UNIVERSITATEA DE STAT BOGDAN PETRICEICU HASDEU

din CAHUL

Facultatea de Filologie i Istorie

Catedra de Psihopedagogie

TEZ DE LICEN

Rolul dirigintelui n educaia elevilor

Specialitatea:Psihopedagogie

Conductor tiinific: Ioana Aurelia Axentii,

lector universitar

Autorul: Cristina MIGAE,

studenta gr. PS- 1002

Cahul - 2014

1
 CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................

I. DIRIGINTELE FACTOR ESENTIAL N EDUCATIA ELEVILOR

1.1 Delimitri conceptuale privind notiunea de diriginte, statut/rol, profil de competent si
tipuri ale personalitatii dirigintelui...............................................................................
1.2 Sistemul activitatii educative a profesorului-diriginte si organizarea grupului de elevi ...
1.3 Specificul competenelor dirigintelui racordate la clasa de elevi.......................................
Concluzii ...............................................................................................................................

II. STRATEGII DE OPTIMIZARE A ACTIVITATII DIRIGINTELUI

II.1Cunoaterea i nelegerea elevilor, obiectiv prioritar n activitatea dirigintelui.
II.2Proiectarea activitatii dirigintelui. Agenda dirigintelui - suport didactic in organizarea
activitatii educative ........................................................................................................
II.3Formele si metodele de organizare a procesului educativ a profesorului-diriginte
II.4Parteneriatul educational scoala-familie, diriginte-parinti.............................................
Concluzii ..............................................................................................................................

III. METODOLOGIA CERCETARII ROLULUI DIRIGINTELUI IN EDUCATIA

ELEVILOR
3.1 Designul cercetarii ............................................................................................................
3.2 Interpretarea datelor .........................................................................................................
Concluzii ...............................................................................................................................
Concluzii i recomandri...................................................................................................
Bibliografie ..............................................................................................................................
Anexe..........................................................................................................................................

Introducere

2
Actualitatea temei: Transformarile importante intervenite in dezvoltarea societatii afecteaza
intr-o masura importanta si viata scolii. Cererea crescanda de educatie, educatie permanenta,
integrarea invatamantului cu cercetarea si productia, obliga scoala sa-si revizuiasca principiile,
obiectivele, structura, metodologia si stilul de lucru, pentru a raspunde adecvat exigentelor tot
mai mari pe care societatea i le pune in fata.Obiectivele care stau in fata scolii contemporane,
numeroase si complexe, pot fi indeplinite numai cu un personal devotat, temeinic pregatit si
inzestrat cu valoroase calitati personale si profesionale. Este subliniata cu deosebire sarcina
formativa ce revine dirigintelui in educarea tinerei generatii si nu numai aceea de instruire a
elevilor. Inversarea de accent de pe informativ pe formativ, nu poate fi realizata doar prin simpla
formulare a unor deziderate elevate, intrucat reclama o reconsiderare a intregului sistem de
invatamant si in special o subliniere speciala a locului si rolului dirigintelui in acest sistem, el
fiind specialistul care participa la formarea cadrelor pentru toate sectoarele de activitate.
Fiecare invatator si profesor din intregul sistem de invatamant, trebuie sa fie atat un bun
specialist in domeniu, cat si un bun diriginte. Numai imbinand aceste doua calitati, cadrele
didactice isi vor indeplini in bune conditii sarcina de inalta responsabilitate si onoare in formarea
tinerei generatii.
Rolul dirigintelui ramane mereu in prim plan in opera de formare a personalitatii elevilor. Cu
toate ca a sporit si influenta altor factori in procesul educatiei, dirigintele isi pastreaza
numeroase prerogative in acest domeniu, el fiind principalul modelator al personalitatii elevilor,
incepand de la imprimarea unei conduite externe, pana la formularea aspiratiilor si
idealurilor lor de viata.
Efectele activitatii si personalitatii dirigintelui au facut obiectul unor cercetari de pedagogie,
psihologie pedagogica si de sociologia educatiei, urmarindu-se ridicarea eficientei
activitatii pedagogice in general si a profesorului in special. Sporirea functiei profesorului-
diriginte de confident, consilier, transmitator al valorilor culturale, a largit campul de activitate si
a accentuat interdependentele.
Educaia modern urmeaz s-l ajute pe fiecare educat s-i contientizeze propriile valori, care-l
reprezint ca entitate n sistemul de valori al grupului social, comunitii naionale, comunitii
mondiale. Idealul libertii umane, care marcheaz lumea contemporan, solicit un scop
educaional care s integralizeze identitatea i proprietatea ca principii definitorii fiinei umane
moderne.Scopul educaional n nvmntul general din Republica Moldova se definete ca
formare a personalitii libere, avnd contiina identitii i contiina proprietii, angajat
axiologic n cultura naional i n cea universal, capabil s se adapteze oportun la condiiile
unei lumi n schimbare.Functia de diriginte a devenit necesara, incepand cu clasa a V- a, datorita faptului ca de
la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca singurul conducator al vietii clasei,iar muncaeducativa este

3
luata de profesori. Planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invatamant care sa permita elevilor sa
puna si sa-si rezolve si anumite probleme educative, varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative
pretind un coordinator si indrumator, unspecialist care sa imbratiseze si sa conduca intreaga opera de formare a
personalitatii elevilor. Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in activitatea si
viata lorulterioara. Fara a prelua sau a se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi
functiispecifice si complementare fata de toti ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentruscoala:
organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati instructiv - educative si a
vietii colectivului de care raspunde. De felul in caredirigintele stie sa sudeze colectivul, sa-l antreneze in
realizarea unor perspective atragatoare, sastabileascarelatii de apropiere si de sprigin reciproc intre el si clasa, sa-l
integreze in colectivul scolar, sa-lmobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei munci creatoare depinde reusita sa.
Dirigintele este veriga intermediara intre elev si profesori, pe de oparte, intre acesta si familie, pe de alta parte. El
este cel care concentand si sistematizand datele desprefiecare elev le ofera celor interesati, utilizandu-le in acelasi
timp in scopul influentarii positive a dezvoltariifiecarui elev.
Problema cercetarii:formarea continua a cadrului didactic in calitate de diriginte si rolul
acestuia in educatia elevilor.
Scopul cercetari este de a oferi repere i instrumente pedagogice pentru dezvoltarea activitatii
educative adiriginteluisi rolul acestuia in educatia elevilor.
Ipoteza: presupunem ca interpretarea psihopedagogica a actului educativ realizat de profesorul-
diriginte in cofiguratia formarii personalitatii elevului si colectivului de elevi in baza unui
costruct psihopedagogic, elaborat in procesul investigatiei.
Obiectivele cercetariipropuse pentru sustinerea scopului sus propus sunt:
O.1 Studierea cadrului conceptual si identificarea statut/rolului si a profilului de competenta a
dirigintelui
O.2 Analiza sistemului activitatii educative a profesorului diriginte si organizarea grupului de
elevi
O.3 Investigarea formelor si metodelor de organizare a activitatii educationale folosite de
profesorul-diriginte in realizarea activitatii educationale
O.4 Analizarea parteneriatului educational scoala/familie, diriginte/parinti si ideterminarea
imporatantei lui in educatia elevilor.
O.5 Formularea unor recomandri i sugestii psihopedagogice pentru ameliorarea strategiilor de
optimizare a activitatii educative a dirigintelui ?n vederea contientizrii rolului lui n educaia
elevilor.
Baza metodologica:Demersul investigativ privind rolul dirigintelui in educatia elevilorva utiliza
o strategie complex de cercetare. n cadrul tezei au fost folosite ca metode:analiza documentar;
observaia direct; interviul, chestionarul.

4
Epistemologia cercetrii:o constituie teoriile privind managementul actului educativ, rulul si
functiile dirigintelui abordate de ctre autorii T. Repida, M. Aizer, C. Cuco, I. Bontas, I. Nicola,
I. A. Axentii, N. Vinanu, E. Pun, I. Jinga, J. J. Rousseau, R. M. Niculescu,I.Holban, Cristea S.,
Cuco C., D`Hainaut, Dicu A., Geissler E.E., Hameleine D., Mihuleac E., Nicula A., Pavelcu V.,
Pontea D., Salade D., etc.
Valoarea teoretica lucrarea elucideaza continutul si corelarea perspectivelor ale ale actului
educative cu specificul functiilor, rolurilor si competentelor dirigintelui racordate la clasa de
elevi.
Valoarea practica:lucrarea ne vine in ajutorul elaborarii matricei competentelor dirigintelui si
ne a ofera repere i instrumente pedagogice pentru dezvoltarea activitatii educative adiriginteluisi
rolul acestuia in educatia elevilor.
Structura tezei:teza este structurata din introducere, trei capitol, concluzii generale si
recomandari, bibliografie si anexe.

