Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Sociologie i Asisten Social

Spaiul central urban clujean -

ntre istoric i percepii actuale

Studiu de caz: Piaa Unirii, Piaa Avram Iancu i Piaa Mihai Viteazu
Sociologie urbana, 2007-2008

Profesori coordonatori: Echipa de cercetare:

Norbert Petrovici Bogorin Ctlin
Anca Simionca Brut Teodora
Chirica Marius Aristotel
Clenciu Andreea-Cristiana
clenciuandreea@yahoo.com
Sumurducan Ioana Cristina
ioana.sumurducan@gmail.com

2008
 Spatiul central clujean - obiect de cercetare
Scopul si designul cercetarii
O caracteristica principala a orasului Cluj-Napoca, este natura radial-concentrica.
Aceasta inseamna ca din orice punct al acestei urbe se poate ajunge in centru. Pornind de
la aceasta idee, prin proiectul nostru dorim sa cercetam spatiul social care se constituie in
cele trei zone centrale ale orasului: Piata Unirii, Piata Avram Iancu si Piata Mihai
Viteazu. In orice oras zona centrala ocupa un loc important, atat in constiinta oamenilor
cat si in ceea ce priveste evenimentelor istoric-sociale ce au loc aici. De aceea, aceste
spatii publice au conturat de-a lungul timpului diferite semnificatii simbolice.
Am ales aceste trei zone principale din centrul Clujului pentru studiu, in principal
datorita evolutiei lor istorice. Trecand prin diverse faze ale istoriei, de la conotatiile lor
maghiare din trecut, pana la evenimentele mai recente care au condus la o deetnicizare
treptata a lor, cele trei piete constituie repere importante pentru clujeni cat si pentru
vizitatori. Nu doar faptul ca acestea sunt spatii incarcate de istorie este relevant pentru
noi, ci si rolul lor social pregnant este foarte important. Este foarte important sa intelegem
cum oamenii percep si folosesc un cadru spatial. De aceea, aceasta zona centrala
constituie un reper. Dorim sa intelegem diversele conexiuni intre modul in care actorii
sociali utilizeaza aceste piete si modul cum au evoluat perceptiile de-a lungul timpului.
Intodeauna o anumita locatie are si o semnificatie sociala, care confera oamenilor
diverse modele de comportament. E ceea ce Kevin Lynck numeste pozitii ale
comportamentului (behavior settings). Acestea presupun un anumit pattern stabil de
comportament ce ar fi corelat cu o anumita pozitionare in spatiul fizic: Comportamentul
si locatia pot fi bine integrate una in alta sau pot fi antagoniste, stabile sau fluide,
permisive sau care cer mult efort, repetitive sau deschise (Lynch 1971: 25). Fiecare
spatiu social presupune anumite modele de comportamente specifice, adica ritualuri de
socializare. Aceasta zona centrala a Clujului presupune, pe langa un flux mare de
populatie, si existenta multor interactiuni si grupuri sociale.
Un prim pas al demersului nostru este de a realiza o descriere fizica a zonei
studiate. Intodeauna pentru a aprofunda prespusele perceptii si implicatii sociale ale unui
spatiu, este necesar sa cunoastem acest loc din punct de vedere fizic, insa nu vom insista

2
pe aceste aspect, decat daca ne referim la acest spatiu ca un setting. Adica, ne vom axa pe
acest element atunci cand vom realiza efectiv observatia de teren Pentru a cunoaste
conditiile sociale, trebuie analizate si cele naturale. Aceasta etapa va fi insotita de
anumite poze panoramice ale celor trei spatii, dar si de fotografii ale diverselor
interactiuni sociale, pe care le vom intalni aici. Ca metoda vom folosi observatia
neparticipativa, cu ajutorul careia ne propunem sa surprindem cat mai clar posibilele
relatii sociale aferente locului.
Este stiut faptul ca zona centrala a Clujului a cunoscut multe directii de evolutie
de-a lungul istoriei. Fiecare perioada politica a avut un impact specific asupra celor trei
piete studiate. Aceste schimbari au ca si consecinta modificarea modului in care sunt
percepute aceste zone, de diversele grupuri sociale care folosesc acest spatiu public.
Astfel, un pas relevant pentru acest proiect, il constituie determinarea principalelor
conditii istoric-sociale specifice acestor locuri.
Vom evidentia pentru fiecare din aceste piete, modul in care schimbarile politice
au avut un efect asupra acestora. Un exemplu elocvent ar fi Piata Avram Iancu, care, in
functie de regimul politic si de stapanirea aferenta, a trecut prin mai multe schimbarii ale
denumirii sale. Astfel, la inceputul formarii sale in secolul al XVIII-lea se numea Cetatea
Trencin, dupa un ofiter care a tranformat-o dintr-o piata de vite si de lemne, intr-o zona
de intructie a soldatilor. In a doua jumatate a secolului XIX, aceasta zona devine un nou
centru civic, si poarta denumirea de Piata Emke, dupa Societatea Culturala a Maghiarilor
din Transilvania, iar mai apoi preia numele principelui Bocskay. In perioada interbelica
devine Piata Cuza Voda, ca mai apoi in timpul celui de-al Doilea Raboi Mondial sa se
numeasca Piata Hitler. O data cu venirea la putere a comunistilor, si numele pietei se
schimba in Piata Malinovski, iar o data cu regimul ceausist din 1964, devine Piata
Victoriei. Anul 1993 aduce, o data cu politica nationalista a primarului Gheorghe Funar,
denumirea actuala de Piata Avram Iancu. (Lukcs 2005)
Acesta a fost doar un exemplu pentru a ilustra cum spatiile sociale sunt folosite de
multe ori pentru a servi unor interese politice. Insa istoricul celor trei zona va fi
aprofundat mai tarziu in proiect. Ca observatie, dorim sa evidentiem faptul ca vom
analiza componenta politica a zonei cantrale a orasului, care a avut tente etnice si
nationaliste in timp. Legat de acest lucru, dorim sa punem astfel in evidenta cum s-a

3
modificat rolul social acestor zone si cum poate fi caracterizata perceptia actuala a
clujenilor fata de cele trei piete. Modul cum actorii sociali folosesc acest spatiu, ne
contureaza imaginea mentala asupra lui.
Nu dorim sa lasam deoparte nici cadrul conceptual al proiectului. Cu ajutorul
acestuia vom putea pune in practica o anumita metoda si realiza diverse conexiuni in
cadrul interpretarilor finale. Cu ajutorul literaturii de specialitate, precum si a altor
cercetari care au avut un obiect de cercetare apropiat de al nostru, vom defini principalele
notiuni si de asemenea vom identificare intreaga gama de dimensiuni aferente acestora.
Toate aceste informatii teoretice pe care le vom aprofunda, vor fi aplicate mai
departe in partea practica a studiului nostru. Ca metoda principala, ne vom baza pe focus
grupul. . Ne propunem sa realizam doua focus grupuri pereche, cu participanti provenind
din aceleasi medii sociale, populatia studiata fiind cea a studentilor. Vom putea analiza
perceptia locuitorilor Clujului asupra centrului orasului si vom putea observa daca
aceasta difera in functie de diversele caracteristici sociale ale subiectilor, si in functie de
utilizarea diferita a acestor spatii publice. De asemenea, vom folosi metoda hartilor
mentale, care ne va ajuta sa observam diversele intelesuri si semnificatii pe care le
atribuie indivizii sociali acestor locuri. La final vom incerca sa interpretam aceste
focusuri, cu ajutorul cadrul teoretic si conceptual utilizat, urmand sa trasam concluziile
cercetarii noastre.

Descrierea densa a terenului

Dupa cum am mentionat mai devreme, nu puteam avea o cunoastere aporfundata
a unui spatiu social, fara sa studiem mai intai caracteristicile sale fizice. De aceea, cu
ajutorul observatiei, vom realiza atat descrieri de natura panoramica a acestor zone, cat si
descrieri mai aprofundate, care vor include atat indivizi si grupuri sociale, cat si
interactiuni intre acestia.
In primul rand dorim sa trasam limitele zonei studiate. Acest lucru ne ajuta foarte
mult, deoarece mai tarziu in proiect vom observa perceptia reala a studentilor asupra
limitelor si cat de fidela este ea fata de realitate. Pentru a putea evidentia spatial aceste
trei zone, vom urmari harta de mai jos si observam in primul rand dispunerea in triunghi
a celor pietelor studiate. Se reliefeaza forma dreptunghiulara a pietei Unirii si a pietei

4
Avram Iancu, precum si dispunerea lor similara. Ambele sunt inconjurate de anumite
strazi care formeaza o intersectie la colturi: piata Unirii este delimitata in coltul de nord-
vest de str. Matei Corvin si str. Memorandumului, apoi in coltul de nord-est intalnim str.
Ferdinand si bld. 21 Decembrie 1989, si nu in ultimul rand in coltul de sud-vest putem
observa str. Universitatii si str. Napoca. Bld. Eroilor uneste aceasta piata cu piata Avram
Iancu. Aceasta, la randul ei este inconjurata de strazile Cuza Voda la nord-vest (care face
legatura cu Piata Mihai Viteazu), Bld. 21 Decembrie 1989 - la nord, Calea Dorobantilor -
la sud-est si la sud se poate vedea Piata Stefan cel Mare. Orice individ poate ajunge de la
oricare din cele doua piete spre Piata Mihai Viteazu si poate observa ca aceasta are o
dispunere diferita de celelalte doua, prezentandu-se sub forma unui triunghi.

