam ceeace posedg ei
dela natura in mod individual, $i sa le stimulgm crea-
tiunea.
Su-mi dati voe s'a" v citez in aceastg privinta, o
analogie care clarificd perfect notiunea, cu privire la
aceasta interpretare a culturii la oamenii de cultura In
general. Am e$it acum din domeniul colar $i ne refe-
rim mai cu seana la cultura masslor populare, despre
care se vorbe$te mereu in ultima vreme.
S'a facut uringtoarea analog-le: materialul cultural,
zic cei cari interpreteaza astgzi notiunea de ctilturg,
trebue sa serveascg pentru creatiune a$a cum serve*
samnta pusa in pamnt. Pentruce pui sgmnta in pa-
mant? Ca sd rodeasca $i s." sporeascd. Natural cg
manta trebue sg fie potrivitg pgmantului in care o pui.
Ce inseamna aceasta? Insemneazg ca inainte de a pune
saminta trebue sA constat care este natura pAmntului.
Ori pgmanfui reprezintg pentru noi sutletul aceluia
caruia vrem sg-i dam cultura, iar sgmnta este, pentru
noi, materialul cultural. Trebue sg alegi prin urmare
materialul cultural in conformitate cu natura sufletului
celui cgruia te adresezi, dupg cum aleg-i samanta in
conformitate cu natura pgmantului in care vrei s'o pui.
Prin urmare cultura trebue sA fie culturg creatoare.
Sgm'anta o pui in pmnt $i creiazd o energie nouil;
tot a$a $i samanta, in sensul cultural, trebue sA aibd
un caracter individualist, pentrucl ea trebue sg fie
aleasa a$a Inca sa conving palmntului in care o pui,
adica sufletului cruia te adresezi.

www.dacoromanica.ro
208 G. G. ANTONESCU

Veti gsi i aceast conceptiune notele pe care


1e-ati glsit $1 dincoIo i anume. nota de individualism
i nbta de creatiune.
In aceat analogie s'a comparat Amnta pe care
o punem In pmnt cu graul pe care-1 punem In ham-
bar. Graul pus inteun hambar este un depozit mort,
nu creiazg nimic, pe CAVA vreme sAmnta pu` In p-
mint creiaz.
Tot a$a i In domeniul cultural 'dac te adresezi
numai memoriei elevului i o incarci cu material infor-
mativ, cu depozite -de cuno$tinte care sunt Teproduse
apoi la examene i mai cu seam la examenul de ba-
calaureat, nu este acela lucru ca atunci cnd dai ele-
vului smnta creatoare, care urmeaz" O.' se reprodua
s creeze.
Un mare pedagog al nostru care a inteles ideia
aceasta de cultur, stimanta care stimuleaz4 i crefaf,
a fost Haret. Mai ales in ceeace privete invtmntul
secundar, dv. cunoateti conceptia pe Fare o avea'Haret
despre acest invTmnt i despre examenele din Inva-
tmntul secundar. Examenului de ibsolvire al liceului
el ii zicea examen de absolvire pentru controlarea ma-
turittii intelectuale i puterii de sintezA a elevuhii".
Asfzi am revenit la examenele de bacalaureat care
controleazA informatiunile i nu formatiunea spiritual"
a elevului. Din cele ce am spus noi, nu contestlm im-
portanta culturii informative; cerem insa tot deodat
ca materialul informativ s fie pus in serviciul actuali-
irii potentialului psihic al elevului.
Si atunci ne apropiem de conceptiunea modern a
coalei active. A face coal ktiv" inseamnd a provoca
elevul la activitate creiatoare. Va s zia In conceptiu-
nea aceasta a culturii ajungem la principii i la ten:-
dinte care in coala noastr au fost destul de bine rele-
vate In teorie i uneori chiar si in dispozitiunile pe
care le-a luat autoritatea $colarA.
Ca s facem $coal activ trebue sa' avem in ve-
dere individul, trebue s cunoatem deci individualita-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 209

tea elevului. Ei bine, dispozitiunea teoretica stiintifi-


ceste exista totusi in practica aplicarea ei lasa mult
de dorit.
A doua notiune, alaturi de cea de cultura, ce im-
bue precizata cand este vorba de a stabili criteriile de
aprecierea problemelor de educatie este notiunea 'de
personalitate.
Cand vorbim de telul ultim catre care trebue sa
tindA cultura, ca si orisice masurA educativa, noi zicem:
sa formeze personalitati. Desigur, nu este o gresala,
scoala trebue sA netezeascA drumul spre formarea per-
sonafitatii elevului. Dar ce intelegem prin personali-
tate?
$i aci vom gAsi interpretari variate ale notiunei de
personalitate asa cum am gasit si Cu privire la notiunea
de cultura. Imi voiu permite sa' relevez douA dintre in-
terpretArile date notiunii de personalitate, care surit cle
mai importante si cele mai frecvente. Am A. vA atrag
atentiunea dela inceput ca si aci, ca i la notiunea de
cultural, nu voiu considera cele dou conceptiuni ca
opuse, excluzandu-se una pe alta, ci ca putand fi ar-
monizate. Dupai cum am putut armoniza conceptiunea
culturii informative cu conceptiunea culturii formative,
creatoare, tot asa vom putea armoniza si cele dota
tonceptiuni asupra personalitatii, pe cart voiu incerca
sA vi le lamuresc acum.
0 prima conceptiune, asupra personalitatii care
este foarte strans legata de conceptiunea ctilturii crea-
toare, sustine ca personalitate este omul creator de va-
lori culturale.
FarA indoiala ca nu putem contesta cd omul care
craazd valori culturale egte o personalitate. In sensul
acesta oamenii de scoala care adopta acest punct de
vedere asupra notiunii de personalitate, cautd evident
sg intrebuinteze in scoala toate mijloacele oferite de
scoala activa pentru a provoca pe elev si a-1 deprinde
Cu. aceasta creare de valori culturale. Lucrarile perso-
nle pe care le dam elevilor nostri si de care am voibit
Educatie i Culturi. 14

www.dacoromanica.ro
210 G. G. ANTONESCU

mai sus, sunt mijloace foarte bune in aceast di-


rectiune.
De altfel, reprezentantii acestei conceptiuni a per-
sonafitatii insista foarte mult asupra rolului artei in
educatie. O micg lamurire ne va face sa intelegem dece.
In Germania, spre exemplu, a fost un curent foarte
puternic care dainuie0e in parte i astazi, pentru edu-
catia prin artg. Pentruce? Pentrucg arta deslntuie mai
mult fortele creatoare ale spiritului individual deck
tiinta. Nu vrem sg spunem ca tiinta nu da prilej de
creatiune spirituala; desigur a da. Toate ipotezele im-
portante cari au dus la marile descoperiri tiintifice,
sunt creatiuni spirituale. Stiinta insg impune o anumita
limitg spiritului creator. In tiinta trebue sa am acea
rezerva in momentul creatiunii, rezervg care se chiamd
obiectivitatea tiintifica. Nu-mi este permis adica
manifest tot ceeace gandesc eu, ci trebue sg-mi stavilesc
sa-mi limitez putin cerintele mele subiective pentru
a fine seamg de natura obiectului pe care-1 sludiez.
Naturalistul care studiazg o fiinta sau un fenomen
din natura, trebue sA caute s" patrunda cat mai obiectiv
natura aceitei fiinte sau acestui fenomen, fAr sa se
lase influentat de cerintele lui subiective. Aceasta se
chiama obiectivitate tiintifica. In tiinta' suntem deci
ingrditi In ce privete creatiunea splrituala.
Arta nu pune nici o limita in aceastal pfivinta. In
artO, cel care creiazg da deplina libertate imaginatiei
sale creatoare.
Nu putem sa confestam valoarea acestei concep-
tiuni asupra personalitatii. Cred cA ati inteles dece.
Din mometit ce afunci cnd am examinat conceptiunile
relative la cultura, am subliniat acea cultur care se a-
aapteazg individualitfii elevaui, i provoaa la crealie,
desigur ca i aci nu putem sa nu subliniem o concep-
tiune care pune accentul asupra creerii de valori cultu-
rale. Intre Foala activg i aceastg conceptiune asura
personalitkii este cea mai stransa legatura. Dar i aci
voiu face rezervele, pe care le-am facia dincolo, la
notiunea de culturg.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 211

