Sunteți pe pagina 1din 16

Ginecologia = ramura a medicinei care se ocupa cu tratarea afectiunilor

aparatului genital feminin

Ginecologia = etiologia greaca Giraicas = femeie : logos = scriere

Notiuni de anatomie si fiziologie

Aparatul genital se compune din :

a. Organe genitale externe


b. Organe genitale interne
c. Glande anexe

A). Organele genitale externe


Alcatuite din : Muntele lui Venus, Labiile mari si mici, Organele erectile ( bulbi
vestibulari, clitoris, corpusculii speciali tactili ai labiilor mici )

B). Organele genitale interne


Reprezentate de : Vagin, Uter, Trompe, Ovare

1. Vaginul = este un conduct musculo membranos, lung 9 cm turtit


antero-posterior
- Peretele anterior vine in raport cu vezica urinara
- Peretele exterior vine in raport cu rectul
- Vaginul- superior se insera pe portiunea vaginala a colului uterin, formand
fundul de sac vaginal (douglass) caruia i se descrie 4 portiuni
( 1Anterioara,2 Laterala, 1Posterioara)
- FUNDUL DE SAC DOUGLAS = prelungire a cavitatii peritoneale,
situata cel mai decliv, intre fata anterioara a rectului si fata
posterioara a uterului si vaginului

Peretele Vaginului este alcatuit din :

- Tunica externa (Conjunctiva)


- Tunica medie (Musculara)
- Tunica interna (Mucoasa)

PH-ul vaginal este intre 4-4,8 (acid) in faza luteinica, ajungand la 8 in perioada
menstruala.

In Vagin exista o flora microbiana saprofita ( folositoare organismului


constituita din bacili DODERLEIN ) . Aceasta flora saprofita se schimba in fiecare
etapa a vietii femeii ( pubertate, sarcina, contraceptie, menopauza)
2.Uterul = este un organ musculo-cavitar, situat in pelvis, deasupra
vaginului intre vezica si rect. Are rolul sa primeasca ovulul fecundat, sa-l
protejeze in timpul dezvoltarii si sa-l elimine la exterior dupa 9 luni.
Are forma de para cu baza mare in sus de unde pleaca cele 2 trompe uterine
iar in partea de jos se afla colul uterin legat de corpul uterin prin istmul
uterin.
Uterul este format din 3 tunici
- Seroasa la exterior
- Musculara- la mijloc (Miometru) = muschi al peretelui Uterin
- Mucoasa- la interior (Endometru) =mucoasa care captuseste Uterul

Mucoasa Uterina (ENDOMETRU)- este supusa unor modificari ciclice coordonate


hormonal, se elimina lunar impreuna cu o cantitate mica de sange =
MENSTRUATIE

3.Trompele Uterine = TUBE= SALPINGE


Sunt 2 conducte in forma de trompeta : cate una de fiecare parte a uterului,
facand legatura intre uter si ovar.

Rolul trompelor = este acela de a conduce ovulul captat pana la locul de intalnire
cu spermatozoidul ( in treimea exterioara a trompei ) dupa aceea oul format
pleaca in cavitatea uterina unde se fixeaza.

In unele cazuri oul nu ajunge in cavitatea uterina ( datorita malformatiilor de


trompe sau procese inflamatorii ) si se dezvolta in exterior determinand sarcina
extrauterina = ECTOPICA