5
 Fotografii din teren si analiza acestora
Observatie: fotografiile au fost executate in zilele de 26, 27 si 28 octombrie, in
jurul orei 16:00.

Piata Unirii
Piata Unirii
Ziua 1
Fotografia 1:

Unghiul ales prezinta dispunerea in forma de

semicerc a bancutelor in numar vizibil de opt. Sase
dintre acestea sunt ocupate, pe trei banci fiind cate o
persoana, doua banci sunt goale, iar celelalte trei sunt
ocupate de cate doi indivizi. Persoanele singure par a se
uita in jur, in special la muncitorii de pe schele.
Persoanele grupate cate doua discuta, iar dintre acestea
in doua din cazuri interactiunea se face si vizual.

Piata Unirii
Ziua 1
Fotografia 2:

A doua poza surprinde unul din spatiile cele mai

aglomerate din piata. Aici sunt vizibile in jur de
nouasprezece persoane, noua aflandu-se in miscare si
pe banci fiind asezate sapte persoane. Interactiunea
dintre acestea este inexistenta, fiecare subiect apare
individual.

Piata Unirii
Ziua 2
Fotografia 1:

Prima poza surprinde in jur de noua subiecti care sunt

in piata. Doi dintre acestia se afla in miscare, singuri,
traversand piata. Doua dintre persoane stau in picioare
fata-in-fata, discutand, una dintre acestea privind la
ceas. Doua adolescente discuta, una dintre ele avand
mainile incrucisate.

6
 Piata Unirii
Ziua 2
Fotografia 2:

Fotografia arata situatia in care doua persoane trec una

in urma celeilalte la o distanta mica, precum si cativa
indivizi singuri, asezati pe banci, care citesc. Celelalte
persoane, care sunt si ele asezate pe banci, se uita in jur
sau la schelele de renovare a statuii.

Piata Unirii
Ziua 3
Fotografia 1:

O familie trece prin piata, in timp ce o tanara priveste

in directia statuii. Cativa indivizi ocupa bancile din
piata. Unghiul din care este fotografiata piata nu
permite analiza grupurilor de persoane care sunt asezate
pe banci.

Piata Unirii
Ziua 3
Fotografia 2:

Cea de-a doua fotografie surprinde un numar de

persoane asezate pe bancile din spatele statuii.
Patru persoane stau rezemate de gard. Majoritatea sunt
studenti care interactioneaza. Persoanele apartin unor
grupuri diferite si comunica atat verbal cat si nonverbal.

Piata Avram Iancu

Piata Avram Iancu
Ziua 1
Fotografia 1:

Trei persoane tinere discuta n fata Teatrului National

din Cluj. Toate trei poseda fie o mapa, fie o geanta
diplomat. Doi indivizi trec prin fata teatrului. In statia
de taximetre interactioneaza doua persoane; ambele
au cate un instrument muzical. Un taximetrist sta n
masina sa. In stanga, se observa un tanar singur pe o
banca; in extrema dreapta a fotografiei, o persoana
singura pe o banca. n piata, n fata fantanii, sunt
patru persoane n miscare.

7
Piata Avram Iancu
Ziua 1
Fotografia 2:

In prim plan o tanara vorbind la telefonul mobil.

In planul secund, o persoana impinge un carucior
de copii. Orientata catre scarile Catedralei
Ortodoxe, se afla o persoana n miscare. Pe scari,
ndepartandu-se de intrarea n catredrala, se
observa un barbat mbracat n negru.

Piata Avram Iancu

Ziua 2
Fotografia 1:

Sase persoane stau pe trotuar, vis--vis de teatru.

Doua dintre ele discuta, celelalte sunt singure. Un
barbat deschide portiera pentru a intra ntr-un
taximetru. Pe o banca, n partea stanga a fotografiei,
sta o persoana singura. Pe scarile catedralei se vad
doua persoane care sunt n interactiune. De
asemenea, la intrarea n catedrala, stau altele doua.

Piata Avram Iancu

Ziua 2
Fotografia 2:

Doua persoane varstnice se ndreapta catre partea

dreapta a pietei. Un barbat sta nemiscat. O alta
persoana traverseaza piata n planul mai ndepartat al
fotografiei. In apropierea fantanii este o persoana cu
un carucior de copii. Pe bancile din stanga, n planul
ndepartat, se pot observa doua persoane.

Piata Avram Iancu

Ziua 3
Fotografia 1:

O persoana fotografiaza teatrul din statia de

taximetre a Pietei Avram Iancu. La fantana se
afla doua persoane tinere, n interactiune, intr-o
aparenta o activitate de relaxare. In planul
ndepartat se observa alte doua persoane
interactionand.

8
Piata Mihai Viteazu
Piaa Mihai Viteazu
Ziua 1
Fotografia 1:

In imaginea de fata se pot delimita trei planuri care contin

oameni si un al patrulea reprezentat de zona verde si de
flori. Pe alee se pot observa persoane in miscare, care fac
parte din trei generatii diferite. Ele sunt de sexe diferite,
nefiind in interactiune. In jurul statuii se observa o persoane
grupate care iau parte la o discutie. Indivizii privesc spre
alee si spre bancile de pe marginea aleii, unde oamenii stau,
acestia necomunicand.

Piata Mihai Viteazu

Ziua 1
Fotografia 2:

In fotografia aceasta se observa formarea unor perechi

pentru fiecare banca, aceste perechi fiind in general
omogene in ceea ce priveste varsta indivizilor. Doua
persoane se afla in miscare si trec de zona bancilor, iar alte
trei aflate in picioare poarta o discutie sau se pregatesc a se
aseza pentru a continua interactiunea de la acelasi nivel.

Piata Mihai Viteazu

Ziua 2
Fotografia 1:

In aceasta imagine de ansamblu se observa o slaba populare

a pietei. Pe alee se gasesc doua persoane, ambele de sex
masculin, aflate in miscare, la distanta mare una fata de
cealalta, avand totodata si directii diferite de deplasare. In
jurul statuii nu este nimeni, iar in dreptul bancilor se afla o
persona de sex feminin, de varsta a treia, singura.

Piata Mihai Viteazu

Ziua 2
Fotografia 2:

Imaginea aceasta surprinde atat aleea pe care trec brat la

brat doua persoane de gen feminin, un adult si persoana mai
in varsta, cat si planul bancilor. Referitor la persoanele de
pe banci se poate observa pe de-o parte ca ele prefera sa
stea separate una de cealalta, iar pe de alta ca se grupeaza in
perechi.

9
 Piata Mihai Viteazu
Ziua 2
Fotografia 1:

In aceasta fotografie se observa o persoana singura si pe banca din

plan apropiat se afla doua persoane de gen feminin. Pe banca din
plan indepartat, de asemenea se gasesc doua persoane de gen
feminin, de varste diferite (generatia tanara si adulta). Membrii
perechii din urma se afla mai apropiati unul fata de celalalt. In
ambele cazuri se observa prezenta unui punct comun de interes.

Piata Mihai Viteazu

Ziua 2
Fotografia 2:

Pe alee se deplaseaza in acelasi sens, la o distanta considerabila

una fata de cealalta, doua persoane apartinand generatiei a treia,
de sexe diferite, care nu interactioneaza. Aruncand o privire
asupra bancilor se observa atat persoane singure asezate, unele
care citesc, cat si perechi, omogene ca varsta (tineri) si
omogene/eterogene ca sex. Intre membrii acestor perechi se
observa o interactiune vizual-verbala, care lipseste la nivel de
perechi ca intreg.

Fotografii care surprind persoanele si interactiunile in detaliu

Piaa Unirii
Fotografia 1
Ratiunea fotografiei:

Am fotografiat acest prim grup de oameni pe care il denumim

rockeri deoarece nu am mai intalnit in nici una dintre cele trei
piete acest grup de oameni sau un grup de oameni asemanator,
deci as putea spune ca acest grup este caracteristic Pietei Unirii.

De asemenea, dupa cum se vede imediat in spatele grupului

respectiv, piata serveste ca un loc de relaxare, un loc plin de
lume in care poti fuma linistit o tigara.

10
Piaa Unirii
Fotografia 2
Ratiunea fotografiei:

Am ales aceasta perspectiva a fotografierii deoarece aceasta

cuprinde doua generatii.
Dupa o plimbare, batranii povestesc pe o banca. E foarte posibil
ca alti batrani sa vina cu nepoteii sa ii lase sa se joace in piata,
pentru ca ii pot urmari din aproape orice punct. Tinerii in schimb
se uita in ziarul Piata, probabil in cautarea unui loc de munca.
Cand am facut poza am avut impresia ca ei fac schimb de cursuri,
caci se mai intampla ca studenti, colegi de an sa se mai
intalneasca in aceasta piata cu acest scop, fiind un loc central, pe
care-l cunosc chiar si cei care stau in chirie, si nu in caminele
studentesti din Hasdeu.

Piaa Avram Iancu

Fotografia 3
Ratiunea fotografiei:

Este singurul grup, semnificativ mai mare, care merita sa fie luat
in atentie.