Mai intiiu, atunci cnd se vorbe0e de formarea


personaliatii prin educatiune, trebue s avem In ve-
dere chi una este a admite aceast personalitate crea-
toare de valori culturale, i alta este s zic c acesta
este singurul aspect al personalittii.
Exist un al doilea aspect al personalittilor, nuilt
mai important din punct de vedere pedagogic i care
trebue supraordonat notiunii de personalitate creatoare
de valori. Vom vedea c aceast a doua conceptiune a-
supra personalittii, ne d cheia pentru rezolvarea ce-
lor mai importante probleme de educatie moral, reh-
gioas i national. Este vorba de personalitatea mo-
ral.
Nimeni nu poate s conteste c" latura cea mai va-
loroas a fiintei omeneti este comtiinta morald. Insu-
*ea care ne separ calitativ de toate celelalte animale
inferioare notf, este conOinta moral; celelalte Insu-
iri ale noastre ne sepal-A numai gradual, nu calitativ.
Inteligent ca i simt estetic in oarecare msur au
animalele. Con#iinta moral Ing este specifia oam-e-
milor. Si atunci, nu poti sa treci cu vederea acea con-
ceptiune asupra personaliatii care pune accentul asu-
pra elementului moral, i care se nume$te personali-
tate morald.
Consider a personalitate moral incepe omul s
devin din momentul In care se transiorm pe sine
insui, adic ii transform propria sa individualitate
natural, conform unor valori ideale pe care i le 'die-
teaz5 propra lu contiint. Omul cu personilitate mo-
ral este omul care dup ce s'a cunoscut pe sine, a
cAutat sl dea seama perfect de ce este el dela natur
ca individualitate. Dupce a acceptat In mod liber, cu
comtiinta liber, anumite valori, In special valori mo-
rale i valori etice, omul incepe s se critice pe sine in-
sui prin prisma acelor valori morale. Deci, dup auto-
cunoa#ere incepe autocritica i tlup ce omul s'a criti-
cat in acest fe!, el incepe s1 se transforme pe sine h-
sui acele comandamente morale. A5 iice deci a

www.dacoromanica.ro
212 G. G. ANTONESCU

personalitatea moral este creatia de sine prin prisma


comandamentelor sale morale.
Cea mai frumoas creatiune, mai presus de va-
lorile culturale pe care omul le poate crela, este crea-
tiunea de sine Insusi, Omul care s'a refAcut stineteste
prin prisma acestor comandamente morale este o per-
sonalitate moral. S te cunosti, s" te critici i ss te
transformi prin prisma comandamentelor morale ad-
mise de tine, iat conditiile personalittii morale.
SA ne oprim putin asupra conceptiei personalittii
morale ca s" vedem ce consecinte importante putem
trage din aceast conceptie, cum ziceam nu numai pen-
tru &lucatia moral aceasta se intelege dela sine
dar si pentru educatia religioas i national*.
Notele, caracteristice ,personalitlii morale sunt:
libertatea, caracterul i disciplina morald.
Personalitatea moral presupune libertate, asa cum
se mai zice In etic, autonomic. Un f apt nu poite fi a-
preciat din punct de vedere moral notati bine, nu
legal cleat clack' acel care 1-a fptuit a fost liber.
Numai daa sunt liber s-mi aleg normele de condu-
cere si clack' In mod liber m conform comandamen-
telor-constiintei mele, numai atunci faptele mele Pot fi
apreciate din punct de- vedere moral. Aceasta nu Th-
seamn c normele nu-mi pot fi date din Erfar. De-
sigur, normele Imi pot fi date de morala laic, sau de
morala .religioas, dar trebue mai intaiu ca eu s le
accept In mod liber, din proprie convingere si numai
dupd ce o fapt a fost conform" cu aceste norme, ea
va avea caracterul de fapt moral. Va s zicA, auto-
nomia este prima conditiune esentiall a personalittii,
morale.
A doua conditiune a personalittii morale as de-
inumi-o caracterul. Noi vorbim mereu de caracter In
domeniul acesta al activittii omenesti. Dar ce este ca-
racterul? Se Intelege prin caracter consecventa, si a-
nume o consecventd Inteun dublu sens: mai Intaiu o
consecvent In ceeace priveste raportul dintre convin-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE CULTURA 213

gerile si faptele mele sa nu spun una si fac alta.


Este vorba aci de un raport constient de consecvedta
intre principii sau convingeri, Si fapte.
In al doilea rnd caracterul presupune consecventl
In ceeace priveste convingerile nsi, i aci insist In
deosebi pentruca In vie* noastra sociala lipseste
foarte mult aceasta consecventa. SA n'ai astazi o con-
vingere, maim alta si poimaine alta, dupa interesile
tale materiale, ci sa." fii consecvent In ceeace priveste
convingerile tale. Ginditi-va la politica noaStra i ras-
pundeti clack' in aceasta privinta exista la noi o consec-
yenta in ceeace priveste convingerile.
A treia conditittne a personalitatii morale, care ne
duce la problemele mari despre cari vorbeam adineauri,
este ceeace a denumi disciplina moralli. In ce con-
sista aceasta disciplina? Daca este vorba ca in activi-
tatea noastra, sa ne conformara unor comandamente
dictate de constiinta noastra, va Intreb pe dv., referin-
du-va la propria dv. experienta: putem noi s'A ne con-
formam comatidamentelor constiintei noastre fara sa
luptam In contra tentatiunilor? Poti s'A fii moral in
sensul de a te conforma celor pe care ti le dicteaza con-
stiinta ta, fara sa ai de luptat cu tentatiunile?
Cand zic tentatiuni, ma gAndesc la doted feluri de
tentatiuni: sunt unele cari vin din lumea inconjuratoare,
sunt altele care vin dela propriul animal din noi, dela
simturile noastre, dela pornirile noastre instinctive. Ori,
nu vei putea SA" faci SA triumfe comandamentele con-
stiintei pe care in mod liber le-ai admis, decAt dad. ai
putut sA invingi ispitele. Altfel, se IntAmpla cum spu-
neau latinii: Video meliora proboque, sed deteriora
sequor", vdd binele, ma apropii de el, dar aleg raul,
pentrua nu pot s'A rezist tentatiunilor.
Prin urmare, daca vrem sa realizam aceasta disci-
plina morala, trebue sa Intarim In suiletul elevilor no-
stri aceasta putere de rezistenta la tentatiuni. Aci vreau
sa fac o mica paranteza Inainte de a trece la concluziu-
nile de care vorbeam.

www.dacoromanica.ro
214 G. G. ANTONESCU

In timpul din urma, mai ales dupa intamplarile


triste care s'au produs in unele scoli secundare dela nok,
asasinate, furturi, comise de catre copiii de scoila, au-
toritatea scolara a inteles in sfarsit s procedeze la a-
numite m'suri. lata de ce natura a fost majoritatea a-
cestor msuri. S'a zis: Elevii nostri ajung la asemenea
fapte pentruca sunt prea mult supusi tentatiunilor "din
afara. Si atunci, care a fost concluziunea autoritatii sco-
fare? Alta cleat aceea pe care o enuntam noi. Autorita-
tea scolara a spus: daca elevii sunt supusi tentatiuni-
lor, cum ar fi, spre exemplu, lecturi periculoase,
filme cinematografice nepotrivite, reprezentatiuni 'tea-
trale care nu convin sufletelor copiiIor, masura cea
mai simpla este de ordin politienesc i anume: se iau
masuri ca aceste scrieri periculoase sa nu intre in mana
elevilor, elevii sa fie opriti de a frecventa reprezenta-
tiile cinematografice i teatrale, etc.
Socotim c aceastd msurd de suprimarea tenta-
tiunilor nu poate sa fie buna cleat atund cnd tenta-
tiunile acestea devin inteadevar prea periculoase, cum
se intampla de exemplu In domeniul fizic In cazul unei
epidemii, and cauti s omori microbii. In generl insa
nu vom putea feri pe elevii din scoala sau din afaia de
Koala' de tentatiuni. $i attmci cea mai 'mina masur ar
fi sa intrim puterea de rezistenta fat de tentatiuni a
el evilor.
Sg-mi dati voe ca in aceasta privinta sa fac o ana-
logic cu ceeace se intampla In domeniul medicinei. Ge
ati zice dv. de un medic care ar recomanda numai anti-
sepsie i asepsie, adica numai mijloace de inlaturarea
microbilor? Bune sunt si acelea, dar sunt ele suficiente?
Pot sa feresc pe cineva sa primeasca in orgahismul lui
microbi? Desigur c nu, fiinda aerul pe care-1 respira
cineva, apa pe care o bea el, are microbi. Va sa zica
medicul este in imposibilitate s fereasca pe un individ
sa primeasca microbi in organismul lui. $i atunci, care
este rolul lui ce1 mai potrivit, daca nu actla de a intri
organismul fizic al individului incat el ga poata rezista
atacului microbilor?