Procesele inflamatorii pot determina infundarea lor = STERILITATE

4.OVARELE
Sunt glande perechi cu dubla functie : EXCRETORIE ( gametogena ) de
producere a glandelor sexuale feminine. Si SECRETORIE (endocrina) de
producere a hormonilor.
Sub influenta hormonilor apar caracterele sexuale principale si secundare
ale femeii.
Foliculi ovarieni DE GRAF mici vezicule pe suprafata ovarelor in numar de
400.000 din care se matureaza 300-400 restul degenerand. La nivelul
foliculului se matureaza celulele sexuale dupa care ovulul este expulzat
impreuna cu o cantitate de lichid in cavitatea abdominala. La locul ruperii
foliculului se dezvolta corpul galben = daca se produce fecundarea corpul
galben creste actionand pana in luna a 5-a de sarcina iar in absenta
fecundarii involueaza.
5. GLANDELE ANEXE
- Glandele lui Bartholin situate de o parte si de alta a orificiului vaginal
- Glandele Schene situate in apropierea uretrei
- Glandele Vestibulare
- Glandele Mamare glande pereche cu rol esential in hranirea nou-
nascutului. Sunt emisferice, prezinta o areola mamara de culoare roz-brun
de 3cm. In mijlocul areolei mamare se gaseste mamelonul. La unele femei
mamelonul nu este dezvoltat (este ombilicat).
Secretia lactata are loc in timpul alaptarii sub influenta prolactinei dar si
pe cale neuroreflexa dar si prin actul suptului.

Menstruatia
- Este pierderea de sange prin caile genitale la interval de 28 de zile.
- Apare la 11-14 ani si inceteaza la menopauza (40-50 ani)
- Durata 4-5 zile.
- In cazul fecundatiei (sarcinii)- menstruatia inceteaza
- Amenoreea- (lipsa menstruatiei) care se poate prelungi si in timpul
lactatiei

In lipsa fecundatiei mucoasa uterina pregatita pentru nidatie degenereaza


odata cu regresiunea corpului galben, si se verifica scaderea foliculinei si
a progesteronului

Printr-un mecanism neuroendocrin se produce vasoconstrictie cu


numeroase infarcte urmate de descuamare, deschiderea vaselor, si
sangerare

Stratul superficial al endometrului se distruge si se elimina, ramanand


stratul bazal care sub influenta foliculinei incepe un nou ciclu menstrual.

Examinarea pacientei cu afectiuni ginecologice


Cuprinde :
1.Interviul
2.Examenul clinic general
3.Examenul ginecologic
4.Examene paraclinice si de laborator
1. Interviul
a. Varsta are importanta, pentru ca incidenta unor boli este legata de
activitatea genitala.
b. Ocupatia- favorizeaza aparitia unor imbolnaviri
c. Motivele internarii- dureri, scurgeri, leucoree modificata /inadecvata,
ritmicitate, flux, prurit, tulburari sexuale, pierderi de sange, inflamatii.
d. Antecedente Heredo-Colaterale dau informatii despre starea de sanatate
a persoanei cu care convietuieste pacientul = TBC, LUES
e. Tulburari Endocrine
f. Antecedente personale fiziologice = data primei menstruatii (menarha),
caracterele ciclului menstrual in perioada pubertatii si dupa casatorie,
notandu-se ritmul, durata, cantitatea, manifestarile insotitoare
g. Antecedente Obstetricale = numar de sarcini (GESTA), numar de nasteri
(PARA), evolutia sarcinilor si desfasurarea nasterii. Avorturi spontane sau
provocate.
h. Antecedente Ginecologice = hemoragii in perioada pubertatii, operatii pe
aparatul genital, tratamente efectuate, vulvovaginite.
i. Antecedente medicale sau chirurgicale = dermato vvenerice, interventii
chirurgicale, afectiuni neuro-endocrine cu rasunet asupra intregului
organism si sferei genitale, conditii de viata si munca
j. ISTORICUL- bolii, circumstantele de aparitie, data, intensitatea, durata,
simptomele
2. Examenul Clinic General- Observatie, auscultatie, palpare, percutie
OBSERVATIA : culoarea tegumentelor de sus pana jos. Paloare in anemii,
Galben ca paiul in
posibil cancer

Aspectul general : conformatie, repartizarea tesutului adipos si localizari


caracteristice, inaltimea si repartizarea pilozitatii (par)

Examenul abdomenului

INSPECTIA: se observa crestere anormala de bolum datorita unor tumori,


vergeturi, leziuni de grataj.

La palpare, facuta cu blandete, mana incalzita, se poate evidentia existenta unei


tumori, mobilitatea ei, volumul, consistenta.