Probabil ca datorita faptului ca sunt mai multe licee in jurul pietei

si fiind primul loc de stationare inspre cartierele Gheorghieni si
Marasti este un loc propice pentru intalniri dupa terminarea
orelor. Am dedus aceasta dupa lucrurile pe care le vorbeau,
imbracamintea specifica si ghiozdane.

Piaa Mihai Viteazu

Fotografia 4
Ratiunea fotografiei:

In fiecare zi in care am facut poze am observat ca Mihai Viteazu

este singurul loc in care sunt cupluri, dar fara copii.

Cei doi erau casatoriti (am trecut destul de aproape de ei incat sa

pot sa vad daca au sau nu verighete) si stateau de vorba.

11
 Construirea spatiului central urban
Dimensiunea istorica a spatiului central clujean
In sectiunea anterioara am descris spatiul central clujean, incercand sa sintetizam
elementele principale care il constituie. Pentru a aprofunda elementul de perceptie asupra
unui spatiu este necesar sa-l cunoastem in totalitate. De aceea, am considerat necesara o
introducere in trecutul istoric al celor trei piete, pentru a vedea cum au evoluat acestea
pana in prezent. Nu vom insista foarte mult pe aceasta componenta, deoarece abordarea
noastra este de natura constructivista, noi urmarind mai degraba cum se construiesc
relatiile, functiile sociale si perceptiile intr-un anumit spatiu.
Nu dorim sa ne abatem de la spatiile cercetate, si de aceea nu vom intra in
amanunte privind istoria orasului Cluj-Napoca, ci doar a celor trei piete. In primul rand,
Piata Unirii este un simbol al trecutului istoric al orasului. La fel ca si Piata Avram Iancu,
si denumirea pietei Unirii a suferit modificari, in functie de anumite evenimente socio-
istorice prin care a trecut Clujul. Astfel, initial a fost numita Piata Mare pentru a nu fi
confundata cu Piata Mica. Ultimele decenii ale sec. al XIX-lea, a primit denumirea de
Piata Principala (F tr). Primele decenii ale sec. XX se numeste Piata Regele Matei, iar
dupa 1920 ia denumirea de Piata Unirii. Dupa 1945 devine Piata Libertatii, ca mai apoi
dupa 1999 sa reia numele de Piata Unirii. (Lukcs 2005)
Caracteristice pietei Unirii sunt simbolurile acestui loc, adica biserica Sf. Mihail
si grupul statuar, reprezentat de statuia lui Matei Corvin. Insa in locul bisericii Sf. Mihail
a existat o alta biserica, de mai mici dimensiuni: Pe cele patru laturi ale pietei au fost
ridicate primele constructii, iar in mijlocul ei au construit o biserica mica, biserica Sf.
Iacob. Cand localitatea a primit rangul de oras, s-a inceput construirea celei de-a doua
biserici, cea care poarta hramul Sf. Mihail. (Lukcs 2005: 65) Aceasta biserica, in ciuda
faptului ca e a doua cladire gotica din Transilvania cu cel mai inalt turn de biserica din
Romania, nu a fost niciodata catedrala. Grupul statuar Matei Corvin, care are o
simbolistica etnica aparte in acest spatiu central, a fost realizat de sculptorul Fadrusz
Janos, in 12 octombrie 1902 a fost finisat. Soclul acestei statui ecvestre a fost realizat de
arhitectul Pakey Lajos. (Lukcs 2005) In aceasta piata mai exista si alte cladiri
monument, care ii confera o semnificatie istorica si sociala aparte: cladirea Continental
(Hotelul sau Cafeneaua New-York), Palatul Rhdey; Palatul Josiha, Consulatul

12
Republicii Ungare, Hotelul Melody sau Palatul Bnffy. Acestea confera pietei Unirii un
caracter cultural.
Despre denumirea pietei Avram Iancu am vorbit in prima parte a proiectului.
Ceea ce mai trebuie retinut este faptul ca si acest spatiu contine anumite elemente de
natura simbolica, cum ar fi catedrala ortodoxa,ce reflecta anumite schimbari socio-
istorice.Aceasta a avut denumirea de Catedrala Arhiscopala Ortodoxa Romana a Vadului
Feleacului si Clujului si mai recenta a luat denumirea de Catedrala Mitropoliei Cljului,
Albei, Crisanei si Maramuresului. A fost ridicata in 1923 de catre arhitectul Constantin
Pomponiu si Grigore Cristinel. Sfintirea sa a avut loc in 1933, in prezenta regelul Carol al
II-lea. Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, s-au ridicat monumentele Tarcul si Steaua
Rosie, simboluri ale socialismului, care dupa 1990 au fost mutate in Cimitirul Eroilor. In
1993 a fost ridicata statuia lui Avram Iancu de catre scuptorl Ilie Berudei iar in 1996 s-a
ridicat in spatele catedralei Monumentul Eroilor Romani. (Lukcs 2005) Despre
simbolistica acestor ultime doua monumente vom relata mai aprofundat in sectiunea
urmatoare.
Nu in ultimul rand, piata Mihai Viteazu, desi are un caracter social-istoric mai
putin evident, a trecut prin diverse schimbari de-a lungul timpului. Denumirea sa initiala
era de piata Szchenyi, iar planul sau a fost intocmit de catre inginerul orasului, Paczy
Mihly in 1895. Despre importanta pe care o dobandeste Piata Mihai Viteazu la inceput
de secol XX, vorbeste si Alicu Dorin: Piata Szchenyi preia rolul de piata comerciala si
se lupta cu situatia de a fi primul spatiu reprezentativ al orasului din directia garii. In
proximitatea noului pod metalic de peste Somes se construiesc cladiri de locuit impozante
(palatele Szki si Babos) si palatele Postei si Telegrafului.(Dorin 1997: 155)

Dimensiunea etnica a spatiului central clujean

Pe parcursul cercetarii noastre am decis sa clarificam aspecte legate de istoricul
spatiului la care facem referire si in continuarea acestei explicatii vom atinge, implicit, si
dimensiunea etnica a cadrului central clujean.
De ce este etnicitatea relevanta pentru noi? Mai ales pentru ca subiectii focus
grupurilor desfasurate de echipa noastra au atins aceasta dimensiune, dar si pentru ca am
constatat ca orasul a aratat in modificarea aspectului sau de-a lungul timpului

13
manifestari nationaliste care uneori s-au manifestat xenofobic. Este de dorit in consecinta
sa analizam problematica spatiului central urban al Clujului in literatura de specialitate
(Brubaker 2006, Lazar 2003).
Orasul Cluj-Napoca, in intregimea lui, impanzit de bannere, firme de pravalii,
autoturisme, instalatii de iluminat, banci pentru odihna, stalpi pietonali marginind
trotuarele, pietre de pavaj, leagane de copii [si] cosuri de gunoi (Lazar 2003: 125), a
devenit dupa instalarea lui Gheorghe Funar in scaunul de primar un teren de acuta
expresie nationalista. Acest demers plin de orgoliu nationalist se constituie ca un raspuns
la prezenta maghiarilor in Cluj: excesul de tricolor, dincolo de alegatiile estetic-
patriotice sub care se justifica, tine mai curand de arsenalul unui razboi psihologic
intarziat. Gandit probabil ca un mijloc de disuasiune ideologica, destinat sa conduca in
final la demobilizare din partea maghiarilor si abandon civic, el tinteste totusi zelos, si
mai departe: la umilirea lor totala si la aneantizare. (Lazar 2003: 126) Aceste afirmatii
sunt reconfirmate, in 2006, de R. Brubaker: [..] Funar a dominat scena politica locala cu
retorica sa flamboaianta, cu stilul sau controversat si cu scopul sau declarat anti-maghiar
(Brubaker 2006: 136).
Ca o stratagema de confirmare a natiunii romane in teritoriul unde se desfasoara,
este de remarcat ca in perioada administrarii locale conduse de Funar, etnicizarea se
constituie, nu numai ca o evidenta cotidiana, dar ca o ostentatie a spatiului urban. Pietele
din zona centrala a Clujului sunt mijloacele de care se face uz in acea perioada pentru
instalarea unei retorici indraznete, care este capabila sa sfideze orice limita a esteticului.
Marius Lazar (2003) explica faptul ca aceasta auto-exprimare locala nu este rezultatul
unui patriotism exagerat, ci mai degraba a unui patriotism de balci, care a reusit sa
induca un element de kitsch in spatiul public clujean.
Este de remarcat aici faptul ca politica de nationalizare a primarului Clujului
Gheorghe Funar (desfasurata pe parcursul a trei mandate de cate patru ani intre 1992 si
2004) s-a desfasurat pe mai multe planuri. Unul dintre acestea a vizat reinterpretarea
printr-un ochi pur romanesc a simbolurilor etnice maghiare, care s-a manifestat, la un
moment dat, prin incercarea de a se opune vehement redeschiderii Consulatului Maghiar
din Piata Unirii, in 1997. Acesta fusese inchis la sfarsitul anilor `80, de catre Ceausescu.
Cateva persoane au urcat pe o scara extensibila pe zidul cladirii consulatului maghiar si