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 215

Tot asa $i in viata social a si morala, esentialul nu


este sa feresc pe elevi de tentatiuni ci s intaresc ener-
gia morald a elevilor in asa fel, ca ei s poata rezista
acestora.
Intrebarea care se pune acum si care ne va duce
deadreptul la o problema esentiala in educatia morala,
religioasa si nationald, este urmatoarea: Cum se pote
creia la elev aceasta disciplina morala, cum se poate
intari aceasta putere de rezistentd la tentatiuni, fie ca
tentatiunile ar veni din afara, fie el ar veni dela pro-
priile sale simturi? In aceaSt privinta exista un mijloc
pe care-1 numim exercitild de vointti. Daca elevul meu a
capatat anumite convingeri morale si aci nu admitem
costrangerea pentruca atunci lezam principiul de auto-
nomie, de care vorbeam adineauri, II pun sa se exercite
In directia acestor convingeri.
Ti-am dat anumite norme acceptate In mckl liber
de constiinta ta, incearca s te conformezi acestor
norme rezistand la tentatiuni si noleaza In carnetul tau
personal de cateori ai reusit sa rezisti la tentatiuni
de citeori ai cazut victima. Aceasta numim noi exercitiul
de vointd.
S'a pus intrebarea: Pe ce ne bazam noi cand spe-
ram ca elevul nostru va face acest efort moral de a se
invinge pe sine? Exista o insusire superioara a sufletu-
lui omenesc, pe care nimeni, daca este de bunk' credintd,
nu poate s'o conteste; exista o insusire pe care o gasim
la once om normal inteo masura mai mare sau mai
mica si pe care as numi-o eroism moral.
Eroismul moral este puterea pe care o avem fiecare
dintre noi de a ne Invinge pe noi insine. Puterea de a
se invinge pe sine este iarasi o putere specifica omului.
Evident c acest eroism, aceasta" putere de a se invinge
pe sine nu se manifesta totdeauna numai In fapte u-
riase, numai in acte mar*. Daca am urniri faptele
marunte din vieata de toate zilele a elevilor nostri, am
gasi exemple numeroase in care ei sa-si poata mani-
festa acest eroism moral. lata, spre exemPlu, cazul

www.dacoromanica.ro
216 G. G. ANTONESCU

unui ilev care are ocazia sl facA o plimbare sau o ex-


cursie, sd asiste la o demonstratie sportivd, si care
totusi reuseste sA reziste la aceast tentatie, sd renunte
prin urmare la aceast pacere pe care 'i-ar face-o ex-
cursia sau manifestarea sportivd, pentru a rdmne acasi
a-si face o compozitie, un rezumat, sau rezolva o
problemsd care i se cere la scoald si care deci intrd
datoriile lui. Atunci as spune cd un asemenea elev a
ficue un mic act de invingere de sine, un mic act de e-
roism. De asemenea, un elev tare mergnd la scoald si
aylnd asupra lui o modest sum de bani necesard pen-
tru gustarea pe care o ja el In pauza cea mare, intal-
neste un sArac sau un infirm, si renunt la aceast
gustare dnd sracului banii pe cari-i are, s'a invins
pe sine, pentruca sd ascalte de un comandament al
constiintei lui. Tot asa elevul care-si dd economiile lui
pentru a ajuta pe un camarad sdrac ce nu-s1 poate cum-
pra carti din lipsd de bani, sau pe un camarad bolnav
care nu-si poate cumpAra medicamente, este iardsi un
om care a fcut un mic act de eroism, care a inVins o
tentatiune pentru a satisface un comandament -de con-
stiintd.
Dela aceste mici acte de eroism dad pornesti, a-
jungi la actele mari. Si acum vreau sa citez cteva acte
mati de eroism la care se aiunge, pornind dela aceste
inceputuri modeste. Iat spre exempiu in domeniul
stiintific si nu mai vorbim de exemplele edificatoare
din trecut cine din dv. nu-si aminteste de acei oa-
meni de stiint cari au preferat sA fie arsi pe rug, dect
sA renunte la convingerile lor. Acestia au Invins cel
mai puternic instinct, inerent orisicdrui animal, instinc-
tul de conservare de sine, ca s fmnd credin6osi
constiintei lor.
Dar in zilele noastre, cine n'a auzit de acei faimosi
medici radiologi, cari pentru a face un bine omenirii,
p-entru a stabili cum poate fi utilizat radiul pentru vin-
decarea unor boale si in special a cancerului, au admis
sd li se amputeze Intiu un deget dela mind, apoi Maria

www.dacoromanica.ro
EDLICATIE SI CULTURA 217

intreagl: Dei stiau unde vor ajunge, totusi au accep-


tat acest sacrificiu pentru a face un serviciu omenirii.
Acesta este un act de mare eroism.
Iri domeniul credintei religioase ganditi-vd, spre
exemplu, la acei crestini din imperiul roman, car au
fost persecutati pentruca i afirmau credinta lor cre-
stin. Gnditi-va la supliciile la care erau supusi acesti
'crestini cari erau adusi in circuri si dati prada anima-
lelor salbatice. In momentul cand se dadea drumul a-
nimalelor salbatice ca sfasie, ei cadeau in genunchi,
impreunau minile i aduceau un imn de slava lui
Cristos. lata dar un exemplu de eroism din domeniul
religios, pe care ni-1 dau primii crestini.
In sfarsit In domeniul national, soldatul care, cu
fruntea sus si cu flori la ureche se arunca In foc pe
frant, desi stie ca-1 asteapta moartea, face totusi cu
placere acest lucru, pentrucl-1 face pentru neam si
pentru patrie, da iarai o Okla de invingere' a instinc-
tului de conservare si de Invingere de sine.
Si acum, sA trecem la cateva aplicatiuni ale no-
tiuthi de eroism, in legAtura cu personritatea
moral in domeniile vietii religioase si nationale.
In domeniul moral aplicarea s'a facut prin exem-
plebe date; dar tot In exemplele date ga'sim aplicarea
acestei notiuni i in domeniul religios si In domeniul
national.
Domnilor, aci sA mA ierte colegii cari sunt profe-
sor de religie, daca fac o afirmatiune, Insa trebue sA
ascult de comandamentele constiintei mele. Mi se pare
c, daa scoara noastra, in ceeace priveste educatia re-
ligioasa n'a dat rezultatele asteptate, ba din contra pe
alocurea a compromis chiar ideia religioasd, este .pen-
truck' prea am facut invatmant religios informativ,
n'am facut de loc eroism religios. Daca In domeniul
moral ceri individului sa se invinga pe sine pentru a se
conforma unui comandament moral, In domeniul reli-
gios se poate cere elevului sa se conforme unui coman-
dament religios. Daca preotul sau profesorul respectiv

www.dacoromanica.ro
218 G. G. ANTONESCU

1-ar face pe elev s" faci exercitii de voint in directiu-


nea confirmArii la virtutile prescrise de religia cretina,
s'ar realiza mult mai mult decat se rearizea-zd prib dog-
matia sau prin istoria bisericii. Prin urmare este ne-
voe de eroism in directia educatiei relig-ioase, dupA cum
este nevoe de eroism in educatia national.
In ce priveste educatia nationald s'a insistat la noi
Mai mult pe latura informativA, cu prefering la anu-
mite obiecte de invAtdmnt, care au fost denumite o-
biecte cu caracter national si anume, istoria Romaniror,
geografia Romaniei, instructiunea civicA si literatura
romneascl.
Nici in domeniul acesta nu s'a fAcut de ajuns, in-
trucAt, dupI pArerea noasfr, dacd vrem faoem in-
structiune national, trebue s punem la contributie
toate obiectele din invAtImant si -nu numai ,pe acelea
specific nationale. Asa spre exemplu, Stiintele pozitive
ar trebui sA se ocupe in special de fauna si flora Roma-
niei; invAtAmaritul artistic ar trebui ssa" se ocupe de mu-
zica si de arta plastic romneascd, mai presus de cele-
lalte. Prin urmare, se poate face un invAtAmnt natio-
nal aproape la toate obiectele. din invAtAmnt.
Dar in afar de aceasta, educatiunea national tre-
bue sA se facA cultivnd aoel eroism, deprinzand pe
elevi sA se supund comandamentelor constiintei lor.
Deci, ne trebue eroism i in educatia moral i in edu-
catia religioask i in educatia national.
In prima zi de Paste am avut o foarte plAcut sur-
priz, cand in ziarul Universul" am citit un articol al
I. P. S. Sale Patriarhului Miron Cristea, intitulat Pa-
stele Ierarii" i in care VA mArturisesc cA am fost sur-
prins cand am vAzut a era afirmat exact principiul a-
cesta al eroismului in educatia religioas. Dac5 mi s'ar
fi cerut mie s-1 afirm, mie, care de a:Ma vreme sus-
tin acest principiu, cred cd nu 1-as fi putut exprima mai
ciar deck a fcut-o Inalt Prea Sfintitul Patriarh.
Iat eateva rnduri din acest artic61:
0 societate nu se Indreapt cu mAsuri de con-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 219