In Capitolul I ,, Dirigintele factor esential in educatia elevilor

I. DIRIGINTELE FACTOR ESENIAL ?N EDUCAIA ELEVILOR

5
 1.1Delimitri conceptuale privind noiunea de diriginte, statut/rol, profil de
competen i tipologii ale personalitii dirigintelui

Funcia de profesor-diriginte al unei clase de elevi are vechi tradiii n nvmnt. Ideea ca
unul dintre profesorii care predau la o clas de elevi s fie ales de ctre colegii si dirigintele
clasei respective a aprut pentru prima dat n Legea instruciunei din 1864,Legea
nvmntului dat de Spiru Haret ?n 1898, apoi Regulamentul pentru colile secundare din
anul 1901, au adus precizri importante cu privire la rolul i sarcinile profesorului-diriginte,
dintre care multe i pstreaz valabilitatea i astzi: observarea inutei i a disciplinei elevilor,
controlul i motivarea absenelor, judecarea nenelegerilor dintre colari, inerea la curent a
foilor matricole ale elevilor i a fielor psihopedagogice individuale, intermedierea relaiilor
prinilor cu directorul i profesorii colii, informarea prinilor asupra notelor obinute de
elevi sauasupra abaterilor disciplinare. Ioana Aurelia Axentii in studiu istorico-pedagogic
Gandirea pedagogica in Basarabia (2006), afirma ca in scoala de dupa 1918 dirigintii de clasa
aveau functii educative strict reglementate, ei urmau sa realizeze o educatie care sa ia in
consideratie deprinderile si aptitudinile bune ale copilului, sa cunoasca profund personalitatea lui
[iaa. P 13]. Profesorul-diriginte activeaz n nvmntul preuniversitar la treapta de gimnaziu i
liceu. Aciunile sale sunt reglementate de Regulamentele de funcionare a acestor nivele ale
nvmntului.
Lexical, termenul i are originea n limba francez (dirigeant) i cunoate mai multe accepiuni.
Astfel, exist dirigintele de antier, al unui oficiu potal sau vamal, al farmaciei i, nu n ultimul
rnd, directorul unei coli primare rurale (n trecut). Pstrnd ideea de nvmnt, dirigintele
este astzi i profesorul care supravegheaz i ndrum o clas de elevi.
n dicionarul de pedagogie noiunea de diriginte este definit ca: profesor abilitat cu
conducerea unei clase sau a unui grup de elevi, rspunztor pentru tot ce se ntmpla cu copiii ct
timp se afla la coala. El trebuie s controleze fregvena, s completeze carnetul de note, s scrie
catalogul, s fie un consilier personal al elevului i printelui. n acelai timp este i profesor de
specialitate, persoan de relaie, organizeaza diferite spectacole, serbri, excursii, amenajeaz
spaiul de nvare, prezint rezultatele colare, urmrete relaiile elevilor. Astzi se consider
c dirigintele creeaz atmosfera pedagogic-educativ dintr-o clas i ar fi de dorit s-i petreac
multe ore n clasa respectiv. [dict de pedagogie, p 75 Horst Schaub, Karl G. Zenke, Polirom 2001,341 p.]
Dirigintele este unprofesor desemnat de conducerea colii s rspund de desfurarea eficient a
ntregului proces instructiv-educativ a elevilor unei clase la care, totodat pred un obiect de
nvmnt. Dirigintele este educatorul clasei de elevi, ndrumtor al acestora, responsabil pentru
progresul la nvtur al fiecrui elev n parte; n acelai timp, el armonizeaz influenele

6
educative. El conduce i coordoneaz activitatea tuturor factorilor educativi: colectiv de
profesori, prini, comunitate. [repida 49]
Cadrul legal ofer o imagine mai ampl a noiunii n cauz. n acest sens, diriginteleeste
coordonatorul activitilor clasei de elevi, provenind dintre cadrele didactice de predare sau de
instruire practic, numit de ctre director i care pred la clasa respectiv. Funciile principale ale
profesorului-diriginte deduse din ,,Regulamentul-tip al instituiilor de nvmnt secundar
general (coal primar, gimnaziu, coal medie de cultur general) din anul 2007 si
,,Regulamentul cu privire la organizarea i funcionarea liceelor din 2006 sunt urmtoarele:
contribuirea la organizarea grupului colar, cunoaterea atmosferei psihosociale i de studiu din
clas, cunoaterea fiecrui elev, conceperea i organizarea orelor de dirigenie, cooperarea cu toi
profesorii clasei, legtura i cooperarea cu familia, contribuie la orientarea colar i
profesional a elevilor, cooperarea cu ceilali factori educativi, organizarea i realizarea
activitilor extradidactice i extracolare ale elevilor.
Noiunea diriginteeste n strns legtur cu noiunea dirigenie.Dirigenia este tratata din
doua perspective: ca un subsistem al activitii educative ce se desfoar sub conducerea
dirigintelui cu aportul elevilor unei clase i al factorilor educativi familie, instituii educative
extracolare, de stat i particulare, de cultur i sociale si ca activitate educativ, care se
desfoar cu elevii unei clase, aflat cu deosebire n sarcina unui profesor diriginte. Acesta
coordoneaz activitatea educativ a tuturor profesorilor clasei. Dirigintele se preocup de
problemele fiecrui elev, precum i de problemele clasei ca grup, de interrelaiile existente. El
ine legturi cu comitetul de prini al clasei. Dirigintele este principalul organizator al
activitilor extracurriculare ale clasei.
Dirigenia reprezint un complex de activiti aflate n raporturi de interdependen, care se
desfoar n mod organizat, gradat, cu o finalitate precis pe baza unor exigene unice. Prin
dirigenie se realizeaz unul din obiectivele majore ale colii formarea personalitii elevilor,
pregtirea lor pentru integrarea activ i contient n societate.
Dirigenia nu se reduce numai la ora de dirigenie. Astfel, in 1996, pedagogul I.Nicolasubliniaz
c rolul fundamental al dirigintelui este acela de a realiza o coordonare i de a asigura o unitate a
tuturor influenelor educative ce se exercit de ctre toi membrii colectivului pedagogic i de
ctre toi factorii educativi antrenai n acest proces [37, p. 569].
Rolul coordonator al dirigintelui se concretizeaz prin organizarea unui ansamblu de activiti
educative, care s sintetizeze, s valorifice, s sistematizeze i s completeze influenele
educative ce s-au exercitat n cadrul colii, ct i n afara ei. Dirigintele este desemnat n aceast
funcie dup anumite criterii: vast experien educativ; o evident autoritate moral i
profesional; activitate de predare n clasa respectiv.

7
 Rolul profesorului-diriginte este complex, dificil i hotrtor n formarea elevilor si. Din
ansamblul vast al trsturilor ce contureaz profilul unui bun diriginte se pot enumera: buna
pregtire profesional i pedagogic; dragostea fa de elevi; tact pedagogic; obiectivitate;
principialitate, autoritate, dar i nelegere; neprtinire; iniiativ etc. Pedagogul Ioana Aurelia
Axentii (2006) analizand conceptia pedagogica a lui Jean-Jacques Rousseau afirma ca rolul
invatatorului nu este de a transmite cunostinte, ci de a dirija cercetarea proprie a elevului, de a-l
face atent la fenomenele naturii, de a-l ajuta sa constientizeze existenta unor probleme, de a-i
stimula curiozitatea si a i-o intretine pentru a putea cauta solutiile adecvate [iaa p 41].Dirigintele
trebuie s fie model de conduit pentru elevi, demn de a fi urmat n activitatea i viaa lor
ulterioar. Trebuie s aib un profil moral deosebit i s dispun de alese caliti psihice i
pedagogice, asta deoarece responsabilitile sunt destul de mari.n viziunea elevilor portretul
dirigintelui ideal ar fi aa: un om nelegtor, atent, calm i cu simul umorului.
Dirigintele are funcii specifice i complementare fa de profesori el este organizatorul,
ndrumtorul i coordonatorul ntregii activiti instructiv-educative i a vieii colectivului de
care rspunde. El orienteaz ntreaga activitate a clasei n aa mod, nct sarcinile colii s fie
realizate cu succes. n calitatea pe care o are el trebuie s fie permanent preocupat de adncirea i
sporirea eficienei influenelor exercitate de toi factorii educativi (profesori, familie, comunitate,
mass-media) asupra elevilor.
Dirigintele este managerul activitatii educationale. Aceasta calitate se subsumeaza aceleia de
manager al actului educational in ansamblul sau, care cuprinde si statul rolul in calitate de
manager al actului didactic.Astfel, pedagogul Rodica Mariana Niculescu in lucrarea sa
Pedagogie generala (2002) propune un sir de expectatii care fiind incrucisate si modul in care
se raspunde concret la ele au ca rezultanta conturarea a ceea ce se cheama statutul/rolul si
actiunea in rol a dirigintelui. Modul in care raspunde concret dirigintele acestor expectatii ca si
modul in care-si concepe si isi urmareste propriile expectatii sunt in mare masura influentate de
profilul sau de personalitate care poate fi prezentat conform unei matrici propuse de Rodica
Mariana Niculescu in aceeasi lucrare, acest profil de competenta implica cunostintele si abilitatea
unui diriginte si el se doreste a fi si o pledoarie pentru reflective asupra acestei calitati si
intelegerea caracterului serios, ordonat, stiintific implicat de munca dirigintelui [Anexa 1].
In literatura de specialitate exist diferite tipologii ale personalitii dirigintelui, una dintre
acestea identific urmtoarele tipuri: dirigintele responsabil este cel cu o riguroas planificare a
temelor, variate i interesante, ntotdeauna bine pregtite, desfurarea orelor sale are o curb
ascendent, cu efect de cele mai multe ori benefic asupra evoluiei acestora, atmosfera n astfel
de clase este cald, iar prezena dirigintelui ntotdeauna dorit.