14
au indepartat steagul unguresc, la doua zile dupa redeschiderea acestuia. Persoanele au
fost arestate in cele din urma si steagul Ungariei a fost arborat din nou. Pentru a corecta
situatia, primarul de atunci al Clujului a pozitionat de o parte si de alta a steagului
Ungariei pe fatada consulatului maghiar cate doua steaguri romanesti (Brubaker
2006: 135). Simbolicul este in acest caz [al Clujului] un substitut imaginar al actiunii, un
surogat de intentionalitate, o actiune indirecta sau toate in acelasi timp. Simbolicul, in
relatiile romano-maghiare, exprima bine intoarcerea refulatului: ceea ce este negat in
discursul public explicit isi gaseste loc in expresia simbolica.(Lazar 2003: 134)
Pentru a analiza dimensiunea etnica cu rol de simbol, Brubaker se focalizeaza pe
Piata Unirii, constatand ca simbolurile de aici, statuia si catedrala nu sunt doar
simboluri ale vreunei natiunii, ci sunt in acelasi timp simboluri de ordin civic, embleme
locale, cu care numerosi clujeni, romani si maghiari deopotriva, se identifica puternic.
(Brubaker 2006: 139) Pentru un numar mare de locuitori mai vechi ai Clujului, atat
romani cat si maghiari, biserica, statuia si piata sunt simboluri ale Clujului vechi, ale
orasului mai mic, mai intim, mai urban si mai civilizat pe care si-l amintesc ca ar fi
existat inaintea puternicului influx de migratie din zonele rurale care a insotit dezvoltarea
industriilor grele sub Ceausescu (Brubaker 2006: 139). In acest spatiu incarcat de istorie
si simboluri, Gheorghe Funar a recurs la toate mijloacele care ii stateau la dispozitie
(facand uz de pozitia sa administrativa), in special de placi comemorative, monumente,
si culori nationale pentru a nationaliza spatiul public (Brubaker 2006: 138). In acest fel,
a dat o nota de complementaritate retoricii sale verbale agresive cu o tot atat de agresiva
retorica vizuala. (Brubaker 2006: 138).
Despre Piata Unirii se poate spune cu usurinta (dupa cum remarca si Brubaker
(2006)) ca este un element care poarta in sine semnificatiile Clujului vechi, dar si ale
celui de acum. Desi fiind construita ca un monument triumfator al nationalismului
maghiar, si multi maghiari inteleg ca Matthias este regele lor cel mare, imaginea statuii
cu catedrala in fundal, este reprezentata pe coperta unor numeroase carti turistice si
brosuri atat romanesti, cat si maghiare. Mai mult, o mare parte a clujenilor considera ca
un element reprezentativ pentru orasul lor este aceasta statuie, piata care ii corespunde si
catedrala Sfantul Mihail. Desi rolul pietei poate fi perceput ca fiind etnic-
pluridimensional, pentru multi dintre aceia care frecventeaza spatiul pietei, asocierile

15
etnonationale sunt negraitoare sau irelevante; piata reprezinta un loc convenabil de
intalnire, sau o oaza de liniste intr-un centru de oras aglomerat. Totusi, pentru unii dintre
clujeni, maghiari in special, piata are conotatii puternic etnonationale (Brubaker 2006:
139).
Pentru a contrabalansa acestei ambiguitati etnice pe care in mod evident
Gheorghe Funar a considerat-o amenintatoare la adresa romanilor, in afara de
manifestarea tricolora din oras (exprimata prin numeroase arborari de staguri
romanesti, vopsirea tricolora a bancilor stradale si din parcuri sau vopsirea tricolora a
pubelelor stradale), primarul de atunci a continuat demersul de a stabili o piata
romaneasca, ca o focalizare etnica in sens competitiv. Astfel ca, avand la dispozitie
piata unde, din 1933, exista o catedrala ortodoxa impunatoare, o statuie sub forma unui
turn a fost construita in 1993 [..]. Statuia, reprezentandu-l pe Avram Iancu in varful unei
coloane, a fost inaugurata la 1 decembrie, la a cea de-a 75-a aniversare a adunarii de la
Alba Iulia. In geografia etnosimbolica a orasului, cele doua piete erau acum imagini
antagonice in oglinda (Brubaker 2006: 142).
Pietele din spatiul central clujean au fost, asa cum am descoperit consultand
literatura de specialitate, mijloace de identificare sau marginalizare etnica, solutii in
momente de criza nationala sau cadre propice pentru manifestari nationaliste ale
administratiei orasului. Continuand acest rationament, R. Brubaker (2006) conchide ca
intr-un sens, politica de nationalizare simbolica a lui Funar s-a limitat pe sine si s-a auto-
negat. Vizitatorii Clujului din acea perioada au fost imediat loviti de proliferarea
steagurilor si a saturatiei spatiului public cu simboluri si culori nationale (Brubaker
2006: 145). In consecinta, formula de nationalizare prin deetnicizarea spatiului public
clujean s-a constituit ca un esec. Pietele, in pofida ostentatiei culorilor sau a
monumentelor menite sa competitioneze unul cu altul, sunt mai ales purtatoare de
simboluri a caror importanta poate fi verificata si este de necontestat.

Dimensiunea perceptiva
In continuare, vom explicita care sunt dimensiunile principale caracteristice
acestui spatiu public, dimensiuni pe care le vom atinge cu ajutorul ghidului de focus.
Acestea se refera atat la modul cum se construieste spatiul social, cat si la elemente legate

16
de perceptia indivizilor in legatura cu acest spatiu. De aceea, indicatorii focusului sunt
grupati in functie de anumite tematici principale, pe care ne propunem sa ne focalizam in
interpretarile noastre finale. Un lucru trebuie insa mentionat. Desi am evidentiat anterior
atat caracterul istoric cat si cel etnic ale acestor locuri, nu am dorit ca aspectul etnicitatii
sa fie inclus intr-un mod evident in ghidul de focus. Nu am dorit inducerea unei idei
legate de aspectul etnic sau directionarea sbiectilor. Mai important este sa vedem daca
acest aspect va reiesi pana la urma din perceptiile lor si daca este pus in legatura cu
anumite opinii exprimate in cadrul discutiei, fiind evidentiat mai degraba la interpretarile
finale.
Nu vom insista pe partea introductiva a instrumentului nostru. Ceea ce este
important legat de aceasta este faptul ca are menirea de a prezenta scopurile noastre
participantilor la focus grup si de a-i asigura ca le vom conferi confidentialitate si
anonimitate. Insa partea introductiva are relvanta pentru noi, deoarece ne va putea
permite sa identificam caracteristicile socio-demografice ale subiectilor nostri.
Un prim set de intrebari vor viza astfel cunostintele subiectilor legate de cele trei
spatii publice si modul personal in care sunt ele percepute de fiecare in parte. De exemplu
o intrebare de tipul: Care sunt primele lucruri care va vin in minte cand va ganditi la Piata
Unirii? Dar la Piata Avram Iancu? Dar la Piata Mihai Viteazu? ne poate conduce intr-un mod
mai putin direct spre un pattern al perceptiei personale a subiectilor. Astfel, se observa cum ei isi
construiesc spatiul social prin prisma experientei trecute. De asemenea si intrebarile care vizeaza
cunostintele propriu-zise ale subiectilor cu privire la istoricul celor trei locatii ne vor evidentia
cum s-au combinat diferiti factori in formarea unei perceptii ulterioare.
Tot in aceasta sectiune a focus-ului vom urmari modul in care sunt intelese schimbarile
prin care au trecut aceste spatii sociale. Deoarece vom analiza perceptiile a doua grupe de
subiecti, primii fiind studenti originari din Cluj, iar ceilalti fiind studenti din alte zone sau orase
ale tarii, dorim sa evidentiem diferentele ce ar putea exista in perceptia asupra spatiului. Asadar,
ne punem intrebarea daca evolutia unui loc este perceputa mai concret pe termen lung sau pe
termen mai scurt, de trei-patru ani. Modul cum vad sau mai degraba cum discern subiectii
evolutia si limitele unui spatiu poate influenta reprezentarile lor cu privire la acesta.
A doua sectiune se va referi la reperele spatiale pe care le au indivizii in fiecare din cele
trei locuri cercetate. O componenta indusa a acestor indicatori este ceea ce Lynch numeste
visibility (vizibilitate), adica: Prin aceasta intelegem usurimea prin care partile sale pot fi

