Sunteți pe pagina 1din 25

SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

TESTE BAZA EXAMEN EPIDEMIOLOGIE MG an 6

Complement simplu

1. Incidenta unei boli transmisibile este:


a: numar cazuri noi/populatie la risc
b: numar cazuri noi/populatie la risc in epidemie
c: numar total cazuri/populatie la risc intr-o perioada de timp
d: numar total cazuri/populatia unei localitati
e: numar cazuri cunoscute din boala respectiva/populatie la risc
2. Prevalenta unei boli transmisibile este:
a: numar cazuri noi/populatie la risc
b: numar cazuri noi/populatie la risc in epidemie
c: numar total cazuri/populatie la risc intr-o perioada de timp
d: numar total cazuri/populatia unei localitati
e: numar cazuri cunoscute din boala respectiva/populatie la risc
3. Rezervorul de infectie pentru antropozoonoze este:
a: om bolnav si purtator
b: om sau animal bolnav
c: animal bolnav
d: animal purtator
e: vector activ
4. Rezervorul de infectie pentru antroponoze este:
a: om bolnav si purtator
b: om sau animal bolnav
c: animal bolnav
d: animal purtator
e: vector activ
5. Izvor de infectie de tip incomplet inseamna:
a: exista localizare si transmitere
b: exista localizare fara transmitere
c: exista doar transmitere directa
d: exista doar transmitere indirecta
e: exista doar transmitere aeriana
6. Transmiterea unei boli infectioase de tip direct se aplica la germeni:
a. cu rezistenta mica in mediul extern
b. cu rezistenta medie in mediul extern
c. cu rezistenta mare in mediul extern
d. aerobi
e. anaerobi
7. Receptivitatea artificiala se modifica prin:
a. trecerea prin boala
b. contactul cu un purtator sanatos
c. contact cu toxina bacteriana
d. administrarea de vaccin
e. administrarea de medicamente
8. Factori epidemiologici secundari sunt urmatorii, cu exceptia:
a. geografici
b. economico-sociali

1
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

c. vectori
d. omul bolnav sau purtator
e. calitatea mediului
9. Focalitatea naturala reprezinta:
a. valuri epidemice in anumite anotimpuri
b. aparitia de cazuri sporadice
c. zona geografica cu anumite conditii epidemiologice
d. aparitia unor cazuri in conditii de catastrofa
e. influenta deratizarii asupra unei zone
10. Supravegherea epidemiologica tip sentinela se aplica:
a: unei boli specifice prin colectare de date statistice
b: unui focar de boala transmisibila
c: unei boli in curs de eradicare
d: unui esantion reprezentativ dintr-o populatie
e: unei boli nou aparute intr-o populatie
11. Criteriul timp in ancheta epidemiologica se refera la:
a. sezon, moment
b. clima, factori poluanti
c. alimentare cu apa cu intreruperi
d. educatie, obiceiuri in timp
e. imunizari efectuate
12. Criteriul loc in ancheta epidemiologica se refera la:
a: zona geografica, clima, factori asociati zonei
b: obiceiuri, varsta
c: ciclul periodic al unei boli transmisibile
d: date statistice despre populatie
e: imunizari la populatia din zona
13. Sangele pentru hemocultura se recolteaza:
a. inainte de administrarea antibioticelor
b. la debutul bolii
c. dupa 48 h de la internare
d. in probe pereche
e. in puseu febril
14. Vaccinul anti-hepatita A se administreaza:
a. la persoane cu anumite profesii
b. in situatii epidemiologice cu risc
c. ca vaccin de rutina
d. la cerere
e. la sugari
15. Exista vaccin pentru aceste boli, cu exceptia:
a. hepatita A
b. hepatita B
c. hepatita C
d. infectia cu rotavirus
e. infectia cu pneumococ
16. Seruri specifice utilizate in scop profilactic sunt urmatoarele:
a. antibotulinic
b. antidifteric
c. antihepatic
d. antitetanic

2
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

e. anticarbunos
17. Imunoglobuline anti-hepatita B se administreaza la nou-nascut din mama pozitiva:
a. in asociere cu vaccinare AHB
b. in loc de vaccin AHB
c. la interval de 2 luni de vaccin AHB
d. dupa varsta de 4 luni
e. dupa varsta de 6 luni
18. Riscul relativ in statistica epidemiologica mai mare de 1 inseamna:
a. protectie
b. expunere la un factor de risc
c. risc nesemnificativ
d. risc la neexpusi
e. factorul studiat nu are relevanta
19. Materii fecale se recolteaza pentru etiologie in:
a. leptospiroza
b. meningite
c. angine
d. infectii virale generalizate
e. PAF
20. Imunitatea pasiva se obtine dupa:
a. interactiunea sistemului imun cu un antigen
b. administrare de vaccin
c. administrare de anticorpi preformati
d. administrare de tratament etiologic
e. administrare de tratament simptomatic
21. Contraindicatia absoluta pentru administrarea unui vaccin este:
a. febra > 38oC
b. diaree si varsaturi
c. varsta > 10 ani
d. alergie la unul din componente
e. suspiciunea de boala in antecedente
22. O vaccinare corecta trebuie sa tina cont de:
a. respectarea intervalului minim intre doze
b. respectarea intervalului maxim intre doze
c. respectarea schemei primite pentru vaccinare
d. reluarea schemei intrerupte
e. interactiunea vaccinarii cu tratamentul antibiotic
23. Dintre imunoglobulinele administrate profilactic fac parte:
a. anticarbunoase
b. antibotulinice
c. antipoliomielitice
d. antirubeolice
e. antitetanice
24. Germenele etiologic al scarlatinei este:
a: streptococ grup A
b: streptococ grup D
c: stafilococ auriu
d: stafilococ alb
e: bacil Gram negativ