strAngere exterioard, ci cu indemnuri Iguntrice, care sA


prefac5 adAncurile noastre suf1ete5ti din care isvorAte
fapta. Legile omeneti judecA, osAndesc, dar nu tA-
mAduiesc".
In sfArit, subliniez ultima frazA:
Indreptarea noastrd vine din cercetarea contiintei
i din acea putere pe care ne-a dat-o Dumnezeu de a
ne lupta i a ne birui pe noi in5ine".
Nici nu se putea mai ciar exprimatA ideea eroismu-
lui in domeniul religios: Puterea pe care ne-a dat-o
Dumnezeu de a ne lupta Cu noi in5ine 5i a ne birui pe
noi Inine.
Pentru a incheia aceastd expunere, poate cam bo-
sitoare, pentrucl a cuprins multe notiuni abstracte, volu
pune o ultimA intrebare: Principiile acestea, care dupA
cum vom vedea reprezintA cheia de boltA pentru loate
mAsurile de educatie intelectual, moralA i religioasA,
principiile acestea pot fi ele aplicate de oriicine? A
zice, nu. Pentruca un educator sA poatA cultiva in sufle-
tul elevilor sAi acest eroism, trebue ca el insui sl fi
trait eroismul acesta, fie aCtual, fie potential, adicA el
insu5i s'A fi luptat pentru ceva in vieatd, sA fi urmArit
un ideal pentru care sd fi fkut sacrificii, sau cel putin
s simtA cerinta vie a sufletului lui de a lupta pentru
ceva in vieat.
Un om care n'are nimic sfAnt, un om care n'a lup-
tat pentru un ideal, nu poate fi educatorul care sI cul-
tive acest eroism in sufletul elevilor Ai. Numai ,educa-
torul idealist, care 'Ina odatA, a trAit in propria sa con-
tiintA troismul, poate s arunce scAnteia idealului in
sufletul elevilor sAi.
A doua InsuOre pe care am cere-o educatorului,
chemat sA cultive eroismul In spiritul elevilor lui, este
ceeace am numi generozitatea spiritualA. Nu este sufi-
cient ca un profesor s'A transmitA elevilor sAi cunotinte
din diferite specialitAti, din diferite obiecte de invdtd-
mAnt. Profesorul educator trebue sA dea elevilor sAi
suflet din sufletul lui; sA rupA din sufletul lui i sA le

www.dacoromanica.ro
220 G. G. ANTONESCU

dea. $i aci in s v atrag atentiunea asupra unui fapt


care confirm aceasta cerina. Dacd in domeniul mate-
rial economic, cand vrei s te imbogatesti trebue
econom, In domeniul spiritual, din contra, legea este
diametralmente opus. Cu cat dai mai mtilt elevilor
din sufletul tdu, cu atat iti imbogatesti propriul tau
suflet. Prin urmare, daca vreti sA v imbogatiti sufle-
tele, fiti darnici sufleteste cu elevii dv.
De aceea, voiu incheia conferinta cu urma-
toarea concluziune, i acum m adresez tuturor
dasalilor, si dn invdtamantul primar, si din invata-
mantul secundar si din cel universitar, si subliniez pe
acesta din urma, noi nu trebue s facem numai i in
primul rand stiinta pentru stiinta, ci trebue s'a facem
stiinta pentru idealismul moral creslin si national.

www.dacoromanica.ro
Criza invitfimantului romanesc)
Criza este o notiune, pe care aitzi o intrebuintAm
foarte deseori: toat lumea v' orbeste de criza econo-
mic, de criza moral, de criza agricol si vorbeste si
de criza scolars.
Pe noi, dascAlii, ne intereseaz4 desigur criza sco-
larg si, ca pe toga lumea, si aoea economia
Vreau s fac Ins dela inceput o distinc.tie intre
felul cum se manifest criza economia si cea scolar.
Criza economia are un caracter general, din dou
puncte de vedere: intai, in sensul cl ea cuprinde lumea
intreagl si in al doilea, c are influente asupra tuturor
domeniilor de vieat si activitate omeneasc.
Criza $colarA, din contr, are un carader special:
se refer numai la invtmnt si variaz" dup regiune.
Are uneori repercusiuni asupra vietii culturale a trii, in
.care se produce.
A doua distingie, pe care o facem, este a criza
economia ne este, in foarte mare msura, impus din
afark nota, Rominiei, fr s contestAm importattAa
si a cauzelor interne, care determini criza economicl
dela noi.
Economistii mai ales, stiu foarte bine c" stint mai
numeroase cauzele externe, care determina aceast crizA
economica. Criza invtmntului Ins ne apartine maul
1) Prelegere tinuti la cursurile din August-Sept. 1935, organizate de
Academia Comerciald pentru profesorii secundad.

www.dacoromanica.ro
222 G. G. ANTONESCU

exclusiv, cu atk mai mult, Cu cat, in ultimul timp, con-


ducgtorii invgitdmantului nostru au fost oameni 'de
scoalg, dascOli. Desigur cd aceast crizg scolarA poate
s aib unele tangente cu criza economicA, intruat sunt
anumite conditiuni de funcionare a invdtmantului,
cum ar f i materialul didactic, clddirea, etc., cari de-
pind de criza economia. In ce priveste ins sufletul
scoalei, avem de a face cu o crizd specified' invli(iiinfin-
tului nostru.
Cum se manifest aceast criz? Printr'o stare de
fan* aa cum se manifestO criza 5i in sdnatatea unui
om. Criza aceasta constd, intr'o agitatie caracterizatg,
mai ales, prin foarte dese transformdri, fie in organi-
zarea invAtdmantului, fie In progTamele, fie in meto-
dele lui. Mai mult deck atk, aceste transformAri s'au
succedat in ultimii cinci, sase ani, la intervale foarte
scurte i adeseori au fost in diametral opozitie una cu
alta. Faptul c'd eau succedat rapid si nu eau armonizat
una cu alta, a provocat in mare mOsur starea de agita-
tie a invkgmantului. Fiecare nou conducdtor al scoa-
relor, si este stiut c. in ultimii cinci, sase aril au fost
mai multi, a avut ambitia impunA punctul lui
de vedere.
Vreau s atrag atentia, prin contrast, asupra fe-
lului cum se fceau In trecut aceste modificAri ale InvA-
tAmntului nostru, spre deosebire de felul febril cum
s'au fAcut In timpul din urmA. SA privim cateva deceriii
In trecut $i sA urmArim transformdrile mai importante
ale InvAtAmantului nostru romnesc, ca s vedem cum
s'au fAcut ele $i la ce interval de timp s'auTcut. Cre-
dem cA am putea deosebi trei momente de transformare
importantg.' in invAtAtnantul nostru.
Este legea dela 1864, care, clack' a avut une le
pArti bune, a avut i pArti slabe.
Este dupA acea legea dela 1898 a lui Spiru
Haretl).
1) Vezi: G. G. Antonescu Pedagogia Contemporan& Cap: Sp. Haret,
precum si capitolul ,,Miscarea pedagogia i coala rointtneascA din aceastA
lucrare.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 223