17
recunoscute si pot fi organizate intr-un pattern coerent. (Lynch 1960: 2) Acest nou
element poate actiona in vederea formarii unei harti mentale a actorului social. Individul,
imbinand experienta cotidiana cu cunostintele sale, isi contruieste o viziune asupra
spatiului social. Ceea ce este important de evidentiat la conceptia lui Lynch este faptul ca
recunoaste importanta rolului social al spatiului, acesta fiind si mediul in care se
formeaza anumite simboluri, asociate in special gandirii colective.
Prin urmare, prin acest set de itemi am incercat sa scoatem in evidenta
specificitatea fiecarei piete, din punctul de vedere al subiectilor. Practic, intrebarile
vizeaza reperele pe care si le-au format acestia si modul cum si-au construit o imagine
spatiala. Fiecare element al unui loc poate avea o semnificatie aparte pentru anumite
persoane, de la un monument o statuie si pana la o cladire anume. Acestea sunt
elementele care confera identitatea unui loc. Lynch a evidentiat acest lucru mai concret,
in lucrarea sa The city image and its elements. Astfel, identificarea cladirilor este o
functie evidenta si necesara. Oamenii tind sa se gandeasca la destinatiile cladirilor si la
punctele de plecare ale acestora. Cele cu destinatii clare detin identitati puternice. Odata
cu calitatea directionala a unei cladiri, atributiile ei sunt categorizate, oferindu-se directii
de mers. (Lynch 1960)
Identitatea celor trei piete este data de fiecare element caracteristic, desi in genere
comun pietelor, este vorba de existenta unei statui care infatiseaza trei personalitati
istorice diferite. Acest element nu este insa unul singular, asa cum am mai amintit, exista
caracteristici care ofera identitate. Ele difera atat in functie de modul de peceptie, cat si in
functie de observatorul care incearca surprinderea acestora: Fiecare individ creeaza si
conduce propria imagine (Lynch 1960: 6). Observand elementele mentionate aici, in
analiza noastra ne vom ghida pe cele trei elemente propuse de Kevin Lynch, adica
identitate, structura si inteles. Desi studiul lui Lynch The image of the enviroment s-a
concentrat mai mult pe identitate si structura, motivand ca semnificatiile indivizilor sunt
mult prea variate, in cercetarea noastra vom analiza mai atent aceasta componenta. De
asemenea, legat de acest set de intrebari, ele pot fi legate de un alt element propus de
Lynch, si anume cel de imageability (imagiabilitate), insemnand ideea de orientare
automatica in spatiu, dupa o anumita obisnuinta sau o rutina fata de diferitele obiecte ce
constituie un spatiu definit.

18
 Un ultim aspect foarte relevant in observarea unei perceptii este cel legat de
functiile unui spatiu, asa cum sunt ele vazute de subiecti, dar si al interactiunilor
construite in aceste locuri. Putem analiza cum se adapteaza fiecare subiect in una din cele
trei piete, in functie de tipul de oameni care le frecventeaza si de evenimentele care se
desfasoara aici. Aceste evenimente releva si modele de comportamente care sunt
percepute a fi caracteristice fiecarei zone in parte, adica functia sociala a spatiului.
Dar functia sociala este determinata si de activitatile desfasurate aici, sau de
anumite elemente, cum ar fi prezenta sau absenta unor institutii, magazine sau locuri de
loisir (baruri, cafenele sau cluburi). Asa cum precizeaza Setha M. Low si Denise
Lawrence in lucrarea Productia sociala si constructia sociala a spatiului public din Costa
Rica (1996), spatiul nu poate fi reprezentat fara a tine cont de aspectul economic si social
pe care il are acesta. Asadar, cele trei piete avute in atentie pot fi vazute ca avand atat
scopuri de socializare precum si de desfacere a unor produse.
Astfel, toate cele trei piete sunt caracterizate de prezenta unor magazine care, in
functie de specificul si amplasarea acestor zone in economia spatiului fizic al Clujului,
sunt fie cu produse de marca sau chiar de lux (cu precadere in Piata Unirii), fie magazine
care vand produse mult mai ieftine, de genul celor confiscate la vama, acestea fiind
intalnite in Piata Mihai Viteazu. Piata Avram Iancu nu are, din acest punct de vedere,
specificul magazinelor de o anumita categorie, aceasta zona fiind una dominata de o
culturalizare aparte, lucru posibil datorita amplasarii geografice in sfera acestui loc a
Teatrului National, care are un caracter cultural si de traditie. In aceasta zona se poate
observa si aglomerarea unor institutii cu functie administrativa, importante pentru buna
desfasurare a sistemului judiciar, acestea fiind Cercul Militar, Judecatoria, Prefectura si
Consiliul judetean .
Specificul Pietei Mihai Viteazu este dat de faptul ca in aceasta piata exista o zona
agroalimentara, piata agroalimentara Mihai Viteazu, in care pot si sunt comercializate
produse alimentare, la preturi mici comparative cu preturile acelorasi produse in
supermarketuri. Socialul este insa reprezentat si incurajat mai mult sau mai putin in toate
aceste trei zone, de exemplu amplasarea bancutelor, respectiv construirea fizica a
spatiului social care favorizeaza socializarea si interactiunea celor care frecventeaza
aceste spatii. Fie cu rol de locuri de intalnire formala sau informala, sau de zona

19
intermediara pentru ajungerea intr-un anumit loc, aceste spatii faciliteaza comunicarea
unor informatii cu reprezentari diferite de la individ la individ.
Functiile zonelor tin asadar de institutiile administrative, sociale si economice, fiind
frecventate de actorii sociali a caror activitate vizeaza atingerea scopurilor individuale
sau sociale, ale interactiunii, ale cunoasterii si intretinerii unor raporturi dintre cele mai
diverse, adapatate in functie de nevoile fiecarui individ in parte. Insa, desi in fiecare din
piete socialul a fost construit si cu ajutorul elmentelor descrise mai sus, dorim sa
observam mai degraba daca subiectii nostri sunt constienti de aceste aspecte sau daca le
precep intr-un alt mod, legat de experienta proprie. Dupa cum mentiona Setha Low, pot
exista viziuni diferite asupra folosirii spatiului unei piete urbane. In studiul ei, piata poate
fi vazuta fie ca loc de intalnire, loc de observare a femeilor care trec prin spatiul pietei de
catre barbati sau spatiu deschis al orasului, spatiu de distractii si interactiune sociala (Low
1996). De aceea, prin jocul propus la finalul ghidului putem evidentia anumite patternuri
pe care si le-au construit actorii sociali fata de aceste trei spatii si modul in care sunt ele
percepute personal.

Metodologia
Deoarece am detaliat mai sus dimensiunile ghidului de focus, este necesar sa ne
oprim putin si asupra metodologiei folosite. Pentru a motiva folosirea focus-ului, trebuie
sa detaliem elementele caracteristice acestei metode. Focus-grupul este considerat un
interviu de grup, adica un tip de interviu condus de un moderator si care este focalizat pe
o tematica delimitata. Focus-grupul este o metoda calitativa, influentata de efectele de
grup si care presupune un proces special de moderare, el prezentand, ca orice alta
metoda, o serie de avantaje, cat si de dezavantaje (Bulai 2000). In categoria avantajelor,
putem mentiona faptul ca ofera informatii cu privire la motivatia, la credintele profunde
fata de diversele probleme dezbatute, pe care le au subiectii din grup. De asemenea,
oamenii comunica in mod natural in grupuri si se simt cel mai bine in procesele de
comunicare de tip orizontal. Se poate realiza si analiza relatiilor si a jocurilor de putere
care pot conduce la formularea unor opinii. Si nu in ultimul rand, permit intelegerea unor
mecanisme care produc, sustin sau anihileaza anumite opinii sau atitudini. (Bulai 2000)

20
 In mod evident, utilizarea acestei metode aduce si o serie de limite de care trebuie
sa tinem cont. In acest sens, putem mentiona urmatoarele:focusul are o relevanta statistica
slaba si incapacitatea de a oferi expresii sintetice cantitative ale fenomenului. Moderarea
acestor interviuri este extrem de complexa, iar rezultatele depind intr-o masura mult mai
mare de activitatea moderatorului. De asemenea, exista diverse efecte de grup care se pot
produce pe parcursul desfasurarii investigatiei si anume: polarizarea, efectul de turma,
efectul de comparativitate, presiunea normativa etc. (Bulai 2000)
Avand in vedere subiectul pe care l-am ales spre dezbatere si investigare, adica
cercetarea spatiului urban central respectiv spatiul pietelor Unirii, A. Iancu si M.
Viteazu, am considerat ca metoda focusului este cea mai adecvata pentru a oferi o analiza
de calitate si o imagine bine conturata asupra opinilor celor intervievati. In cercetarea
noastra am utilizat sistemul focusurilor pereche, avand acelasi tip de esantion si acelasi
ghid de interviu. Am facut uz de acest sistem pentru a releva posibilele aspecte repetitive
care pot indica o baza normativa sau un fond valoric latent, despre care credem ca
ghideaza o anumita categorie de subiecti.
Mai concret: am realizat doua focusuri, cu o durata 70 de minute - primul, iar al
doilea de 60 de minute. La primul focus au participat 6 subiecti, iar la al doilea 7. Ambele
grupuri au fost omogene in ceea ce priveste statutul, al varsta si distributia pe sexe a
subiectilor. Diferenta a fost faptul ca pentru primul focus au fost selectati subiecti care nu
au domiciliul stabil in Cluj-Napoca, in timp ce pentru al doilea subiectii erau domiciliati
in Cluj-Napoca. Am ales studenti care provin din doua grupuri diferite pentru a putea
face o comparatie intre felul in care ei percep eventualele schimbari ale spatiului social
central sau pur si simplul spatiul central in sine.
Recrutarea subiectilor a fost facuta din randul studentilor, fiecare membru al
echipei invitand cel putin un subiect pentru fiecare focus. Subiectii au fost contactati in
mod direct cu o zi sau doua inaintea focusului, iar pe parcurs au mai fost contactati
telefonic pentru a-si confirma participarea. Ambele focusuri au avut ca loc de desfasurare
Sala de Consiliu a Facultatii de Sociologie, cu ora inceperii focusurilor stabilita atat in
functie de posibilitatea subiectilor de a participa, cat si de existenta unei sali libere. Mai
trebuie mentionat faptul ca focus-urile au avut moderatori diferiti.