PERCUTIA: medicul apreciaza forma, dimensiunea tumorii prin delimitarea ariei


matitatii.

3. Examenul Genital (ginecologic)


- Se golesc vezica urinara si rectul
- Se aseaza in pozitie ginecologica
- Inspectia vulvei ( conformatia labiilor, anomalii, inflamatii, rupturi de
perineu (planseu de muschi si aponevroze ce inchid bazinul in partea
inferioara) ), vegetatii, herpes genital

Peritoneu o foita seroasa (prapus) captuseste cavitatea abdominala si imbraca


fiecare organ

Peroneu os lung lateral al gambei- in fata tibia

Examenul Genital Propriu-zis


- Inspectia vulvei
- Examenul cu Valvele = Permite observarea cavitatii vaginale, a colului
uterin si prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical.
- Nu se face la virgine, vaginism, in operatii cu suturi recente ale
perineului= pericolul dehiscentei plagii

TUSEUL (TACTUL VAGINAL )

- Cu palparea pe Abdomen in pozitie ginecologica ofera informatii despre


vagin, col, uter si anexe

TACTUL RECTAL (TUSEUL)

- Este rezervat virginelor. Poate evidentia o tumora genitala sau


extragenitala, sau colectii in fundul de sac posterior (Douglass, colectii
purulente, sange=

EXAMENUL SANULUI ( intra in cadrul aparatului genital )


- La inspectie = asimetrie, din cauza unui proces tumoral, inflamator, sau
micsorarea sanului din cauza unui proces de retractie. Se mai observa
modificari de contur, retractia mamelonului si eritem, edem.
- La palpare = se pot descoperi noduli, secretii mamelonare, scurgeri
serosanghinolente in cancer.

4.EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR


A. HISTEROMETRIA (Histero=uter), masoara cavitatea uterina
si precizeaza directia acesteia, nu se face in sarcina.
B. COLPOPUNCTIA (Colpos=vagin), reprezinta punctia fundului
de sac Douglas. Indicata pentru precizarea diagnosticului de sarcina
extrauterina, piosalpinx =salpinx= trompa uterina=prezenta puroiului in
trompa uterina. Hidrosalpinx =prezenta de lichid in trompele uterine.
C. EXAMENUL SECRETIEI VAGINALE ( conditii de
recoltare)
- Nu se fac irigatii vaginale, nu se introduce medicamente local, este
interzis actul sexual cu 48h inainte.
- Se fac examene = Bacteriologice, pentru diagnostic si antibiograma.
- CITOLOGICE studiaza tipurile de celule descuamate din col
- PARAZITOLOGICE- din secretie proaspata pentru depistarea
tricomonasului, pentru depistarea Candidei ALBICANS ( candidoza,
micoza, fungi =acelasi lucru )
D. TESTUL LAHM-SCHILLER SAU TESTUL CU
LUGOL
- Detecteaza starile precanceroase ale colului uterin bazandu-se pe
proprietatea epiteliului exocervical (exteriorul colului) si vaginal de a se
colora brun-acajiu cu solutie de LUGOL ( solutie iodo-iodurata).
LEZIUNILE nu se coloreaza ceea ce permite efectuarea biopsiei
dirijate.
E. COLPOSCOPIE
- Examen endoscopic al vaginului si colului uterin realizandu-se dupa
badijonarea cu acid-acetic 2-3% urmata de testul LAHM-SCHILLER = este
o metoda de cercetare a leziunilor exocervicale .
LAPARASCOPIA= da imagini din cavitatea abdominala =se face
colecistectomie
F. CELIOSCOPIA
- Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa ce s-a instituit
pneumoperitoneu (aer in peritoneu) permite punctia unor formatiuni
chistice pe ovar, localizeaza obstructia tubara si precizeaza cauzele durerii
pelvine.
G. BIOPSIA DE COL- De endometru
Consta in prelevarea unui fragment de tesut pentru examen
histopatologic.
Endometrul Se recolteaza prin metoda chiuretajului sau raclaj
-Miometru = muschi al peretelui uterin
- Endometru = mucoasa care captuseste fata interna a uterului
H. Insuflatia Utero- Tubara
- Evidentiaza permeabilitatea tubelor (trompelor) prin introducerea unui gaz CO2 in
interiorul cavitatii uterine si trompe cu ajutorul unui aparat special- intre zilele 8-12
a ciclului menstrual dupa administrarea unui sedativ.