8
- Dirigintele formalist este corect n planificare, dar expediaz dezbaterea planificat n cteva
minute, ori nici n-o mai face deloc, alocnd timpul respectiv pentru adncirea cunotinelor de la
materia sa. Interesat n cea mai mare msur de pregtirea tiinific a elevilor, cu care i place s
se mndreasc, formeaz de obicei colective unde la mare cinste st doar competiia, urmarea
este c se produce o stratificare a clasei, dominat de cei buni, unii din acetia devenind
adevrate vedete, iar incompetenii rmn stigmatizai.
- Dirigintele evazionistii ntocmete planificri cu teme potrivite sau mai puin potrivite pentru
clas, fr s mai in seama de ele apoi i nu face efort n vederea cunoaterii elevilor.
- Diriginte neputincios este dezinteresat i lipsindu-i puterea de analiz i sintez, i e greu s
fac pn i o planificare, leciile au un aspect cu de toate pentru toi, astfel, manifestarea
dezordonat a dirigintelui aduce cu sine o reacie pe potriv a elevilor.
- Diriginte absent e tipul de om egocentrist, pentru care ceilali exist n raport cu interesele lui,
gndurile sale rar se intersecteaz cu cele ale elevilor, iar orele, indiferent care, reprezint un fel
de corvoad, profit de orice ocazie favorabil de a se eschiva de la obligaiile sale, fiind ca
diriginte aproape inexistent. [ melinda airizer ]
Dirigentiaseconstituientr-unsubsistemalactivitatiieducativenansambl
sisedesfasoarasubconducereadiriginteluicuaportuleleviloruneiclasesialfactoriloreducativi:
familie,institutiideeducatieextrascolara,destatsiparticulare,deculturasisocialedelanivelullocalitatii
[dirig si consil
11].Activitateadiriginteluinusepoatereducedoarlaooradedirigentiestabilitaprinplanuldenvatamnt
,cicuprindetotalitateaactiunilorsioperatiunilorcarevizeazaobiectivesisarciniprecise.

1.2 Sistemul activitilor educative ale profesorului diriginte i organizarea

grupului de elevi
Dup cum se poate constata, iniial, principala funcie a dirigintelui era funcia de
controlasupraactivitii elevilor, accentul punndu-se ndeosebi pe
respectarearegulamentului colar. Prin Legea nvmntului secundar i superior din
1925, vechilor sarcini ale profesoruluidiriginte li se adaug aceea de a asigura,,concursul unitar al
tuturor profesorilorclasei respective si de a face leciile i exerciiile necesare educaiei morale a
elevilor. Practic, se introduceau n planurile de nvmnt al colilor secundare leciile de
diriginie, pe care profesorul-diriginte urma s le consacre chestiunilor de educatie i disciplin
ale elevilor si.
In deceniile care au urmat s-a pus tot mai mult accentul pe funcia educativ a profesorului
diriginte, desi au fost pstrate toate sarcinile sale organizatorice si administrativ-disciplinare,
intrate deja n tradiie. Treptat, de-a lungul timpului, sistemul muncii educative a profesorului

9
diriginte a dobndit urmtoarele componente: managementul clasei ca grup; dezvoltarea
personalitii i dezvoltarea carierei elevilor; educaia pentru valori (pentru democraie, calitate,
mediu, dezvoltare durabil, sntate, receptarea valorilor culturale); educaia pentru securitatea
personal (educaia rutier, protecia consumatorului, protecia civil, aprarea mpotriva
incendiilor, prevenirea delincvenei juvenile i a traficului de fiine umane)(TOMSA, G., .a., 2004)
Actuala reform curricular a nvmntului, prin introducerea n planurile-cadru de nvtmnt
a ariei curriculare ,,Consiliere i orientare, completeaz coninutul activitii educative
nemijlocite cu elevii desfurate de profesorul-diriginte. Aceast activitate urmeaz s se
orienteze n urmtoarele direcii prioritare: consilierea individual a elevilor; orientarea colar i
profesional a elevilor; educaia pentru carier a elevilor. n activitile de consiliere individual,
se va pune accentul pe sprijinirea copilului n urmtoarele direcii: autocunoaterea
caracteristicilor i abilitilor personale, inclusive; contientizarea eventualelor puncte slabe,
nedezvoltate sau neexersate suficient; disponibilitatea de a-i asuma responsabiliti, sarcini,
obligaii, ndatoriri fa de sine, familie, coal; capacitatea de a asculta i pe alii; spirit de
discernmnt n a alege acele module opionale de educaie i de formare profesional care-i sunt
potrivite i rspund inteniilor sale de viitor. Profesorii dirigini au obligaia de a desfura o
susinut activitate de orientare colar i profesional a elevilor lor prin activiti individuale sau
de grup cu acestia. Mijloacele utilizate pn acum n scoal pentru orientarea scolara i
profesionala nu sunt perimate, ele trebuie numai adaptate, actualizate, integrate n noile
coninuturi ale nvmntului(pg.8JIGAU, M.coord., ConsiliereiOrientare-Ghid,CNROPRomnia,Buti,2000).
Trebuina de comunitate este una din trebuinele primare i fundamentale ale omului. Cum e i
firesc, cadrul iniial n care se manifest este grupul familial, cruia i se adaug pe parcurs
grupurile spontane i grupurile educaionale.Din aceast perspectiv grupul de elevi apare ca
fiind un cadru propice care vine n ntmpinarea satisfacerii trebuinei de comunitate i a
exprimrii sentimentului de apartenen.Pentru activitatea profesorului n general i a
profesorului-diriginte n special e important s neleag nu numai valenele formative al
grupului de elevi, ci i mecanismele prin care se realizeaz.
Grupulcolareste o comunitate social de persoane (elevi sau studeni) cu o structur i
coordonare managerial unitare, constituite pe baza unor interese i obiective comune. Colectivul
clasei reprezinta o totalitate a elevilor unei clase reunii prin activitate i eluri comune. Membrii
colectivului de elevi se gsesc n interaciune direct, avnd scopuri colare comune.
In lucrarea Relaia profesor-elev: blocaje i deblocajeautoarea Truta E.abordeaz clasa de elevi
ca:sistem dinamic cu autoreglare;grup social;colectiv. (48, p. 10-15)n sens larg, colectivul este
un grup de persoane care particip la o activitate comun. n sens restrns, grupul care formeaz
un colectiv este unit prin interese comune ale membrilor si, este organizat n vederea unor

10
scopuri bine determinate, membrii si purtnd rspundere pentru activitatea desfurat,
supunndu-se unei discipline liber consimite i acceptnd o conducere unic. Colectivul este un
microgrup social de sine stttor. (48, p. 15-17)Clasa de elevi este din start un colectiv n sens larg.
Ea devine colectiv n sens ngust odat ce se depete stadiul de grupare administrativ i
devine un grup social, un sistem la care elementele interacioneaz i coparticip contient la
realizarea finalitii sistemului. Ea devine un colectiv n sens ngust n msura n care ea nsei
dobndete funcii educative.Bineneles, pentru a deveni factor educogen, colectivul nsei este
obiect al educaiei. De aceea profesorul-diriginte i ndreapt n acelai timp aciunea educativ
att spre formarea colectivului, ct i, prin intermediul lui, spre formarea personalitii celor ce l
compun.
Pedagogul I.Nicola (2003), afirm c grupul este o noiune gen, iar colectivul o noiune specie
(din punct de vedere al sferei). Grupul este o noiune supraordonat, iar colectivul de elevi o
noiune subordonat (din punct de vedere al coninutului)[37, p. 317].
Pedagogul I.Bonta (2007), indic urmtoarele caracteristici eseniale ale grupurilor colare:
mrimea, compoziia, structura, interesele i obiectivele comune, un sistem de relaii sociale i
interpersonale, capacitatea de creativitate, sintalitatea grupului colar[8, p. 329-333].
Preocuprile autorului numit sunt legate de sintalitatea colectivului de elevi i raportul dintre
sintalitatea colectivului i personalitatea elevului.Sintalitateadesemneaz totalitatea trsturilor
ce caracterizeaz un colectiv concret privit ca un tot ntreg prin care se deosebete de alte
colective[p160]. Colectivele a dou clase paralele nu sunt identice, fiecare are particularitile
sale, care circumscriu sintalitatea fiecruia dintre ele. dac pentru descrierea fenomenelor
psihologice individuale se apeleaz la noiune de personalitate, apoi pentru descrierea celor
sociale, de grup, se apeleaz la cea de sintalitate.Rezult ca daca pentru diriginte obiectul
cunoaterii psihologice a elevilor este personalitatea lor, atunci obiectul cunoaterii colectivelor
de elevi trebuie s fie sintalitatea lor[ped gener RMN p188]. Cunoaterea sintalitii grupului de
elevi i a personalitii fiecruia din el sunt dou aciuni care se completeaz reciproc. [37, p. 322
323].
Notele definitorii ale colectivului de elevi n viziunea lui D. Salavastru (2006) sunt: structura,
coeziunea, dinamica i scopurile.Clasa de elevi fiind un grup primar menioneaz D.Slvstru
posed toate caracteristicile generale ale acestuia[46, p. 127-130].
Structura grupului reprezint statusurile i rolurile indivizilor n grup. Putem vorbi de o structur
formal i o structur informal. Ca rezultat al investirii cu diferite roluri (funcii,
responsabiliti) apar liderii formali (oficiali). Ei au un rol important n reglarea relaiilor din
cadrul colectivului de elevi, precum i n stabilirea relaiilor profesor-elevi. Liderul trebuie s
aib autoritate i capacitatea de a-i stimula pe ceilali ca ei s participe la ndeplinirea sarcinilor