21
 In privinta desfasurarii lor propriu-zise, putem spune ca in ambele cazuri a existat
un moment initial de protocol, in care subectii au reusit sa se cunoasca intre ei si sa
cunoasca membrii echipei de cercetare, intr-o modalitate informala. Apoi s-a trecut la
inceperea efeciva a focusurilor, care pe baza ghidului de interviu au avut o structura clara
dar in acelasi timp si flexibila. Focusurile au fost structurate in patru parti principale, care
in functie de dinamica discutiilor au fost supuse unor modificari. O prima sectiune a
cuprins asa-numitele momente de introducere sau incalzire, in care se faceau prezentarile;
in doua sectiune s-au adresat intrebari de cunoastere a spatiului public pus in discutie; in
a treia parte accentul a cazut pe ideea de a se specifica repere semnificative pentru cele
trei zone; in final intrebarile si discutia in ansamblu au avut ca scop identificarea
diferitelor perceptii ale subiectilor. Dupa terminarea discutilor formale, au mai fost unele
momente de discutii informale.
Ca stiluri de moderare, s-a dorit combinarea stilului neutru cu cel amuzant, pentru
a ne situa pe o pozitie cat mai obiectiva, dar in acelasi timp si pentru a detensiona
subiectii si pentru a crea o situatie confortabila pentru acestia. Consideram ca in urma
acestor focusuri s-a obtinut informatii relevante cercetarii noastre, lucru care ne va ajuta
mai apoi sa ne indeplinim obiectivele propuse la inceputul acestei cercetari.

Interpretari finale
Pentru a putea oferi o interpretare valida datelor obtinute in urma focus-group-
urilor, este nevoie sa ne concentram atentia pe fiecare dimensiune urmarita cu ajutorul
ghidului de focus. De asemenea, vom lua fiecare piata pe rand pentru a observa
perceptiile subiectilor nostri, dar vom incerca si sa comparam parerile celor doua grupuri.
Dupa cum am spus in sectiunea de mai sus, primul grup de subiecti a fost compus din
sase studenti care nu sunt originari din Cluj, in timp ce al doilea a fost realizat cu ajutorul
a sapte studenti cu domiciliul in Cluj.
O prima mentiune trebuie facuta. Deoarece am observat la primul focus ca
studentii aveau tendinta de a se referi cu alte denumiri la una din piete, am considerat
necesar sa analizam intr-o discutie informala modul cum se exprima acestia cand discuta
despre cele trei piete. In timp ce la pietele Mihai Viteazu si Avram Iancu subiectii se
exprimau cu aceste denumiri (pe care si noi le-am utilizat), pentru Piata Unirii tendinta

22
este de a fi numita fie Matei Corvin (subiectii primului focus), fie Mathias Rex (subiectii
clujeni). Observam ca aceste denumiri fac trimitere la figura istorica a regelui Matei
Corvin, a carui statuie domina piata, si sunt in armonie cu informatiile pe care ni le releva
lucrarea lui Brubaker (2006).
Legat de perceptia asupra spatiului fizic si asupra limitelor acestor locuri, opiniile
au fost oarecum unanime in ambele grupului. Desi exista tendinta ca Piata Unirii sa fie
identificata in mare parte cu spatiul central al pietei cel unde este pozitionata statuia lui
Matei Corvin (in special ideea de coada calului) si biserica Sf. Mihail subiectii nostri
constientizeaza si spatiul mult mai larg, cel ce include strazile adiacente, cat si cladirile
din jur cu functii economice sau de loisir (barurile, libraria Universitatii, clubul Diesel si
altele). Merita punctat faptul ca spatiul Pietei Unirii este extins de subiectii clujeni chiar
pana la zona magazinului Central, de pe strada Ferdinand. Atat in momentele cand au
fost intrebati, cat si pe parcursul intregului focus, ambele grupuri au extins limitele reale
ale pietei Avram Iancu, incepand de la Regionala CFR pana la Teatrul National, si chiar
pana la parculetul din spatele teatrului. Cladirea Teatrului a fost de multe ori asociata
cu aceasta piata, in ambele grupuri, chiar daca formal, in planul urbanistic al orasului,
aceasta face parte din Piata Stefan cel Mare. Nu in ultimul rand, Piata Mihai Viteazu este
perceputa a se situa de la strada Baritiu pana la capatul dinsper cartierul Marasti al pietei
agro-alimentare, ea fiind considerata un element caracteristic pietei.
Le-am cerut subiectilor sa ne spuna care sunt primele lucruri care le vin in minte
atunci cand se gandesc la fiecare dintre cele trei zone. Prin aceasta am urmarit sa vedem
care este elementul sau care sunt elementele prin care li se ofera specificitate acestor
piete. De cele mai multe ori, legat de Piata Unirii s-au gasit corespondente legate de zona
spatiului pietonal, majoritatea raspunsurilor referindu-se la statuia lui Matei Corvin si la
catedrala Sf. Mihail. S-au amintit totusi si cateva cladiri cum ar fi Continentalul, libraria
Universitatii sau clubul Diesel care s-au constituit ca specifice pietei. Desi acestea au fost
considerate cele mai edificatoare elemente, s-au adus in discutie si diverse aspecte socio-
culturale, cum ar fi targurile de carte sau standurile ONG. Si in Piata Avram Iancu spatiul
central joaca un rol important in prima impresie a subiectilor nostri, ei identificand de
cele mai multe ori piata mai degraba cu Catedrala Ortodoxa si cu statuia lui Avram Iancu

23
decat cu cladirile de pe margine. Dupa cum am mentionat anterior, Teatrul National este
perceput ca fiind un element foarte important al zonei acesteia.
Referitor la elementele cu care subiectii asociaza Piata Mihai Viteazu, ei s-au
exprimat pozitionandu-se de cele mai multe ori in comparatie cu celelalte doua piete. A
fost receptata ca importanta atitudinea unui subiect care a spus despre Piata Mihai
Viteazu: nu o percep ca pe o piata; de asemenea, s-a facut remarcata asocierea
cinematografului Republica cu catedralele celorlalte piete, specificandu-se ca in loc de
catedrala avem cinema Republica. De la primele dialoguri legate de Mihai Viteazu, in
special subiectii din primul focus au remarcat faptul ca este o zona opulenta, un loc
inchis, referindu-se in special la elementele de natura arhitecturala care limiteaza fizic
zona.
Trecand la cunostintele referitoare la aceste zone centrale, nu s-au observat foarte
multe diferente intre cele doua grupuri. Mai degraba se poate spune ca subiectii din afara
Clujului s-au focalizat pe elemente arhitecturale, monumentale, unii din ei fiind informati
cu privire la vechimea anumitor statui sau cladiri, dar si a pietelor. Ambele grupri au
remarcat faptul ca statuia lui Avram Iancu este relativ noua, fiind ridicata in timpul
mandatului lui Gheorghe Funar. Legat de schimbarile survenite de-a lungul anilor, s-au
remarcat diferente in mod special prin raportare comparativa la perioada in care
Gheorghe Funar era primar fata de cea a mandatului lui Emil Boc. Studentii din Cluj au
putut observa o schimbare majora in aceste piete, in jurul anului 1992, cand Gh. Funar a
ocupat aceasta functie, shimbare legata de esteticul celor trei spatii: bancile tricolore si
groapa din Matei Corvin, care nu au fost considerate deloc benefice. O alta remarca
importanta a fost legata de faptul ca in timpul mandatului sau, Emil Boc a modernizat
aceste zone. Trebuie specificat faptul ca aceste schimbari s-au observat la fel de
pregnant in grupul de subiecti care nu sunt originari din Cluj, desi majoritatea locuiesc in
Cluj de trei-patru ani. Schimbarile nu se refera doar la elementele de arhitectura. Acestia
au sesizat, de exemplu, si evolutia pietei agro-alimentare din Mihai Viteazu.
In continuare vom deduce elemtul de vizibilitate, evidentiind specificul fiecariei
piete. Piata Unirii este vazuta a fi reprezentata in mod pregant de statuia lui Matei Corvin,
expresia la coada calului intalnindu-se in mai multe raspunsuri, desemnand un loc tipic
de intalnire. Acesta nu este vazut numai un loc important al zonei, ci si un reper