Cand trompa este permeabila gazul produce un zgomot care poate fi perceput cu
stetoscopul

Daca pacienta are senzatie de rau, greata, tuse, se opreste tehnica.

I . HISTERO-SALPINGO-GRAFIA
- Radiografierea = examen radiologic de vizualizare al uterului si trompelor
verificand permeabilitatea. Poate evidentia malformatii uterine, deviatii
ale uterului, sterilitate de cauza uterina sau tubara, tumori endocavitare,
noduli, uter infantil.

J. ECOGRAFIA
- Examen cu ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina, fibrom uterin

INVESTIGATII GENETICE

Curba Termica- exploreaza ovarul endocrin

Examinarea Paraclinica a Sanului

a. TERMOGRAFIE cu raze infrarosii bazandu-se pe proprietatea tesutului


malign de a avea o temperatura crescuta fata de tesutul sanatos. Diferenta
variaza intre 1 si 8 grade.
b. MAMOGRAFIE- este metoda principala de depistare a cancerului de san
c. EXAMENUL CITOLOGIC al secretiilor mamelonare.
d. CITOLOGIA PRIN PUNCTIE- rezultatele sunt corecte, edificatoare in
proportie de 90%

MD

1. DUREREA apare in afectiuni ginecologice inflamatorii, sarcina


patologica, dismenoree, dispareunie.
2. Este localizata in hipogastru ( sub zona ombilicala ) in fosele iliace D si S,
iradiaza spre vulva si vagin iar alteori catre lombe ( regiunea lombara )

Intensitatea fiind proportionala cu leziunile gasite.

- Intensitate
a. Supraacuta ( foarte mare intalnita in sarcina ectopica rupta, in
perforatia piosalpinxului, torsiunea unei tumori.
b. Acuta in inflamatii genitale, iminenta de avort, fibrom uterin
c. Subacuta in unele tumori
d. Cronica in inflamatiile cronice, tulburari de statica uterina
e. Periodica si Acuta in timpul menstruatiei sau premenstrual

3. Hemoragia (cauze)
- Endocrine
- Dupa tratamente hormonale
- Dismetabolice
- Boli de sange
- Cauze locale ( avortul )
- Polipi
- Fibrom
- Sarcina ectopica
- Cancer

Aspectul sangelui difera in functie de cauza

- ROSU DESCHIS = in avort si fibrom uterin


- ROSU INCHIS, negricios = in sarcina extrauterina, ectopica (rupta)
- Rosu Spalacit, fetid = in cancer

Ritmul hemoragiei

- Discontinuu : in cancer, fibrom, sarcina ectopica, inflamatii, metroragii


- Durerea: are caracter colicativ in sarcina ectopica, in avort in curs de
efectuare
- Durerea : paroxistica cu lesin in sarcina ectopica
- Durerea : permanenta in inflamatiile cronice

4. Leucoreea
- Scurgere vaginala albicioasa sau galbuie in cantitate redusa fiind
fiziologica
- Patologica : Cresterea cantitatii si aspectului. Este rezultatul unor
afectiuni vulvovaginale, uterine, ale trompelor sau dupa interventii
chirurgicale

Aspecte de LEUCOREE modificata = in functie de agentul


patogen
- TRICOMONIAZA = leucoreea este spumoasa, aerata cu miros
specific de varza murata insotita de prurit
- GONOREEA = leucoreea este abundenta, cremoasa, verzuie,
insotita de prurit
- CANDIDOZA ( CANDIDA ALBICANS ) = leucoreea este grunjoasa,
consistenta, avand culoarea si aspectul iaurtului ( micoze
provocate de fungi / ciuperci )
- CANCER GENITAL = leucoreea este rozata, fetida, cu aspect de
spalatura de carne
- Vaginita Diabetica = leucoreea este abundenta cu depozite albe si
prurit intens
- Vaginita Senila = leucoreea este moderata cu depozite albe,
uneori mucopurulenta, fetida, asociata cu prurit si mici cheaguri.