3
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

25. Masca lui Filatov e caracteristica pentru:


a. rubeola
b. rujeola
c. varicela
d. scarlatina
e. roseola infantum
26. Imunitatea in scarlatina este:
a. cu durata scurta
b. cu durata medie
c. durabila antitoxica de serotip
d. durabila fata de streptococi
e. nespecifica
27. Contagiozitatea in varicela:
a: apare odata cu aparitia veziculelor
b: se mentine pe perioada eruptiei pana ce lichidul din vezicule devine opalescent
c: se mentine pe toata perioada eruptiei pana ce apar crustele
d: se mentine pe toata perioada eruptiei pana ce raman doar cruste
e: este redusa la imunocompetenti
28. VVZ ramen latent in:
a. ganglioni motori
b. ganglioni senzoriali
c. muschi striati
d. tesut limfocitar
e. sistem reticulo-endotelial
29. Difteria are ca agent etiologic :
a: Bacil Gram +
b: Bacil Gram
c: Spirocheta
d: Adenovirus
e: Virusul parainfluenza
30. Netratata, difteria duce la deces in procent de:
a. 20%
b. 50%
c. 60%
d. 80%
e. 99%
31. Imunitatea obtinuta dupa difterie (prin boala) nu este:
a: solida, durabila
b: de scurta durata
c: de subtip
d: specifica
e: influentata de vaccinare
32. Bacilul difteric produce fenomene la distanta prin:
a. endotoxina
b. exotoxina
c. enterotoxina
d. neurotoxina
e. miotoxina
33. Infectia cu Haemophillus influenzae tip B poate apare:
a: la copii si adulti

4
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

b: la copii pana la 1 an
c: la copii pana la 2 ani
d: la copii nascuti inainte de 2009
e: la copii nascuti dupa 2009
34. Complicatiile in infectia cu Haemophillus influenzae tip B pot fi, cu exceptia:
a. surditate
b. retard mental
c. dislalie
d. meningite
e. diabet juvenil
35. Infectia cu Haemophillus influenzae tip B este:
a. antroponoza
b. antropozoonoza
c. zoonoza
d. boala cu evolutie epidemica
e. boala cu evolutie pandemica
36. Aspectele importante ale gripei sunt urmatoarele, cu exceptia
a: mortalitate directa scazuta
b: evolutie epidemica
c: evolutie endemica
d: contagiozitate scazuta
e: vaccinare anuala
37. Legat de vaccinul antigripal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia :
a: este un vaccin viu atenuat
b: este produs anual pe ou embrionat
c: este recomandat subiectilor sub 65 ani, cu boli cronice respiratorii
d: este recomandat subiectilor de peste 65 ani
e: este recomandat personalului la risc
38. Cate tipuri de vaccin antigripal exista:
a. A,B,C
b. A,C,D
c. A,D,E
d. A,B,C,D
e. A,B,C,D,E
39. Vaccinul anti-gripal este contraindicat definitiv pentru persoane cu:
a. HIV
b. alergie la polen
c. alergie la ou
d. eruptii cutanate
e. febra mare
40. Antigenele de suprafata ale virusului gripal sunt:
a. neuraminidaza si reverstranscriptaza
b. hialuronidaza si ribobucleoproteina
c. hialuronidaza si neuraminidaza
d. hialuronidaza si integraza
e. neuraminidaza si proteaza
41. Etiologia in infectia pneumococica este:
a. coc Gram-negativ capsulat
b. coc Gram-pozitiv capsulat
c. bacil Gram-negativ

5
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

d. bacil Gram-pozitiv
e. cocobacil
42. Infectia cu VRS afecteaza in special:
a. copii mici
b. copii intre 4 si 10 ani
c. adolescenti
d. tineri
e. persoane de orice varsta
43. Virusul EBV face parte din familia:
a. Flaviviridae
b. Herpetoviridae
c. Filoviridae
d. Retroviridae
e. Polyoma
44. Infectia acuta cu EBV este:
a. mononucleoza infectioasa
b. limfom Burkitt
c. varicela
d. herpes zoster
e. reumatismul articular acut
45. Meningococul se aseaza pe frotiu sub forma de:
a. vacuole intracelulare
b. sincitii
c. litere chinezesti
d. maciuca
e. boabe de cafea
46. Vaccinul anti-meningococic contine obligatoriu serogrup:
a. A
b. W
c. C
d. Y
e. toate
47. Infectia urliana poate afecta, cu exceptia:
a. glande parotide
b. meninge
c. testicule
d. pancreas
e. miocard
48. Eruptia in rubeola se extinde:
a. in 3 zile etapizat
b. rapid, in 1-2 zile
c. lent, intr-o saptamana
d. rapid, in cateva ore
e. lent in 4-6 zile
49. Incubatia in rujeola clasica este de:
a. 1-3 zile
b. 3-5 zile
c. 3-7 zile
d. 10-11 zile
e. 14-21 zile