11
trasate n faa grupului-clas. Chiar dac este situat n afara grupului de elevi, profesorul-
diriginte face parte din conducerea acestuia. De aici i obligaiunea lui de a respecta cerinele
grupului[repida p 89].
n cadrul clasei de elevi se dezvolt i o structur informal (neoficial) rezultat al relaiilor
intersubiective ce se stabilesc ntre membrii grupului. Relaiile acestea pot influena coeziunea i
productivitatea clasei de elevi. Apar liderii informali. Uneori, liderul informal poate exercita o
influen negativ asupra celorlali membri ai grupului. Iat de ce din punct de vedere pedagogic
este important s se cunoasc calitile personale prin care se impun liderii informali [nicola
pedagp155].
In viata scolara intre cele doua structuri formala si informala se manifesta o strinsa
interdependenta. Dirigintele, coordonatorul activitatii educative, trebuie sa cunoasca foarte bine
cele doua structuri, sa stimuleze relatiile pozitive dintre liderii informali si cei formali, daca este
posibil ar fi necesara cunoasterea acelor membri ai colectivului care s-au impus ca lideri
informali in vederea investirii lor cu functii si roluri oficiale, in acest fel eliminindu-se
contradictiile dintre structuri [ pg RMN p 185-186].
Gradul de coeziune a grupului colar exprim gradul de unitate i de integrare a grupului.
Opus coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracia interpersonal,
relaii simpatetice ntre membrii grupului, climatul de ncredere, consensul cognitiv i afectiv al
membrilor, msura n care grupul satisface aspiraiile membrilor, cooperarea n cadrul activitii
clasei de elevi [repida p 68].E de dorit ca aceti factori s fie cunoscui de profesori, ndeosebi de
profesorul-diriginte, astfel ca el s acioneze pentru creterea coeziunii grupului de elevi. Unele
sugestii de aciune ar fi: s ofere elevilor ct mai multe ocazii de cunoatere reciproc;s practice
un stil de conducere democratic;s stimuleze iniiativa elevilor, s-i ncurajeze n a-i organiza
singuri activitile;s organizeze activiti bazate pe cooperare, care favorizeaz relaiile i
schimburile intense ntre colegi, stimuleaz acceptarea i nelegerea reciproc;s realizeze
evaluri nu numai ale prestaiilor individuale, ci i ale grupului n ansamblu[ repida p 69].
Un alt parametru de definire si analiza a clasei de elevi este sidinamica formrii i educrii
grupului colar care surprinde ,,totalitatea transformarilor ce au loc in interiorul grupului,
transformari care-i imprima acestuia o anume traiectorie. Cunoasterea dinamicii presupune in
mod firesc descifrarea fortelor motrice care se afla la originea acestui proces, adica a
contradictiilor interne dintre cele doua tipuri de structuri, formala si informala [i nicola pedag
p55].
Pedagogul I. Bontas in lucrarea sa Tratat de Pedagogie(2007)propune trei etape
interdependente ale dinamicii grupului scolar: prima este etapa grupului neomogenin ea are loc
nceputul de existen a grupului colar, care se prezint neunitar, fr interaciuni cu fenomenele

12
psihosociale sau ntre persoanele ce alctuiesc grupul, in aceasta etapa se alege nucleul
managerial al grupului, in asemenea condiii, un rol important n ndrumarea nucleului
managerial i al membrilor grupului colar l au cadrele didactice, dirigintele clasei de elevi,
toate ndrumrile acestora trebuie fcute n aa fel nct ele s fie receptate n mod contient de
liderii i membrii grupului.
A doua esteetapanchegrii nucleului managerial:in aceasta perioada profesorii i ndeosebi
profesorul-diriginte continu s-i exercite rolul de ndrumtori, dar ntr-o ipostaz calitativ
nou, n sensul c ndrumrile, sfaturile lor sunt transmise n mare msur nucleului managerial,
care le recepteaz, le interiorizeaz i le transmite membrilor grupului ca pe propriile lui
ndrumri.Ultima este etapa grupului colar nchegat, omogen i unitar cind sub coordonarea
nucleului managerial si mpreun cu acesta, aproape toi membrii grupului colar particip activ,
contient, responsabil la ndeplinirea obiectivelor comune ale acestuia, n acest context se
manifest o opinie public unic a grupului colar, ca urmare a realizrii coeziuni i unitii
psihosociale i educative a ntregii comuniuni colare, in aceasta etapa grupul manifest funcii
psihosociale educative superioare, cum sunt cele de autoconducere i de autodisciplin,
autocontrol i evaluare, fenomenul de feedback fiind prezent att la nivelul fiecrui membru al
grupului colar, ct i al grupului ca tot unitar, ceste caliti evideniaz faptul c grupul colar a
devenit un factor educativ, putndu-se aprecia c educaia se face n mare msur n grup i prin
grup. [8, p. 336-337]
Aceste etape se intercondiioneaz i completeaz reciproc. Noua etap preia i integreaz
achiziiile din etapa anterioar. Cunoscind aceasta evolutie ondulatorie in dinamica colectivului
dirigintele trebuie sa urmareasca constient, de-a lungul ciclului scolar fiecare faza si sa intervina
discret, dar eficient, in momente de scadere a coeziunii colectivului [ pg RMN p 187].
Referindu-se la etapele devenirii colectivului de elevi I.Nicola (2003) evideniaz urmtoarele
etape:etapa evalurii interpersonale;etapa constituirii i nchegrii structurii socioafective a
colectivului de elevi si etapa stabilizrii i recunoaterii unei structuri socioafective dominante.
[37, p. 270-271]
Facand referire la scopurile colectivului I. Nicola precizeaza ca ele sunt acele elemente comune
in viata colectivului, punctul de sprijin al actiunii specifice a acestuia. Colectivul de elevi este
din acest punct de vedere, acel grup educational constituit in vederea atingerii unor scopuri
educative care, la rindul lor, sunt subordonate idealului educational [ nicola 157].
In conceptia pedagogului Tatiana Repida (2013)fenomenele psihosociale sunt interpretate nu n
sine, ci ca factori de grup, deci ca factori cu valene catalizatoare, stimulatoare sau chiar
determinative pozitive sau negative asupra procesului instructiv-educativ.Printre principalii
factori de grup ce apar n cadrul grupurilor colare, cu valene formative sporite, se

13
enumratributele psihosociale ale elevilor, adic statutele, rolurile, nivelul lor de aspiraie i de
ateptare. Noiunea de statut desemneaz ansamblul drepturilor i ndatoririlor unei persoane n
virtutea crora ea ocup o anumit poziie n grup, iar cea de rol, ansamblul comportamentelor
prin care se realizeaz prescripiile statutului. Statutele i rolurile elevilor sunt extrem de variate,
ele putnd fi prescrise sau dobndite, formale sau informale, latente sau manifeste etc. Iat
cteva dintre ele: de elev, de poet sau de bufon al clasei, de frunta sau de coda, de licean
etc.Statutele i rolurile, pe msur ce sunt dobndite i jucate, contribuie la maturizarea social a
copilului, la asimilarea experienei sociale, la reglarea i autoreglarea comportamentului n
cadrul grupului. Un alt factor de grup este relaiile interpersonale ale elevilor care constituie
poate cel mai autentic factor de grup, respectarea sau influenarea lor soldndu-se cu rezultate
favorabile, n timp ce ignorarea sau bruscarea lor cu efecte negative, nedorite, att pentru individ,
ct i pentru colectivitatea colar. Cunoscnd acest fapt profesorul va putea folosi n mod
contient, deliberat valenele lor formativ-stimulatoare n diferite circumstane, cum ar fi, de
exemplu: aezarea elevilor n bnci conform preferinelor afective; alegerea unui elev preferat de
toi ceilali pentru a reprezenta clasa la un concurs; constituirea unor grupuri mici n vederea
realizrii diverselor activiti colective etc. Alt factor care apare in cadrul grupurilor scolare este
psihologia colectiv de grup care reprezinta strile colective i ndeosebi cele pozitive, plcute,
tonifiante (bucuriile, entuziasmul, satisfacia, ncrederea, consensul etc.) pot fi instituite n
adevratele fore facilitatoare i dinamizatoare ale procesului instructiv-educativ. Profesorul
trebuie s tie c smna educativ rodete mai uor ntr-un climat destins, armonios, cald sub
raport afectiv dect n cel tensional,dezechilibrat, rece. Apoi, nu trebuie uitat faptul c unele
modificri comportamentale pot fi mai rapid obinute cu ajutorul unor mijloace psihologice dect
cu unele administrative.
Utilizarea grupului ca mediu i mijloc de formare psihosocial are ca scop principal declanarea
potenelor personalitii, a resorturilor creative ale individului, a activismului social, a interesului
acestuia pentru participarea social. Grupul devine un instrument n minile membrilor si, n
vederea schimbrilor i a lui nsui. Antrenat n propria sa formare i schimbare, el se transform
ntr-o adevrat for. El i nva pe elevi s coopereze, i pregtete pentru viaa colectiv, le
favorizeaz nsuirea celor mai eficiente comportamente interacionale, le genereaz motivaii i
atitudini colective.
Cunoaterea grupului/colectivului de elevi este o aciune continu. Dirigintele este cel care
decide asupra corelrii dintre aceste metode i tehnici. El este obligat, prin natura sarcinilor sale
educationale, sa cunoasca foarte bine pe fiecare dintre eleviii cu care lucreaza si colectivul in
ansamblul sau, ca sintalitate pentru ca toate interventiile sale sa fie eficiente. [pg RMN p 190]. In