$i, insfArsit, a treia etapA este reprezentaa prin


legea Dr. Angelescu a invAtdmintultti primar dela 1924
si a invAlAmAntului secundar liceal dela 1928, (urnand
ca ultima reformA sA fie completatk acum, pain reor-
ganizarea InvAtamntului profesional).
Socotiti cat interval de timp este dela prima trans-
formare importantA la a doua transformare. Dela 1864
la 1898 sunt 34 ani. Socotiti at este dela 1898 pAnA la
1928: iar 30 ani. Va sA zicA reformatorii au avut
sA constate efectele rele i bune ale legii anterioare,
inainte de a proceda la modificAri. Mai mulfdecit
dacA ne-am da osteneala sA vedem cum s'a ajuns la
acere reforme si tnI reTer la reforma lui Haret dela
1898 si a d-rului Angelescu -din 1924-1928, vom
vedea cA i unul i altul, din cei doi ministri, au adunat
un adevArat sfat compus din profesorii cei mai lumi-
nati, spre a studia toate laturile reformei, care se pro-
punea. Adeseori, ei aveau ate un consilier special pen-
tru latura strict pedagogicA. Astfel Spiru Haret apela
deseori la distinsul pedagog Dimitrescu-Iasi.
Mai departe, nasurile luate de ei erau vaiabile nu
numai pentru prezent, cci reformatorii tineau seaml
de cerintele viitoare si prevedeau aceste oerinte.
Dad, inainte de a trece la chestiunile de fapt, ne-
am intreba principial, cum S'ar putea evita o asemenea
crizA foarte turburAtoare i dAundtoare pentru 'invAtA-
nant, cred cA mijlocul cel mai bun este th introducer-It
spiritul stiintific in once proect de modificare, mai mic
sau mai mare, a invAtAmintului, fie cA este vorba de
structura invsAtAmntului, fie cA este vorba de vieata
scolarA.
Dad m'ati intreba cum caracterizez acest spirit
stiintific, mi-asi permite sA dau dota note caracteristice.
Una de ordin mai mult formal. Este vorba de
forma logicA. Alta de fond stiintific.
Prima, cea referitoare la forma logicA, impune, ca
once alcAtuire nota, In ce priveste invAtAnantul, sA fie
constituia din elemente, cari impreunl sA poaa forma
o Imitate

www.dacoromanica.ro
224 G. G. ANTONESCU

MA refer la ceeace spuneam asupra lui Haret. El


.

a reu$it sA alea0 principiile, a$a luck sA constitue un


tot unitar, o unitate sintetia. Evident c6, pentru a a-
junge la o asemenea unitate, n'a fost suficient ca refor-
matorul, precum i colaboratorii lui, s" cunoased starea
de fapt a Foalei noastre. Pentru aceasta, nu este sufi-
cient nici sA cunoasa numai principiile pedagogice im-
pus.,! de pedagogii timpului nostru; mai 'trebue
ceva. Trebue ca reformatorul s. $tie ciar ce vrea, adicA
sA aiba o conceptie filosofia sau cel putin social a-
supra lumii i asupra vietii. Prin prizma acestei con-
ceptii, care sapAne$te fiinta lui, s" fie f Acut $i ilegerea
principiilor de bazA ale ref ormei i datorite acestei con-
ceptil se va realiza $i unitatea lor. Dau in aceast pri-
vinta dou exemple profund caracteristice din vremea
noastr:
Reforma scolar din Rusia Sovietia $i reforma din
Italia Fascist.
V'ati intrebat dvs.: pentru ce organizarea scdlar
a-tat a .Rusiei, cat a Italiei, au structuri perfect uni-
tare? Pentrua i unii si altii au plecat dela o concep-
tie asupra vietii $i asupra lumii, in special dela o
conceptie socia1 bine precizat i prin prisma a-
cestei conceptii, au fAcut alegerea mijloacelor de edu-
catie $i au avut $i unitatea lor. Sovietele au plecat dela
conceptia marxistd a organizArii sociale $i poate veti fi
auzit cA in Rusia SovieticA, dela grdina de copii
la universitate, toate mAsurile, Call se iau, deservesc
acest ideal al lor. In Italia, s'a petrecut un fenomen
spiritualmente superior celui din Rusia. Si anume, la
inceputul organizArii invdtAmntului fascist, Mussolini
a avut tontributia pretioas a celui mai distins filosof
italian contimporan Gentille, care, de acord cu concep-
tia sociald a lui Mussolini $i pi-in prisma unei inalte
filosofii, a dat o primA organizare $i indrumare invI-
t5mantului in spiritul fascist. 26t$a dar, conceptia lor
sociald a determinat alegerea principiilor $i unita-
tea lor.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 225

A doua conditie pentru respectarea spiritului $tiin-


tific: cea de fond. In ce constA aceasta? In once $tiintA,
deci $i In $tiinta educatiei, e gAsim trei categorii
de date, de rezultatei la care ajung cercetAtorii $fiintei
respective. Se $tie cA oamenii de $tiintA, ca s. ajungd
la descoperiri $i inventiuni, pleacl dela ipoteze. Intr'o
$tiintA, VPM avea o categorie de ipoteze, In care ele-
mentul de speculatie personalA, cu mult contributie
imaginativA, este mai mare, decAt ceeace ne oferA iea-
litatea $i decAt ceeace ne oferA legile $tiintifice
pAnA acum. Sunt ipoteze mai u$oare cu un spirit
$tiintific mai slab. Imi imaginez cA s'ar putea realiza
cutare lucru, dei ceeace mi-a oferit imaginatia mea nu
este in perfect acord cu realitAtile i cu legile $tiintifice.
A doua categorie de ipoteze sunt acelea, care fac anu-
mite presupuneri, pentru inventia sau descoperirea vii-
toare, insA tinAnd seama $i de realitAtile, la care se re-
ferA $i de legile stabilite de $tiintA pAnA in prezent. In-
ventatorul a tinut seama de legile mecanice $i aero-
dinamice stabilite in $tiintA $i de realitA.'tile, care se
gAseau in lumea inconjurAtoare. In sfAuit, gAsim a ,treia
categorie de date. Sunt datele sigure, adicA a acelor
ipoteze, care au fost verificate $i au devenit legi
tifice, prin urmare, adevAruri $tiintifice.
Fat de aceste trei categorii, care trebue sA fie a-
titudinea tioastrA? Este ciar: ne este ingAduit sA negli-
Am prima ckegorie, aceea a ipotezelor u$uratice. E
de dorit sA tinem seam de ipotezele, cari aubaza $tiin-
tificA serioasA, $i nu ne este ingAduit sd nu respeetAm
adevArurile unei $ffinte, care au devenit definitive $i
cari formeazA patrimoniul sigur al unei $tiinte. Aceasta
este situatia in once $tiintA, aceasta trebue $a fie situa-'
tia $i In domeniul $tiintef educatia Nu este ingAduit
nici unui reformator, in materie $colarA, $i nici unni
pra&ician, profesor, sA nu respecle legile, care au de-
venit sig-ure $i definitive in $tiinta educatiei. Dar, se
va zice, existA asemenea adevAruri? Da! .1mi voiu
permite sA dau cAteva exemple, cari cred c`A. nu pot fi
Educatie i Cultura. 15

www.dacoromanica.ro
226 G. G. ANTONESCU

contestate $i dupa aceea voiu trece la aplicari din vieata


Vorbeam in educatie de formarea psihicg, $i in
parte $i fizica a fiintei noastre, va.sa zica de formarea
psihofizicg a unei fiinte omene$ti. Aceasta opera de
formatiune psihofizica ce insu$iri presupune la fiinta pe
care vrem s'o formarn? Presupune ceeace cred ca am
putea denumi cu un termen adecuat, plasticitatea. Fiinta
organica, nu numai cea omenease cl i ansimalele.$i
plantele au insu$irea de a accepta anumite transfor-
marl din afar. Daca nu ar exista aceasta plasticitate,
adica posibilitatea de transformare prin influente din
afarg, atunci educatia ar fi imposibila, nu am putea '"
formarn o fling suflete$te sau fizice$te. Cand vorbim
de plasticitate i aci este punctul principal trebue
sA facem insg deosebirea intre plasticitatea materiei
lipsita de vie*" i plasticitatea substantei organice.
Materia moarta prime$te once forma din ifara. Din-
tr'o bucata de marmora, daca am instrumeritele nece-
sare, p-ot sA fac once vreau, once pldsmue$te imagina-
tia mea. Substanta organica psihofizicg, cum este o
fiintg vegetar sau animald, are o plasticitate
Ea pnme$te transformari, ins in anumite limite im-
puse de conaitiuni interne ale organismului.
De aceea, spre exemplu, un gradinar $tie c poate
sa aduca unele transformar plantei, pe care o ingri-
je$te, ba poate s-i dea $i unele insu$iri noi. Altoirea
poate da insu$iri noi. Dar g,radinarul $tie ca nu poate
face once i-ar trece prin _gand, din sarnnta. Masurile,
pe care le ja el, sunt valabile dacg ele se siibordoneaz
unor conditiuni interne impuse de organism. lath' un
adevar biologic, valabil $i din punct *de vedere psihic,
care nu poate fi contestat de nimeni. S'atunci i msu-
rile educatiei trebue sA tina seama de con-ditiunile in-
terne psihice $i fizice ale celui ce educam. Prin urmare,
educatia, oricare ar fi reformatorul, care organizeaza,
trebue sA aiba un caracter organicist in sensul respec-
tarii conditiunilor interne. Dar acestea variaza, nu nu-
mai dela o speta la alta, ci i la indivizii aceleia$i spete.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE $1 CULTURA 227