6
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

50. PESS apare ca o complicatie a:


a. rubeolei
b. rujeolei
c. varicelei
d. scarlatinei
e. oreionului
51. Contagiozitatea un tusea convulsiva este maxima:
a. dupa 14 zile de la debut
b. in perioada catarala
c. dupa 7 zile de la debut
d. cu 5 zile inainte de debut
e. in perioada de tuse
52. Tusea convulsiva are ca sursa:
a. om bolnav
b. om si animal bolnav
c. purtator sanatos
d. animal bolnav
e. toate de mai sus
53. In etiologia sindromului dizenteric este implicat:
a: Clostridium perfrigens
b: Calicivirus
c: Rotavirusuri
d: Shigella spp.
e: Vibrio cholerae
54. Care din urmtoarele afirmatii sunt adevarate despre holera
a: contaminarea este alimentara
b: este freceventa in Romania
c: varsaturile reprezinta un simptom prezent in prim plan
d: tabloul clinic este in general putin sever
e: produce deshidratare rapida
55. Diareea acuta poate fi determinata de urmatoarele bacterii, cu exceptia
a: Entamoeba hystolytica
b: Campylobacter jejuni
c: Vibrio cholerae
d: Shigella
e: Salmonella
56. Toxiinfectia alimentara cu stafilococ se manifesta frecvent cu:
a: diaree apoasa
b: diaree cu deshidratare
c: varsaturi in prim plan
d: diaree si varsaturi
e: complicatii neurologice
57. Poliradiculonevrita de tip Guillain-Barre poate apare datorita:
a: Clostridium perfringens
b: Clostridium difficile
c: E.Coli enterotoxigen
d: Campylobacter jejuni
e: Calicivirus

7
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

58. Sindromul dizenteric poate fi dat de:


a: Yersinia enterocolitica
b: Campylobacter jejuni
c: Clostridium perfringens
d: Clostridium difficile
e: Salmonella spp.
59. Receptivitatea pentru Rotavirus este mai mare la:
a. 1 luna- 1 an
b. 3 luni- 2 ani
c. 3 luni 1 an
d. 6 luni 1 an
e. 6 luni 2 ani
60. Virusul poliomielitic este:
a. Herpesvirus
b. Morbilivirus
c. Rheovirus
d. Retrovirus
e. Enterovirus
61. Vaccinul utilizat in prezent in Romania pentru poliomielita este:
a: viu oral
b: viu injectabil
c: inactivat oral
d: inactivat injectabil
e: combinat viu si inactivat
62. Pentru identificarea cazurilor suspecte de poliomielita se supravegheaza:
a: paralizia acuta flasca
b: paralizia acuta hipotona
c: paralizia acuta asimetrica
d: paralizia acuta tonica
e: paralizia acuta simetrica
63. Care forma clinica este cea mai frecventa in hepatita acuta virala A
a: forma colestatica
b: forma prelungita
c: forma anicterica
d: forma asociata cu manifestari extrahepatice
e: forma fulminanta
64. Virusul hepatitic A este inactivat de:
a: alcool sanitar
b: substante clorigene
c: sapun simplu
d: apa la 30o C
e: congelare
65. Sursa de infectie in hepatita E este:
a. animal domestic bolnav
b. animal domestic purtator
c. alimente contaminate cu VHC
d. purtator sanatos
e. om bolnav sau cimpanzeu

8
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

66. Hepatita E este periculoasa prin:


a. hepatita fulminanta la copil mic
b. hepatita fulminanta la gravide
c. hepatita cronica
d. carcinom hepatic
e. deces la > 50% din cazuri
67. Transmiterea in hepatita virala B se face prin, cu exceptia:
a: act sexual neprotejat
b: transfuzii cu sange infectat
c: perinatal
d: digestiv
e: utilizare de ace contaminate
68. Despre hepatita B sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
a. incubatia e de 2-6 luni
b. virusul face parte din Hepadnaviridae
c. este virus cu ARN
d. se transmite parenteral
e. poate duce la cronicizare
69. Depistarea Ag HBe in sange inseamna:
a. infectie acuta
b. purtator
c. persoana vaccinata
d. infectie cronica latenta
e. replicare virala
70. Vaccinarea anti-hepatita B incepe:
a. la nastere
b. la 2 luni
c. la 3 luni
d. la 4 luni
e. la 6 luni
71. Despre hepatita Delta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia
a: virusul hepatitic D este un virus ADN
b: presupune coinfectie cu VHB
c: pentru diagnostic se identifica anticorpi anti-D
d: suprainfectia cu VHB are prognostic prost
e: virusul hepatitic D este un virus defectiv
72. Urmatoarele afirmatii despre hepatita virala C sunt adevarate, cu exceptia:
a: VHC este un virus cu ARN
b: incubatia este in medie de 1-2 saptamani
c: sursa este omul bolnav sau purtator
d: nu exista vaccin specific
e: se cronicizeaza frecvent
73. Virusul HIV este:
a. Herpesvirus
b. Morbilivirus
c. Rheovirus
d. Retrovirus
e. Enterovirus
74. Transmiterea HIV se poate face prin urmatoarele cai, cu exceptia:
a: contact sexual neprotejat

