Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • HALL Si IKENBERRY Statul 26 43 PDF

    Încărcat de

    Georgiana Loredana
    103 vizualizări12 pagini

    Titlu original

    HALL-si-IKENBERRY-Statul-26-43-pdf.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    103 vizualizări12 pagini

    HALL Si IKENBERRY Statul 26 43 PDF

    Încărcat de

    Georgiana Loredana

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 12
    CON Prima edi STINTELE SOCIALE in limba romana tie st2 Sa prezinte gmatics, Autorii nea dintre. ntru a identifica a infiuentat fa. O trasitura esential a ® laptul ca él reusesta ba ‘aolalta toate acele tame si dezbatert asupra statu, care pravin din cAmpul wiscipline diferite. Rezuttatulil eenstituia tudiu cara so dovedagte néprafult prin 18 le oferd unel intelegert mal Haturil si functillor statulul JOHN A. HALL este profesor asoeiat de sociologe si studii sociale la Universitatea Harvard 3i Senior lecturer in soelologis la ithampton University. A-semnat The Sociology of Literature (1977), Diagnoses of Our Time (1981), Power and Liberties (1985), States: in History (editor, 1996) Liberalism (1988) :iEuropa and the Riise of Capltalism ( ‘echler si Michael Mann, 1988), G. JOHN IKENBERRY esto Assistant professor in Stiintele politice 4a Princeton University si Tembru al Woodrow Wilson’ School. of international Affairs. Este autorul carl Reasons of State (1988). Carcetarila sala actuale se conc asupra analizari gi ax evolutillar no ente din stera ational Perioads tn care stiinjete soeinte face necesara 0 Penta avea o dimonsiune istori-Ip perce te 8 Seah, Pate oa de see meal sun prea afecieazs nodal in Seas A Seine Polite si stabs ees cae ees ‘stem rea qelafile statu ate Sapte: ebuie 8 dedicim un spaftr eomecter ye SUSE ‘Sess Ts teove soci jG SSRETERDT punter de Aceasta va Tinbogatt rie tcTETTOAE la Fiportant este fap oe cet Nou. Ceen ce ate ary We ees aliza noastié intemeiats i i erp petibilitatea sa privinn imapat fa ade tet ee Oe Yt “jadecam preten itl (eoretes a8 = JHE pretenfile Definires statunat it siatul?. O definitie compusa ar inchudeiceifelemente. In ) deft primal rind, staQ0T este o Grapare Ge TaSTRUpH, seesfen sunT co Huse de personalul apartifaresiatilu Cea mai importanti ins ET ee socreitie. y Fal davea Tine, weese mantis sunt situate in centrul un care de obicei se face referive tori determinat geogra fic r juumele de soclate in mod chicial, statul priveste in Interior spre soctetatea nationals st in exterior spre societMti mai largi printre care tieblle #4-si eroiases drum, eampartamentul su inte ve- une poste i explicat numai prin activitagile din alta regiune. In 3y al treilea ind, statul monopolizearé adoptarea legilor pe valleys Acca Cade ste Stacia al land elioe Seen npariagita de toll cetatenk aieeak Nici o definitie nu este perfects; anumite comentarit limitele acesteia sunt indreptitite. Trebuie remarcat imediat fap- tul ef definitia este in scelasi timp institutionala st functionals eo jean Astfel, tr Crestindtaten Latind dis tmpil Evulus Media european timp Tw fale Eee pecan Tre Rea pie —misurife cu privire a ord ne, fa regulile razbor 3i la justitic — tineau mai curand de Bi- Pranielar acesteia” Argumentarca implicita a acestel stiri de BEY ecsvatts oem wedi Masi toverioem Io anus deta noastre, Nu toate societitile din istovie ou fost controlate de cate un stat. Civilizatia chines & here n sin- aur stat, dar creseindratea latined nwa fost niciodurd ait de co: wolntd; societaten capitalists moderna, in eadrul cireia flinteaza fy ofa actuala majoritares stitelor, are in mod clar propriile leg) de dezvoltare. Mi ideauna statele posed’ controlu! Mai mutt nu iniotdesuna statele posed§ control complet asupra mijloucelor de reprimare, asa cum prea bine stimu Spence am Te er ere eae oe to RT el GF impitsotecd acczant calli” Conc lazis Ge WEEE ick ‘Se simpla: fea” deplind 9 constituit aspitatia fieceircd ? bi ena s os Sore gene ir emer reernny treifea Toc In eadrul definitiei compuse de mai sus; poate fi virts- al alaturat figeare’ asertiuni cin defimitie. Unele state s-au depla- sat considerabil de fa a asjita Ia a obfine acest neni) aceasta rae 2a ohn A. Half ¢/ Jahn G. tkonbeny inceputal eect ani e860 £8 privogte stele curspene de la cone 2 ae Sum este evidentint de faptul ef acenctn tiinete socwie t rae PAZHES pe asertiunile specialigting att limit a eds es PAM contrast, mule state contre ale __ Este iniportant at aeageer BEM stentin asupea complex ie societate falosita pina oun, Ope tA ies ot i a ciale pot fi mai int mse decd! gramfele State i DIR ACEStOFA; invers, Sat cea llitane ee SUE de puters, in special ces ideo: en aientic relatiilor stutelor eu

    S-ar putea să vă placă și