Cu at ne ridicAm mai sus pe unja ascendentA a


fiintelor organice, cu atAt deosebirile dintre indivizii
aceleiai spete devin mai mari. Conclitiunile organice
variazA deci in cadrul aceleiai spete dela individ la
individ. Prin urmare, va trebui s'A tinem seama -de in-
dividualitatea /leant' elev. Si, in sfArit, a treia con-
statare, este cl substanta ace-asta organia ii manifestO
calitatea ei de fiintA vieSuitoare in sensul, a la once
impresie primal din afar rspunde printr'o expresie,
la once actiune din afarA, printeo reactiune. Caracte-
ristica .vietii, in general, este aceastA reactiune la ac-
tiune, acest rAspuns prin expresie la impresia din afar.
De acolo incepe vieata. Unde nu este reactiune i
presie nu este vieat.
Ce invAtAmnt tragem din aceast lege tiintificd
neconiestatd? CA pe lngO impresiiIe, pe ca're le frans-
mitem elevilor notri, fie intuitii, idei, sau impresii
estetice, trebue st cliim ocazii elevilor sit- se ma,nifeste
prin expresie, prin activitate, prin reactiune propree,
(coala activd). Concluzia tiintificA necontestatA i ne-
contestabil, la care ajungem, este cA once educatie va
trebui s'A tinA seama de conditiunile interne organice,
de individualitate, sd fie deci organicisid, individualistd
i activisid.
latA cAteva din legile definitiv stabilite pe baz de
cerciari biologice i psThologice, care nu ma pot fi
inlOturate. Cine mai incearcA sA' fac educatie fdrd sA
tind seama de aceste legi, acela face o oper aunAtoare
rnvAtmntului.
Odat acest exemplu dat, sA revenim la stuatia
scoalei noastre. Nu uitati, vA rog, cA avem conditiuni de
form si de fond, car trebuesc respectate si in practica
scolari si In reformele scolare. Dela Inceput, ca un
omagiu adus unora dintre reformatorii no,stri, trebue
s" recunosc, cA sunt reforme in Invltmantul nostru
de dups rAzboi, reforme mari, cari respect conditiungle
de formA si o mare parte din conditiunile de fond.
Totusi, reformele acestea n'au dat rezultatul dorit. In

www.dacoromanica.ro
228 G. G. ANTONESCU

cadrul acestora, mentionez reformele dn 1924 si 1928.


VA voiu arAta indata din ce cauze. N'au dat Inca rezul-
tatele asteptate, pentrucA executanti acestor reforme, fie
adminstratia scolarA, care este chemata sa le aplice,
fie profesorii, cari sunt clemati sa e dea eata, nu
le-au inteles totdeauna, nu le-au aplica t In spiritul, in
care ele au fost construite de furitorii lor.
Am sA dau cloud exemple: unul de nereusita unei
reforme, pentruc n'au fost respectate conditiunile de
fond nu la fauritori ci la executanti. Este cazul
Cu legea dela 1928 a invatAmantului secundar. VA a-
duceti aminte cand se lucra la aceastA lege, cate lupte
ne-au trebuit la unii dintre colaboratori, ca sa introdu-
cem cateva principii mari, ale pedagogiei contemporane
In construirea acestei legi. In ce ma priveste, am luptat
In special pentru principiul individualizarii si educatiei
morale, f'cute asa cum cere pedagogia modern si am
obtinut ca legea sa impuna o fisA psihologicA asupra
vietei sufletesti si fizice a elevului. Si tot in aceast lege
s'a prevAzut trei ore de educatie pe saptAmana, insA
cu dascali speciali, cari sa stie ce sa faca cu aceste trei
ore, nu cu dascli cari nu stiu ce sa fad nki cu o din-
gur" oil! In ce priveste studiul individualitAtii, el a
limas multA vreme literA moartd. S'au facut unele in-
cercAri cu o fise a Institutului Pedagogic, In invta-
mantut normal. In secundar, comercial s primar nu
s'a facut aproape nimic. Astazi se reincepe miscarea
aceasta. *Iat deci un exemplu de principiu, pe care
reformatorul admisese, dar executantul nu 1-a pus
In aplicare. Aceasta in ce priveste fondo/. VA voiu da
si un exemplu de formil. Legea invatamantului primar
din 1924 respeda pe deplin, pirzcipiu1 oniintii orgailice
a invtiimlintului, aclica legatura sIransA intre principille
conducitoare, asa In cat invAtamantul sA fie un tot or-
ganic. Spuneam In prelegerea anterioara, c daca InvA-
45mantul prezintA o asemenea unitate este posibila li-
bera circulatie a valorilor. Elevul se poate mica In
cadrul invatamantului fara stanienire, dupa aptitudini.

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 229

Este adevArat c legea aceasta dela 1924 se prezintA


In conditiuni superioare, in cat In Germania, tara pe-
dagogiei, legea itivAtdmantului nostru primar a fost
apreciatd lucru foarte mAg,ulitor pentru noi ca
una din cele mai bune.
Va sl zic fAuritorul acestei legi trebuia sd fie bu-
curos c. a iesit legea bunk' si sA lupte pentru aplica-
rea ei.
Ce s'a intamplat? S'a introdus de curand o setie
de modificAri zice-se mrunte i de aceea -fAuritorul
legii le-a acceptat. Dar aceste modificAri, zise mArunte,
stria unitatea organied a constructiei. O stria. In asa
fel, in cat nu mai poate fi vorba nici de libera circula-
tie a valorilor nici de unitatea organicA a InvgAmantu-
lui. Nici n'a observat bine autorul legii, cd au intervenit
alti factori ai invAtmantului si au carpit pe ici pe colo
si au inlocuit cate o pie* fled sA-si dea seama CA
distrug spiritul unitar al constructiei. SA-mi dati voe,
s fac o analogie in domeniul artei. Avem, spre exem-
plu, constructii artistice, cari au rAmas celebre inteun
anume stil. Spre exemplu: Biserica San Marco din Ve-
netia este in stil bizantin, Notre Dame dela Paris si
Domul din Colonia sunt in stil gotic. $titi cA in stilul
bizzntin turnurile si turnuletele sunt rotunde, iar in
stilul gotic sunt ascutite. Ia presupuneti ca ar cIdea un
turnulet din acelea dela San Marco din Venetia i s'ar
gAsi cineva, care, in loc inlocuiascd cu un turnulet
bizantin, ar pune unur gotic. Sau dacA dela Domul din
Colonia ar cAdea un turnulet gotic si s'ar apuca s punk'
unul bizantin. Nenorocirea este Ca' de multe ori acesti
carpaci, care intervin, flea' ca reformatorul legii sA cu-
noascA bine intentia, nu 'asteaptd nici sA se ddrame co-
loana, ci vin cu eiocanul Si &drama' un turnulet si pun
altul nepotrivit. Incat, nu trebue sA invinovAtim numai
pe reformatori de aceste crize, ci si pe ace.' mai mititei,
cari executA si cari uneori isi iau rolul de transfor-
matori.
Si acum, a venit momentul sd pun o Intrebare: ce

www.dacoromanica.ro
230 G. G. ANTONESCU

se intmpla daca o asemenea stare de agitkie febrild


a invatam- antului dainue$te mai multa vreme?
Sa-mi dati voie s fac o analogie $i aci, insa nu
din domeniul artei, ci din domeniul medical. Dacd un
bolnav nu da atentie boalei $i trece vremea, va veni mo-
mentul and se vor produce accidente In organismul
acestui bolnav i atunci va reactiona. Se va duce la
medic, va lua masuri, medicamente, etc. A$a se int5m-
pla cu invatamantul, care este in starea aceasta. Nu se
iau masuri astazi, nu se iau masuri mAine, agitatia se
intensifica, raul devine mai mare, incep accidentele,
autorittile se alarmeazd i atunci inoep s ja masuri.
Voiu da cateva exemple; unul din domeniul moral,
altul din domeniul intelectual, altul din domeniul so-
cial, dar toate din vieata $coaki noastre.
In domeniul moral: va spuneam adineauri ca ma-
surile, pentru care am luptat atAt de mult la legea din
1928, s'au adoptat $i cu toate acestea n'au fost apli-
cate. Ori, ce s'a intamplat? Acum un an mi se pare ----
\TA' amintiti de cazul elevilor, cari au asasinat, $i
elevi, in urma, cari au furat, $i de cari se $tie cA par-
tineau unor familii onorabile. Prin urmare, nu putem
s invinovatim numai familia, sa acuzam mediul fami-
liar. Ceea ce va. marturisesc a. m'a impresionat mai
mult cu ocazia acestor crime $colare, a fost in special
afirmatiunea, pe care a facut-o directorul $coalei res-
pective, asupra unor elevi, cari erau de peste $apte ani
In $coala aceasta. Nimeni nu bagase de seama ca au
porniri criminale, adica nu le studiase individualitatea
nimeni nu si-a dat seama de starea br morala. Care
este afirtnatiunea directorului? Era un elev eminent!"
Va sa zicd daca un elev, capatd note bune la stu-
diu, poke sa." fie $i cilminal, este elev bun. Aceasta In-
semneaz5 sA nesocotim cea mai frumoasa $i inaltd in-
su$ire a fiintei omene$ti, acea care deosebe$te pe om
de animal: colutiinta morald, pe care numai la om o
gasim. Si tocmai aceasta este trecuta cu vederea.
Atitudinea aceasta este comoda pentru unii profe-

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 2,31

son, lug este dezastruoas pentru educatia elevilor.