5. MODIFICARI ALE CICLULUI


MENSTRUAL
TULBURARI DE FLUX

- Hipermenoree ( cantitate crescuta )


- Hipomenoree ( cantitate redusa )

TULBURARI DE RITM

- Polimenoree ( frecventa crescuta a menstruatiei, de mai multe ori pe


luna )
- Oligomenoree ( frecventa scazuta ) 1x la 2 luni, etc
- Amenoree ( absenta menstruatiei )

DURERI DIN PATOLOGIILE GENITALE ( hipogastru si fosele


iliace )

6. TULBURARI SEXUALE
- Dispareunie durere in timpul actului sexual. = durere resimtita de
femeie, uneori , in timpul actului sexual datorita malformatiilor vaginale,
ulceratii ale vulvei, vaginite, atrofia mucoasei vaginale.
- Vaginism contractura spasmodica involuntara a muschilor vaginali si
perivaginali in momentul realizarii actului sexual, determinand durere si
imposibilitatea realizarii lui

ALTE MD

- Prurit intalnit in secretii vaginale inadecvate, la varstnice ( prurit senil )


antrenand leziuni de grataj, Pediculoza, Oxiuraza, Alergie de lenjeria
intima, de origine psihica = toate determina prurit.

PLAN DE INGRIJIRE : A PACIENTEI CU BOLI GINECOLOGICE


Afectiunile ginecologice sunt :

- Vulvovaginite (inflamatii )
- Anexita
- Cervicita
- Boli transmisibile sexual ( BTS ) = lues, gonoreea, micoze,
candidozem tricomoniaza
- Prolaps genital
- Tumori genitale

DX 1 : Alterarea confortului in legatura cu durerea, scurgerile vaginale ( leucoree )


DX 2 : Teama de operatie mutilanta, de sterilitate, de evolutie grava sau reactia
sotului, de tehnicile invazive.

DX 3 : Deficit de cunostinte in legatura cu evolutia si functia sexuala, (BTS ),


simptomele cancerului

DX 4 : Deficit de autoingrijire in legatura cu igiena perineala si vindecare

DX 5 : Perturbarea conceptului de sine datorita schimbarii schemei corporale sau


cu BTS

DX 6 : Disfunctie sexuala din cauza schimbarii schemei corporale

DX 7 : Alterarea nutritiei prin deficit

DX 8 : Lezarea integritatii tegumentelor in legatura cu pruritul si scurgerile vaginale

DX 9 : Alterarea eliminarilor intestinale prin constipatie

DX 10 : Alterarea eliminarilor urinare prin polakiurie si incontinenta urinara

OB

- Sa nu prezinte durere, sa se poata odihni


- Sa isi exprime temerile, sa vorbeasca deschis despre operatie si limitarile
impuse
- Sa demonstreze cunoasterea simptomelor cancerului
- Sa enumere BTS, sa cunoasca simptomele acestora, sa cunoasca
mecanismele ovulatiei si manifestarile insotitoare.
- Sa isi mentina regiunea perineala curata, fara leziuni
- Sa aiba o stare de nutritie adecvata
- Sa discute despre noua sa imagine corporala
- Sa demonstreze intelegerea si acceptarea modificarilor functiei sexuale

