-LICHIDITATEA BANCARA-

1.Introducere

Bancile reprezinta un sectoctor important si infl uent al afacerilor

internationale. Ele mentin increderea in sistemul monetar datorita relatiei
stranse cu autoritatile legislative si executive. Exista,deci,un interes major cu
privire la bunastarea bancilor, in special asupra solvabilitatii si lichiditatii
lor,cat si asupra gradului de risc asociat diferitelor operatiuni.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului oricarei banci
consta in asigurarea unei lichiditai adecvate. O banca este considerata ca are
lichiditate daca are acces imediat, la costuri rezonabile, la fondurile necesare. Aceasta
inseamna ca banca fie dispune de sumele respective, fie le poate procura prin
imprumuturi sau vanzare de active.

Managementul unei instituii, pe langa planificare si anticipare atenta a

schimbarilor in cadrul depozitelor i creditelor, ca i in cadrul profitului, poate controla
substanial propria lichiditate. Managementul poate stabili o politica privind deinerea
unui volum mai mare sau mai mic de lichiditai in funcie de necesarul anticipat de
fonduri, de aversiunea faa de risc, de factorii de risc, cuplul lichiditate profitabilitate,
etc. Astfel, o banca poate minimiza lichiditatea prin vanzarea activelor lichide i
investirea fondurilor astfel obinute pe termen lung in scopul maximizarii profitului
(banca se bazeaza pe faptul ca va obine din imprumuturi lichiditatea necesara
acoperirii nevoilor aparute in mod neateptat). Acest fapt atrage insa un risc crescut, pe
de o parte, cel de lipsa de lichiditate intr-un moment crucial pentru banca i, pe de alta
parte, riscul ratei dobanzii asociat investiiilor pe termen lung. Invers, banca poate
maximiza riscul de lichiditate prin deinerea unei pari importante a activelor lichide, dar
profitabilitatea va fi substanial afectata. De aceea, pentru a derula un bun
management al lichiditaii, trebuie evaluai toi factorii care influeneaza atat riscul, cat
i profitabilitatea bancii.

Poziia monetara a unei banci, ca expresie a lichiditaii, reprezinta valoarea la un

moment dat a tuturor activelor sale lichide. Managementul poziiei monetare a unei
banci este una dintre cele mai dificile componente ale managementului bancar, care
solicita luarea unor decizii rapide cu consecine insemnate si de lunga durata asupra
profitabilitaii bancii.

Pentru a face faa presiunii obligaiilor imediate, banca dispune de activele care
formeaza poziia sa monetara. Acestea sunt:

numerarul: este format din monede metalice i bancnote aflate in posesia

bancii la caserie i in seifuri;
 disponibilul in contul curent al bancii la Banca Centrala i este constituit de
societatea bancara in scopul de a avea stocuri de moneda centrala pentru a satisface,
in mod curent, cerinele legate de onorarea obligaiilor catre alte banci, precum i
resurse pentru formarea rezervei minime obligatorii pe care autoritatea bancara din
fiecare ara le instituie;

disponibilul in conturi curente la alte banci: consta in depozitele la vedere pe

care banca le deine la banci corespondente;

sumele incasate de la alte banci (FLOAT)- sunt sume in transit aflate in

sistemul bancar. Prin acestea se face precizarea ca un timp sumele aflate in decontare
nu sunt accesibile nici noului beneficiar, nici platitorului, ele aflandu-se la dispoziia
bancii. Aceste modalitai de desfaurare a plailor pot fi in favoarea sau in defavoarea
unui partener. Dobanda ce poate fi pierduta de un platitor poarta denumirea de
Collection Float, iar cea castigata de un beneficiar, denumirea de Payment
Float. Pe ansamblu, unele banci pot pierde, altele pot catiga. Poziia Float
este semnificativa pentru ca trebuie sa determine care este situaia bancii.
Marimea float-ului depinde de instrumentele folosite, de modul de prelucrare
bancara i de circuitul potal.