24
edificator, constituind de altfel si locul preferat din piata a celor mai multi dintre subiecti.
Desi au fost amintite si alte elemente, libraria Universitatii, sau anumite cladiri, nu s-a
pus accentul asupra lor ca fiind repere specifice. Pe de alta parte, Piata Avram Iancu a
fost identificata cu ajutorul mai multor repere, considerate semnificative. Elementul des
amintit a fost Catedrala Ortodoxa, si Teatrul, insa in egala masura li s-a acordat mare
insemnatate si altor elemente, cum ar fi zona fantanii arteziene sau cinematograful
Victoria (desi se afla pe strada Eroilor).
In privinta Pietei Mihai Viteazul, ea este identificata prin trei elemente specifice:
cinematograful Republica, care este reperul cel mai cunoscut, apoi franciza internationala
de fast-food - restaurantul McDonalds, dar si prin piata agro-alimentara. Unii dintre
subiectii clujeni considera cinema Republica locul preferat al pietei, datorita functiei sale
de loisir: pentru ca merg foarte des la film.
Un element pe care nu l-am marcat in ghidul de focus grup a aparut la ambele
grupuri, atunci cand ne-am concentrat pe reperele principale din cele trei piete, precum si
pe caracteristici ale oamenilor care frecventeaza aceste locuri. Ne referim la un anume
caracter etnic-cultural, subiectii inducand in dialogul nostru o comparatie intre Piata
Unirii si Piata Avram Iancu. In grupul clujean insa, nu se insista pe acest aspect. Subiectii
grupului al doilea ating dimensiunea mentionata anterior doar atunci cand se refera la
insemnatatea istorica a monumentelor sau a cladirilor din spatiile despre care vorbim. La
primul focus a fost accentuat acest aspect, in sensul in care unii subiectii au perceput
Piata Unirii ca o zona frecventata mai mult de populatia maghiara, spre deosebire de
Piata Avram Iancu. Explicatia gasita in cadrul discutiei s-a referit mai degraba la
caracterul religios al celor doua piete, in sensul in care in Piata Unirii exista o biserica
catolica, iar in Piata Avram Iancu regasim Catedrala Ortodoxa. Insa nici unul dintre
subiecti nu s-a referit la aceste zone ca fiind spatii de segregare sau de exclusiva
identitate etnica, specificandu-se ca in Piata Unirii sunt foarte multi tineri romani pentru
ca este mai primitoare, iar cei de etnie maghiara au un motiv in plus sa fie acolo.
Urmarind trasarea unui profil specific al oamenilor care trec prin cele trei zone, s-
a remarcat faptul ca majoritatea turistilor se intalnesc in Piata Unirii (primul focus), mai
ales ca toti par a recunoaste statuia lui Matei Corvin (al doilea focus). S-au identificat ca
grupuri caracteristice frecventand aceasta zona studenti si elevi, datorita liceelor si

25
facultatilor din apropiere, dar si datorita barurilor si cafenelelor. Atat Mihai Viteazu cat
si Avram Iancu sunt receptate a fi zone de trecere, de tranzit, spre munca, spre zonele
industriale, singurele categorii de indivizi care pot fi vazute in mod constant aici sunt
considerate a fi pensionarii, sau mamele cu copii. Tot legat de oamenii care se intalnesc
in Avram Iancu, o studenta din Cluj a facut remarcat ca aici se pot vedea si studenti de la
seminarul teologic, care vin sa agate fete. Aceasta afirmatie a fost apoi sustinuta si de
ceilalti subiecti din focus. Piata Unirii este vazuta a fi spatiul in care ne intalnim toti,
anticipandu-se functia ei sociala si activitatile caracteristice. Se pare ca aceasta piata este
vazuta a avea o functie culturala si de loisir mai pregnanta decat celelalte doua. O
principala activitate atribuita Pietei Unirii este aceea de intalnire, unde unii subiecti mai
mergeau sa fumeze, sau sa chiuleasca de la scoala (al doilea focus). Si Avram Iancu
este un spatiu de intalnire, insa intr-o mai mica masura decat Piata Unirii, iar Mihai
Viteazu este vazuta in speta doar ca zona de tranzit.
Legat de activitatile culturale si economice specifice acestor spatii Pietei Unirii i
se confera o functie de socializare si de loisir, mai ales datorita evenimentelor ce au loc
aici: targuri de carte, patinoarul, expozitii de obiecte populare, targul olarilor sau
targul de covoare. Piata Avram Iancu este locul in care principalul eveniment cultural il
constituie concertul de colinde de Craciun din fiecare an, functiile sale culturale fiind
considerate mai reduse. Nu in ultimul rand, principalul eveniment care are loc in Piata
Mihai Viteazu, dar si cel mai important este Festivalul International de Film
Transilvania (TIFF); in rest, Piata Mihai Viteazu pare sa aiba, in opinia subiectilor, o
functie culturala destul de redusa.
In final am dorit sa intelegem care este cea mai semnificativa piata pentru
subiectii nostri si cea in care au cea mai mare incredere. Daca in primul focus,
raspunsurile au fost cat de cat echilibrate, jumatate din subiecti optand pentru Piata Unirii
si cealalta jumatate pentru Piata Avram Iancu, in cel de-al doilea focus, in afara de un
raspuns in care s-a optat pentru Avram Iancu, celelalte optiuni, majoritare, au fost
indreptate spre Piata Unirii. Multi subiecti si-au argumentat raspunsul prin faptul ca au
tendinta de a opta pentru acea zona in care se regasesc ei mai bine, care se apropie mai
mult de ideea de piata. Comparativ cu aceste optiuni, cei mai multi dintre subiecti au o
perceptie negativa asupra Pietei Mihai Viteazu, aceeasta fiind vazuta ca un loc care nu

26
inspira deloc incredere, care are caracterul de talmes-balmes, unde pe de-o parte sunt
kitsch-urile si pe o alta magazinele de firma, incercand astfel sa evite cat mai mult
aceasta zona. Caracterul de neincredere a rezultat in special din al doilea focus, insa si
studentii din afara Clujului se refera la Mihai Viteazu intr-o maniera negativa, insa mai
degraba indreptata inspre caracterul sau inestetic: un loc inchis, care te sufoca.
Consideram ca perceptia studentilor cu privire la aceste spatii s-a conturat cel mai
sugestiv prin intermediul uni joc de la finalul focus-ului. Acesta a avut scopul de a
personaliza pietele si de a le construi un profil social. Trebuie mentionat ca exercitiul
acesta a fost introdus doar la finalul celui de-al doilea focus, cel realizat cu studentii
clujeni, deci datele obtinute nu sunt comparabile. Vom prezenta profilurile obtinute prin
corelarea raspunsurilor majoritare. In primul rand, Piata Unirii a fost personalizata in
portretul unui baiat de 18-20 ani, student, care are o inaltime medie, pielea deschisa la
culoare, parul inchis si ochii de culoare inchisa (caprui). Legat de personalitatea sa,
tanarul care intruchipeaza piata este introvertit, optimist si are un spirit de lider.
Observand aceste caracteristici, putem deduce ca, in perceptia subiectilor nostri, Piata
Unirii are un specific tanar, ei regasindu-se in cea mai mare parte in acest cadru. Ideea de
optimism ii confera un aer modern, orientata spre viitor.
Piata Avram Iancu a fost perceputa ca un barbat de varsta a doua, intre 30-40 de
ani, de meserie fie economist, avocat, sau businessman, cu studii superioare, inalt,
brunet, cu ochii de culoare inchisa si pielea culoare deschisa. Regasim caracterul
optimist, introvertit si spiritul de lider si pentru personalizarea acestei piete. Vedem ca
Piata Avram Iancu este mult asociata cu institutiile din aceasta zona, ceea ce ii transmite
un acut caracter institutional, fomal.
Piata Mihai Viteazu este vazuta ca total opusa celorlalte doua, fiind reprezentata
de un barbat cu varsta cuprinsa intre 50-60 de ani, scund, cu ochii deschisi la culoare,
pielea mai inchisa (maslinie), parul inchis. Este important de retinut faptul ca majoritatea
subiectilor au accentuat profesia de muncitor, sau muncitor necalificat, extravertit,
pesimist si supus, in viziunea lor o persoana care nu-si gaseste locul. Aceasta zona este
identificata cu categoria muncitorilor, a proletarilor, cu anumite caracteristici care ne
trimit cu gandul la o viata sumbra, creata probabil si de anumite elemente arhitectonice
ale zonei, cu un evident trecut socialist.

27
 Ceea ce putem consemna dupa analiza datelor din focus-uri este ca modul de a
privi aceste zone diferentiaza, ca perspectiva, categoria studentilor de alte grupuri sociale,
care ar putea accentua altfel caracterul socio-istoric sau chiar etnic. Exista tendinta
constanta de a face o comparatie intre Piata Unirii si Piata Avram Iancu pe de-o parte, si a
pozitiona Piata Mihai Viteazu pe cealalta parte. Primele doua zone se inscriu in ideea
subiectilor de cum trebuie sa arate o piata, mai ales urmarindu-le esteticul. De
asemenea, ele au elemente de arhitectura in mare parte comune, cum ar fi prezenta
catedralelor in epicentru, iar in Piata Mihai Viteazu aceasta functie fiind fals substituita
de cinematograful Republica.
Un lucru important a fi remarcat este ca trasatura etnica si istorica a celor trei
zone nu este evidentiata prin raspunsurile subiectilor, acestia tratand-o ca pe un lucru
trecut, de care au auzit, dar nu au avut ei insisi experienta ei. Procesul de de-etnicizare, in
special al Pietelor Unirii si Avram Iancu, a avut impact in special asupra perceptiilor
tinerei generatii. Se poate spune ca generatia noua isi formeaza parerea despre aceste
locuri in functie de activitatile intreprinse aici, de oamenii care le frecventeaza dar si in
functie de cum este aplicata in spatiu ideea de estetic. Astfel, din dialogurile noastre
constatam faptul ca etnicitatea nu se regaseste ca o caracteristica acutizata a spatiului in
perceptia actuala, si nu isi mai pune amprenta asupra ei, iar daca o face, va fi intr-o mica
masura.