IN

- Asigura linistea si confortul calmand durerea cu medicamentele


recomandate de medic
- Instruieste pacienta privind mecanismul durerii si necesitatea anuntarii
cand se acceuntueaza
- Incurajeaza pacienta si o informeaza in legatura cu prevenirea infectiilor
secundare din regiunea anala.
- Instruieste pacienta sa isi autoexamineze sanul
- Explica modul de transmitere al BTS si implicatia acestora asupra sanatatii
prezente si viitoare
- Informeaza pacienta in legatura cu protectia partenerului tratarea ei si a
partenerului
- Instruieste pacienta cu metode de contraceptie in afectiunile care
influenteaza sarcina, sau sunt influentate de sarcina, cu metode de
protectie sexuala
- Explica importanta alimentatiei pentru organism, necesarul zilnic pentru
mentinerea greutatii in limitele normale
- Este incurajata cu privire la evolutia bolii, sa isi accepte limitele
- Combate temerile privind pierderea feminitatii dupa anumite interventii
- Incurajeaza pacienta cu COPECTOMIE (colpos = vagin ) adica la extirparea
vaginului ajutand-o sa accepte limitele impuse de boala
- Incurajeaza relatiile cu familia, ajuta membrii familiei sa o inteleaga si sa o
sprijine
- Combate teama legata de investigatii, obtine colaboraream insoteste
pacienta la explorari, administreaza sedative la nevoie, observa
sangerarea ( cantitate, aspect, ritm si alte manifestari insotitoare )
- Supravegheaza vindecarea unor leziuni
- Combate cauzele care determina tulburarile de eliminare, urinare sau
constipatie.

Ingrijirea pacientei cu inflamatii genitale


Cuprind:

- Afectiuni ale vulvei si vaginului, uterului si trompelor, peritoneul pelvin


- Desi localizate la diferite niveluri ale aparatului genital au cauze si unele
manifestari comune, pot fi prevenite prin aceleasi masuri si beneficiaza de
ingrijiri asemanatoare

Cauze Favorizante :
- Traumatisme repetate in aceeasi regiune
- Tulburari endocrine
- Scaderea rezistentei organismului
- Igiena precara

Cauze determinante : (sifilis = treponema palidum)

- Gonococ
- Streptococ
- Stafilococ
- Bacilul Koch
- Germeni anaerobi
- Ciuperci parazite, paraziti precum tricomonas.

Plan de ingrijire pentru vulvovaginite


Sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei vulvare si vaginale produse de
agenti infectiosi, chimici, mecanici, alergici.

Sunt favorizate de carenta de estrogeni, si carenta de igiena

MD (semne si simptome )

- Leucoree poate avea aspecte caracteristice in functie de cauza.


Scurgere vaginala albicioasa sau galbuie in cantitate redusa fiind
fiziologica
- Patologica : Cresterea cantitatii si aspectului. Este rezultatul unor
afectiuni vulvovaginale, uterine, ale trompelor sau dupa interventii
chirurgicale
- Prurit vulvovaginal cu senzatie de arsura
- Vaginism = contractura spasmodica involuntara a muschilor vaginali si
perivaginali in momentul realizarii actului sexual determinand durere si
imposibilitatea efectuarii lui.
- Dispareunia = durere resimtit de femeie in timpul actului sexual datorita
ulceratiilor vulvei, atrofia vulvei, atrofia mucoase vaginale, malformatiilor
vaginale.

Modificari ale mucoase vaginale si vulvare


- Se asociaza cu tulburari urinare ( polakiurie ) datorita senzatiei de
usturime, arsura, durere

Diagnostice nursing
DX1: Posibila infectie

DX2: Alterarea imaginii de sine in legatura cu bolile transmise sexual, cu


posibilitatea de a se croniciza

DX3: Deficit de cunostinte in legatura cu evolutia bolii, si eventuale complicatii

DX4: Posibila alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita leziunilor


determinate de scurgeri si prurit

DX5: Alterarea vietii sexuale in legatura cu posibilitatea transmiterii bolilor in timpul


actului sexual.