2. Rolul i funciile lichiditaii bancare

Asigurarea lichiditaii constituie una dintre preocuparile permanente incluse in

managementul global al unei instituii financiar-bancare. Obligativitatea meninerii unei
lichiditai corespunzatoare rezida din importana satisfacerii necesitailor de finanare
neateptate la costuri acceptabile ca urmare a solicitarilor clienilor de a efectua plai ce
conduc la ieiri de fonduri in afara sistemului instituiei financiar-bancare respective.

Deinerea banilor in momentul in care banca are nevoie de acetia reprezinta

'posibilitatea bancii de a-i acoperi toate obligaiile la termenele scadente. La baza
definiiei se afla principalele funcii ale bancii:

Asigurarea desfaurarii in condiii normale a activitaii bancare prin 'reasigurarea'

clienilor bancii privind suficiena fondurilor disponibile. Lipsa lichiditaii
suficiente, chiar i pe o perioada extrem de scurta, odata cunoscuta de opinia
publica poate conduce la colapsul unei instituii financiar-bancare relativ solide in
condiii normale de activitate;

Asigurarea abilitaii de indeplinire a angajamentelor asumate de banca, indiferent

de modul in care sunt returnate bancii activele plasate pe baza surselor atrase de
la clientela;

Evitarea 'lichidarii' forate a anumitor active cu un grad ridicat de lichiditate, ca

urmare a necesitailor de asigurare de fonduri pe termen foarte scurt. In general,
aceste operaiuni la care instituiile financiar-bancare pot recurge, in cazuri
speciale, sunt generatoare de pierderi ale valorii activelor vandute;
 Asigurarea independenei instituiei faa de fondurile volatile la rate de dobanda
ridicate pe care piaa interbancara le-ar percepe in cazul apariiei unor sincope in
asigurarea lichiditaii bancii. In acest sens este necesara consolidarea fondurilor
atrase de la clienii nebancari si diversificarea structurii maturitaii resurselor in
funcie de scadenele plasamentelor;

Evitarea utilizarii fondurilor oferite de catre creditorii de ultima instana precum

banca centrala. Accesarea acestor credite conduce inevitabil la deteriorarea
imaginii publice a instituiei, cu efecte negative asupra activitaii de ansamblu a
bancii respective.

Intr-o alta abordare[3], funciile lichiditaii sunt prezentate astfel: asigurarea

creditorilor asupra capacitaii bancii de a-i onora obligaiile asumate, evitarea
pierderilor rezultate din operaiuni forate pe piaa, evitarea vanzarii forate de active,
evitarea recurgerii forate la refinanare de la Banca Centrala.

Prin natura lor, bancile, in calitate de intermediari ai fondurilor temporar

disponibile, acumuleaza aceste resurse pe termene de maturitate diferite i le
contopesc in plasamente cu o structura proprie strategiei fiecarei instituii financiar-
bancare. In acelai timp, bancile trebuie sa fie capabile sa satisfaca integral i la
termenele convenite angajamentele asumate faa de clienii proprii. Intrarile i ieirile
de fonduri ce afecteaza sistemul fiecarei banci nu vor respecta neaparat prognozele i
previziunile fiecarei instituii, putand conduce la diferite variaii cu o amplitudine incerta
in prezent. Prin urmare, fiecare banca se va putea confrunta cu perioade in care
inregistreaza deficit de lichiditate curenta, ceea ce poate fi controlat prin intermediul
propriilor politici de asigurare a fondurilor necesare i de management al riscului de
lichiditate ce reprezinta elemente principale in cadrul strategiei de afaceri a fiecarei
instituii.

Lichiditatea este necesara bancilor pentru compensarea fluctuaiilor previzionate

si neateptate inregistrate in cadrul cash-flowului. Aceasta reprezinta abilitatea
instituiei in asigurarea unei desfaurari normale a activitaii, atat in condiiile reducerii
depozitelor sau ieirilor de resurse din sistem, cat si in cazul majorarii portofoliului de
credite prin alocarea suplimentara de fonduri. Potenialul asigurarii lichiditaii poate fi
cuantificat prin abilitatea unei banci de asigurare de fonduri, fie prin majorarea
resurselor atrase, fie prin convertirea in lichiditate a activelor, in timp foarte scurt i la
costuri rezonbile.