14
literatura de specialitate I. Holban (1978), I. Nicola (1992) s-au conturat citeva metode si tehnici
de cunoatere i dezvoltare a clasei de elevi, printre acestea un loc central il ocupa:
Metoda observaiei const n obinerea datelor despre comportamentul elevului i a grupului
colar aa cum se manifest el n condiii i situaii reale, normale, n activitatea colar.
Observaia ca metod tiinific se deosebete de observaia spontan, lipsit de intenionalitate a
unor fapte ce au loc n clas i care intr involuntar n atenia profesorului, ndeosebi a
profesorului-diriginte.Metoda observaiei presupune existena unui plan de aciune,a unor
mijloace de nregistrare a datelor, prelucrarea i interpretarea lor pentru a conduce la concluzii
generalizatoare. Ca metod de cunoatere, observaia este organizat i orientat spre
surprinderea a ceva anume din comportamentul elevului sau grupului. Valoarea ei este dat de
surprinderea direct a modului natural de producere i manifestare a fenomenului, fr
intervenia cercettorului.
Tehnicile sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si procedee, principalele sunt:
testul sociometric [Anexa], matricea sociometric, indicii sociometrici, sociograma (individual i
colectiv), cadranele sociometrice. Sunt destinate s nregistreze i s msoare configuraia i
intensitatea relaiilor interpersonale din interiorul grupului de elevi, precum i aspecte privind
dinamica acestuia.[ i holban buc 1978]
Metoda chestionaruluieste o modalitate ce implic anumite ntrebri sau imagini grafice,
denumite itemi ce se insereaz pe un formular la care subiecii (membrii grupului colar) rspund
scris, verbal, nregistrate pe benzi magnetice sau casete video etc. Aceasta metada ofera
posibilitatea ca dirigintele sa verifice unele constatari si aprecieri privind elevii si colectivul.
Metoda scrilor de opiniieste o variant a chestionarului. Fiecrei ntrebri din chestionar i se
ataeaz o scar de rspunsuri posibile, cel care rspunde urmnd s-i aleag acel interval al
scrii ce se potrivete opiniei sale. Exemple de scri: toi, foarte muli, muli, unii, nici unul;
ntotdeauna, destul de des, uneori, foarte rar, niciodat; sunt total de acord, mi este indiferent, nu
prea sunt de acord, nu sunt de acord, sunt total mpotriv etc.
Metoda aprecierii obiective a personalitiieste o metod complex de psihodiagnoz, care se
desfoar ca un experiment pedagogic, n care fiecare dintre elevii unei clase este solicitat s
fac aprecieri asupra capacitii colegilor si n realizarea diferitelor sarcini colare, precum i o
apreciere de sine. Datele recoltate, la care se adaug aprecierile repetate ale profesorului asupra
lucrrilor elevilor sunt validate printr-un calcul statistic riguros, care duce la o imagine din ce n
ce mai obiectiv.[nicola 162]
Metoda experimentuluieste o metoda de interventie ce const n iniierea, n baza constatrilor
efectuate cu ajutorul metodelor descrise, a unor aciuni educative care s conduc la anihilarea
manifestrilor negative. Interveniile pe care le presupune aceast metod au o dubl

15
determinare: retroactiv consecin fireasc a ceea ce s-a ntmplat n trecut, proactiv
avndu-se n vedere consecinele ulterioare.
Metodele descrise se afl ntr-o strns interdependen. Ele se pot aplica concomitent i
succesiv.Practicarea metodelor de grup n activitatea instructiv-educativ prezint avantaje att
pentru profesor, ct i pentru elev.(28, p. 172-174)
Organizarea i ndrumarea vieii clasei de elevi reprezint nu numai o sarcin, ci i o condiie
esenial a succesului muncii educative. De modul n care dirigintele tie s sudeze colectivul,
s-l antreneze n realizarea unor obiective atrgtoare, s stabileasc relaii de apropiere i de
sprijin reciproc ntre el i clas, depinde reuita sa [repida 69].ndrumarea i educarea grupului
colar presupune nu numai cunoaterea temeinic a particularitilor de via ale acestuia, a
legilor psihologiei de grup, ci i a modului n care se constituie i funcioneaz microgrupele, a
influenei lor asupra grupului, a legilor dup care liderii sunt alei i urmai etc. Cunoaterea
microstructurii grupurilor, ptrunderea n intimitatea relaiilor existente ntre membrii ei, dialogul
permanent cu clasa sunt condiii ale succesului n activitatea cu toate categoriile de elevi.

1.3 Specificul competenelor dirigintelui racordate la clasa de elevi

Prin tot ceea ce ntreprinde i prin exemplul personalitii sale, dirigintele este un modelator al
structurii personalitii elevului, n stadiul cel mai hotrtor al devenirii sale.n cadrul abordrilor
contemporane ale fenomenului educaional se impune ca profesorii n general i dirigintele n
mod special s se raporteze la cei educai, s stabileasc relaii de cooperare cu prinii lor i cu
ali factori interesai din societate.
Funcia de diriginte i sporete profesorului responsabilitatea, i amplific rolul i l aeaz ntr-
un anumit raport cu toi ceilali factori educativi. Aceast funcie l apropie de elevi i i lrgete
simitor sfera de influen, adugnd la predarea specialitii i rolul de coordonator al ntregii
activiti a clasei sale. Dirigintelui i revine sarcina de a urmri climatul de munc al clasei,
interesul i emulaia elevilor pentru nvtur, aria lor de informare, stilul de munc, eficiena
activitilor colective i mai ales progresul fiecrui elev la fiecare obiect de nvmnt i de la
o etap la alta.
Contribuia dirigintelui este hotrtoare prin modul n care tie s organizeze i s stimuleze
dorina i ambiia elevilor de a-i ndeplini cu sim de rspundere toate obligaiile colare. A le
insufla contiina datoriei i autocontrolul nseamn a-i ajuta s-i neleag corect statutul de
colar i s dobndeasc un comportament adecvat. nvndu-i cum s-nvee, cum s-i
organizeze munca, cum s-i formeze priceperi, deprinderi i atitudini corespunztoare n
activitatea de instruire, dirigintele i ajut de fapt s se integreze cu succes n colectivul colar
i s-i gseasc drumul propriu al auto-realizrii i al auto-formrii.

16
 Legtura pe care dirigintele o menine cu ceilali profesori i cu ceilali factori educativi, prin
comparaia clasei sale cu celelalte clase i mai ales prin raportarea rezultatelor la obiectivele
stabilite pe coal, acesta devine ndrumtorul real al adevratei formri i dezvoltri al elevilor
mbinnd calitatea de profesor cu cea de educator.
i ajut pe elevi s neleag corect faptul c instruirea reprezint principala cale de dezvoltare
multilateral, i ajut s se maturizeze i s-i contientizeze principalele ndatoriri colare.
Dirigintele este preocupat s-i pun clasa n legtur cu mediul social, cu viaa i cu
problemele ei. Frumuseea relaiilor cu ceilali, utilizarea timpului liber, bucuria de a trai,
nevoia de a cunoate, grija pentru pstrarea mediului natural, lupta pentru pace, prietenia i
solidaritatea cu tineretul naintat i alte aspecte ale pregtirii elevilor pentru viaa social, se
nscriu de asemenea printre obiectivele principale ale muncii educative a dirigintelui la orice
clas. Contiina politico-moral a elevilor va forma nucleul n jurul cruia trebuie s se
structureze principalele preocupri ale fiecrui tnr, a-l ajuta s vad nsemnnd a-l orienta.
Consiliul clasei poate sugera i urmri aplicarea unor msuri difereniate pentru remedierea
unor neajunsuri, sau pentru consolidarea unor tendine pozitive nregistrate n conduita
colectivului de elevi.Numai o activitate colectiv, condus i ndrumat cu grij, poate cuprinde
i satisface obiectivele complexe ale muncii educative puse n faa colectivului.
Activitatea extracolar a dirigintelui vine s lmureasc i s adnceasc unele preocupri ale
colii, consolidnd cunotinele, priceperile i deprinderile i stimulnd interesele, nclinaiile i
aptitudinile elevilor.
Tab. 1.1 competentele profesionale ale dirigintelui
Nr. Competene generale Competene specifice
1. Cunoaterea - Studierea clasei de elevi i ntocmirea fielor de caracterizare
psihopedagogic a psihopedagogic a fiecrui elev i a fiei de observare
clasei de elevi curent;
- Evaluarea iniial a necesitilor elevilor.
2. Proiectarea - Identificarea obiectivelor axate prioritar pe transmisia de
activitilor educative valori, a experienei sociale, pe orientarea elevilor n
colare i extracolare problemele de via, n alegerea profesiunii;
- Proiectarea i realizarea diferitor activiti educaionale
extracurriculare i extracolare (ora dirigeniei, vizite i
excursii, ntlniri etc.);
- Elaborarea strategiilor optime de realizare a obiectivelor
preconizate;
- Stabilirea modalitilor de evaluare a nivelului realizrii
obiectivelor preconizate.

17
3. Organizare i - Crearea condiiilor i a climatului favorabil activitii de
coordonarea formare/dezvoltare a personalitii elevilor;
activitilor educative - Coordonarea activitilor colare i extracolare;
colare i extracolare - Stabilirea resurselor (informaionale, materiale) necesare
pentru realizarea cu succes a obiectivelor preconizate;
- Implicarea prinilor n crearea condiiilor optime derulrii
activitilor proiectate;
- Stabilirea relaiilor de colaborare cu comunitatea educativ
local.
4. Dirijarea activitilor - Soluionarea situaiilor de problem aprute;
organizate - Dezvoltarea i meninerea relaiilor de colaborare cu prinii;
- Valorificarea raional a resurselor umane (prini, profesori,
membrii ai comunitii) i a celor materiale i informaionale.
5. Monitorizarea - Informarea consiliului profesoral despre activitatea
procesului educaional educaional desfurat cu clasa de elevi;
- Dezvoltarea relaiilor de comunicare cu profesorii ce predau
la clasa pe care o conduc;
- Monitorizarea disputelor, a conflictelor aprute, meninerea
relaiilor de colaborare cu ceilali factori educativi.
6. Verificarea calitii - Stabilirea clar a obiectivelor evalurii;
realizrii obiectivelor - Analiza nivelului de realizare a obiectivelor proiectate;
(evaluarea) - Depistarea lacunelor n organizarea i desfurarea procesului
educaional.
7. Perfecionarea - Receptivitatea la noile schimbri;
activitii - Reconsiderarea, perfecionarea continu a cunotinelor
proprii/dirigintelui fundamentale i aplicative din domeniul psihopedagogiei;
- Autoevaluarea continu a propriilor performane;
- Analiza obiectiv, exigent i corect a activitii realizate cu
clasa de elevi;
- Participarea la diverse forme de perfecionare.