Limite, puncte forte, propuneri

In orice fel de cercetare avem o experienta, aproape fara exceptie, a unor
probleme care sunt mai greu de solutionat si care nu se pot rezolva sau care, in unele
cazuri, cunosc doar o rezolvare partiala. De asemenea, in cadrul unei cercetari pot fi
descoperite puncte forte la care poate nimeni nu s-a gandit in momentul inceperii
proiectului, dar care au inceput sa fie puse treptat in lumina, pe parcursul derularii
cercetarii. Aceste limite si puncte forte, dupa o analiza obiectivata, pot conduce la
furnizarea unor propuneri in vederea elaborarii unor cercetari viitoare, de o mai mare
amploare si de o calitate sporita.

28
 Aspectele mentionate anterior contribuie la realizarea unei imagini de ansamblu
asupra cercetarii si din aceasta cauza e important sa le tratam pe fiecare in parte cu multa
atentie.
Primul aspect este cel al limitelor, limite care se refera la realizarea sesiunilor de
focus, dar care accentueaza aspecte legate de cel care a avut in componenta subiecti
domiciliati in Cluj-Napoca. Elementul cel mai des intalnit, cu cea mai mare frecventa,
este cel legat de directionare. Aceasta influenta din partea moderatorului a avut loc de
mai multe ori pe parcursul derularii focusului, dar nu a avut efecte decisive asupra
acuratetei datelor. Ca sa plasam in timp aceste distorsiuni, putem spune ca acestea s-au
manifestat oarecum uniform. Daca ne gandim ca acestea au intervenit la inceputul
focusului, putem sa interpretam aceste scapari ca fiind rezultate ale emotilor debutului
intr-o astfel de abordare. Dar cum explicam ca ele au mai aparut si pe parcurs sau spre
sfarsit? Pentru a oferi un raspuns, trebuie sa mai avem in vedere inca o limita a acestui
focus: aceasta ar fi aceea ca moderatorul a fost mult prea preocupat de factorul timp, fapt
care a condus la aceste directionari, evident uneori involuntare. Trebuie mentionat totusi
faptul ca aceasta ingrijorare era intemeiata, deoarece trebuia pe de o parte sa respectam
timpul pe care subiectii au fost dispusi sa-l aloce activitatii noastre si pe de alta parte
disponibilitatea in timp a salii era limitata. Daca acest factor perturbator care a fost
constituit de timp ar fi putut fi controlat, o mare parte din distorsiuni ar fi fost eliminate.
Aceastea au fost limitele majore ale acestui focus, la care s-ar mai putea adauga si aceea
ca la o intrebare, atitudinea moderatorului a condus la formularea unui anumit tip de
raspuns din partea subiectilor. O alta limita a fost aceea ca jocul din final care a avut ca
scop identificarea perceptilor studentilor asupra pietelor, a fost realizat doar la al doilea
focus, astfel neputandu-se realiza o comparatie pe aceasta dimensiune. Dupa cum au mai
spus, aceste limite nu au avut un caracter decisiv asupra cercetarii, iar in multe situatii au
fost greu sesizabile.
Am ajuns la punctele forte. Privind in ansamblu cele doua sesiuni de focus, putem
afirma fara riscul de a gresi ca a fost o reusita. Ghidul de focus a fost unul bine elaborat,
structurand clar dimensiunile pe care am dorit sa le abordam. Un alt punct forte este cel al
timpului, incadrarea in limita de timp ideala pentru un focus si care a fost comunicata in
prealabil subiectilor. De asemenea, moderatorul a reusit sa se integreze foarte bine in

29
grup si sa provoace subiectii la discutie. Atitudinea moderatorului (neutra-amuzanta) a
fost una care a condus la buna desfasurare a discutilor, fara a exercita presiune asupra
subiectilor, ei indraznind astfel sa-si exprime clar si deschis parerile.
In loc de incheiere dorim sa oferim si unele propuneri care pot imbunatati actualul
proiect, sau care pot fi utile unor cercetari viitoare. Ccercetare noastra poate furniza
pentru anumite persoane rezultate aproape completedar in acelasi timp rezultatele noastre
pot constitui doar punctul de plecare spre realizarea unei cercetari mai ample. In acest
sens putem sa sugeram realizarea unor focusuri (pereche) cu subiecti de etnie diferita, de
varste diferite sau de statuturi sociale diferite. In ipoteza realizarii unor astfel de cercetari,
o comparatie intre toate acestea ar fi una interesanta si ne-ar putea conduce la
consolidarea rezultatelor obtinute acum sau la reliefarea unor aspecte care nu s-au
evidentiat aici, dar care ar putea iesi la lumina doar in urma unor cercetar de profunzime.

30
Referinte bibliografice

- Agachi, Mihaela (2004) Clujul modern. Aspecte urbanistice, Ed. UT Press, Cluj-
Napoca

- Alicu, Dorin (1997) Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei, Ed. Studia, Cluj-Napoca

- Brubaker, Rogers (2006) Nationalist Politics and Everyday Etnicity in a

Transylvanian town, Ed. Princeton University Press, New Jersey

- Bulai, Alfred (2000) Focus-grupul in investigatia sociala, Ed.Paideia, Bucuresti

- Lazr, Marius (2003) Metastaza ostentaiei. Ilustrate n alb i negru din Clujul
tricolor, Revista Ideea, Cluj-Napoca, pag. 125-135.

- Low, Seta (1996) Spatializing Culture: The Social Production and Social Construction
of Public Space in Costa Rica

- Lynch, Kevin (1971) Site Planing , Second Edition, The M.I.T. Press, Edinburgh

- Lynch, Kevin (1960) The Image of the Environment, Cambridge: MIT Press

- Lynch, Kevin (1960) The City Image and its Elements, Cambridge: MIT Press

- Lukacs, Josef (2005) Clujul - Orasul comoara, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-
Napoca

31
Anexa

Ghid focus grup

Durata: 70 min
Numr subieci: 6-8
Vrst: 20-23 de ani
Sex: distribuie echilibrat
Ocupaie: studeni

A. Introducere/ nclzire 10 min

Introducere moderator - se menioneaz faptul c este o discuie, i nu o evaluare!
Se anun durata discuiei o or, o ora 10 min.
Discuia va avea ca subiect spaiul central al Clujului i c va fi nregistrat, cu
pstrarea confidenialitii i a anonimitii
Prezentarea participanilor: fiecare se va prezenta preciznd facultatea, anul de
studiu, eventual interese.

B. Cunotine - spaiul public 20 min

ntr-un dialog informal, cum v referii la pieele Unirii, Avram Iancu i Mihai
Viteazu? (Denumiri de care fac participanii uz)
Care sunt, dup prerea voastr, limitele acestor piee? (Care este, n fapt, spaiul
efectiv al pieelor?)
Care sunt primele lucruri care va vin in minte cand va ganditi la Piata Unirii? Dar la
Piata Avram Iancu? Dar la Piata Mihai Viteazu?
Care este istoricul acestor piete?
a) Pentru cei care nu sunt din Cluj (doar pentru FOCUS 1):
- Cum arata locul cercetat atunci cand acestia s-au mutat in Cluj? (descrierea locului -
cele 3 piee)
- Cum s-a schimbat de atunci infatisarea acestor piete?
- Aceste schimbari sunt benefice sau nu? De ce?
b) Pentru cei care locuiesc in Cluj (doar pentru FOCUS 2):
- Care sunt schimbarile survenite in ultimii ani in aceste locuri? (spatiul si istoria locului
pietelor)
- Din cate tii voi, care sunt evenimentele care au provocat schimbarile din aceste piete?

32
 - Aceste schimbari sunt benefice sau nu? De ce?

C. Repere 15 min
Care este, n viziunea voastr, locul cel mai important al pietei? - pentru cele trei
zone in parte.
Ce reprezint cel mai bine piata respectiva? - pentru cele trei zone in parte.
Care este locul vostru preferat al pietei (pentru fiecare in parte)? n ce situaii?
Prezentarea unor variante alegere a spatiului reprezentativ pentru Cluj in cazul in care
un strin ajunge in Cluj. n care pia? De ce?

D. Perceptie 20 min
Ce fel de oameni credeti ca frecventeaza zonele respective?
Ce activitati desfasoara ei in aceste locuri? Ce obisnuiti s faceti cnd veniti n aceste
locuri?
Ce fel de activitati economice (magazine, baruri) sau evenimente culturale au loc
in aceste piete?
Care dintre cele trei zone are cea mai mare semnificatie pentru dvs, va ofer cea mai
mare incredere si de ce?
JOC:
Dac ar fi s ne imaginm pieele ca persoane, care ar fi profilul bio-psiho-social al
acestora?
- Cum ar arta?
Gen, vrst, nlime, culoarea prului, a ochilor, culoarea pielii.
- Cum ar fi?
O persoan extravertit/introvertit?
O persoan optimist/pesimist?
O persoan cu spirit de lider/supus?
O persoan comunicativ/tcut?
O persoan vesel/trist?

33