Preul asigurarii lichiditaii pe care o instituie financiar-bancara il asuma este

dependent de condiiile de piaa i de nivelul de risc al ratei dobanzii i de credit
inglobate de activitatea bancii respective. Meninerea unor niveluri extreme ale
lichiditaii vor conduce fie la costuri superioare i inregistrarea unei profitabilitai
scazute, fie poate determina intreruperea abrupta a activitaii instituiei.

Prin urmare, in cadrul managementului riscului de lichiditate va trebui acordata o

atenie deosebita urmatoarelor elemente principale:
 Cunoaterea structurii maturitaii fondurilor atrase asigura un nivel superior al
calitaii prognozelor privind fluxurile nete de fonduri;

Managementul riscului de lichiditate este un proces complex datorita

interconexiunilor cu alte riscuri aferente activitaii bancare;

Volatilitatea fondurilor atrase este dependenta, printre eltele, i de structura

clienilor instituiei, cunoaterea particularitailor comportamentale ale acestora
putand constitui un atu al managementului lichiditaii;

Diversificarea surselor de fonduri i a maturitaii acestora poate conduce atat la

evitarea dependenei de anumii clieni, cat i la diminuare riscului de pierderi de
resurse importante in termen scurt.

Problematica lichiditaii bancare se detaeaza i se impune ca una de previziune,

de

asigurare in viitor, pe fiecare perioada data, a echilibrului activ = pasiv.

3.Lichiditatea efectiva

In scopul determinarii lichiditatii efective, activele, angajamentele primite de

institutia de credit, evidentiate in afara bilantului, inclusiv cele aferente operatiunilor de
schimb la vedere si sumele de primit aferente instrumentelor financiare derivate se
repartizeaza pe benzile de scadenta, in functie de durata ramasa de scurs, cu
respectarea dispozitiilor care urmeaza:

Activele cu scadenta la vedere, cum sunt: casa si alte valori, contul curent la
Banca Nationala a Romaniei, depozitele la vedere la Banca Nationala a Romaniei,
conturile de corespondent la institutii de credit, depozitele la vedere la institutii de
credit, credite de pe o zi pe alta acordate institutiilor de credit, valori primite in pensiune
de pe o zi pe alta de la institutiile de credit, credite de pe o zi pe alta acordate
institutiilor financiare, valori primite in pensiune de pe o zi pe alta de la clientela,
soldurile debitoare ale conturilor societatilor de bursa, alte sume de incasat privind
operatiunile cu titluri si activele reprezentand depozite la termen ale institutiilor de
credit la Banca Nationala a Romaniei, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la
valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite.
Alte active cu scadenta la vedere, cum sunt conturile curente debitoare ale
clientelei reprezentand descoperiri de cont neautorizate si creantele atasate aferente,
vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata determinata prin
aplicarea la valoarea contabila diminuata cu ajustarile pentru depreciere constituite a
coeficientului de ajustare (1-k).
Creantele atasate aferente activelor mentionate vor fi inscrise pe prima
banda de scadenta la valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu ajustarile pentru
depreciere constituite.
Titlurile cu venit variabil inscrise la cota unei burse de valori din tari din
categoria A sau din Romania, inregistrate la titluri de tranzactie sau la titluri de
plasament, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata
reprezentand 50% din valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu ajustarile pentru
depreciere constituite.
Titlurile cu venit fix cu scadenta initiala de pana la un an inclusiv, emise sau
garantate de organele administratiei centrale din tari din categoria A, inscrise la cota
unei burse de valori din tari din categoria A sau din Romania, si titlurile cu venit fix cu
scadenta initiala de pana la un an inclusiv, negociabile, emise ori garantate de organele
administratiei centrale din Romania, inregistrate la titluri de tranzactie, titluri de
plasament sau titluri de investitie, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o
valoare ajustata reprezentand 95% din valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu
ajustarile pentru depreciere constituite.
Titlurile cu venit fix, altele decat cele mentionate, inscrise la cota unei burse
de valori din tari din categoria A sau din Romania, inregistrate la titluri de tranzactie,
titluri de plasament sau titluri de investitie, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta
la o valoare ajustata reprezentand 60% din valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu
ajustarile pentru depreciere constituite.
Creantele atasate aferente titlurilor cu venit fix mentionate vor fi inscrise pe
prima banda de scadenta la o valoare ajustata obtinuta prin aplicarea la valoarea
contabila diminuata, dupa caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite a coeficientilor
prevazuti la alineatele respective.
Titlurile vor fi luate in calcul in conditiile in care acestea nu sunt afectate
garantarii unor imprumuturi primite de institutia de credit sau nu fac obiectul unor
operatiuni de dare in pensiune.
Creditele aferente clientelei din afara sectorului institutiilor de credit, pentru
care cel putin o suma inregistreaza o intarziere la plata de maximum 30 de zile, inclusiv,
de la data scadentei, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata
obtinuta prin aplicarea la valoarea contabila diminuata cu ajustarile pentru depreciere
constituite a coeficientului de ajustare (1-k).
4 Lichiditatea necesara[6]