n relaia cu elevii este bine ca dirigintele s aib n vedere urmtoarele aspecte:

- tine cont de particularitile de vrst ale elevilor si, avnd n vedere faptul ca adolescentul
manifest o serie de atitudini contradictorii, d dovada de o mare instabilitate emotiv, este
foarte influenabil de ctre cei din grupul n care se integreaz i este sensibil la tot ceea ce se
petrece n jurul sau, mai ales n familie, este perioada n care unii tineri tind s devin
hiperindependeni, ceea ce-i poate aduce n conflict att cu coala, ct i cu familia.
18
- implic toi elevii la ora de dirigenie, prin utilizarea unor metode ca: studiul de caz, jocul de
rol i activitile pe grupe etc.
- acord fiecrui elev cte o responsabilitate i urmrete modul n care acesta i ndeplinete
sarcinile. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate, iar funciile de conducere vor alterna, astfel
nct fiecare elev s primeasc diferite responsabiliti.
- ajut elevii s se cunoasc reciproc prin antrenarea colectivului clasei n diverse activiti
extracolare i extracurriculare (excursii, vizionri de spectacole, concursuri, cercuri, etc.)
- aplic anumite chestionare cu ntrebri referitoare la cunoaterea intereselor elevilor, a
alegerii viitoarei profesii.
- respect toi elevii i nu-i umilete, fcndu-le observaii n fata ntregii clase.
- trateaz n mod difereniat fiecare caz n parte ascultnd i acordnd o atenie deosebit celor
relatate de elev, fiind dispus s-i schimbe opinia atunci cnd primete argumentarea
necesar.
- observ permanent starea de sntate fizic i mental a elevilor, precum i dificultile
aprute n nvare i tulburrile de comportament, observ i consemneaz datele sau
eventualele modificri privind evoluia conduitei elevilor n fia de observaie a elevilor.
- manifest un comportament empatic.
- evideniaz elevii cu rezultate deosebite i comportament exemplar.
- ofer un model caracterial i comportamental elevilor si, adaptndu-i i controlndu-i
permanent reaciile, atitudinile, mimica.
- ajut elevii s se cunoasc reciproc prin antrenarea colectivului clasei n diverse activiti
extracolare, excursii, vizionri de spectacole, concursuri, cercuri.
- aplic anumite chestionare cu ntrebri referitoare la cunoaterea intereselor elevilor, a
alegerii viitoarei profesii.
- formeaz deprinderi de munc intelectual i urmarete regimul de via al elevilor.
- cunoate direct pe fiecare elev prin discuii individuale.
- ii pregatete din timp elevii pentru fiecare or de dirigenie i caut metode stimulative
pentru desfurarea acestora.
- organizeaz periodic ntruniri cu profesorii clasei, psihologul colar i ceilali factori
importani implicai n procesul educative
- controleaz zilnic catalogul clasei pentru nregistrarea absenelor, notelor elevilor i
analizeaz mpreun cu acetia eventualele probleme aprute. [cecilia teller]
Orice diriginte urmrete realizarea unor obiective concrete cum sunt:studierea i cunoaterea
personalitii elevilor;organizarea i educarea colectivului de elevi;asigurarea succesului la
nvtur al tuturor elevilor i ntrirea disciplinei;formarea i dezvoltarea profilului moral al
fiecruia;orientarea colar i profesional a tuturor elevilor clasei;organizarea timpului liber al
elevilor;coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei i asigurarea unitii de
cerine i de aciune.
Dirigintele, n calitatea de coordonator al influenelor exercitate asupra clasei sale, aduce la
cunotina celor interesai, att planul de msuri stabilite, ct i rezultatele obinute pe diferite

19
linii de aciune:cunoaterea elevilor;rezultatele la nvtur;aptitudini deosebite;msurile
educative ntreprinse.

Concluzii:
Fenomenele si tendentele din invatamantau dus la modificarea si completarea functiei de
diriginte cu noi atributii de la observarea inutei i a disciplinei elevilor, controlul i motivarea
absenelor, judecarea nenelegerilor dintre colari, inerea la curent a foilor matricole ale
elevilor si a fielor psihopedagogice individuale, intermedierea relaiilor prinilor cu directorul
i profesorii colii, informarea prinilor asupra notelor obinute de elevi sauasupra abaterilor
disciplinare pina la realizarea unei educatii care sa ia in consideratie deprinderile si aptitudinile
bune ale copilului, sa cunoasca profund personalitatea lui.
Relatia profesorului cu elevii reprezinta o constructie reciproca, dinamica, ce se repliaza
permanent in functie de circumstante si scopuri educative. Organizarea si indrumarea
vietiicolectivului reprezinta nu numai o sarcina, ci si o conditie esentiala a succesului muncii
educative. De felul in care dirigintele stie sa sudeze colectivul, sa-l antreneze in realizarea unor
perspective atragatoare, sa stabileasca relatii de apropiere si de sprijin reciproc intre el si clasa,
sa-l integreze in colectivul scolar, sa-l mobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei munci
creatoare depinde succcesul in educatie. Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai
cunoasterea temeinica a particularitatilor de viata ale acestuia, a legilor psihologiei de grup, ci si
a modului in care se constituie si functioneaza microgrupele, a legilor dupa care liderii sunt alesi
si urmati. Cunoasterea microstructurii grupurilor, patrunderea in intimitatea relatiilor existente
intre membrii ei, dialogul permanent cu clasa sunt conditii ale succesului in activitatea cu toate
categoriile de elevi.
Dirigintele este veriga intermediara intre elev si profesori, pe de o parte, intre acesta si familie,
pe de alta parte. El este cel care concentrand si sistematizand datele despre fiecare elev le ofera
celor interesati, utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentarii pozitive a dezvoltarii fiecarui
elev. Fara a se transforma in biograful elevilor el se ingrijeste ca treptat imaginea despre fiecare
elev, despre perspectivele sale de dezvoltare, despre tinuta sa morala sa devina cat mai completa
si mai reala.

20
 II. METODOLOGIA CERCETARII ROLULUI DIRIGINTELUI IN
EDUCATIE ELEVILOR
3.1 Designul cercetarii
Scopul acestei cercetari a fost de a oferi repere i instrumente pedagogice pentru dezvoltarea
activitatii educative adiriginteluisi rolul acestuia in educatia elevilor.
Ipoteza cercetariipresupunem cainterpretarea psihopedagogica a actului educativ realizat de
profesorul- diriginte in cofiguratia formarii personalitatii elevului si colectivului de eleviin baza
unui costruct psihopedagogic, elaborat in procesul investigatiei.
Obiectivele cercetariipropuse pentru sustinerea scopului sus propus sunt:
O.1 Identificarea profilului de competenta in viziunea elevilor al unui diriginte eficient;

21
O.2 Investigarea formelor si metodelor de organizare a activitatii educationale folosite de
profesorul-diriginte;
O.3 Investigarea modului n care profesorii i neleg rolul n educaia elevilor;
O.4 Analizarea parteneriatului educational scoala/familie, diriginte/parinti;
O.5 Formularea unor recomandri i sugestii psihopedagogice pentru ameliorarea strategiilor de
optimizare a activitatii educative a dirigintelui n vederea contientizrii rolului lor n educaia
elevilor.
Aspecte metodologice privind esantionarea: cercetarea data a fost efectuata in cadrul a doua
institutii scolare: Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu din orasul Cahul si Gimnaziul ,,Stefan cel
Mare din comuna Pelinei. Dupa cum am descris in paginile primilor capitole, educatia elevilor
se realizeaza in strinsa colaborare dintre scoala/ familie, diriginte/parinti, in aceste conditii ne
consideram indreptatiti ca aplicam chestionarele tuturor factorilor implicati in acest proces
acord?nd, totusi, o pondere mai mare elevilor(70% elevi, 20% diriginti si 10% parinti).
Aceast proportie am ncercat s o pstrm pentru fiecare institutie in care a fost efectuat
experimentul. Asadar, doar dincolo de aceste repere construirea esantionului este aleatoare.
Metodologia cercetarii: Demersul investigativ privind rolul dirigintelui in educatia elevilorva
utiliza o strategie complex de cercetare. n cadrul studiului au fost folosite ca metode:analiza
documentar; observaia direct; chestionarul.
- Analiza documentar:prin aceast metod au fost studiate reglementrile n domeniu,
documentatia completata de diriginte.
- Observaia direct:Au fost observate si culese informaii referitoare la: caracteristicile generale
ale managementului clasei de elevi si rolul dirigintelui in cadrul colectivului de elevi.
- Ancheta prin chestionar: S-a urmarit identificarea strategiilor de optimizare a activitatii
dirigintelui si metodele de colabarare a acestuia cu familie fiind utilizat un chestionar cu care
investiga citeva dimensiuni importante:
profilul dirigintelui eficient in viziunea elevilor;
importanta orelor de dirigentie in actul educativ;
metodele de colaborare a dirigintelui cu familia;
Chestionarul de referin a fost adaptat pentru diriginti, elevi si prini, numrul de itemi n
aceste cazuri fiind redus i pstrai doar itemii relevani pentru populaiea investigat.
Am distribuit 105chestionare pentru determinarea rolului dirigintelui in educatie elevilor care
am recuperat 103 si am recunoscut ca fiind valide 100.
Fiecare subiect a primit urmtorul instructaj: n cadrul programului licential desfsurm o
cercetare ampl asupra rolului dirigintelui in educatia elevilor. n aces sens, v rugm s
rspundeti la urmtorul chestionar. Specificm c nu exist rspunsuri corecte sau incorecte,

22
vrem s aflm doar opinia d-voastr. De rspunsurile d-voastr depinde relevanta datelor
cercetrii noastre. V rugm s rspundeti fcnd referire la situatia d-stra si nu la una oarecare.
V asigurm confidentialitatea datelor. V multumim!.
Cadrele didactice au primit chestionarul n birou si au rspuns individual, dup care
chestionarul a fost preluat. Elevii au rspuns n sala de curs sau, fiind alesi aleator din grupe
diferite, astfel nct s acoperim toate clasele incepind cu clasa a V-a si pina in casa a XII-a.
Parintii deasemenea au fost alesi aleator in cadrul adunarilor cu parintii care sau desfasurat la
sfirsit de simestru.