OB

- Sa nu prezinte semne de infectie si scurgeri


- Sa exprime cresterea stimei de sine

- Sa verbalizeze cauzele bolilor

- Sa isi mentina o buna igiena locala

- Sa exprime grija fata de partener ca posibila sursa de infectie

IN

- asistenta incurajeaza cresterea ingestiei de lichide

- asigura o dieta echilibrata cu alimente prezentate atractiv

- asigura odihna

- instruieste pacienta sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiei

- sa nu foloseasca tampoane intravaginale ( stagneaza acolo infectia )

- sa nu faca irigatii fara indicatie medicala

- sa pastreze o igiena locala corespunzatoare

- sa poarte lenjerie de bumbac (sinteticul poate crea alergii)

- sa evite traumatizarea regiunii

- sapunurile tari

- sarurile debaie

- spray-ul

- pudre deodorante cu efect iritant

- Sa se prezinte la control medical periodic, informeaza pacienta ca exista


posibilitatea de reinfectie si transmiterea bolii

- Necesitatea repausului sexual pe durata tratamentului

- Importanta folosirii prezervativului

Ingrijirea pacientei cu prolaps genital


Definitie
Reprezinta coborarea (caderea) organelor genitale ca urmare a slabirii
mijloacelor de sustinere ( planseul pelvi-perineal ) si de suspensie
( ligamentele uterine ).

CLASIFICARE :

Coborarea este mai mult sau mai putin accentuata realizand diferite grade de
prolaps
Prolaps Gradul I

1. Uterul coboara in interiorul vaginului, colul nu se evidentiaza la vulva ; coboara


peretele anterior al vaginului antrenand vezica urinara realizand = cistocelul si
peretele posterior antrenand rectul = rectocel

- Cistocel =hernierea partiala a vezicii urinare in vagin bomband in vagin


(cistis = vezica urinara)
- Rectocel=hernierea rectului in vagin avand aspect de bombare

Prolaps Gradul II
2. Uterul este coborat, colul apare la vulva intre cistocel si rectocel

Prolaps Gradul III


3. Uterul iese in afara vulvei ca o tumora acoperita de mucoasa vaginala, violacee,
congestionata ( vascularizatie intensa si violacee)

MD
- Cauza principala este ruptura de perineu in urma nasterii

- Senzatie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru

- Durerea se accentueaza la efort si diminueaza in DD

- Durerea iradiaza in plicile inghinala

- Tulburari urinare : pierderi de urina la efort, apoi si in ortostatism, mai


tarziu retentie de urina.

- Tulbrari intestinale : constipatie, incontinenta gazelor sau a materiilor


fecale mai ales in cazul in care este interesat sfincterul anal

- Leucoreea : atunci cand apar leziuni ale colului ( infectii cronice, edem,
eroziuni )

DX
- alterarea imaginii corporale din cauza coborarii uterului

- alterarea stimei de sine din cauza incontinentei urinare a tulburarii actului


sexual ( posibila alterare a relatiilor familiale )

- Alterarea confortului din cauza durerii incontinentei leucoreei

- Alterarea eliminarilor intestinale

- Deficit de cunostinte legat de afectiune si interventia chirurgicala

OB
- Sa isi mentina o buna igiena locala

- Sa nu prezinte leziuni asociate

- Sa elimine normal

- Sa creasca stima de sine si sa accepte operatia

- Sa demonstreze cunoasterea autoingrijirii dupa operatie

IN
- Asistenta previne aparitia prolapsului prin apararea perineului la
nastere

- Ingrijirea corecta plagii perineale

- Impiedicarea relaxarii planseului pelvi perineal postpartum

- Mobilizarea precoce a lauzei sfatuind-o sa contracte si sa relaxeze


voluntar musculatura pelvi-perineala

- Instruieste lauza sa nu forteze perineul prin sedere in pozitie sezand in


primele zile de la nastere.

- Instruieste pacienta cu privire la igiena locala si prevenirea incontinentei


cand s-a instalat prolapsul genital.

- Spalarea repetata si uscarea regiunii.

- Folosirea tampoanelor absorbante

- Evitarea efortului fizic si a ortostatismului prelungit

- Evitarea alimentelor care produc gaze si constipatie

- Observarea cantitatii si aspectului leucoreei


- Sfatuieste pacienta sa accepte interventia chirurgicala

- Asigura pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie.

S-ar putea să vă placă și