In scopul determinarii lichiditatii necesare, datoriile, angajamentele date de

institutia de credit evidentiate in afara bilantului, inclusiv cele aferente operatiunilor de
schimb la vedere si sumele de platit aferente instrumentelor financiare derivate se
repartizeaza pe benzile de scadenta, in functie de durata ramasa de scurs, cu
respectarea dispozitiilor care urmeaza.

Datoriile cu scadenta la vedere, cum sunt: imprumuturi de refinantare de la

Banca Nationala a Romaniei, conturile de corespondent ale institutiilor de credit,
depozitele la vedere ale institutiilor de credit, imprumuturi de pe o zi pe alta primite de
la institutii de credit, valori date in pensiune de pe o zi pe alta institutiilor de credit,
imprumuturi de pe o zi pe alta de la institutiile financiare, valori date in pensiune de pe
o zi pe alta clientelei, conturile curente creditoare ale clientelei, conturile de decontare
privind operatiunile cu titluri[7] vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la valoarea
contabila.

Depozitele la vedere ale clientelei vor fi inscrise pe prima banda de scadenta

la o valoare ajustata, reprezentand 40% din valoarea contabila.
 Datoriile atasate aferente obligatiilor bilantiere mentionate vor fi inscrise pe
prima banda de scadenta, la valoarea contabila.

Datoriile reprezentand depozite la termen vor fi repartizate pe benzile de

scadenta in functie de durata ramasa de scurs, la o valoare ajustata, determinata prin
aplicarea in mod corespunzator a metodologiei prevazute, numai daca valoarea obtinuta
din calcul este pozitiva.

Valoarea ajustata se determina prin deducerea din soldul curent aferent

fiecarei categorii de datorii, existent la finele lunii pentru care se intocmeste raportarea,
a soldului mediu aferent acestor categorii, calculat pentru o perioada de 6 luni
anterioare lunii pentru care se intocmeste raportarea.

Soldul mediu mentionat va fi calculat pe baza mediei aritmetice simple a

soldurilor lunare aferente fiecarei categorii de datorii inregistrate in ultima zi a fiecarei
luni.

In cazul in care valoarea ajustata obtinuta din calcul este nula sau negativa,
datoriile cu scadenta la termen nu vor fi luate in calcul la determinarea lichiditatii
necesare.

Datoriile atasate aferente datoriilor vor fi inscrise pe benzile de scadenta in

functie de durata ramasa de scurs, la valoarea contabila.

Institutiile de credit care in perioada de aplicare anterioara datei de raportare

a indicatorului de lichiditate inregistreaza deficit de rezerve sau care in luna anterioara
datei pentru care se intocmeste raportarea inregistreaza niveluri ale indicatorului de
adecvare a capitalului sub limitele minime prevazute de reglementarile Bancii Nationale
a Romaniei vor inregistra categoriile de datorii, la valoarea contabila.