3.2 Interpretarea datelor

Asa cum precizam n subcapitolul 3.2., dedicat designului si metodologiei cercetrii, am urmarit
analizarea mai multor dimensiuni

Anexa 1.
1. Ale dirigintelui fata de:
- elevii sai:
el asteapte sa fie respectat in calitatea pe care o are, pentru grija si interesul
manifestat;
asteapta colaborarea afectiva cu elevii in tot ceea ce intreprinde in plan educative;
asteapta sa obtina din partea elevilor un feed-back pozitiv care sa faca posibila
realizarea pe trepte calitatativ superior a actului educative
- colegii sai profesori:
asteapta sa colaboreze pentru bunul mers al vietii scolare a clasei la care este
diriginte;

23
 asteapta sa primeasca ajutor sis a i se primeasca sugestiile in ceea ce priveste viata
clasei;
asteapta sa i se recunoasca meritele in urma efortului depus;
- manageriii scolii:
asteapta sa fie indrumat si sprijinit la nevoie;
sa fie corect evaluat in baza unui control correct instrumentat si a unor criteria corecte
si clare
- familiile elevilor:
asteapta sa i se recunoasca rolul in educarea copiilor;
asteapta colaborare, actiune convergenta in planul educational.
- Societate:
asteapta recunoasterea importantei majore a calitatii de diriginte, alaturi de aceea de
cadru didactic ce preda o anume disciplina pentru formarea complexa a tinerelor
generatii;
2. Ale celor cu care interrelationeaza fata de diriginte:
- expectatii ale elevilor:
acestia asteapta ca dirigintele sa fie un adevarat parinte si prieten caruia sa i se poata
adresa cu incredere si speranta;
asteapta o evaluare corecta a ceea ce au bun si mai putin bun, o evaluare
nepartinitoare;
asteapta sa sprijine realizarea unor relatii positive in interiorul clasei;
- expectatii ale colegilor:
asteapta colaborare, intelegere, sprijin, respect reciproc:
- expectatii ale managerilor:
asteapta ca dirigintele sa-si indeplineasca integral sarcinile astfel incat clasa sa nu
creeze probleme in colectivul scolii;
asteapta sa contribuie active la cresterea eficientei activitatii educative la nivelul
unitatii scolare;
- expectatii ale familiilor elevilor:
asteapta sprijin si intelegere pentru proprii copii;
sa-si aduca contributia pentru o evaluare corecta;
sa fie corect si competent in plan educational;
- expectatii ale societatii:
se asteapta ca dirigintele, prin dimensiunea complexa si importanta muncii sale sa
contribuie la dezvoltarea unor personalitati care sa corespunda idealului educational.

Anexa 2.
I. Domeniul psihopedagogic
A. Cunostinte
Strict necesare:
Detinerea unor cunostinte generale de psihologie a virstelor pe structura carora sa-si
elaboreze strategia destinata cunoasterii aprofundate a elevilor cu care lucreaza.
Cunoasterea la zi a aspectelor teoretice ce tin de conducerea activitatii educative.
Cunoasterea normelor deontologice.
Necesare:
Cunostinte de psihologie generala.

24
 Cunostinte de psihologie sociala.
Cunostinte de pedagogie diferentiala.
Dezirabile:
Cunostinte generale din domeniul psihologiei sociale.
Larg orizontul cultural.
B. Abilitati si trasaturi de personalitate
Strict necesare:
Priceperea de a realiza planificarea complexului muncii educative.
Priceperea de a realiza corect si din perspective realiste planificarea tematica a orelor
de dirigintie.
Priceperea de a realiza un proiect flexibil a unei ore de dirigintie.
Priceperea de a proiecta si organiza activitati extradidactice si extrascolare cu
obiective educative.
Priceperea si abilitatea de a consilia elevii pentru activitatile lor de timp liber.
Priceperea de a utiliza stiluri educationale variate adaptate specificului clasei si
situatiilor concrete, prin care pune efficient in practica proiectarea.
Capacitatea de empatie.
Onestitate.
Demnitate si probitate morala.
Descernamant si obiectivitate in evaluarea comportamentelor elevilor.
Tact pedagocic.
Dragoste pentru copii.
Simtul umorului.
Necesare
Abilitatea de a actiona ca manager in raport cu elevii in munca educative, fara ca
aceasta sa fie intotdeauna o actiune explicita.
Deprindere si abilitatea de a analiza o situatie din mai multe puncte de vedere.
Capacitatea de a evita formalismele.
Stapanirea de sine.
I. Domeniul: Relatii interumane
A. Cunostinte
Strict necesare:
Cunoasterea specificului si structurii functionarii colectivului de elevi la varsta la care
se afla elevii clasei.
Cunoasterea etapelor de constituire a colectivelor scolare.
Constientizarea rolului echipelor educationale din perspectiva eficientei activitatii
educative.
Cunoasterea propriului statut al dirigintelui.
Necesare
Cunoasterea aspectelor fundamentale din domeniul sociologiei familiei.
Cunostinte generale despre boli si profilaxia lor, in special pe coordonata implicate de
relatiile interumane.
Cunostinte generale juridice, de cultura civica.
Cunoasterea tehnicilor de investigare sociometrica.
Dezirabile.
Cunostinte psihologice privind relatiile interumane.
B. Abilitati si trasaturi de personalitate

25
 Strict necesare:
Priceperea de a exprima ferm si logic o cerinta.
Priceperea si abilitatea de a culege sugestii indeosebi si de la elevi.
Abilitatea de a obtine informatii delicate.
Abilitatea de a stimula relatiile positive intre elevi, intre acestia si profesori, parinti.
Abilitatea de consiliere.
Comportament empatic.
Simtul umorului.
Necesare:
Spirit de colaborare si colegialitate
Abilitate de a-si regla comportamentul in functie de varsta celor cu care
interrelationeaza.
Exigenta si autoexigenta.
Sociabilitate .
Fermitate si flexibilitate.
Simtul ridicolului.
Curiozitate intelectuala.
Abilitate de a simula interes si pentru ceea ce doar pe elevi ii intereseaza.
Increderea in oameni.
Dezirabile:
Autoincredere relationala.
Capacitatea de a asculta active.
Capacitatea de a comunica usor verbal si nonverbal.

CHESTIONAR PENTRU IDENTIFICAREA STATUTULUI OREI DE DIRIGENIE

N COAL

1. Suntei profesorul-diriginte al unei clase de elevi?

a) Da b) Nu
2. Care a fost motivul pentru care ai acceptat ora de dirigenie:
a) mi-a fost impus
b) sporul la salariu
c) plcerea de a fi mai mult timp alturi de elevi

26
 d) dorina de a fi conductorul unui grup de elevi
3. Care este deviza dumneavoastr n reuita orei de dirigenie?
.......................................................................................................................................................
4. Care este coninutul preponderent al orelor de dirigenie pe care le desfurai:
a) discuii pe o tematic propus
b) rezolvarea problemelor administrative ale clasei
c) disciplina colar
5. Cum v organizai orele de dirigenie:
a) sub form de prelegere
b) sub form de dezbatere
c) forme alternative (discuii frontale)
d) alte variante ..........................................................................................................................
6. Dac concentrai orele de dirigenie n jurul unui coninut tematic care sunt criteriile dup
care stabilii temele:
a) propuneri personale
b) sugestiile elevilor
c) programele colare
d) problemele pe care le ridic azi societatea
c) aspecte de interes general
7. Considerai c ar trebui s se acorde note i pentru ora de dirigenie:
a) Da b) Nu
7. 1. Dac da, propunei alternative de evaluare continu:
........................................................................................................................................................
8. Ce semnificaie acordai orei de dirigenie n formarea tinerei generaii:
a) necesar
b) util
c) suprancarc programul colar
d) alte variante.........................................................................................................................
9. Acceptai participarea la orele de dirigenie a unor specialiti:
a) Da b) Nu
10. Ce dificulti ntmpinai n desfurarea orei de dirigenie?
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
11. Sugestii privind organizarea orelor de dirigenie i optimizarea acestora n contextul
educaional:...................................................................................................................................

27
...........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................

CHESTIONAR PENTRU PROFESORII DIRIGINI

Vrst:
Sex: ? Feminin ? Masculin

1. Care credei c ar trebui s fie principala funcie a colii: (Bifai numai o singura
variant)
De formare profesional
De transmitere de cunotine
De formare a cetenilor
De socializare a elevilor
Altele....................................................................................................................................

2. Cumreacionaic?ndunelevv corecteaz laogreeal atuncic?ndpredai? (Bifai una dintre

variante)
V suprai i atragei atenia c e obraznic
Nu-i acordai atenie l felicitai pentru spiritul de observaie
V corectai fr s dai nicio explicaie
Alta
variant.............................................................................................................................

3. Ce probleme v semnaleaz elevii? (Bifai una sau mai multe variante)

Legate strict de disciplina pe care o predai Legate de coal n general
Legate de relaiile cu profesorii Legate de conflicte
Legate de starea de sntate Legate de viaa din familie
Altele...................................................................................................