9
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

b: alaptare de la mama infectata


c: utilizarea in comun a seringilor
d: utilizarea in comun a lenjeriei
e: utilizarea in comun a obiectelor de igiena personala
75. Incubatia in infectia cu HIV este de:
a: 1-3 saptamani
b: 1-3 luni
c: 2-10 luni
d: 3-18 luni
e: 3-15 luni
76. In timpul ferestrei imunologice in infectia cu HIV:
a: persoanele nu au anticorpi in sange
b: persoanele nu au antigen in sange
c: persoanel nu au viremie detectabila
d: persoanele au boli trenante
e: persoanele nu pot transmite boala
77. Aspectele importante in profilaxia tetanosului sunt urmatoarele, cu exceptia
a: bacterie ubicuitara
b: boal este mortala
c: nu trebuie vaccinate persoanele afectate
d: boala trebuie declarata obligatoriu
e: receptivitatea e influentata de vaccinare
78. Clostridium tetani este:
a: Coc Gram pozitiv aerob
b: Coc Gram negativ anaerob
c: Bacil Gram negativ anaerob
d: Bacil Gram pozitiv anaerob
e: Bacil Gram pozitiv aerob
79. Simptomul inaugural, in faza de prodrom a tetanosului este:
a: opistotonus
b: distonie neuro-vegetativa
c: trismus
d: contractura musculara
e: ameteala
80. Incubatia scurta in tetanos inseamna:
a. boala usoara
b. boala severa
c. boala ce nu necesita vaccinare
d. boala cu debut lent
e. boala cu evolutie lenta
81. Sursa de infectie in leptospiroza nu este:
a: rozatoare
b: pisica
c: caine
d: porc
e: vaca
82. Leptospira biflexa este:
a. patogena pentru om
b. patogena pentru animal
c. patogena pentru om si animal

10
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

d. parazita
e. saprofita
83. Leptospira icterohaemorragiae are ca sursa:
a. soareci de camp
b. sobolan
c. caine
d. iepure
e. cal
84. Profilaxia in trichineloza include:
a: asigurarea igienei in locul unde se cresc animale
b: eliminarea rozatoarelor din ferme
c: examen trichinoscopic la carnea de pasare
d: examen trichinoscopic la carnea de porc
e: vizite regulate ale veterinarilor in ferme
85. Incubatia medie in trichineloza este de:
a. 1-5 zile
b. 5-10 zile
c. 10-14 zile
d. 5-10 zile
e. 1-30 zile
86. Transmiterea rabiei se poate face pe cale:
a: cutanata prin contact cu animale moarte de rabie
b: digestiva dupa consum de carne contaminata
c: respiratorie in gospodarii cu animale bolnave
d: respiratorie in paduri cu animale bolnave
e: respiratorie in pesteri cu lilieci bolnavi
87. Incubatia medie in malaria cu Plasmodium falciparium este de:
a: 1-3 saptamani
b: 1-3 luni
c: 1-3 zile
d: 2-6 saptamani
e: 2-6 luni
88. Incubatia medie in malaria cu Plasmodium malariae este de:
a. 7 zile
b. 1-3 saptamani
c. 14-21 zile
d. 10-14 zile
e. peste 1 luna
89. Transmiterea malariei se poate face si prin:
a: intepatura de tantari Aedes
b: intepatura de tantari tigru
c: utilizarea in comun a acelor contaminate
d: utilizarea in comun a ustensilelor
e: intepatura de capuse
90. Malaria da forme severe la:
a. talasemie
b. drepanocitoze
c. splenectomizati
d. copilul mic
e. varstnici

11
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

91. Transmiterea in boala Creutzfeld-Jacob este prin:


a. cutanat
b. consum carne insuficient prelucrata termic
c. consum lapte contaminat
d. muscatura de capuse
d. respiratorie
92. Regulile de baza in respectarea precautiilor universale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. considera orice pacient infectat
b. considera orice produs biologic contaminat
c. considera orice tesut contaminat
d. considera orice mobilier contaminat
e. considera obiecte taietoare contaminate
93. Antisepticul in caz de AES se aplica pe, cu exceptia:
a. tegument taiat
b. tegument intepat
c. mucoase
d. plaga cu sange
e. plaga fara sange
94. Referitor la infectiile nosocomiale sunt adevarate urmatoarele aspecte, cu exceptia:
a: sunt infectii asociate ingrijirilor medicale
b: sunt infectii asociate activitatii de ingrijire curativa
c: sunt infectii asociate activitatilor de profilaxie
d: sunt infectii asociate activitatilor de diagnostic
e: sunt infectii asociate automedicatiei la domiciliu
95. Aspectele importante in infectiile nosocomiale sunt urmatoarele, cu exceptia
a: aspectele medicale
b: aspectele economice
c: aspectele profilactice
d: aspectele administrative
e: aspectele juridice
96. Despre infectiile nosocomiale, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
a: reprezinta infectii prezente in perioada de incubatie la inceputul internarii
b: sunt boli frecvente cu mortalitate importanta
c: se refera la ingrijirea curativa
d: se refera la ingrijirea profilactica
e: se refera la activitatea de diagnosticare
97. Diagnosticul infectiilor de plaga poate fi sugerat de urmatoarele semne, cu exceptia
a: cicatrice inflamata
b: cicatrice purulenta
c: semne clinice locale de inflamatie
d: nu necesita examen bacteriologic de plaga
e: semnele clinice trebuie s survina in primele 30 de zile de la interventia chirurgicala
98. O infectie nosocomiala digestiva poate fi la urmatoarele semne, cu exceptia:
a. diaree, febra
b. diaree, varsaturi
c. varsaturi, febra
d. diaree, stare generala alterata
e. constipatie
99. Pot fi considerate infectii nosocomiale respiratorii urmatoarele, cu exceptia:
a. pneumonie bacteriana

12
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

b. bronhopneumonie
c. bronsiolita
d. tuberculoza secundara
e. pneumonia mixta
100. Poate fi infectie nosocomiala o afectare cardiaca de tip:
a. cardiopatie ischemica
b. endocardita
c. infarct miocardic
d. tulburare de ritm
e. stop cardiac