Categoriile de datorii, altele decat cele mentionate mai sus, vor fi repartizate
pe benzile de scadenta in functie de durata ramasa de scurs, la valoarea contabila.

La determinarea lichiditatii necesare, pentru angajamentele date, evidentiate

in afara bilantului, nu va fi luata in calcul partea garantata cu depozite colaterale.

Angajamentele de garantie executabile la vedere sau pentru care se prevede

un termen de valabilitate vor fi inscrise pe prima banda de scadenta, la o valoare
ajustata obtinuta prin aplicarea la valoarea contabila a coeficientului k.

Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului mediu al

angajamentelor de garantie irevocabile si neconditionate date, a caror executare a fost
solicitata institutiei de credit in perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se
intocmeste raportarea, la soldul mediu al angajamentelor de garantie irevocabile si
neconditionate date, calculat pentru o perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se
intocmeste raportarea.
 Soldul mediu al angajamentelor de garantie irevocabile si neconditionate
date, a caror executare a fost solicitata bancii in perioada de 6 luni anterioare lunii
pentru care se intocmeste raportarea, se determina pe baza mediei aritmetice simple a
soldurilor lunare inregistrate in ultima zi a fiecarei luni.

Soldul mediu al angajamentelor de garantie irevocabile si neconditionate

date, calculat pentru o perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se intocmeste
raportarea, se determina pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare
inregistrate in ultima zi a fiecarei luni.

5.Surse de lichiditate

1. active cu lichiditate ridicat acestea sunt plasamente bancare cu scadene

mici, pe care banca le poate lichida la nevoie. De asemenea, pot fi active cu
scadene corelate cu perioadele n care se cere o lichiditate suplimentar. Sunt
constituite din rezerve primare, rezerve secundare i credite scadente.
2. mprumuturi - n aceast categorie intr mprumuturile contractate de banc
pe piaa interbancar, mprumuturile de refinanare, dar i depozitele atrase de
banc de la clieni sau certificatele de depozit emise de banc.
3. surse neconvenionale n aceasta categorie intr unele tehnici i
instrumente financiare noi, precum titluri cu opiune de rscumparare, titluri
emise pe piaa monetar sau procesul de titlurizare. Prin acesta din urm, banca
reuete s transforme unele active cu lichiditate sczut, precum creditele, n
surse de lichiditate.
Problema lichiditii poate fi rezolvat n cadrul bncii sub 2 aspecte:

- sub aspectul activelor lichide aflate la o banc;

- posibilitatea de acces la mijloace bneti care pot fi atrase la un cost
rezonabil i n acel moment cnd exist cererea pentru ele.
Pentru o banc lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide att
aflate la momentul dat n posesia ei ct i procurarea de resurse. O banc se
consider lichid atunci cnd poate s-i onoreze obligaiunile sale la un moment
oportun. Cea mai important sarcin a gestiunii lichiditii este evaluarea n mod
corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de timp i acoperirea
acestor nevoi cu costuri mici.
 Problema gestiunii lichiditii este dual: pe de o parte lipsa de lichiditate
genereaz riscul de lichiditate i incapacitatea onorrii obligaiilor la momentul
dat, pe de alt parte excesul de lichiditate condiioneaz micorarea
profitabilitii bncii.

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte:

sub aspectul cererii de lichiditate;

sub aspectul ofertei de lichiditate;
Cererea de lichiditate poate fi condiionat de:

1 rambursarea depozitelor scadente;

2 potenialul de creditare, adic cererea privind acordarea creditelor;
3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare;
4 necesarul de onorare a obligaiunilor curente scadente fa de
parteneri (achitarea serviciilor procurate de banc), acionari (plata
dividendelor), stat (plata impozitelor).
Oferta de lichiditate este condiionat de:

1) atragerea de depozite;
2) ncasarea creditelor scadente;
3) procurarea de mijloace pe piaa interbancar;
4) ncasri din vnzarea serviciilor bancare.