4. Care dintre urmtoarele probleme credei c afecteaz elevii cel mai mult: (Bifai una dintre
variante)
Probleme de familie Certuri cu prietenii
Nenelegere din partea profesorilor Notele mici
Sanciuni colare Lipsa banilor

5. Care este modalitatea cea mai utilizat de dumneavoastr n predare: (Bifai una dintre
variante)
Dictai lecia Facei schema leciei pe tabl
Implicai activ elevii n activitate didactic Realizai activiti pe grupe
Dai sarcini individuale elevilor Implicai toi elevii n desfurarea leciei

6. Care credei c este rolul familiei elevului n viaa colii? (Bifai una sau mai multe
variante)
s contribuie financiar la diferite achiziii din coal
s participe la activitile organizate de coal
s se implice n organizarea unor activiti extracolare
s-i ajute elevii la teme
s gseasc modaliti de a le rezolva problemele colare
28
 altele..........................................................................

7. Ce modalitate de comunicare cu prinii adoptai cel mai des? (Bifai una sau mai multe
variante)
edine cu prinii informri scrise
lectorat discuii individuale
?vizite la domiciliu ? convorbiri telefonice
implicare n activitile organizate de d-voastr
altele....................................................................

8. Temele majore de discuie cu colegii de cancelarie sunt: (Bifai una sau mai multe variante)
politic via de familie
probleme conflictuale la nivelul clasei probleme de comunicare cu elevii
modaliti de evaluare modaliti de lucru cu elevii
altele..........................................................................

9. Ce fel de relaii exist ntre d-voastr i colegii de cancelarie? (Bifai una sau mai multe
variante)
de respect de prietenie de invidie
de colaborare de ntrajutorare reciproc conflictuale
suspiciune vinovie altele........................

10. Echipa managerial a colii dumneavoastr (Bifai una sau mai multe variante)
fixeaz obiective?
?mparte sarcinile?
urmrete constant ndeplinirea sarcinilor propuse?
aplic sanciuni pentru nendeplinirea sarcinilor propuse?
?recompenseaz activitatea?
?se implic n rezolvarea problemelor aprute n ndeplinirea sarcinilor?

11. Ce nseamn s fii un bun manager al clasei? (Bifai una sau mai multe variante)
s ai ntotdeauna soluii la toate problemele
s faci elevii s asculte
s implici elevii n rezolvarea problemelor clasei
s realizezi regulile clasei i s le afiezi
s stabileti cu elevii care sunt responsabilitile fiecruia
s te iubeasc toi elevii

12. ntr-un conflict n clasa de elevi cum gestionai situaia? (Bifai una dintre variante)
l lsai s se sting de la sine
informai directorul i-l lasai pe el s se ocupe
ntrerupei conflictul i aplicai sanciuni
discutai cu toat clasa pe marginea conflictului
discutai cu elevii implicai i ncerai s rezolvai mpreun cu ei situaia
?solicitai ajutor din partea psihologului colar

13. Ci elevi (din clasa la care suntei diriginte) se confrunt cu urmtoarele probleme n
familie:
consum de alcool ?n familie _____
violen n familie _____
certuri, scandaluri _____
situaie financiar precar _____

29
 altele _____

14. De ce credei c elevii chiulesc? (Bifai una sau mai multe variante)
dezinteres pentru materia respectiv
permisivitate din partea profesorilor
obinuin
antipatie fa de profesori
teama de a lua o not mic
plictiseal
pentru a putea petrece mai mult timp cu prietenii
alte motive .............................................................

15. Carecredeic suntcauzelepentrucareunelevarecomportamentinadecvatla coal? (Bifai una

sau mai multe variante)
elevulconsider c materiaeste ?ncrcat
relaionareadefectuoas profesor-elev
probleme ?nfamilie
dezinteresulfamilieifa de coal
probleme n relaionarea cu ceilali colegi
elevul consider c materia nu-l ajut n viitor
altele .......................................................................

16. Care considerai c este cea mai eficient modalitate de schimbare a unui comportament
inadecvat al unui elev. (Descriei comportamentul inadecvat i msurile luate de
dumneavoastr)
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.................................

17. n ce cazuri trimitei un elev la psihologul colar?

.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................

Bban A. .a. Consiliere educaional: ghid metodologic pentru orele de dirigenie i consiliere.
Ediia a treia. Cluj-Napoca: Editura ASCR ASCRED, 2011.
Callo T., Pani A. (coord.), Andrichi V., Afanas A., Vrabie V. Educaia centrat pe elev. Ghid
metodologic. Inst. de tiine ale Educaiei, Chiinu: Print-Caro SRL, 2010.
Cosma T. edinele cu prinii n gimnaziu. Idei-suport pentru dirigini. Iai: Polirom, 2008.
Guu, V. (coord.) .a. Educaia centrat pe cel ce nva. Ghid metodologic. Chiinu, CE USM,
2009.
Sclifos L., Gora-Postic V., Cosovan O. .a. O competen cheie: a nva s nvei. Ghid
metodologic. Chiinu: Centrul Educaional PRO DIDACTICA, 2010.
Cunoaterea elevului: consiliere i orientare. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor
didactice din nvmntul preuniversitar, Chiinu, IE, 2007
Silistraru N., Valori ale educaiei moderne. Chiinu, Poligrafcombinat, 2006
Educaia toleranei (Materiale de reper pentru profesorul-diriginte din nvmntul
preuniversitar). Chiinu, Gunivas, 2004
Moldovanu I. Et. Al., Monitorizarea i evaluarea activitilor cu tinerii. Ghid pentru tineri i
profesioniti care lucreaz cu tinerii. Chiinu, UNICEF, 2006.
Handrabura L., Gora Postic V., Educaie pentru echitate de gen i anse egale. Auxiliar
didactic pentru profesori i elevi, CEPD, Chiinu, 2007.

30
 Branden N., Cei ase stlpi ai respectului de sine, Bucureti, Editura Colosseum, 1996.
Mndcanu V., Arta comportamentului moral, UPS Ion Creang, Chiinu, 2004.
Zlate M, Psihologie. Eu i personalitatea, Bucureti, Editura Trei, 2004.
Cuco C., Educaie. Iubire, edificare, desvrire, Iai, Editura Polirom, 2008.
nv s fiu. Ghid pentru psihologi colari, dirigini, profesori, Chiinu, CEPD, 2006.
Cartea mare a jocurilor, CIDDC, Chiinu, 2001.
Educaie pentru dezvoltare. Ghidul animatorului. CIDDC, Chiinu, 2001

Badea, E., Caracterizarea dinamic` a copilului si a adolescentului de la 3 la 17-18 ani, Bucuresti,

Editura Tehnic`, 1997.
Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat, Iasi, Editura Polirom, 1998. Carier`: san]` sau
planificare?, in Revista de pedagogie, nr.1-12/1997.
Cristea, S., Managementul organizatiei scolare, Bucuresti, EDP, 1996.
Dirigintele. Ora de dirigen\ie, volum editat de Tribuna Inv`\`mantului, Bucuresti, 1995. Dr`gan,
I., Ozunu, D., Tom]a Gh., (coord.), Dictionar de orientare scolar` si profesional`, Bucuresti,
Editura Afeliu, 1996.
Geissler, E., Mijloace de educatie, Bucuresti, EDP, 1977.
Holban, I. (coord.), Cunoasterea elevului. O sintez` a metodelor, Bucuresti, EDP., 1978. Iucu, R.,
Managementul clasei de elevi, Bucuresti, Editura D. Bolintineanu, 1999.
Nicola I., Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi, Bucuresti, EDP., 1978.
P`un, E., Clasa de elevi ca grup educa\ional, [n Sociopedagogie scolar`, Bucuresti, EDP., 1982.
P`un, E., Scoala- abordare sociopedagogic`, Iasi, Editura Polirom, 1999. Salade, D.,
Dimensiunile educa\iei, Bucuresti, EDP,1997.
Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Bucuresti, Editura Tehnic`, 1994.
Tom]a, Gh., Consilierea si orientarea [n scoal`, Bucuresti, Casa de Editura si Presa Viata
Romaneasc`, 1999.
Tom]a, Gh., Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi, Bucuresti, Casa de Editura si Presa Viata
Romaneasc`, 1999.
Zlate, M., Zlate, C., Cunoasterea si activarea grupurilor scolare, Bucuresti, Editura Politic`,
1982.

Bonta I., Pedagogie Editura Bic All, Bucureti, 2001

Cristea S., Pedagogie general. Managementul educaiei, Editura Didactic i
pedagogic, Bucureti, 1996
Cuco C., Pedagogie Editura Polirom, Bucureti , 2002
D`Hainaut, Programe de nvmnt i educaie permanent Editura Didactic i
pedagogic , Bucureti, 1977
De Landsheere G., L`education et la formation, Paris, 1992
Dicu A., Probleme de psihologie a educaiei, Editura tiinific, Bucureti, 1973

31
 Geissler E.E., Mijloace educaionale, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti,
1977
Hameleine D., Profesori i elevi, Bucureti, 1978
Mihuleac E., tiina managementului, Ed. Tempus, Bucureti, 1999
Nicula A., Psihologia social a cmpului educaional, Editura Polirom, Iai 1998
Okon W., Personalitatea profesorului, n Didactic general, Bucureti, 1974
Pavelcu V., Personalitatea profesorului, n Psihologia pedagogic, Bucureti, 1967
Pontea D., Profesorul i strategiile conducerii nvrii, Editura Academiei,
Bucureti, 1989
Salade D., Perfecionarea personalului didactic n pas cu cerinele unui nvmnt
modern, 1975

32