Noi trebue s afirmm cu energie c Intre educatia de
familie $i acea $colar exist o asemnare esentiald:
ambele Imbue sei urmdreascei formarea sufletulai ele-
vilor cu predominarea elemenlalui moral; instructia vine
pe planul al doilea. Va s zicA se produc aceste acci-
dente grave $i numai atunci vine reactiunea. Care a lost
reactiunea? Din primul moment s'au luat msuri de
politie $colar: elevii nu pot s se duc la cinemato-
graf, la teatru, etc. Pe urm, msuri, cari privesc acti-
vitatea intern a $coalei; s'a instituit efectiv f i$a indi-
vidual $i s'a adresat o circular diferitelor organe $co-
lare, In care se cere ca s se insiste mai mult asupra
educatiei morale.
A$a dar, a trebuit s'a" se intample un accident gray,
ca s se produc reactiunea.
Un al doilea exemplu din domeniul intelectual:
Anul trecut s'au fcut ni$te programe ale Invt-
mntului secundar.
Dela inceput, noi cei cari ne ocupm de proble-
mele pedagogice, am propus -dou principii, cari tre-
buia s fie respectate: unul simplificarea programelor
care astzi sunt extrem de Inarcate. Al doilea prin-
cipia, corelatia obiectelor de Invtmnt. Se aprob in.
unanimitate. A Inceput comisiunea lucreze. Se "for-
meaz faimoasele subcomisiuni, pe specialitti. Spe-
ciali$tii ins5 vd $i in amnunte, elemente importante,
$i nu se prea gandesc la sufletul elevilor i atunci In
mod invariabil programele ies, de aci din subcomi-
siuni, Inarcate. Fiecare specialist fine la materia lui
o crede cea mai important.
Ei bine, 'And and poate s mearg aceast con-
tinu5 supraincArcare a programOor? S'a produs ,si aci
reactiunea. Am auzit din gura unor printi, cari sunt $i
ei dascli cari deci inteleg $i ei problema aceasIa
colar $i cari au copii eminenti, calificati printre
cei dintai in $coal, c, de multe ori, ace$tia trebue
lucreze Ong la 1 $i 2 noaplea, ca s-$i poat face lec-

www.dacoromanica.ro
232 G. G. ANTONESCU

tiile. Triumf, izbndesc in $coala, dar cand ajung


intre. in viata sociala, mor fi epuizati de aceas-ta activi-
tate, de acest surmenaj olar. Si ce credeti ca s'a in-
tmplat? Pote $titi din presa zilnica. Au v'enit un nu-
mar de parinti $i au protestat foarte energic la Ministe-
ruI de Instructie Publica. Reactiunea s'a produs, caci
s'a instituit o comisie, careia i s'a cerut simplificarea
progiamelor, adica curmarea raului.
La aceasta comisie am propus un remediupal
acum nu a fost admis $i anume, am propus programe
minimale. SA nu dai profesorului pana in cele mai nici
detalh ceeace are el sa predea elevilor, s indici numai
capitolele principale, care vor fi desvoltate mai mult sau
m'ai putin, mai in adancime sau mai la suprafat, dupa
individualitatea clasei, la care se predd. Este singurul
quilloc de a respecta $1 ideile speciali$tilor $i legile
psihologice.
Un alt exemplu din domeniul social. S'a zis: ce ne
facem cu $omajul intelectual? lath' mii de tineri, earl
bat la portile Universitatii $i, dupa ce termina Univer-
sitatea, nu pot gasi un loc onorabil in vieata sociala.
Ce este de facile M'surile, cari sfau luat deja, le cu-
noa$teti: reducerea numarului de studenti prin con-
cursuri de intrare. 0 a doua masura, care este in
proect $i acea este foarte bun: incurajarealnvataman-
lului practic. Ridicarea nivelului inatamntului practic
$i incurajarea lui. Este reforma invatamntului profe-
sional. care trebue sa Nina in curAnd $i tendinta, pe
care $tim c actualul conducator al $colii o manifest,
ca in viitor sa se dea mai mare desvoltare acestui in-
vatamnt. Aceasta este o masur buna dar nu $tim daca
la aplicarea ei nu se vor ivi anumite greutati.
In ce prive$te prima masura: reducerea nunarului
studentilor, credern ea' este &Ina', dar dupa un criteriu,
pe care l'a$ numi criteriul moralei sociale: cine mun-
ce$te sa fie incurajat, cine nu, sa fie inlaturat din Uni-
versitate. La unele Facultati, pot sa" afirm cu certitu-
dine, a cel putin jumatate din studenti fac dato-

www.dacoromanica.ro
ED'UCATIE $1 CULTURA 233

ria. Totu$i, cei cari nu-si fac datoria, au adeseori legsi-


turi $i reu$esc in vieata social, iar cei muncitori rman
pe planul al doilea! Dreptatea social cere s incura-
)am pe eel, care-0 fac datoria $i sa inlturm pe cei
care nu $i-o fac. In felul acesta, Universitatea va deveni
o $coal a datoriei. Iatd, cteva exemple de manifestri
bolnvicioase $i de reactiunea, care s'a produs fat de
aceste manifestri.
$i acum, pentru ca s inchei, mai am de adugat
dteva cuvinte.
Se pune intrebarea: ce msuri urgente s'ar cere
ca s nu se mai produc asemenea accidente in vieata
$colar?
In ce prive$te administratia $colard, eu propun
eeeace se nume$te centralizarea pedagogicA. Sunt adep-
tul descentralizArii in administratia $colar, pentruci
administratia este conditionat de contingentele locale
de gospoarie $i gospoaria de imprejurArile locale.
Putem mentine i accepta descentralizarea administra-
tiv, dar in ce prive$te indrumarea pedagogicd, aceea
trebue s" aibe un centru ,stiintific la Ministerul de In-
structiune sau aiurea, care sec' stabileasai metodele, pro-
gramul sau s aleagd manualele. $i atunci, conform cu
aceste norme, date pe baz de cercetri $tiintifice, gsa"
se fac .indrumarea invtmntului. Cnd am propus
odat acest lucru s'a spus: libertatea profesorilor,
personalitatea lor..., nu ne atingem!" Mai inti, liber-
tateL profesorilor este limitat de legile pedagogice.
Dup 'cum un medic este liber s fac gre$eli, dar nu-i
este permis s nu cunoasc fiziologia, tot asa unui &s-
eal nu-i este permis s" treaca" peste anumite legi ale
psihologiei $i ale vietii fizice impuse de naturd.
In al doilea find, clack un profesor a descoperit o
metod nou, o prezint acestui centru, care adun cer-
cetrile fcute in cuprinsul trii $i in strlnAtate. El ex-
perimenteaz metodele in cAteva $coli $i, dacd rezulta-
tele sunt bune, le generalizeazA in tot invtmntul.
Dar acest centru ar presupune concursul foarte