Complement multiplu

101. Bolile pentru supraveghere epidemiologica sunt cele pentru care exista:
a. date relevante usor de obtinut
b. resurse umane si financiare suficiente
c. cazuri foarte rare in populatie
d. posibilitate de influentare la nivel national
e. cerinte europene si nationale
102. Dintre bolile cu supraveghere epidemiologica in Romania fac parte:
a. hepatite virale
b. infectii nosocomiale
c. gripa
d. boala diareica acuta
e. tularemia
103. Supravegherea epidemiologica activa se utilizeaza pentru:
a. boli in curs de eliminare
b. boli rare
c. boli frecvente
d. focare de boli transmisibile
e. esantioane de popuatie
104. Ancheta epidemiologica poate fi:
a. planificata
b. prospectiva
c. de urgenta
d. retrospectiva
e. permanenta
105. Imunitatea naturala pasiva nu se refera la:
a: trecerea prin boala
b: transferul materno-fetal de anticorpi
c: vaccinarea la copil
d: administrarea de seruri specifice
e: administrarea de imunoglobuline
106. Transmiterea unei boli infectioase de tip indirect simplu se aplica la germeni:
a: cu rezistenta mica in mediul extern
b: cu rezistenta medie in mediul extern
c: cu rezistenta mare in mediul extern
d: anaerobi
e: care folosesc elemente externe
107. Procesul epidemiologic se poate manifesta:

13
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

a: epidemic
b: prin cale indirecta simpla
c: endemic
d: cu durata limitata
e: sezonier
108. Vaccinarile de rutina in Romania cuprind:
a: anti-gripal
b: anti-difteric
c: anti-rujeolic
d: anti-hepatic A
e: anti-urlian
109. Dintre vaccinurile incluse in PNI fac parte:
a. ROR (MMR)
b. anti-hepatita B
c. rotavirus
d. anti-tetanic
e. gebra galbena
110. Exista vaccin pentru aceste boli, cu exceptia:
a. hepatita B
b. hepatita C
c. HIV
d. rotavirus
e. varicela
111. O schema de vaccinare incompleta:
a: se reia cu toate dozele
b: se continua cu dozele ramase
c: se continua cu respectarea intervalului minim intre doze
d: se continua cu respectarea intervalului maxim intre doze
e: nu e nevoie sa fie continuata
112. Vaccinurile inactivate au urmatoarele beneficii, cu exceptia:
a: dau imunitate de lunga durata
b: nu determina boala
c: se pot administra la imundeprimati
d: activeaza limfocitele T
e: nu influenteaza administrarea de imunoglobuline
113. Testarea obligatorie pentru sensibilizare se face pentru ser:
a. anti-difteric
b. anti-botulinic
c. anti-hepatic
d. anti-rubeolic
e. anti-carbunos
114. Dintre reactiile adverse imediate dupa administrare de ser fac parte:
a. sensibilizare locala
b. febra
c. agitatie
d. boala serului
e. soc anafilactic
115. Dintre reactiile adverse tardive dupa administrare de ser fac parte:
a. sensibilizare locala
b. febra

14
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

c. agitatie
d. boala serului
e. soc anafilactic
116. Subtipurile de virus gripal depind de:
a. reverstranscriptaza
b. hemaglutinina
c. lipaza
d. proteaza
e. neuraminidaza
117. Epidemiologic, gripa se caracterizeaza prin:
a: transmitere umana
b: transmitere pe cale respiratorie
c: grad mare de contagiozitate
d: are doar evolutie epidemica
e: are evolutie epidemica
118. Profilaxia in cazul gripei consta in:
a: vaccinare
b: alimentatie corespunzatoare
c: masuri de intrerupere a transmiterii
d: supraveghere
e: tratament simptomatic
119. Virusul gripal de tip A se poate intalni la:
a: om si pasari
b: om si caine
c: om si porci
d: pasari, porci, pisici, cai
e: pasari, porci, cai mamifere marine
120. Vaccinul anti-gripal are notata in compozitie:
a: subtipul cu combinatia HN
b: originea umana si animala
c: originea animala
d: zona georgrafica unde a fost izolata tulpina
e: anul izolarii tulpinii
121. Imunitatea in gripa este specifica de:
a. tip
b. subtip
c. specie
d. varianta
e. subvarianta
122. Pneumonia cu pneumococ are urmatoarele caracteristici epidemiologice, cu exceptia:
a: sursa este omul bolnav sau purtator
b: transmiterea se face aerian sau prin obiecte recent contaminate
c: incubatia este de 7-14 zie
d: se imbolnavesc frecvent varstele extreme
e: nu exista vaccin profilactic
123. Manifestarile infectiei acute cu EBV sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. limfom Burkitt
b. hepato-spleno-megalie
c. poliadenopatie
d. adenocarcinom

15
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

e. bronhopenumonie
124. Manifestarile infectiei persistente cu EBV sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. limfom Burkitt
b. hepato-spleno-megalie
c. poliadenopatie
d. adenocarcinom
e. bronhopenumonie
125. Despre meningita cu meningococ se poate afirma ca:
a: are o incubatie scurta de 1-3 zile
b: are o incubatie medie de 5-10 zile
c: sursa este omul sau animalul bolnav
d: se transmite frecvent pe cale respiratorie
e: se poate complica cu purpura
126. Vaccinul anti-meningococic se recomanda la:
a: calatori in zona endemica
b: personal sanitar
c: splenectomizati
d: contacti in focar
e: imunodeprimati
127. Infectia urliana are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a: incubatia este de 2 - 3 saptamani
b: debutul este brusc
c: contagiozitatea dispare dupa tumefierea bilaterala in 7 zile
d: receptivitatea este influentata de vaccinarea cu DTPa
e: receptivitatea este influentata de vaccinarea cu ROR
128. Oreionul se poate complica cu:
a: miocardita
b: orhita
c: meningita
d: retinopatie pigmentara
e: purpura
129. Tipurile de bacil difteric sunt:
a. difteris
b. gravis
c. intermedius
d. mitis
e. corinis
130. Exotoxina bacilului difteric da fenomene la distanta in:
a. ficat
b. plaman
c. rinichi
d. miocard
e. SNC
131. Sursa de infectie in difterie este:
a. om si animal bolnav
b. om bolnav
c. purtator
d. animal bolnav
e. vectori
132. Vaccinarea anti-difterica la adult nu se recomanda sa se repete la:

16
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

a. 3 ani
b. 5 ani
c. 7 ani
d. 10 ani
e. 15 ani
133. Procesul epidemiologic in rubeola este caracterizat de:
a: sursa este omul bolnav
b: contagiozitatea se mentine inca 5-7 zile dupa aparitia eruptiei
c: contagiozitatea se instaleaza dupa aparitia eruptiei
d: transmiterea este aeriana sau congenitala
e: receptivitatea ester influentata de vaccinare
134. Malformatiile din sindromul rubeolic congenital includ:
a. microcefalie
b. eruptie
c. cataracta
d. poliadenopatie
e. surditate
135. Rujeola se poate transmite prin urmatoarele cai, cu exceptia:
a: contact direct pe cale aeriana
b: indirect prin obiecte contaminate recent
c: verticala
d: contact direct pe cale cutanata
e: indirect prin spori
136. Receptivitatea in rujeola depinde de:
a. varsta la care apare
b. vaccinare
c. transfer de anticorpi materni
d. zona geografica
e. mediul ambiant
137. Printre semnele specifica scarlatinei se numara:
a. limba zmeurie
b. semnul Grozovici-Pastia
c. semnul Koplick
d. masca lui Filatov
e. asterixis
138. Infectia cu streptococ poate da:
a. angine
b. sindrom dizenteric
c. fasceita necrozanta
d. pneumonii
e. sindrom holeriform
139. Imunitatea in tuse convulsiva este:
a. durabila
b. de scurta durata
c. transmisa de la mama la fat
d. netransmisa de la mama la fat
e. influentata de vaccinare
140. Transmiterea virusului varicelo-zosterian se poate face:
a. aerian contact direct
b. contact cu lichid din vezicule

17
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

c. sarut
d. digestiv
e. obiecte contaminate
141. Pentru varicela exista vaccin:
a. inactivat
b. viu atenuat
c. inclus in PNI
d. optional
e. doar in anumite zone geografice
142. Un pacient cu herpes zoster este contagios:
a: pentru copil care nu a avut varicela
b: pentru copil chiar daca a avut varicela
c: pana la faza de cruste
d: pentru gravida care nu a avut varicela
e: pe toata durata evolutiei bolii
143. Aparitia unui herpes zoster poate orienta spre:
a. neoplasm
b. SIDA
c. imunosupresie
d. imunodepresie
e. afectare pulmonara virala
144. Sursa de infectie in BDA poate fi:
a. obiecte contaminate
b. om bolnav
c. animal bolnav
d. purtator sanatos
e. aliment contaminat
145. Diareea cu Clostridium difficile se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a: apare dupa consum prelungit de antibiotice
b: apare dupa consum prelungit de pansamente gastrice
c: poate da recidive cu prognostic sever
d: se asociaza cu sindrom hemolitic-uremic
e: poate da toxiinfectie alimentara
146. Procesul epidemiologic in parazitoze intestinale cuprinde:
a: transmitere fecal-orala sau consum de alimente contaminate
b: manifestari clinice cu varsaturi si febra
c: receptivitate generala mai frecvent la copii mici
d: incubatie medie de 10-14 zile
e: sursa poate fi solul contaminat
147. Gastroenteritele acute virale sunt caracterizate de urmatoarele
a: sunt rare
b: apar frecvent primavara
c: virusurile responsabile - Calicivirus, Rotavirus
d: transmiterea este interumana
e: evolutia este favorabila spontan
148. Toxiinfectiile alimentare sunt date de:
a: Stafilococul auriu
b: Vibrio cholerae
c: Clostridium perfrigens
d: Bacillus cereus

18
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

e: E.coli enterotoxigen
149. Ascaris lumbricoides poate da manifestari de tip:
a: sd. hemolitic-uremic
b: sd. Loffler
c: sd. dizenteric
d: sd. holeriform
e: hipereozinofilie
150. Parazitozele intestinale pot avea ca etiologie:
a: Giardia intestinalis
b: Enterobius vermicularis
c: Entamoeba histolytica
d: Shigella flexnerii
e: Camylobacter jejuni
151. E.Coli enterotoxigen poate produce:
a: sd. dizenteric
b: sd. Loffler
c: diareea calatorului
d: sd. hemolitic-uremic
e: hipereozinofilie
152. Diareea acuta cu Salmonella spp. poate apare dup consum de:
a: oua de rata
b: oua de gaina
c: carne de porc
d: carne de foca
e: grasime animala alterata
153. Sursa de infectie in parazitozele intestinale poate fi:
a: om bolnav sau purtator
b: animal bolnav sau purtator
c: sol contaminat
d: alimente contaminate
e: aerul contaminat in pesteri
154. Despre hepatita virala A, urmatoarele sunt adevarate
a: trebuie supravegheata pentru aparitia unui asterixis
b: nu exista tratament specific
c: incubatie 1-3 luni
d: contaminare fecal-orala
e: virus cu ADN
155. Virusuri ARN sunt urmatoarele
a: VHE
b: VHD
c: VHC
d: VHB
e: VHA
156. Vaccinarea anti-hepatita A se recomanda:
a. la toti copiii < 1 an
b. in pandemie
c. la contacti in focar
d. in mediul rural
e. la calatori in zone endemice

19
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

157. Sursa de infectie in hepatita virala B este:


a. om bolnav
b. purtator
c. animal bolnav
d. om si animal bolnav
e. aliment contaminat
158. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita Delta sunt adevarate?
a: este data de un virus defectiv ce necesit prezena VHB pentru a se multiplica
b: se poate prezenta ca suprainfectie sau coinfectie a VHB
c: virusul cauzal se transmite pe cale enterala
d: infectia acuta este frecvent simptomatica, nu cronicizeaza
e: diagnosticul se face prin anticorpi anti-D in serul pacienilor Ag HBs pozitivi
159. Profilaxia in hepatita B se poate face prin:
a: vaccinare cu 3 doze la copilul mic
b: vaccinare cu 3 doze la personal expus la risc
c: vaccinare cu 2 doze si 1 rapel la 1 an
d: administrare de seruri specifice
e: administrare de interferon
160. Vaccinarea contra hepatitei B este indicata la:
a: personal sanitar
b: contacti sexuali ai persoanelor nou depistate
c: personal din unitati de alimentatie colectiva
d: nou-nascuti
e: personal din unitati de cazare colectiva
161. Hepatita virala C are urmatoarele caracteristici epidemiologice, cu exceptia:
a: sursa este omul bolnav sau purtator
b: virusul este prezent in fluide biologice
c: virusul este defectiv
d: receptivitatea depinde de vaccinare
e: transmiterea este parenterala si sexuala
162. Despre hepatitele virale sunt false urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
a: sunt boli cu transmitere numai parenterala
b: sunt boli cu supraveghere epidemiologica in Romania
c: sursa de infectie este omul si animalul bolnav
d: receptivitatea este influentata de vaccinare pentru toate tipurile de virus hepatitic
e: sunt boli ce reprezinta o problema de sanatate publica
163. In Romania predomina subtipurile de HIV:
a. A
b. B
c. C
d. D
e. F
164. Diagnosticul serologic in infectia cu HIV implica:
a. test ELISA
b. test Western-Blot
c. test imunofluorescenta
d. test viremie
e. examen microscopic
165. Factori favorizanti in infectia cu HIV pot fi:
a. alimentatie necorespunzatoare

20
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

b. sex comercial
c. utilizarea drogurilor i.v.
d. conditii de igiena precare
e. nespalarea corecta a mainilor
166. Profilaxia transmiterii materno-fetale a infectiei cu HIV cuprinde:
a: tratarea mamei pe timpul sarcinii
b: alimentatia la san a nou-nascutului timp de 6 saptamani
c: profilaxia cu cotrimoxazol
d: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nascut
e: aducerea la zi a vaccinarilor
167. Profilaxia infectiei HIV in caz de accident prin expunere consta in:
a: consultatie specializata cu consiliere
b: tratament ARV profilactic in caz de risc crescut, in primele 7 zile
c: tratament ARV profilactic timp de 4 saptamani
d: nu este necesara
e: tratament cu cotrimoxazol
168. Dintre zoonoze fac parte:
a: antrax, tetanos
b: antrax, tetanos, gripa
c: antrax, leptospiroza
d: antrax, leptospiroza, rujeola
e: tetanos, leptospiroza, bruceloza
169. Sursa de infectie in trichineloza poate fi:
a. porc domestic
b. porc mistret
c. vita
d. foca
e. ursul
170. Transmiterea in trichineloza se poate face prin, cu exceptia:
a: consum de carne de porc insuficient preparata termic
b: consum de carne de urs insuficient preparata termic
c: consum de carne de vita insuficient preparata termic
d: consum de carne de pasare insuficient preparata termic
e: consum de carne de foca insuficient preparata termic
171. Sursa de infectie in tetanos poate fi:
a. aliment contaminat
b. animal bolnav
c. sol contaminat cu spori
d. obiecte contaminate cu spori
e. om bolnav
172. Printre plagile cu risc tetanigen se numara urmatoarele, cu exceptia:
a. plagi operatorii
b. plagi prin intepaturi profunde
c. plagi superficiale deschise cu expunere la aer
d. plagi cu conditii de anaerobioza
e. arsuri de gradul I
173. In fata caror situatii clinice trebuie avut in vedere diagnosticul de tetanos?
a: plagi cutanate sau mucoase cu risc tetanigen
b: plagi ce creeaza conditii locale de anaerobioza (ischemie, necroze)
c: paralizii simetrice, flasce, descendente

21
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

d: trismus decelat la o persoana in varsta


e: sugar nevaccinat ce prezinta dificultati de alimentare
174. Transmiterea leptospirozei de poate face prin:
a: contact direct cu animalul bolnav
b: scaldat in canale sau iazuri cu apa contaminata
c: activitati in zone inundate
d: contact direct cu omul bolnav
e: contact indirect prin obiecte contaminate
175. Rabia la om poate avea ca manifestari:
a. agitatie
b. somnolenta
c. hidrofobie
d. aerofobie
e. paralizie
176. Surse de infectie pentru rabie pot fi urmatoarele animale, cu exceptia:
a. vulpea
b. liliecii
c. gaina
d. lupul
e. porcul
177. Vaccinarea anti-rabica este:
a. profilactica profesional
b. cu o doza
c. post-expunere
d. cu doze multiple
e. inclusa in PNI
178. Antraxul se transmite pe cale:
a: cutanata
b: respiratorie
c: parenterala
d: digestiva
e: verticala
179. Dintre bolile cu transmitere prin muscatura de capuse fac parte:
a: borelioza Lyme
b: tularemia
c: encefalita de capuse
d: toxoplasmoza
e: bruceloza
180. Profilaxia primara a malariei include:
a: indepartarea sau eliminarea tantarilor
b: diagnostic si tratament al cazurilor
c: tratament la primele semne de boala
d: tratament pe perioada sederii in zona
e: tratament inainte de intrare in zona, pe perioada sederii si 4 saptamani dupa
181. Rezistenta naturala in malarie apare in caz de:
a: talasemie
b: drepanocitoze
c: splenectomie
d: deficit de G-6-PDH
e: leucemie

22
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

182. La gravide malaria poate da:


a. malformatii cardiace la fat
b. cataracta la fat
c. avort
d. fat mort
e. deces matern
183. Transmiterea in bruceloza este:
a. cutanata
b. respiratorie
c. digestiva prin lapte contaminat
d. digestiva prin carne cruda
e. prin vectori
184. Febra Q se transmite prin:
a. respirator
b. digestiv
c. cutanat
d. capuse
e. tantari
185. Despre tularemie sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
a. sursa e omul bolnav
b. sursa e reprezentata de rozatoare salbatice
c. transmiterea prin contact direct cu plaga minima
d. transmiterea prin contact direct cu carne infectata
e. transmiterea prin consum de lapte crud
186. Etiologia in boala Creutzfeldt-Jakob nu este:
a: coci Gram-pozitivi
b: coci Gram-negativi
c: prioni
d: bacili Gram-pozitivi
e: bacili Gram-negativi
187. Agentul etiologic al toxoplasmozei nu este:
a: bacil Gram-pozitiv
b: bacil Gram-negativ
c: parazit
d: prion
e: virus
188. Germenii principali carora se adreseaza precautiile universale (PU) sunt:
a. HIV
b. VHA
c. VHB
d. VHC
e. VHE
189. Manusile sterile se folosesc in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. manevre chirurgicale
b. examinare curenta
c. tegumente lezate
d. manevrare materiale contaminate
e. contact cu zone sterile
190. AES poate apare la manipularea urmatoarelor:
a. lenjerie curata

23
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

b. ace, instrumente ascutite


c. deseuri medicale
d. produse biologice
e. aparatura de anestezie
191. Printre atributiile medi cului curant in caz de IN se numara:
a. aplicare protocoale si proceduri specifice
b. raportarea cazului echipei de ingrijire
c. instituirea tratamentului adecvat pentru a preveni transmiterea
d. obtinerea probelor necesare pentru diagnostic
e. anuntarea celorlalti pacienti din salon
192. Mana murdara poate fi intr-o infectie nosocomiala:
a. sursa de infectie
b. cale de transmitere
c. zona receptiva pentru IN
d. factor favorizant
e. de mica importanta
193. Sortul/bluza impermeabila se recomanda in:
a. sectii medicale
b. sectii chirurgicale
c. sectii de pediatrie
d. serviciul anatomo-patologic
e. serviciul de medicina legala
194. Personalul care a suferit un AES face imediat analize pentru:
a. HIV
b. HTLV
c. CMV
d. VHB
e. VHC
195. Ca si definitie infectiile nosocomiale reprezinta
a: infectii asociate ingrijirilor medicale
b: orice infectie care survine la un pacient in timpul managementului medical si nu
este in perioada de incubatie la inceputul managementului
c: infectia poate surveni intr-o unitate sanitara
d: infectia poate surveni in afara unitatii sanitare
e: infectia se asociaza doar tratamentului chirurgical
196. Infectiile nosocomiale cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de:
a: infectiile cerebro meningeale
b: infectiile pulmonare
c: infectiile urinare
d: infectiile oculare
e: infectiile de plaga operatorie
197. Profilaxia IN se refera la:
a. identificare surse de infectie
b. evitare cai de transmitere
c. tratament cu antibiotice profilactic
d. respectarea precautiilor universale
e. identificarea persoanelor suspecte

24
SL Dr Delia Rasnoveanu - 2016

198. Semnele biologice pe care se bazeaza diagnosticul infectiilor bacteriene pulmonare


nosocomiale sunt:
a: hemoculturi pozitive
b: izolarea unui germene patogen din lavajul bronhoalveolar
c: izolarea unui germene patogen din expectoratie
d: leucocitoza cu limfocitoza
e: leucopenie cu limfocitoza
199. IN de tip urinar pot apare:
a. la purtatori permanenti de sonda
b. la purtatori temporari de sonda
c. la pacienti fara sonda urinara
d. numai la pacienti operati
e. numai la barbati
200. Infectia de plaga operatorie se suspicioneaza cand apar:
a. semne de inflamatie in jurul plagii
b. semne de inflamatie la distanta
c. plaga dehiscenta
d. cicatrice purulenta
e. leucopenie cu limfocitoza

25