www.dacoromanica.ro
234 G. G. ANTONESCU

pretios al organelor de control. Inspectorii nu trebue


fie in primul rand polititi. Astazi, preocuparea de cape-
tenic a inspectorflor este ancheta i cand un profesor
cere definitivarea, atunci se ocupa i de latura cealalta,
secundara pedagogica. Inspectorul ar trebui ga fie
un sfatuitor al profesorilor. Un inspector ar avea un
dubh.1 rol:
Acolo unde simte c profesorii nu sunt suficient
initiati asupra principiilor, pe care le cere acel centru
pedagogic, sa-i initieze. Ce lucru mare sa aduni .pe
profesori la coala sau la inspectoratul regional i
le expui anumite principii? lar acolo uride prdfesorul
intelege principiile, inspectorul sa controleze daca apli-
carea lor se face in bune conditiuni? Aceasta ar fi con-
cursul, care, trebue dea inspectorii. Si, insfarit,
imanualul didactic. Stiti poate c in ce prive#e manua-
lele didactice avem o centrala. Toate manualele trebuesc
sa fie aprobate de Consiliul Permanent. Eu raspund
a nu avem un centru pedagogic, de oarece Consiliul
Permanent este constituit din oameni de tiinta de va-
loare, care ins nu sunt pedagogi specializati. Fiecare
cu specialitatea lui. Si atunci acest Consiliu Permanent
institue comisiuni pe specialitati. Comisiunile pe spe-
cialitgi d referate. Ce se intampla cu acegte referate?
Aceste reTerate vin la Consiliul Permanent. Presupu-
nem c comfsiunea speciala e compusA din specialiti
de seam. Autorul, cruia ii cere comisiunea speciala
anumite transformari in manualul didactic, are dreptul
protesteze i atunci Consiliul Permanent invita pe
cenzori i pe autori sa discute.
Autorul presupunem a.' este specialist in materie,
cenzorii la fe!. Cine judeca? Tocmai cei mai putin in-
dicati. Din doted lucruri unul : sau ai incredere in cei
alei in comisie i atunci nu-i poti pune la discutie cu
autorul; sau *clack' vrei pui la disculie, trebue
pui in fata unui for superior pedagogic, care sa fac cri-
tica. Ce am zice despre un judecator, care nu cunoate
bine legile i vrea s ne judece pe noi?

www.dacoromanica.ro
EDUCATIE SI CULTURA 235

In at $i din acest punct de vedere, unele din ma-


nualele didactice fac dovada de cum nu trebue 11 fie
'un manual didactic. De aceea zic eft' ar trebui ca tot acel
centru pdagogic sA sele6tioneze $i manualele didactice.
In sfArsit, preealirea pro fesorilor. Ar trebuiSA
avem mndria ca toti profesorii, oricare le-ar fi specia-
litatea, sa fie bine orientati asupra principiilor peda-
gogice. Profesorul s tie cum s" fac o fis." indivi-
dual5, cum sd facA educatia morald; s'a" nu fie numai un
distins specialist al materiei, pe care o preda ci i un
bun pedagog. Ina.' o conditiune $i cu aceasta inchei:
cred c mediul, in care stml formafi praesorii no$tri,
trebue s'a" fie un mediu idealist. Sunt ferm convins,
nu poate fi cineva educator dac" nu este idealist. Utili-
tari$tii $i scepticii, cari nu au nimic sfant, nu pot fi e-
ducatori. AdevAratul educator trebue sA fie idealist In
dubltiu sens: intAi, crede in ceva, crede mdcar intr'un
tcomandament al constiintei lui, are un ideal. Si, al
doilea, este qapabil s" facg sacrificii pentruca aceit co-
mandament al propriei sale con$tiinte sl triumfe. Ast-
fel de dascAli ne trebue. Dar atunci cei care formeaza
pe dascAli, trebue sd fie $i ei idealisti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
. .1Ii. .
Pagina
Prefatli .- . . 3
Prefatd la editia doua 5
Prefafd la editia a treia 7

1NTRODUCERE
1. Miqcarea PedagogicA i coala Romftneascl 11

PARTEA I
Principii de reforma fcolard.
1. deja dominanti in diversele reforme qcolare 37
2. CAteva lAmuriri principiale la reforma qcolarii 49
3. Bacalaureatul 59
4. invAtAmAntul secundar qi universitatea 65
5. Examenele de capacitate 75
6. Organizarea studii/or filosofice in scoalele secundare 79

PARTEA II
Individualizarea educatiei.
1. Consideratii asupra principiului individualizArii educatiei 89
2. Educatia dotatilor in slujba neamului 103
3. Om qi profeSionist 107
4. Calitatea invfitAmilntului qi numArul profesorilor Ill
5. Organizarea activit5lii f colarilor 115
6. Problema educatiei morale in liceu 119
7. Intre studenti qi profesori 123

PARTEA III
Problema cultaralizarii.
1. Progresul social prin culturalizare 129
2. Culturalizarea maselor la sate 139

www.dacoromanica.ro
238
Pagina

Cultura la oras 143


UniversitAille libere 147
Universitatea, inviititorul si culturalizarea satelor 151
Rolul scoalei in societatea romineascA de azi 161

PARTEA IV.
Politica calturii.
Ministerul culturii nationale 173
tiinta pedagogici si adminIstratia scolar5. 177
Contraltzarea pedagogicli a invAtiimintului 181
Institutul Pedagogic Ronan 189

PARTEA V.
Criza fcoalei.
Din problemele actuale ale scoalei rominesti 203
Criza invillAmintului romtmesc 221

www.dacoromanica.ro
DE ACELA AUTOR:
Studii asupra filosofiei germane contimporane (epuizat).
Studii asupra educatiei morale si estetice (epuizat).
Pestalozzi si educatia poporului Editia III. Ed. Casei coalelor.
Herbert Spencer si pedagogia utilitarista.! Editia IV. Ed. Casei coalelor.
Baza pedagogica a reorganizarii invilliimntului. Editura ,,Cultura Napo-
nala". 1923 (epuizat).
Din problemele podagogiei moderne. Editia II, 1924 (epuizat).
Un Institut Pedagogic Roman. Bucuresti 1926.
lstoria Pedagogiei: Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne. Editia
II. Editura Ciornei.
Universitatea, Invatatorul si Culturalizarea satelor.Bucuresti 1927 (epuizat).
Psihanaliza si Educatie. Editura Casei Scoalelor.
Pedagogia Generalii.Editura Institului Pedagogic Roman. Bucuresti.
Educatie si Cultura. Editiia 11. Editura Cultura Romineasci".
Educatia morala in scoala romneasca Editura Ciornei.
Organizarea invalamantului, 1933 (in colaborare).

PEDAGOGIA GENERALA.
Cu urmiitorul cuprins:
Introducere: coala care ne trebue.
1. Probleme introductive.
1. Educatie si Pedagogie.
2 Problema educabilitiltii.
Raportul intre teorie si practica pedagogicl.
Valoarea pedagogiei ca stiinti si metodele ei de cercetare.
11. ldealul educatiei intelectuale.
III. Educalia intelectualA.
Af Conditiile psihologice ale tnviltAmintului.
Intuitia.
Atentia si oboseala.
Memoria.
Conditiile objective ale Invitimintului.
1. Concentrarea materiel de inviittErnint.
Modul de transmiterea cunostintelor.
Metodele de trivAtAmAnt.
Aperceptia.
Momentele psihologice In procesul inviltArii.
IV. Educatia morall.
Exercitarea vointei ca organ executiv in actul moral.
Rolul activitAtii practice in formarea caracterului.
lndrumarea moralii a vointei.
Curente contemporane in educatia moral.
V. Educatia esteticA.
In depozit la Cultura Romineascii". Lei 200.

www.dacoromanica.ro
240 -
1STORIA PEDAGOGIEI
Doctrinele fundamentale ale Pedagogiel moderne
Cu urnatorul cuprins :
Introducere: Pedagogia noted fati de pedagogia trecutului.
Factorii culturali determinanti ai doctrinelor pedagogiei moderne.
Filosofia qi pedagogia lui I. Locke.
Filosofia qi pedagogia lui 1. A. Comenius.
1V. J. J. Rousseau, Filontropinismul.
Filosofia si pedagogia lui I. Kant.
Schiller. Educatia estetica In legitura cu cea morala.
Goethe. Idealul sau pedagogic.
Filosofia si pedagogia lui I. H. Pestalozzi, Diesterweg, FrObel.
Filosofia si pedagogia lui Herbert. Urmasii lui Herbert.
Filosofia si pedagogia lui Herbert Spencer.
Editia II, In editura Ciornei.

PEDAGOG1A CONTEMPORANA
Cu urmatorul cuprins:
Introducere: Realitatea scolar si principiile pedagogice.
Partea I. Probleme generale.
Din problemele actuale ale scoalei romanesti.
Cultura generall, profesionala. qi formativa.
coala activa si studiul individualitatii.
Educatia moral si formaren personalititii.
Probleme speciale.
Criza scolara.
Orientarea pedagogici a scoalei romineqti
Organizarea studiilor filosofice In liceu,
Tineretul qi conceptia asupra lumii qi vietii.
Invitatorii care ne trebue.
Rolul educativ al Universitatii.
Spiru Haret ca pedagog.
Partea II. Curentele pedagogiei contemporane.
I. Criterii pentru stabilirea cadrului de principii ale pedagogiei contemporane.
II. Realismul pedagogic.
RealismO individual.
Realismul social.
III. Idealismul pedagogic.
Idealismul individual.
Idealismul social.
Goethe filosof si pedagog.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro