Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MiCA ENCICLOPEDIE
A
,
POVESTILOR ROMNESTI ,
!J..
1
A
l.
l
Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute
din lacrimile Maicii Domnului, cnd plngea dupa D1. Christos"
(52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine
~
JI
o fata foarte silitoare si ascultatoare, n opozitie cu fratele
ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvntat-o n clipa
mortii: ,,- Cta este frunza, ct trage, nisipul si marea, atta
sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa
nu o ntreaca nimic si lumea cnd sa guste, dnsa sa se ndul-
ceasca .,. n ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramie, ziua toata
si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47,
p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni
din sudoarea si sngele ei, cnd Dumnezeu a chemat la sine
toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de
naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgriat si
plin de snge tot alergnd pn spini si maracini dupa hrana.
'1--
Bunului Dumnezeu i placu vrednicia ei si o blagoslovi ca
sudoarea si sngele ei sa se prefaca n miere si ceara, sa-i fie
destula hrana ei si altora si ceara sa se arda n sfintele bise-
rid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea n
legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, crend pamntul,
i-a prisosit o parte de pamnt (sau nu avea loc apa pe pamnt,
sau nu ncapea pamntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din
impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea
lumii). Ariciul o refuza, dar ea l pndeste alaturi si retine
din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cnd' si
ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se
mannce "scrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfnta,
iar scrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47"
p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la nceput, ,a. a fost
alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa
ntrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare
sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I
6
t
.".
buna parte din ele, iar~cnd apare, are un rol secundar, fiind
subordonat animalelor. In cteva, el cstiga importanta mai mare
si acestea ar face tranzitia ntre b. d. a. si basmele propriu-zise.
Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat,
n ultima instanta solutia putnd parea arbitrara. Punguta
cu doi bani este ornduita n clasificarea internationala printre
basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mos-
neagul, stapnul cocosului, l trimite n lume sa-i aduca bogatii,
desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului, n basm
aparnd doar la nceput si la sfrsit. A. Schullerus l-a clasificat
nsa printre b. d. a., la grupa animalelor domestice (AT 213),
calauzit de rolul preponderent al cocosuhii, ca unul care deter-
mina desfasurarea ntregii actiuni prin nsusirile sale miracu-
loase. B. d. 'a. e o naratiune il~rianta, fiindca' se rde pe seama
animalului pacalit (sau nvins n competitie). Diinensiunea
comica este mult marita de mprejurarea ca n b. d. a. animalul
mai tare, samavolnic cu cei mai slabi, este nfrnt sau pacalit
de acestia. Contrar asteptarilor din viata zilnica, animalele te-
mute nu snt invincibile, dimpotriva, cu un dram de istetime
sau de viclenie, ele pot fi nfrnte si pedepsite pentru cruzimile
la care se dedau. Ca si personajele negative din basmele propriu-
zise, cu toate ca snt mai puternice, animalele de prada au minte
mai putina si prostia lor le duce n cursa ntinsa de animalele
mai pipernicite. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe
dezlantuie rsetele ascultatorilor, crend o atmosfera de voiosie
si buna dispozitie. Exista si cteva b. d. a. cu profil grav, peri-
petiile aducnd n scena ciocniri care creeaza o atmosfera de
ncordare, n concordanta cu sfrsitul tragic iminent. Acestea snt
nsa putine si ele de obicei snt create dupa tiparul compozi-
tional al basmelor propriu-zise. Caracteristica b. d. a. este voio-
sia, ilaritatea, chiar atunci cnd finalul este tragic si victimele
ar trebui compatimite. n atari cazuri, atmosfera vesela este
creata de punerea n scena a personajelor si mai cu seama de
unele efecte ale comicului de limbaj. n b. d. a. AT 27, gaina,
cocosul, iepurele, capra, vulpea si lupul se ntovarasesc ntr-o
calatorie, dar cum nu au ce mnca, decid sa fie mncat cel pe
care se sfrseste povestea cu "hd nume". Fiecare animal pri-
meste o porecla: lup-lupeste, vulpe-pulpe, capra-verisoara,
iepure-ustura, cocos-moros si gaina-cuina. Se ntelege ca poves-
tea, fiind debitata de1up, se sfrseste numai pe animalul cel mai
slab, ncepnd cu gaina, ilustrnd n subsidiar ideea ca ntot-
31
lume mai buna, cu ornduiri mai drepte. Fabula este mai noua,
derivata din b. d. a. si cultivata de poeti cunoscuti care au
exploatat observatia populara cu privire la comportarile ani-
malelor pentru a da o alta interpretare. n creatia fabulei,
preceptul moral constituie primul impuls creator, poetul na-
zuind sa nfiereze o tara a vremii sale, vizibila la unii oameni sau
categorii sociale. Transpuner.ea pe seama animalelor reprezinta
o simpla conventie literara care avea darul, pe de o parte, de a
voala cruditatea observatiei si vehementa criticii, iar pe de
alta de a scapa de cenzura celor puternici, fabula nflorind cu
precadere n regimurile despotice. Urmnd calea inversa din
procesul de creatie al b. d. a., creatorul fabulei, dupa semnalarea
deficientelor din societatea contemporana, cauta personajele
animale sau din lumea n@nsufletita ale caror manifestari sau
caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. n chip firesc,
leul ntruchipeaza pe autocratul societatii, vulpea pe curteanul
viclean etc., dar caracteristicile lor ramn n fabula pe plan
secundar, lasnd mereu sa se ntrevada protagonistul uman.
Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului
si travestirea apare fortata, pierzndu-si implicit puterea de a
sugera si convinge. Fabula si trage seva din analogia cu defectele
umane si are o functie puternic satirica, n vreme ce b. d. a.
1, este n primul rnd ilariant, abia n subsidiar putin satiric, tin tind
r sa provoace voiosia ascultatorilor. El nu mai are ambitia de a
ndrepta relele satirizate, fiind n joc protagonisti din alt regn,
care scapa competentei umane. Daca faptul povestit prezinta
analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani
si poate oferi un ndreptar etic prin preceptul care se poate
desprinde, aceasta e doar un aspect colateral si ntructva efemer,
de epoca, data fiind marea varietate de ntelesuri pe care o
poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii
poetice. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si
accesibil tuturor categoriilor, ncepnd de la copiii mici care abia
au acumulat o experienta minima din lumea nconjuratoare,
cu exoticul ei luxuriant si coplesitor.
4. B. d. a. are o vrsta' apreciabila. Cercetatorii l considera
printre speciile cele mai vechi, fara sa se poata data cu oarecare
preciziune aparitia lui. Fabulele din literatura indiana si greaca
constituie totusi un indiciu sigur ca b. d. a. a existat nainte de
colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop, precum si
de cele cteva incluse n Vechiul Testament. Asemanareadintre
34
editie, largita, din 1961. Din cele 226 tipuri (si subtipuri), abia
89 se ntlnesc si n catalogul international, iar din basmele
cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la
alte popoare, pe cnd 167 tipuri de b. d. a. si 19 tipuri din grupa
basmelor cu formule snt atestate numai n repertoriul rom-
nesc. S-ar crede ca acestea ar fi specific romnesti, creatie ori-
ginala a poporului romn, dar ipoteza nu are nici un temei daca
se tine seama de modul precar, amatoristic, n care au fost culese
povestile. Se poate ca o seama de tipuri sa circule - sau sa fi
circulat - si la alte popoare europene, dar nu au fost semnalate
de culegatorii diletanti. Tematic, repertoriul nostru de b. d. a.
nu se diferentiaza de cel european. Locul central l ocupa ani-
malele salbatice mai puternice, ursul, lupul si vulpea, rareori
adaugndu-se mistretul si leul. Variantele arata cum cele mai
tari, dar mai proaste, snt pacalite de cele mai slabe. Multe
tipuri au ca personaj central vulpea, pentru a pune n lumina
ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret n a-si bate
joc de animalele padurii mai puternice. Cel mai raspndit tip
arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup), lasndu-l fara
t coada. n tarile nordice, cel pacalit este ursul si basmul ar
avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas
fara coada, n timp ce n restul Europei, n locul ursului apare
lupul. n repertoriul romnesc, apar deopotriva amndoua
animalele si banuim ca situatia trebuie sa se ntlneasca si n
alte tari europene, mai cu seama n rasaritul ei, aratnd ca
ncercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata n repertoriul
de azi, fara a se putea preciza care a fost forma originala, cum
au ncercat unii cercetatori (LXXXI, p. 200-202). Exista
nsa si alte basme n care vulpea e pacalita la rndul ei de ani-
malele mai mici: arici, rac, iepure etc. Omul joaca un rol ambiguu.
n unele tipuri, el nvinge (sau pacaleste) animalele padurii,
mai cu seama cnd e vnator (AT 157), dar cel mai adesea el
trebuie sa fie ajutat, de obicei de vulpe, care l scoate de la
sarpele salvat (AT 155), de la ursul care vroia sa-I mannce
(AT 154) s.a. Cteodata, omul este nsa rapus de animale, drept
razbunare pentru unele necuviinte (AT 159). Dintre animalele
domestice, cele mai frecvente personaje snt Cinele si pisica.
mai rar gaina. Pasarile apar mai rar: vrabia, uliul, barza, cucul.
cu totul sporadic si altele. Naratiunile despre pesti snt foarte
putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si ntl-;-
nirea dintre peste si porc). Conflictele dintre animalele mai mici
38
l
r
I
litatea si gustul paturilor populare, de unde b. a fost izgonit n
lumea copiilor. Fenomenul se va repeta n Europa ncepnd
cu Renasterea, care a pricinuit scindarea n doua paturi culturale,
1 una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasnd b. pe seama
T celeilalte paturi, straturile populare, care se vor adapa numai la
filonul folcloric. La noi, atestarile de b. snt destul de trzii,-
secolul al XVIII-lea -(v. Cercetarea).
4. B. este o naratiune puternic schematizata, dar verosimila,
n care protagonistul uman nvinge toate piedicile si este raspla-
tit la urma prin cstigarea tronului mparatesc sau prin mboga-
tire. Verosimilitatea caracterizeaza att b. nuvelistic, ct si cel
fantastic, dect ca are alte coordonate. Apoteoza eroului din
final este att de caracteristica, nct acolo unde ea lipseste, nara-
tiunea si pierde profilul de b., devenind o specie mixta, b.-Ie-
genda, chiar daca peripetiile se desfasoara ntocmai dupa cano-
nul b. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca
varianta respectiva reprezinta o abatere, de cele mai multe ori
46
vor trebui sa faca dupa moartea lor. Mai des apare ca sfatu-
itoare baba (v. Baba), care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o
{;u ceva nensemnat, uneori numai cu binete cuviincioase. Ani-
malele ajutatoare snt mai numeroase si detin un rol preponde-
rent, prezenta lor constituind una din caracteristicile b. fan-
tastic. Cel mai important e calul (v. Cal) dotat cu nsusiri naz-
dravane, n stare a savrsi nu numai fapte miraculoase, ci si
n a sfatui pe stapn de ndata ce acesta se afla n impas. Pe
.alocuri, rolul lui e covrsitor, el fiind motorul actiunii. ntr-o
varianta a b. H arap Alb,' toate sarcinile date de spn snt nde-
plinite dupa sfatul sau initiativa calului. Harap Alb se dovedeste
aproape un neajutorat, pornit numai sa plnga, nct calul se
vede silit sa-I admonesteze: " - Ce-i stapne? - zice - tot
plngnd vii la mine de cte ori vii". Iar cnd i se da nsarcinarea
de a alege pe fata mparatului dintre servitoarele mbracate
aidoma ei, Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare
nct calul trebuie sa-i aminteasca: " - Pai cum sa nu stii -
zice - ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te-
.acolo... si cnd t-aprinz tigarea, aprinde si aripa albinii. .."
(XV, p. 286, 294). Dintre celelalte animale domestice, auxiliare
mai frecvente snt cinele, apoi pisica, iar dintre animalele mai
mari boul, toate avnd puteri nazdravane (v. Bou, Cine, Pi-
sica). Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal, ndeplinind
rolul parintilor, ndeosebi acela de a se jertfi pentru nvierea
fiului si a tovarasilor lui. Rareori, oaia actioneaza si ca auxiliara
a prot~gonistului (v. Oaie, Vaca). Tot att de familiare se arata
:si animalele salbatice care l ajuta pe erou cu o fidelitate exem-
plara. Se ntlnesc astfel n b. fantastic ursul, lupul, vulpea n-
deplinind cel mai adesea rolul unor cini nazdravani, apoi
vietati mai mici ca pestele, corbul, vulturul etc. pna la cele
minuscule: albina, furnica, tntarul etc. Practic, orice animal ct
de mic: si de nensemnat n aparenta, poate participa la actiune,
1 ajutndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile clima-
terice. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta, ca rasplatire
;1
pentru o binefacere, fiind sau .crutate de acesta la rugamintea
il lor de a nu le mpusca sau mnca, sau lecuite de ranile pri-
i...!I.~
cinuite de altii. Principiul general care consfinteste legaturile
ntre protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca
sa-mi dai), deci o conventie etica de grad elementar, potrivit
dreia utilul sa fie reciproc. Plantele participa mai putin la
ntreprinderile eroului, data fiind inamovibilitatea lor, att de
53
da din tine iese fum si din mine iese foc". "Cnd o rupt o pana
din padurea ceea, asa de strajnic o huit padurea, ca muntii
s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama
si cnd au ncun'giurat o data padurea, cnd au suflat pe calu
Viteazului de apa, l-au bagat de doi stnjni n pamnt" (ibid,
p.386). Uneori, muntele peste care trebuie sa treaca prota-
gonistii e de sticla, din aceasta pricina insurmontabil pentru
oamenii de rnd. De aceea, cnd Harap Alb ajunge cu mireasa la
muntii de sticla, nasul sau, Lotru-n noua tari pune "potcoave
de 12 maji pe cai, s-o pus 4 cai la cocie, si s-o dat si i-o legat
la ochi" pe toti din cortegiu, interzicndu-Ie sa priveasca pna
trec de acesti munti. Aproape de vrful muntelui, unii au vrut sa
se dezlege la ochi, "o data o picat caii-n genunt" si nasul i
previne din nou sa nu se uite la locurile acelea, altfel vor pieri
toti (5, II, p. 181).
Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de
determinante care sa poata localiza ntmplarile la un anumit
tinut sau epoca. Tarile n genere nu a~ nici un nume, iar m-
paratii se deosebesc dupa culoare: mparatul Negru, Alb,
Rosu, Verde, mai rar Galben. Culorile au rol cu totul conven-
tior'1al, oferind modul cel mai general de a individualiza ca-
peteniile tarilor, fara nici o corespondenta ntre culoare si
temperamentulmparatului. Eroii principali poarta celmai adesea
nume hiperbolice, tipice b., foarte putin individualizante. Voi-
nicul e numit Fat-Frumos, uneori cu prenume din antroponimia
curenta (v. Fat-Frumos), iar fata se numeste Ileana Cosnzeana
sau variantele ei (v. Ileana Cosnzeana). Alteori, aceste nume
snt nlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa,
Pipelcuta), iar la baieti se adauga un determinant care-i tra-
deaza geneza speciala: Tei leganat, Piparus Petru, Mazaran
Vasalica etc. n unele b., el mai poarta si alte nume care de
obicei snt cunoscute numai pe o ntindere regionala: Dragan
Cenusa, Odolean, Busuioc Verde, Viteazu de apa, Lintea Vi-
teazul etc. Cteva arunca lumina asupra starii precare a eroului:
Harap Alb, Saracut Petru, Ion Saracu etc. sau asupra pozitiei
n familie: Suta Ion, Mia Ion. Alaturi de acestea, se ntlnesc
si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b. de reali-
tatea contemporana, fara ca sa se obtina vreun spor de indi-
vidualizare. Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din
aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea ntmplarilor:
Rudolf, Ludric si Frantic, Hat print etc. Fluctuatia lor oglin-
59
65
72
saracia cea mai cumplita din cte se pot nchipui: omul e att
de sarac, nct nu are dupa ce bea apa, sau nu are nici cenusa
.n vatra etc. Pentru a iesi din aceasta stare disperata, el trebuie
sa ntreprinda ceva, cel mai adesea plecnd n lumea larga.
Unele amintesc anumite practici disparute, cum e dorinta
tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormnt ca sa
nu i se stinga focul. Obiceiul a fost atestat la alte popoare nde-
partate, fara sa se poata preciza daca n b. noastre e ramasita
unei practici similare care a dainuit n trecut si la noi sau daca
e adusa din alte parti unde se mai practica, odata cu nara-
tiunile care o oglindesc.
Numeric, temele snt mai putine dect tipurile de b. n
repertoriul nostru, s-au nregistrat pna acuma circa 600 tipuri
de b. propriu-zise, din care vreo suta snt nuvelistice. El e cam
de aceeasi ntindere cu cel ucrainean si mai bogat dect cel al
unor popoare din rasaritul Europei, cu toate ca evaluarea e pro-
vizorie, dat fiind ca n colectii nu au fost consemnate toate
tipurile existente, iar catalogul Aarne-Thompson are la baza
numai unele culegeri nationale. Aproape jumatate din totali-
tatea tipurilor romnesti nu figureaza n catalogul interna-
tional. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi
creatii specific romnesti, dar considerentele amintite cu pri-
vire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta
n atari evaluari. Chiar atunci cnd sondarile sistematice ar
dovedi ca un anumit tip circula numai la noi, nu se poate con-
chide de aci ca ar fi o creatie romneasca, b. respectiv putnd
foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut ntre
timp din repertoriu n epoca anterioara culegerilor de folclor.
Catalogul international AT nregistreaza cteva tipuri care
apar ca unicate romnesti, dar fara un control prealabil, fiind
transpuse tale-quale din catalogul ntocmit de A. Schullerus
.(v. Clasificare), care a dat un rezumat extrem de succint la
aceste naratiuni, inexistente n catalogul general. Chiar Baba
Dochia apare n acest catalog ca un b. existent numai la romni
(AT368 C*), n vreme ce Saineanu catre sfrsitul secolului
trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est
europene (v. Baba Dochia). Abia dupa noi cercetari minu-
tioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri snt cunos-
cute numai de unele popoare, fara sa se poata deduce din aceasta
mprejurare ca" atari b. ar fi creatia acelui popor. Bogatia e
mai mare deCt arata numarul tipurilor ornduite n consonanta
74
Berbec v. Oaie
ori. Nici nu bea apa din galeata, ci "sare n fntna, be, se scutura
o data si sare afara ... si cnd stete pe pamnt, era luciu si neted,
sclichind ca cel mai fain parip mparatesc" (7, p. 6-7). Simpla
scuturare a frului nsotita de o formula invocativa e suficienta
pentru a gasi c. de ~ire al tatalui: ,,- Tu-tu-tui, calut de
strge ... De cnd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C.
apare ndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic"
(5, 1, p. 385). C. nazdravani care pasc holda snt prinsi de
Cenusotca cu ajutorul unui soarece care i da capestrele n
mna. Ca sa poata pleca, c. si lasa amanet capastrul mira-
culos: "cnd i avea nevoie de mine, sa scuturi numa de capas-
tru-asta, ca eu vin si t-ajut". Cnd vrea sa participe la luarea
coroanei asezate pe un stlp, Cenusotca scutura capastrul de
arama "odata fu un cal de arama" care i ofera "haine de arama"
nainte de a pleca. n chip similar snt chemati c. de argint si
c. de aur (5, II, p. 235-250). Alteori, c. prinsi i dau voinicului
cte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII,
p. 332). O forma ciudata a prinderii c. nazdravan este deschi-
derea camerei interzise. Baiatul, intrat servitor la niste batrni
ai caror ochi au fost luati de iele, este prevenit de 'acestia sa
nu caute ntr-o camera. n absenta lor, o deschide si zareste
"un cal de aur, mbracat ntr-o pi~le de urs si frul n'tr-o pi~le
de sarpe. Calul mnca jaratic si baliga galbeni". Cnd l scoate
. afara, necheaza puternic si se duce cu el s3. sara peste glodul
ntins pna la fata mparatului, asezata n foisor. Batrnii l
sfatuiesc la plecare: "calul s3. nu-l dai de sub tine nici cnd i
merge la cununie, nici cnd i sta la ffi3.s1si oriunde te-i afla,
nici ziua, nici noaptea ... pnl nu vei avea staulul tau si mosia
ta" (79, p. 40-42). C. nazdravani ffi3.i pot fi cstigati prin
puterea de a-i stapni calare. Trecnd prin pldurile de arama,
argint si aur, voinicuLrupe cte o frunza si apar pe rnd c. de
arama, de argint si de aur. Acestia snt att de puternici, nct
numai suflnd asupra c. voinicului "l-au bagat de doi stnjeni
n pamnt", apoi de opt si zece stnjeni. Voinicul i ncaleca
ndata. C. de arama "o zburat cu dnsu de 12 ori naltu cerului
si de 12 ori s-o bagat n creile pamntului", fara sa-I poata arunca
jos. Atunci l recunoaste stapn, jurnd pe palos si dndu-i un
fru: "Cnd t-a hi limba mai amara, scutura frul iesta, c-am
s-ajung eu la tine". La fel snt supusi c. de argint si de aur
(5, !, p. 386-389). Uneori, c. nazdravan este captiv si se roaga
de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!, p. 344).
92
Catea v. Cine
:1
4. a), O femeie pierde sotul care pleaca n .lume si se recasato- !
reste; b) femeia l regaseste dar nu se poate apropia de el din
cauza nevestei de a doua; c) pentru .darurL minunate nevasta
a doua i permite sa vina la el; d) a treia noapte el o aude
plngnd si o reia.
5. a) O fecioara cere daruri de la un barbat; b). L nseala de
doua ori, dara treia oara eprinsasi se marita Cu el.
6. a) Parintii dorind un copil, la nastere, din anumita cauza,
l fagaduiesc dracului; b) dracul vine la teTIIlen, dar copilul
fuge; e) dracul l cauta; d) dracul e nvins..
7. O fata e aruncata n mare mpreuna cu copilul nascut, dar
scapa toti si se rentorc dupa ctva timp la tataL fetei.
8. a) O fata de rlwarat e expusa unui monstru spre a fi mncata;
b) un erou omoara monstrul; c) urmea,za casatoria.
9. a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru
ca e mai frumoasa; b) reuseste s-oo~oare; c) un ~rou o gaseste
moarta, o nvie si p~depseste pe vitrega ..
10. a) Fratele si sora fug de vitrega; b) unul sau amndoi snt
schimbati n fiare, dar scapa~urnd de vraja si redevin oameni.
11. a) Spre a face o izbnda se ncearca trei frati, dar reuseste
cel mai mic; b) nvingator, scapa pe cei mai mari; c) acestia
vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit; d) fratele cel mai
mic vine travestit, se descopera si i pedepseste.
12. a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori
fi ai mari; b) apare de doua ori la curte mbracata mparateste;
c) a treia oara e recunoscuta si fiul mparatului. o ia de sotie.
13. a) Doi frati gemeni pleaca n cautarea norocului; b) unul
cade n pericol; c) cel~lalt alearga si l scapa.
14. a) Unerou omoara pe toti zmeii, afara de unul; b) acesta
se ntelege cu m,ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se pre-
seste
il
fac e bolnava si trimite dupa leacuri; c) eroul scapa si-i pedep-
.
15'. a) 'O sora are .m~i multi frati, ?chimbati nanimale; b)
pleaca n >CautareaIQr, i ga::;estesH scapa. ,
16. a) Adevaratul copil sau nevasta snt trimisi la tata sau
mir e,nsotiti de o .sluga ; b) pe drum . copilul sau nevasta se'
ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui peri-
col; c) ajungind la destinatie, sluga traieste ca copil ori nevasta;
d) minciuna e descoperita si pedepsita.
l
126
mele lui deasupra, care n-o poate lua nime, pan nu va veni el
singur" (52, p. 709). Unele movile cu bani provin de la uriasii
care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati, oricine
ncearca fiind pocit. n Stefanesti-Arges, a sapat un om la o
comoara si a venit spre el "o namila de om lunga, lunga de nu-i
mai aflai masura" (66, p. 29-30). De la Pintea Viteazul au ramas
trei butoaie cu bani de aur, de argint si de arama ntr-o pivnita
sub pamnt, pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa
si fuma". O femeie ia din acei bani, dar fiindca nu i-a folosit
bine, un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor:
trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5, III, p. 270-
272). Multe comori provin de la haiduci si hoti. n Meria-Hateg,
sapte hoti au depus banii ntr-o pestera, iar pe butoiul de lnga
usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cnd vede pe cineva,
ca sa-I sperie (ibid., p. 274-276). n orasul Siret, capetenia
hotilor pune banii ntr-o pivnita, dar zideste nauntru pe toti
zidarii ca sa nu tradeze locul. Capetenia e asasinata nsa de vizi-
tiu si c. ramne necunoscuta (LXVI, p. 6-7).
Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu, care apoi i-a
dat diavolului ca sa-i faca n continuare. Banii facuti de Dumne-
zeu snt curati, iar cei ai dracului snt necurati "numai de bucluc".
Unii din cei care strng c. i afurisesc sa fie ale dracului (52,p. 26).
De aceea, c. din pamnt snt de doua feluri, curate si necurate.
Cele necurate nu pot fi scoase, fiind ale dracului, sau chiar daca
ia cineva din ele, nu se alege cu nici un folos. Unii au lasat c.
pentru acte de binefacere: sa faca fntni, manastiri, sa dea la
saraci, vaduve (LXVI, p. 12-16). C. se detecteaza singure prin
aceea ca ard. Cele necurate ard nainte de miezul noptii, cu para
albastrie, iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau
galbuie. Aceasta se ntmpla o data pe an, n ajunul marilor sar-
batori, sau o data la 7 ani (ibid.,p. 26-29). Se crede de asemenea
ca o data pe an, de obicei n noaptea Pasti1or, usile de la c.
se deschid singure. n muntele Orlea din Hateg se afla un palat
plin de avutii, cu mparati care stau pe tronuri. Cnd toaca n
ziua de Pasti, portile se deschid. Un om din Hateg a intrat si
n-a iesit la timp, ramnnd nca un an n munte (26, p. 59-60).
C. necurate snt pazite de diavol, iar celelalte de Stima bani-
lor sau Duhul c. Stima e o femeie mbracata n alb. Dracul, n
chip de batrn, da bani puscariasului silit sa intre n pestera din
Tetin, dar omoara pe cel ce intra de bunavoie. De asemenea,
dracul da saracului, venit la pivnitele cu c., o cusma plina de gal-
143
beni, dar cnd se duc popii, dracul se revolta: ,,- voi luati de
pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si i omoara pe toti
(LXV( p. 17-25). 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste
o vita, uneori chiar un om pentru cel care i-a ngropat.
Banii sortiti cuiva se ntorc la acela, chiar daca snt dati altcuiva
(ibid., p. 30-39). C. se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v.
Iarba fiarelol'). Dar cele blestemate nu se pot lua nici n acest
chip. Lnga Siret s-au descoperit, sub austrieci, trei pivnite pline
cu bani. Dupa ce le-au dezgropat, a iesit un izvor care a umplut
pivl}itele cu apa (ibid., p. 62-63).
Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria mpa-
ratului (Ar 950). Cel din'ti este'prins, al doilea nu poate fi prins
cu toate sfaturile celui dinti. mparatul i da fata de sotie
(61,~p.5-9).
In snoavele despre PacaIa, acesta vinde vaca mostenita unui
copac, pentru 20 de lei. Se duce marti sa taie copacul, gasind la
radacina o c., din care ia numai pretul vacii. Fratii lui aduc toti
banii si i mpart cu banita mpru~utata de la 'popa (S. 3000,
-'- II a -d). Un om gaseste o c. la radacina unei salcii. Ca sa pas-
treze secretul, spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strmba
si ca au plouat crnati (Ar 1381).Femeia divulga cele ntmplate,
dar cnd spune la judecata ca au plouat crnati, judecatorul nu
mai crede ca barbatul a gasit o c. (49, p. 21-22).
1- Copac. Dupa o legenda, la nceput, c. taiat venea singur din
padure, daca i se spunea ,,- Hai, lemnule, acasa". O femeie
t a ncalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus
n spate sau tras cu animale (99, VI, p. 362).
O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista n basmul
I
Ar 468: un c. cu vrful pna n cer (adesea pom fructifer). Esca-
I ladarea lui o poate face numai protagonistul basmului, ajutndu-
.t-
se de toporase speciale. El se urca cu "sase toporase de ace"
nfipte n copac, servindu-i drept trepte de urcat si de agatat
I (5, I, p. 533). Alteori, ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde
I
obisnuite, eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare
" de ~'in (41, r, p.414). C. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita
casei (LXXXIII, p. 456). Spre vrf, c. are craci pe care se afla
casa unei zne cu care se casatoreste eroul (5, r, p. 533), sau
a unei zmeoaiceAGhesperita,care l pune pe voinic la munci grele
(41,1, p. 415). In vrful c. se afla raiul si mosneagul urca pe el
pna la Dumnezeu pentru a-i cere ndeplinirea dorintelornesa-
144
poate baga napoi n corn cirezile de vite (AT 511 A) d.i cere
ce are "mai scump acasa" ca sa i le vre napoi. Baiatul juruit
si scoate singur "zapisul de la drac", intrnd n iad si planuind
sa faca o manastire. Renunta la plan numai n schimbul za-
pisului prin care fusese vndut d. (ibid., p.1229-1230). Un pescar
al mparatului nu mai poate prinde pesti. D. l ajuta sa prinda
n schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". Sotia i pornise
gravida si d. a venit dupa copil. Acesta scapa, facnd cruce cu o
crja si citind ntr-o carte (5, I, p.315-319). Baiatul, care a
ntinerit pe sihastru prin arderea lui, a primit drept rasplata
un corn din care au iesit cirezi de vite._ D. apare ca un "boier
cu o trasura" si i le vra napoi, cernd "cnd te vei nsura,
ce t-a fi mai drag". Baiatul a vroit sa-i dea nevasta, d. a cerut
\ copilul. Acesta e scapat de un cerb care l duce cu sine "n
masea, iar din corn i da mncare". Crid moare cerbul, marun-
taiele lui se prefac n cini pazitori: lup (Usor ca \'ntul), urs
(Greul pamntului), vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede).
Apare din nou "dracul boier", dar eroul e salvat de animalele
nazdravane care l sfarma (52, p.1236-1237). D. prefacut
n domn (negustor
"nestiutul" de forci)
de acasa. da luilui,
n absenta Ignat cei 9 porci
a nascut dacasiid.vavine
nevasta da
a treia noapte, punndu-i 10 ntrebari la fereastra (AT 812).
Dumnezeu raspunde n locul lui, poruncindu-i la ultima ntre-
bare sa crape (LXXXIII, p.357-358). D. fura si fete cu care
se casatoreste. Uneori, vine n petit travestit n "fecior da rege"
care s-a gatit "foarte frumos". Fata simte "ca nu e lucru curat"
si duce un porumbel cu sine. D. ajuns n mparatia lui, se pre-
face n sarpe care "sugea tta fetii ct putea el. Cnd se satura,
trei zile si trei nopti dormea". E salvata de cei trei frati, Da-
cu-sara, Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin n-
demnarile lor neobisnuite (5, II, p.405-419). D. ia de sotie
pe fata cea mai mare a unei vaduve si i da sa mannce o mna
de om. Fata o ngroapa si d. o sugruma. Cu sora mijlocie se
ntmpla la fel, dar cea mica. da mna unei pisici si convinge
pe d. ca a mncat-o ea. Apoi si nvie surorile si pleaca cu averiled.
ferecat n lanturi (LXXXIII, p.345-346). Fata unui mparat
se va marita numai cu cel care o va ntrece la dans (v. ntreceri).
Numai d. o joaca pna ce fata striga ajutor, apoi blestema
ca toata curtea sa mpetreasca pna se va ivi cineva care sa-I
ntreaca (81, p.43-44).
159
'cu flacaul lenes' (AT 822), cu toata mirarea Sf. Petru (52, p. 1250).
Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D. si nde-
plineste dorinta, pe cnd cea care crede ca o va termina cu sau
fara ajutorul lui D. ramne sa secere si a doua zi (ibid., p. 1249).
Puterea lui D. nu este nsa absoluta. Ursitoarele se arata
a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara necat cnd
va fi mire. Sf. Petru se plnge lui D. de nedreptatea verdic-
tului, dar D. arata ca "ceea ce este sortit, nu se poate nlatura"
(LXXXIII, p.22). Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti
de discrepanta sociala pe care a instituit-o D. Lemnarul sarac
l refuza de a-i fi nas copilului, pentru ca "nu esti drept... ba
unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de
pine, ba unu sanatos tun lnga altul slab sa-I sufli sa cada ..."
(86,p.167). Via fratelui sarac e distrusa de grindina, n timp ce a
fratelui bogat ramne neatinsa, de aceea cel sarac refuza sa dea
struguri lui D. pentru ca "nu faci direptate nici tu", n opozitie
cu moartea care face dreptate, ntruct nu alege "pa cel mare
din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5, II, p. 527-528).
Un negiIstor si prapadeste toti banii, iar acasa i moare femeia.
Revoltat, se duce la judecatorie "ca vreau sa prasc pe Dumnezeu,
uitati-va mi:-a luat si banii, si femeia". Judecatorul l trimite
la mparatul care l nchide ntr-o chilie pna va veni D. Dupa 3
zile de asteptare, negustorul pleaca, renuntnd la despagubire
(52, p.1248). Uneori, revolta mpotriva nedreptatilor ia forme
agresive; Saracul. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani; n
contrast cu fratele sau bogat, se decide: "eu am sa iau mine
toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa
ma duc sa-I tai! Ce mai ncoasi-ncolo 1" Cnd l ntlneste pe D.
prefacut mosneag, i spune ".ca hotu da Dumnezeu pa mine
m-a rnduit asa da rau, da n-am ce da la copila'sii meicsa ma-
nnce". D. i da un miel care scutura numai aurdin'lna (AT 563),
apoi o masa ce se' umplea cu mncari si bauturi (5, II, p.345-
347). Alteori, D. se dezvinovateste, marturisind ca ursitorile
snt mai tari. Un sarac se ntlneste cu D. "Merg sa aflu pe
Dumnezeu si sa-I omor, caci m-a lasat pe lume sarac" ... D; i
spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti
sarac, ci Ursoaica ta". Apoi l conduce la ntlnirea cu ursitoarele,
unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV,p.15) .
. n basmele-snoave despre PacaIa, D. se arata sensibil la sacul
de tamie aprinsa de Ivan si, i da fluierul 'fermecat (AT 592)
ni' care fate sa joace oile prin spini, apoi pe popa ce-l pndea
171
auzirea unui basm, fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l po-
vesti altora. Abia cei nzestrati cu o buna memorie retin dintr-o
singura ascultare basmul pe c~re snt apoi n stare sa~1repoves-
teasca de mai multe ori, repetarea contribuind att la fixarea
lui n memorie, ct si la rotunjirea lui stilistica, inclusiv even-
tualele adaosuri creatoare. Experimentul ar fi trebuit ntreprins
ntr-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si
cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa, caci si ia
acestia preferintele, departe de a fi similare, se vadesc neas-
teptat de divergente, adesea specializate la o singura subspecie
(XCI, p.459-461).
4. n culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968,
am efectuat si cteva experimente n vederea ~aceluiasi tel:
conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale. In acest scop,
au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate, care
aveau o ndelungata experienta n ale povestitului. Un prim
experiment, practicat pe scara mai larga, a urmarit nregistrarea
de doua ori - uneori de trei ori - pe documentul sonor a
aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor, dar dupa un interval
care a variat de la o luna pna la 4 ani. Cteva din ele au
fost publicate n cte doua versiuni paralele (5, I, p. 159, 404,
544, 571; II, p.69, 405,534; III, p.125, 173). Printr-un alt
experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe scara ori-
zontala, de la un povestitor la altul. Am nregistrat astfel
aceeasi poveste, dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti;
adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b nvatase de
la cel dinti. Spre ilustrare, au fost publicate numai doua na-
ratiuni n versiunile lor paralele (5, I, p.340 si 355; II, p. 69
si 89). Versiunile paralele, mai cu seama cele din primul expe-
riment, dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice, variabile
fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori.
Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre
variantele povestite n ritm ncetinit, cu pauze, pentru a putea
fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate
l' de acelasi povestitor la microfon, n maniera fireasca de repro-
ducere, libera de orice stingherire. Att versiunile paralele
publicate (5, II, p.69, 231, 2b3; III, p.7), ct si cele inedite
dovedesc ca Iiaratiunea spusa n ritm ncetinit este schematica,
adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive, lipsite de HuiduI
artistic, de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii
orale n gura povestitorilor talentati (XVI, p. 95).
F
...
178
aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la. gt,
n timp ce puii celorlalte. vietuitoare snt n stare sa u.mble
ndata dupa nastere (50 a, p. 250) ...
6. La ncepu,t, cerul era aproape de pamnt, nct "dai cu
mna de el". Un cioban a aruncat cu balega n fata lunii, chio-
:dnd-o. Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus, cum e
astazi (66, p. 1). Dupa alte legende, cerul a fost murdarit de
() femeie cu scutecele unui copil sau stergndu-si mna murdara
de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII,
p. 4-6).
"Dintru-ntai, pamntul era straveziu ca stecla, tot ce era
ntrnsul se vedea". Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI n
pamnt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada, fara sa izbu-
teasca, Dumnezeu a decis ca pamntul "sa fie ntunecat" (52,
p. 157).
Fat-Frumos. 1. Nume generic dat eroului principal din basmele
fantastice, ntruchipnd tineretea, frumusetea, vitejia si buna-
tatea. El salveaza mparatiile de la calamitati, rapunnd zmeii
si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea mpara-
tului (basmele AT 300,301,303,314). Cu toate acestea, varian-
tele cunoscute nu arata o constanta onomastica, deseori eroul
avnd alte nume, dupa cum numel~ de F. F. s-a extins si la pro-
tagonistii altor basme (AT 400, 425, 550, 551 etc.) fara sa existe
ntotdeauna o corelatie ntre el si ispravile savrsite. Cnd Pe-
tre Fiul oii omoara balaurul ce mnca puii pajurei, acestia
raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos, mama!" (4, p. 132).
2. De obicei, F.F. apare singularizat, nemai avnd frati.
Uneori, nasterea lui este cea obisnuita. Un mparat "avea un
baiat cu numele F.F. si roabe multe. Dupa moartea mparatului,
baiatul s-a ndragostit cu o roaba". Fiindca l cearta maica-sa,
el pleaca la fata lui Rosiu mparat (AT 400) si basmul primeste
o coloratura pur erotica (35, p. 21). Cteodata, el e copillepa-
dat de fata unui mparat ntr-un sicriu dat pe apa. Un pustnic
l creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur". Ajutat de
calul nazdravan, intra argat la curtea mparatului si dobndeste
de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314), remarcndu-se apoi
n lupta cu oastea dusmana si n aducerea leacurilor de vedere
pentru socrul sau (41, I, p. 122-132). El e dat de catre tatal
sau, mparatul Verde, craiului zmeilor, care i-a cerut "ce n-ai
acasa", fiind nca nenascut, de aceea se va numi "Fat Frumos
179
J
180
__ ~
!:J
Dupa trei saptamni, se duce sa-I dezgroape tot n pielea goala
si cu minile dinapoi si cnta din el ntorcndu-se acasa, cu
grija de a nu se uita ~apoi, altfel l pocesc ielele (38 b, XII,
p. 183, Obilesti-Vrancea). Dupa alta legenda, f. trebuie ngro-
pat n mijlocul drumului vreme de noua zile, apoi cel ce l-a
pus vine acasa, cntnd din f. "c.hiar sa nu stie cnta de loc, ca
cnta". Dracii joaca mprejurul lui pna acasa, de aceea cnta-
retul trebuie ,,:sa-si puie un~ceaun n cap, caci arunc cu bulgari
si nici sa se uite n urma, ca-I sfarma" (52, p. 476). n noaptea
Mnecatoarei (ajunul Sngeorzului) se cnta din f. si bucium
pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci
(LIII, p. 249). n luna e un cioban care avea un f. att de mi-
nunat, nct toate oile vecinilor se adunau la stna lui (LXII,
p. 14; v. Luna).
n unele basme, f. e un auxiliar pretios. F. miraculos des-
copera crima ntmplata la curtea mparatului. Din mpara-
teasa necata n fntna (AT 403, 780) creste o rachita -din
care un baiat si face o trisca. Ea cnta cu "glas de om" si n
felul acesta e descoperit o~orul, iar din trisca aruncata '(sau
rupta) rasare mparateasa necata (5, 1, p. 586-589). F. are
puterea de a chema animalele re cunoscatoare n ajutor. Cnd
voinicul-enta din el "s-a facut un joc, cum e paru si nasipu al
marii, roata pe lnga el, fel da fel da animale din pustietati".
Atacat de zmeu, baiatul l roaga sa-I lase "sa mai cnt odata din
fluierasu asta al meu ;muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si
ndata apar animalele nazdravane care l salveaza (ibid., p.
170-174). Omul de flori eliberat de fiul mparatului (AT 502)
i daruieste acestuia un f. care avea puterea sa-I cheme la
nevoie. Cnd e trimis sa aduca closca de aur, baiatul zice din f.
si apare omul de flori care ndeplineste sarcina: (42, p. 517).
Sf. Vineri da lui Petru un fluieras, al carui sunet are puterea
de a adormi orice vietate, sa-I foloseasca n mparatia zorilor,
"caci toata lumea va dormi". n felul acesta, adoarme si uriasul
paznic, balaurii, leii din rul de lapte (83, p. 31-36); Un astfel
de f. primeste Ionica de la Sf. Dumineca pentru a putea stra-
bate la palatele Ilenei Cosnzenei (AT 400). Cnd trece prin
padurea de argint, Ionica rupe flori si "toate lig;hibanele din
padure" vin asupra lui, dar el ncepe a cnta: din f. si ele adorm
(18, p. 65-66). F.miraculos are puterea de a zamisli, suflnd
n el, o oaste numeroasa care sa stea n ajutorul solicitatorului.
El e mostenit de la parinti, alaturi de sumanul ce facea nevazut
185
_l..J
188
(AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii
de aur pe care o da stapnei lui, sa o lase sa doarma o noapte
n patul lui (XV, p. 54). n chip incidental, Sf. Luna daruieste
eroinei o simpla g. fripta, din oscioarele careia va face o scara
pentru a intra pe deasupra n casa sotului (41, I, p. 54-55). O
closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste
pe drum (AT 590). Diavolul l ajuta sa vre closca si puii n
cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75,
p. 22-23). Uneori, iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se
preface n a treia noapte ntr-o "closca cu pui si te bagi dupa
camenita" (5, II, p. 282). Eroul prt de sluga invidioasa e
trimis sa aduca, ntre altele (AT 328 + 302), closca "cu puii
ei cu totul de aur" (41, I, p. 519). Argintarul curtii mparatesti
primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta
,,0 closca cu puii de aur, cari singuri sa umble" (LXXXIII,
p. 433). Fiul mparatului intrat argat e prt de servitorii
invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot
(42, p. 517). Uneori Sf. Miercuri locuieste ntr-o "casuta n-
vrtindu-se pe o laba de gaina" (52, p. 194).
Gerila v. Tovarasii nazdravani
Gluma v. Snoava
190
II
I i. de a fata ncalecata de sotia nsarcinata probozeste calul cu
stapnul sa meargii mai ncet, ntruct "io tare greu' ma duc cu
patru ... Voi mergeti doi" (ibid., p. 435).
Iarba fiarelor, numita si iarba tlharilor, e o planta fictiva, cu
nsusiri miraculoase. Era cunoscuta nca n antichitatea greco-
romana, precum si n Orientul apropiat, de unde s-a raspndit
n Europa (XIX a, p. 35-38).
Dupa o legenda, i. f. ar fi luat nastere din picatura de snge care a
curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI, p. 275).
Legendele populare o nfatiseaza felurit. Pe alocuri, ea e iden-
tificata cu rndunita, trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga.
Cel mai adesea, ea are nsusiri aparte care o individualizeaza
195
era mai ncins, rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor.
Astfel le sileste sa vre minile n crapatura unui copac, strngn-
du-le pna i cedeaza ochii mparatului (5, 1, p. 252-253). Cele
trei i. fura inima lui Mogrzea pe care o pastreaza ntr-o sticla.
Baiatul care i paste oile le cnta din fluier, apoi l sparge si, la
ndemnul lor, crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. Le prinde
minile n crapatura, silindu-le sa restituie inima lui Mogrzea
(41, 1, p. 362-363). n drumul spre Chiralina, feciorul bucata-
resei si al mparatului.ajung la grla de pacura aprinsa (AT 516).
Ca sa treaca acest obstacol, fiul bucataresei ncaleca pe bustea-
nul i. din mijlocul padurii mpreuna cu Dafin "si dndu-i pinteni
de trei ori, se prefacu ntr-o caruta cu doisprezece cai de foc
si ntr-o clipa se nalta pna la vntul turbat si se pogor la por-
tile palatului doamnei Chiralina". Dupa ce coboara, caruta se
preface n bustean. Apoi busteanul e lovit din nou si se pre-
face n cerb de aur n care e vrt Dafin pentru a ajunge n
odaia fetei. La napoiere, Afin loveste de trei ori cerbul de
aur care se preface iarasi n caruta cu doisprezece cai de foc
(3,p. 271-272) ..
Iepure. ntr-un basm despre animale, se socoteste animalul cel
mai fricos si vrea sa se nece, dar observnd ca broastele fug
de el, si da seama ca snt altii mai fricosi (AT 70) si decide
"sa mai traiesc nca" (5, 1, p. 134; v. Broasca). Noua i. vad un
ogar si se hotarasc sa i se opuna toti, dar unul i sfatuieste:
"mi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!". Atunci
se decid toti sa fuga (99, 1, p. 59). In trg, a furat opincile oga-
rului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX, p. 23;
v; Cine). A fost pus de Dumnezeu crciumar si fiindca a baut
vinul cu "mndrele lui", Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca
(12, 1, p.84). Se ntrece cu melcul la fuga. Epacalit de melc
fiindca acesta s-a nteles nainte cu alt melc sa stea n celalalt
capat al cmpului d~ alergat, de unde sa strige "cucu" la sosi-
rea i. (4 a, 261, Dumbravita - Satu Mare, AT 275). Se ia la
ntrecere cu bivolul si cnd e depasit de acesta, l convinge sa
nu fuga tare, caci se scufunda pamntul, apoi l ntrece (99,
VII!, p. 16).
In basme, e ntlnit, ca auxiliar, cu totul sporadic. O iepu-
roaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu
pe umarul stapnului si-i da sfahlri, prevenindu-l mpotriva
pericolelor (5, 1, p.405-433). Pisica nazdravana (AT 545)
200
ntreceri.
ntrecere n (;aratW apei cu ciurul. Apare de obicei n unele
+ variante ale basmului AT 103 D*,ntre un mos si o baba.
., Taind un purcel, mosul vrea sa-I mannce singur si propune
babei sa se ia la .: purcelul va fi al acelui ce va termina mai
repede munca: el sa taie lemne cu sapa, ea sa care apa cu
ciurul. Mosul izbuteste sa taie cteva lemne, n vreme ce baba
ncearca zadarnic sa aduca apa si pierde . O cioara o sfatuieste
sa nfunde gaurile cu h urna, dar soseste prea trziu cu apa.
ntrecere n cntat: cine cnta cel mai lung cntec (S. 4820).
t. se desfasoara ntre neamt si drac sau romn si italian si
204
cstiga cel dinti. Exista apoi . ntre cine stie cntece mal
multe. Baba se ia la . cu dracul la mpartirea recoltei "ca
aceluia sa ramie malaiul, care va sti mai multe cntece". Fie-
care cnta, fiind purtat n spate d~ celalalt. Dracul cnta trei
zile, dar baba l ntrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o
vreo doua saptamni" (52, p. 176).
ntrecere n cusut. Dracul se ia la . cu Dumnezeu "care
coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se ncurca, pe cnd
Dumnezeu coase cu ata putina si l ntrece. De aceea, cnd
cineva se mpunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si
razbuna pe noi 1" (38, p. 87).
ntrecere n fuga. n basmele despre ~animale se ntlneste .
ntre rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa
(AT 275). Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I
simta si cnd vulpea ntoarce la capat, racul se desprinde, e
aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo naintea sosirii
ei (4 a, ms. 268; Valea Mare - Arad).
1'. ntre bivol si iepure: bivolul fuge mai repede. Iepurele
l convinge ca se va scufunda pamntul cu el de atta greutate;
bivolul se lasa la pas si e' ntrecut de iepure (99, VIII, p. 15).
1'. ntre cerb si 2 arici: care ajunge mai repede n deal,
apoi n vale. Cei 2 arici stau unul n deal, altul n vale si striga
ca au sosit nainte. Cerbul crapa de atta fuga (76, p. 41~42).
Uneori, . are loc ntre iepure si doi melci (4 a, ms. 261, Dum-
bravita - Satu Mare).
n snoave (S. 4820), romnul se ia la . cu neamtul care
e mai usor de picior ducndu-l unul pe celalalt n spate. Rom-
nul cstiga, cntnd un cntec lung.
n basme, . ntre cel care soseste mai repede cu apa apare
ntre Fugila si o baba (sau cei doi cai). V. Probele petirii.
ntrecere n joc. Un mparat promite fata celui care va putea
sa o ntreaca la dans. Multi feciori de mparat au cazut jos
morti, fara ca ea sa oboseasca. Numai diavolul, prefacut n t
om strain, o poate dansa, pna ce fata nu mai putea rasufla.
Acesta refuza mna fetei si blestema ca tot orasul sa ramna
mpietrit, pna ce se va ivi un om care sa-I' ntreaca (81,
p.43-44). _
ntreceri n minciuni. Se casatoreste cu fata mparatului
cel care va sti mai mult dect ea, silind-o sa spuna "asta e o
minciuna" (AT 852). Fata unui mparat pe care nu o ntrecuse
nimeni nici la scoala, nu a putut fi ntrecuta n replici dect
205
.-
\
234
(AT 300) eroul se preface succesiv n cal, iar cnd acesta e taiat,
din picurii de snge "rasari doi meri de aur". Cnd snt taiati,
din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac n eroul razbunator
(35, p.109). Uneori, din copiii ngropati de servitoarea geloasa
(AT 707) rasar doi m.: "din baligarul unde fusesera ngropati
copiii, doi meri" au rasarit. "Coaja acestor meri era suflata
cu aur, de lucea ca ziua, cnd noaptea era ntuneric bezna"
(41, 1, p. 54). Din inima copiilor ngropati "crescura n curte
doi meri, care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur"
(81,p. 50). Pentru a razbuna moartea sotului, zmeoaica se
preface n m. otravitor n calea eroului: "Uita-te colo ce mar
mndru si frumos. Noi pna nu mncam un mar din marul cela,
noi tot crapam". Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu:
s-o facut tot snge" (5, 1, p.217). Prin degustare de m. sotiile
pot concepe copii. Mosneagul plecat n lume pentru a gasi leac
de faceri, primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m., una
pentru el, cealalta pentru baba. Pe drum, mosul mannca din
greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita"
(59, p.193). Servitoarea mannca si ea cojile m. si naste un fiu
ca al mparatesei care a mncat m. (81 a, p.656). Dumnezeu
si Sf. Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere". n timp
~e baiatul creste, m. se transforma n doi boi care l vor nvia
(AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52, p.553). M. au nsusiri
miraculoase. Unele pot genera coarne celui care le mannca
(AT 566). Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca
focul si ca pumnul de mari... mannca doua, adeca cum le
mannca, cum i cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de
mari si de rasucite" (60, II, p.77). n alte variante, atare m.
au nsusirea contrarie de a face sa cada coarnele, alternndu-si
atributiile cu perele miraculoase. Cei doi copii gasesc nti pere
cazute sub un par de padure. "Pe cnd le-a gatat de mncat,
le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". Mai
departe, dau de un m. din care gusta doua m.: "nu trec
zece minute, le-a picat coarnele!" (5, II, p. 358). Alteori, m.
are proprietati curative. Fata pe patul de moarte petita de
trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. fer-
mecat (LXXXIII, p.777). Un anumit m. poate reda vederile,
dar numai znele l cunosc.Baiatul care le fura hainele (AT 400)
o sileste pe cea mai mar,e sa-i arate acest m. (LXXXIII,
p.281). Deseori, mama (sau sora) necredincioasa (AT 315,
590) ndragostita de un zmeu, se preface bolnava si pretinde
247
Miezila v. Murgila
Mit v. Legenda
Motan v. Pisica
Pajura.
de cruce este data la cini, iar restul "ars n foc s-o suflat n vnt"
(5, I, p. 283). Surorile invidioase (AT 707) snt pedepsite n chip
similar: "le-a legat, le-a tocat, le-a ars si le-a suflat n vnt"
(5, II, p. 458). Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat
de o servitoare si Zavod-Crai l taie bucati, apoi l pune n desagi
pe cal; acesta l duce la cumnatul sau care l nvie cu apa vie si
apa moarta. Recapatndu-si sabia miraculoasa, ucigasul Zavod-
Crai i cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele, sa ma bagi
n desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort
si cinci ani", nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu
parul de aur" si un mnz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur"
(5, 1, p. 260-261). Alteori, eroul este nascut din gustarea numai
a ficatului unui atare p. unic: "este un peste n marea asta. Cine
va prinde pestele cela ... va face un copil din ficatul cela" (ibid.,
p. 383). Un p. mare are n pntece doi copii cu parul de aur, iar
capul este dat unui cal care face doi mnji de aur si coada unui
cine care naste doi cini de aur (81 a, p. 547). n unele basme, p.
nghit obiectele pretioase care cad n apa. Acestea pot fi recupe-
rate prin prinderea si spintecarea lor, dar uneori le arunca ei la
cererea protagonistilor. Fata mbracata n baiat (Ar 514) este
ademenita n cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. Dispe-
rata, ea arunca inelul n apa, promitnd ca va vorbi cu zmeul
dnd va gasi inelul. Zmeul l afla ntr-un p., dar fata se preface
rndunica (44,II, p. 87). Cinele si pisica readuc inelul (sau margea-
ua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560).
La napoiere, cinele scapa inelul n apa, acesta e ngEitit de un
p. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul n
basica unui p. (99, VI, p. 334). Alteori, pisica pierde margeaua,
aruncndu-se dupa un p., iar cinele o afla si o duce stapnului
(74, p. 32). Pisica ameninta toti p. dih mare ca daca nu-i gasesc
inelul scapat de ea, i va omor pe toti. Acestia se pun sa-I caute
si-l gasesc ndata (LXXXIII, p. 640).
O mreana are n pntecele ei o covatica miraculoasa. Fratele
cel mai mic care mncase inima gainii nazdravane si gasea n
fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567), e constrns de
maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos. Ramas sarac,
intra sluga la un pescar. Prinde o mreana n care afla o "covatea
mica de piefre", care ori de cte ori o ducea la gura, "era plina
de galbeni" (41, I, p. 239). Preotul care nu poate absolvi de pacate
pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omort 99 de popi, arunca
n apa cheia bisericii n care a ncuiat pe pacatos (AT 674+756
C). Dupa ani de zile, servitoarea gaseste cheia ntr-un p. cumparat
din piata (5, II, p. 441-443).
Norocul ia uneori nfatisarea p. Un baiat sarac, neputnd
agonisi nimic, pleaca n cautarea norocului. La un pru, prinde
un p., dar cnd vrea sa-I mannce, p. spune "ca e norocul lui",
Baiatul l tine n traista si se culca. La sculare, vede o femeie
lnga el care l ndrumeaza sa dea peste norocul lui (52, p. 673).
Solzii de p. au puterimiraculoase. Fratele cel mic plecat n cau-
tarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos". Acestia
289
sa-mi spuie altu ct mi-ar spune ... nu mai intra n cap daloc".
Cel mai adesea, povestea era retinuta n memorie dupa o singura
ascultaTe, orict ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate martu-
risirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra nvatarii dintr-o,
singura ascultare, fiind vorba n genere de insi talentati, cu
predispozitie vizibila pentru productiile narative. "mi spunea.
bunicu meu si nu-mi luam capu da lnga el pna mi-o spunea"
si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori
talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce
numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispo-
zitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calma-
ceste de cap". Anchetele au pus n lumina contrastul ntre
usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a nvata o
povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare'
constata ca nvatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o,
dac-am fost tnar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din.
carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor
matur formula mai sugestiv "dn carte am nvatat, da nu le-am
prins", iar altul tnar facea urmatoarea paralela ntre cele doua
modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spu-
neam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la.
citit nu", Pastrarea n memorie este apoi usurata de povestirea
naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasnd urme-
mai incisive n memorie. n felul acesta, povestitorul si fixeaza
"b- mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe
cele create de el, mpreuna cu o seama de termeni mai expresivi"
alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori snt
elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la
stna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul
acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual.
atunci cnd povestitorul este talentat, n echilibru cu celalalt
proces de variere care tinde sa rennoiasca naratiunea prin o
seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul
traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice).
2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei
1 mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin
cam tot attea basme ct si snoave. Cei deosebit de talentati
au avut nsa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei
- Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au nvatat
numai basme propriu-zise, cel dinti fiind nsusi creator a 4
basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut
308
De aceea, n trei zile succesive "cnd vine zmeoaica si-l saruta ...
Pescarus ... i trazneste una ... de-i sare un dinte" (67, p. 139).
3. P. eroului se afla ascunse n sabia miraculoasa, ndeosebi
n basmul AT 302 B; Cnd palosul lui Busuioc Verde este arun-
cat de baba n mare si se nfige "cu manunchile drept pna-n
pamnt", n acelasi timp stapnul lui "o murit pi pat". Zmeul
cel mai mic se cufunda n mare si-l scoate, atunci "si Busuioc
Verde o-nviet". Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu
meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5, I,
p. 307-309). Uneori, sabia cu p. e ascunsa la adncimi mari.
n palatul subteran, cu intrarea ngropata, se afla 99 sabii. "A
d-a suta e dasupra, scrie Ciuda-da-Obila Numa ... cu palosu
1
dat de trei ori peste cap, s-au facut Minea la loc, teafar si sana-
tos", care pune mna pe sabia nazdravana si se razbuna (86,
p. 365-366). n alta varianta, r. provine din spuma de pe ero.?l
metamorfozat n cal cnd e dus la junghiere (41, I, p. 521). In
unele variante, puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla
n r. (sau ratoi), aceasta n alt animal etc. Aripa-frumoasa spin-
teca ursul, apoi iepurele si r. n care erau doua muste (60, III,
p. 80). O r._nghi-t--inlulunei cucoane si se plnge ca i este
;,tare greu". Bucatarul care stia limba animalelor o taie si i
scoate inelul (52, p. 850). Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars
pielea, pleaca n lume si face doua r. de ipsos, blestemndu-l
ca atunci sa se mai ntlneasca amndoi cnd cele doua r. vor oua
_~_ (52, p. 1040). Un argat arunca smbria de trei galbeni ntr-un
iaz din care ies trei r. de aur. Le da fetei mparatului pe trei
fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid., p. 1158).
Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit, se povesteste
ca un om legase o punga goala de gtul unei r. Aceasta intrase n
apa si fiul unui mparat se ofera sa o prinda el. Se dezbraca si
intra n apa, dar n acest timp omul i ia hainele si dispare (52,
p. 1025~ 1026). ntr-o varianta despre sotia necredincioasa
(S. 3458), feciorul prinde or. care ar putea ghici unde snt
ascunse mncarile destinate ibovnicului. O vinde sotului cu un
pret bun (52, p. 1026). '
s, S
iar S.P. fura zapisul si fuge la rai. Diavolul alearga sa-I prinda.
l ajunge tocmai la poarta raiului si-l prinde de un picior, rupn-
du-i din talpa. De atunci au oamenii piciorul scobit (LVII,
p. 142-144). Dupa alta legenda, din picurii de snge care au
curs atunci din piciorul lui S.P. s-a nascut aiul (usturoiul),
ntruct S.P. s-a vaietat "Ai, doamne" iar Dumnezeu l-a mn-
giat: - "Taci, Petre, ca si acela va fi de vr-un folos" (64,
p.457-458). Alta data, calatorind cu Isus prin iad, adoarme
acolo si se pomeneste nconjurat de draci. Ca sa scape, se pre-
face ca vrea sa faca o manastire si dracii l mbrncesc afara
(LVII, p.127-128). n vremea c~d era pe pamnt, a hotart
sa trimita femei pe la crestini sa-i cheme la o adunare. O femeie
numita Calugarita, se lasa momita de diavol prefacut ntr-un
"domnisor" si trada planul S.P. Acesta o cauta si o blestema
sa se prefaca ntr-o insecta, numita calugarita (47, p.497-
500). Perele din care a vrut sa mannce S.P. s-au prefacut n
stelnite de pere, insecte urte si gretoase (ibid., p. 422). Insecta
din scoarta brazilor cazuti, numita tigi sau tiginat, s-a nascut
din sulhacul cu care S.P. si desfunda pjpa, pe care el l-a arun-
cat o data mnios (ibid., p.88-89). In vremea cnd era pe
pamnt, S.P. fiind bolnav, trimite niste babe dupa buruieni:
de leac "n tara srbeasca". Ele au ntrziat mult, zarindu-se
pe cnd S.P. si da sufletul; le-a blestemat sa se faca stei de pia-
tra, cum se vad si astazi (LVII, p. 127).
S.P. e mai mare peste grindina (piatra). E serbat 3 zile
"pentru ca el trei zile a fiert piatra n cer, ca sa nu le strice
oamenilor, de aceea piatra e maruntica si rara cu picaturi cal-
~ de de ploaie". El o ornduieste mpreuna cu Sntilie, cei doi
sfinti "poarta nourii, ploaia, piatra" ... "Cnd se aude piatra
forcotind, atunci Sf. Petru o fierbe ... Sf. Ilie da foc si Sf. Petru
fierbe piatra n cer" (52, p.802-803).
S.P. este stapnul lupilor (v. LuP). El are putere peste ei,
le nclesteaza gura, cnd se necajeste pe ei chiar 40 de zile,
apoi le rnduieste pe cine sa mannce. Vitele destinate lupilor
S.P. le nseamna "cu putina rosata sau snge n frunte". Cnd
lupii se strng si urla, S.P. coboara din cer n mijlocul lor pe un
cal alb si "ncepe sa rupa codri dintr-o pine care nu se mai
ispraveste si arunca la fiecare lup", sau le mparte prescura
ori "niste boabe de naut" sau "niste seminte" care le "taie
. foamea", nct lupii pot rabda mai multe zile. Pentru lupul
ramas flamnd S.P. urseste un om sau o vita. Lupii nu pot mnca
344
/ I
.
354
sau soarele, acele trei stele l apara, l trag" (52, p. 1142). S. s-a
luptat cu vntul ca "sa-I prapadeasca, sa ramie soarele singur."
A intervenit Maica Domnului care i-a aratat foloasele vntului
n lume (ibid., p. 401).
S. a manifestat si nclinatii erotice. Cea mai cunoscuta este
iubirea sa cu sora-s~ luna. S. a vrut sa o ia n casatorie, dar
Dumnezeu i-a prefacut n constelatii n doua locuri diferite
ca sa nu se ntlneasca. Dupa alte variante, Dumnezeu a ncu-
viintat cererea de casatorie a s. cu conditia sa poata prinde luna,
si, ca sa nu se ntmple nelegiuirea, i-a pus sa fuga unul ziua,
altul noaptea. Cnd a vrut sa se casatOl;:eascacu sora-sa luna,
"s-a mbracat cu lumina celorlalte stele. De atunci stelele i
tot cer lumina lor si el nu le da dect foarte putin n timpul
noptii" (LUI, p. 117-118). n alta varianta, ca sa evite inces-
tul, Dumnezeu a prefacut pe sora soarelui n piatra ascunsa
ntr-o fntna, care va fi norocul unui flacau ce o va lua de
sotie (52, p.439). S. si-a luat totusi sotie, furnd fata cea mai
mare a unui om. Plecat n cautarea ei, fratele a gasit-o "la rasa-
rit, n fericire mare, n curtile de aur ale soarelui, unde erau
portile qe aur, patul de aur, lingura si totul de aur" (ibid.,
p. 155). In genere, iubitele s. au sfrsit tragic. Fata unui mparat
de care s-a ndragostit s. e ajutata de o baba sa ajunga la el,
dar mama s. a blestemat-o sa se prefaca n ciocrlie (LXII,
p. 42-44; v. Ciocrlie). Lia, fiica unui mparat, e petita de fecio-
rul vntului, dar ea se ndragostise de s. si s-a rugat sa fie pre-
facuta n ciocrlie (ibid., p.44-49). Alta fata de' mparat
ndragostita de s. e dusa n tarmul lui de mparateasa norilor,
dar mama s. o face floare al carei chip "sa samene cu chipul
soarelui", floarea s. (ibid., p.49-56).
II. n putine basme-legende, s. intervine n viata erotica
a unor fete. S. mbracat n piele de peste se arata unui pescar
promitndu-i pescuit bogat daca i va da fata cea mai mare,
dar aceasta nu e ncntata de viata n palatul lui, desi noaptea
s. "lepada pielea cea de peste, de se facea om" si se ntoarce
la parinti. La fel s-a ntmplat cu fata mijlocie a pescarului,
dar cea mica i-a varsat apa cu care s. si adormea sotia si s.
o alunga. n drum, fafa cea mica ajunge'la mama s. c~re ~rea
sa o mannce, dndu-i sarcini de pierzanie, dar s. prefacut baiat
o ajuta. De mnie, mama s. crapa si el o face pe fata luna pe
cer (ibid., p.20--'22). La rugamintea unei mirese, s. face ziua
373
vat, vrea sa-I mannce (Al' 155). E sc;!pat de o vulpe care cere
s. sa arate de unde a fost scos de om (41, II, p. 137,"""""140).
Eroul sau eJ;oina din unele basme apar temporar sub forma
de s. n variantele tipului Ar 425, cel mai adesea flacaul este
prefacut n s. Batrnii fara copii adopta ntia fiinta ntlnita.
S. ncepe sa creasca, apoi trimite parintii sa peteasca fata mpa-
ratului. Ea i arunca pielea n foc si e blestemata sa nu poata
naste pna nu-i va atinge el mijlocul cu mna, ntruct mai
avea putin timp ca sa se mplineasca blestemul de a sta ziua
n piele de s. (XV, p. 51-57). Baia.tul nfiat de un boier e sor-
tit sa ia sotie o serpoaica mpreuna cu o avere imensa. Ea e
atLde mare, ndt poate fi dus;! numai de un cal cu sapteinimi,
'nfasu,ratade doua ori n j\lrul ei, cu capul si cu coada legate pe
sa. n timpul noptii ea devine femeie. Barbatul ~i arunca pie-
lean foc si va fi invidiat pentru frtUl1useteaei (5, II, p. 25-27).
Baiatul plecat n lume, ntlneste o fata frumoasa n vrful
unui stog ,ce se aprinsese. El o sq.lveaza cu o prajina, dar fata
"se da peste cap de vr-o trei ,ori si cnd ajunge lnga dnsul se
face sarpe si se ncolaceste dupa gt c:ugura la gura lui". El o
duce asa pe cal un an pna ajung la curtile_ eintr ...o padure.
A<:;olo,s. redevine femeie, mplinindu-se blestemul parintilor
de a fi purtata de un voinic un an de zile. Dupa ce o mai slu-
jeste un -an, primeste de lao fata trei obiecte cu puteri mira-
culoase: o sabie, o camasa si Q punga (52,p. 826-827).
n opozitie cu ceea ce Se arata n basmele despre animale,
s. se dovedeste a fi recunoscator baiatului (sau omului) care l
salveaza de la moarte. S. cules din drum la rugamintea lui,
l previne pe salvatorullui _deprimejdia' ruperii florilor din cm-
pul cu florile si de crciUluacu ~ele trei fete c.e-iom,orserafratii,
iar laun r1.lse face pod ca sa-I poata trece .calare(S1 a,p. 636).
Pentru caI-a scos de la copii si l-a; hranit pna ,a crescut mare,
s. l duce pe baiat la parintii lui, invatndu-l sa ceara de la aces-
tia inelul din deget. Cu ajutorul lui executa podul cerut dempa-
ratul ,czaruia-i petise fata. Mai trziu, cu ajutorul inelului si
face un cal- nazdravan cu care nvinge oastea dusmana. Este
identificat de socrul sau abia dupa a treia lupt.a dupa basmaua
cu care i-a legat rana (Al' 314). Mai tr.ziu, femeia, i fura inelul
(52, p.819-821). S. rascumparat de pahon de la copiii care
l chinuiau, l duce n tara s. 'unde, tatal lui e mparat, nva-
tndu-l sa-i ceara ca rasplata "margeilua de sub limba" care i
poate ndeplini orice dorinta. Cu ajutorul eipeteste fata mpa-
390
Solomonar v. Balaur.
orizontala: " ... daca ma miniu, ma fac asa de larg de casa gazdei
din toate ~heotorile se despica" (77, p. 12).
7. Cel care alearga repede, Fuge-n-lume, e reprezentat fe-
lurit. Uneori, el este Vntul care "de septe ani de cnd ma:nvrt
roata cu bota asta si n-am unde s-o zvrl" (5, I, p. 221). Intr-o
culegere nesigura, Vnturasul e zugravit n concordanta cu atri-
butul sau eolic, deoarece mna cu suflul sau 24 de mori (XV,
p. 137). Cele mai multe variante l arata cu pietre de moara
legate de picioare si lundu-se la ntrecere cu iepurele. Strepe-
dele pamntului e "un jumatate de om si avea la picior legata
o piatra mare de moara si totusi asa fugea de tare, nct un ie-
pure nu se putea feri de el, aci aci era sa-I calce, iar jumatatea._
de om striga ct putea: Hi,-vita lenesa! si bietul iepure fugea cu
limba scoasa" (61, p. 163).
8. n unele :varia-nte, capetenia tovarasilor nazdravani e
Gerila (Gerul, Ghetila, ZgriburiIa), ntlnit de petitor la ncepu-
tul sau la sfirsitul calatoriei. El consuma o cantitate enorma
de lemne cu f~curile care l nconjoara din toate partile. "Iaca
un om acolo ... un foc cu septe care de lemne si n septe locuri
cte septezaci de care de lemne arde acolo. Si el n mijlocul
lor acolo si striga de-acolo: - Vai de mine si de mine! Cine
moare de f~ig! Eu mor de frig!" (XV, p. 275). 'Ipostaza lui mol-
doveneasca reprezinta o culme. Dragan Cenusa vede ,,24 de
stnjni de lemne, arde, s-un mosneag nvrtit de 12 ori pe lnga
foc, s-a 12-lea oara i-ajunge capu pe picioare". Se teme de el
si se ascunde cu ceilalti tovarasi nazdravani "cu capu su cojoc
la mosneag. Cnd s-o-ntins mosneagu o data nainte, Dum-.
nezau sti cte hectare de padure-a rupt! Si cnd a puscat
mosneagu o b ..., muntii s-o cutremurat, si vaile s-o tulburat
si padurile-o picat!" Cnd da cu ochii de ceilalti, e cuprins de
duiosie: "He-he-hei! Multamasclui Dumnezau Sfntu, ca din-
tr-o b ... mi-o dat Dumnezau opt fidori lnga mine. Ai avut
noroc, Dragan Cenusa, ca-ai venit cu bine, dar sa hi venit
cu rau, nu stiu zau cum era! De-acum haideti cu mine, ca io-s
crma nainte". Cnd ajung la mare, mosneagul "o trras cu narea
cea de ger, o-nghetat marea s-o trecut dincolo peste mare"
(5, I, p. 223). Dar Gerila are cealalta nare de foc cu caJ:edez-
gheata pe loc apa nghetata "cu narea cea de ger" (ibid., p. 228).
9. Cu totul rar apare n cteva variante tovarasul care are
o mare putere de a germina. El e un .fel de Pasarila "un om
care nu stiu ce tot bombanea el din gura si cnd ameninta cu
415
lasa sa cada (79, p. 85) sau arunca "o piatra de moara pe gaura,
It sa-I facem pulbere, sa-i pierdem rostu lui" (5, 1, p. 250). Cnd
el revine pe pamnt, Strmba-lemne si Sfarma-piatra devenisera
"ciocoi": baiatul vojnicului "pazea porcii ciocoilor si pe ma-sa
baiatului o pusese dupa curci" (12, 1, p. 378). Uneori, sotia
lui primeste mncare la un loc cu "un zavoz mare. Cnd lua
din strachina, prepelitaru-o lua ... o rupea de piept", iar copilul
porcar pazea o scroafa care "nu intra n ('otet pna n-o pup
n bumbareata" (5, 1, p. 255). Sotii cei infideli snt pedepsiti.
de obicei dupa legea ordaliilor (v. Pedepse). Incidental, Strm-
ba-lemne si Freaca-pietre nu tradeaza pe Dunare Voinicul fiindca
lupta cu Tarta-Cot se petrece pe pamnt, nct la urma ei mpart
frateste avutiile acestuia (41, I, p. 5(8).
ntr-o legenda despre Piatra Teiului, Scaraosohi "se prinse
tov~rasie ntr-o noapte cu Sfarma-piatra, cu Strmba-lemne si
cu Noureanu Ca sa aduca potop n tara Moldovei. Scaraoschi
si Sfarma-piatra se urcara pe vrful Ceahlaului, iar Strmba-lem-
ne si Noureanu pe Dealul Doamnei", de unde pornesc potopul.
"Strmba-lemne se izbi peste codri ... vjind si sucind copacii
cei mai nalti '" Sfarma-piatra ... ncepu a repezi stncile de pe
vrful muntilor, nct nu se mai auzea nici n cer nici pe pamnt"
(26, p. 37-38). Autenticitate dubioasa ...
Traditii v. Legenda
sa-i suga snge fara sa observe. Omul e nsa mai tare, ntruct
"numa degetul pune pe tine, te omoara. Si pe mine tot degetul ~
pune si pe toti ne omoara". Apoi stau la pnda. Trece un copil:
,,- Aista-i om? - Nu-zice-numa va fi". Trece un batrn:
"Nu-i om ... Numa o fost om". Vine un padurar care loveste
ursul cu sabia taindu-i o ureche, apoi descarca-n urma-i pusca,
prlindu-l cu alicele. La sfrsit, ursul recunoaste ca omul e mai
tare (5, I, p. 147). Un t. ie~neaza n urechea' unui bivol si pri-
mavara iese, multumindu-i. Bivolul ramne impasibil: ,,- Nici
nu stiu cnd ai intrat, nici nu stiu cnd ai iesit" (69, p. 151-152).
T. explica purecelui si mustei ca e asa de slab pentru ca n
furtuna "eu singur ma lupi ct pot si' t"in copacii sa nu cada"
(70, p. 49) ..
n basme, t. nazdravan de la Marea Alba fata la sapte ani
un mnz nazdravan. Piparus Petru se duce pna acolo si as-
teapta pna ce t. fata un m~z "abia l vedeai, asa era d~mi~.
Dar pe cti pasi facea, pe atta tot crestea", pna atinge dimen-
siunile normale (7, p. 156).
T. este un auxiliar al eroului. Fiindca e dus din nisip n
padure, el l ajuta pe Fat-Frumos, alungnd. din padure cele
sapte iepe ale babei nazdravane (32, p. 324). Iar ntr-o poveste
mincinoasa apare "un t. schiop, treiera la bob ntr-un vrf de
plop" (67, p. 184).
u
,:
Ii
dintre alte doua fete asemanatoare. Sf. Miercuri, Vineri si Luni
se prefac n "trei muste" si se apropie de fruntea miresei, nct
voinicul "a gcit si s-au cununat" (52, p. 196).
III. In snoave, un tigan este convins sa omoare Miercurata
care ar locui o vizuina, pentru a scapa astfel de post. Ursul din
vizuina l loveste cu laba ametindu-l si tiganul a postit de atunci
miercurile si vinerile (81 a, p.306).
~.
Zna v.lele, Ileana Cosinzeana
.\..
+-
BIBLIOGRAFIE
A. Studii si tipologii
;~
I
468
LXXIII. Roberts, Warren E., The tale ofthe kind and the lmkind gi-rls, Berlin,
1958, Walter de Gruyter et Co., 164 p.
LXXIV. Rorich, Lutz, Miirchen und Wirklichkeit, zweite erweiterte A.uflage,
Wiesbaden, 1964,Franz Steiner Verlag, 320 p.
LXXV. Rorich, Lutz, Sage, Stuttgart, 1966, J. B. Metzlersche Verlagsbuch-
hand1ung, 78 p.
LXXVI. Rosch, Erich, Der getreue Johannes. Eine vergleichende Marchen-
studie, Helsinki, 1928, Suomalainen Tiedeakatemia (F.F.C. 77), 216 p.
LXXVII. Rosianu, Nicolae, Stereotipia basmull, Bucuresti, 1973, Editura
Univers, 247 p.
LXXYIII. Saintyves, Paul, Les contes de Perrault et les recits parallels, Paris,
1923, Librairie critique, XXIII + 624 p.
LXXIX. Schullerus, Adolf, Verzeichnis der rumiinischen ll1iirchen lmd Mar-
chenvarianten nach dem System der Marchentypen Antti Aarnes zusam-
mengestellt von, Helsinki, 1928, Suolllalainen Tiedeakatemia (F.F.C.
78), 99 p.
",XXX. Stroescu, Sabina Cornelia, La typologie bibliograPhique des faceties
roumaines. Bucuresti, 1969,editions de l' Academie de la R. S. de Rou-
manie. t. I. II, XXXVIII + 1767 p.
r .xXXI. Sydow. Carl 'Wi1helmvon. Selected papers on folklore published on
the occasion of his 70th birthday. Copenhagen, 1948,261 p.
J XXXII. Studii de folclor si literatl,ra, Bucuresti, 1967, Editura pentru lite-
ratura, 749 p.
XXXIII. Saineanu, Lazar, Basmele romne n comparatiune cu legendele antice
clasice si n legatura cu basmele popoarelor nvecinate si ale tuturor
popoarelor roma.nice. Studiu comparativ de ... Bucuresti, 1895, editat
de Academia Romna, XIV + 1114p.
1 XXXIV. S3.ineanu, Lazar. Studii folcloriu. Cercetari in domeniul litera-
turei populare de "', Bucuresti, 1896. Editura librariei Socec, VII +
248 p.
J XXXV. Taylor, Archer. The black Ox a study in the history of a folk-tale
by .... Helsinki, 1927, Suomalainen Tiedeakatemia (F.F.C. 70), 91 p.
LXXXVI. Thompson. Stith, The folktale, New York-Chicago-San Francisco-
Toronto-London, 1967, HoIt. Rinehart and Winston, Inc., X + 510 p.
1.XXXVII. Thompson, Stith, The types of the folktale a classification and
bibliography Antti Aarnes Verzeichnis der Marchentypen, Helsinki,
1964, Suomalainen Tiedeakatemia (F.F.C. 184), 588 p.
1 XXXVIII. Van Gennep, Arnold. La formation des Ugendes, Paris, 1917,
I:rnest Flammarion editeur. 326 p.
LXXXIX. Vergleichende Sagenforschung herausgegeben von Leand.er Pet-
zOldt, Darmstadt. 1969, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, XII +
430 p.
XC. V olksuberlieferung herausgegeben von Fritz Harkort, Karel C. Peeters
und Robert Wildhaber, G6ttingen, 1968, Verlag Otto Schwartz et
Co., VII + 542 p.
XCI. Wege der lVJarchenforschung herausgegeben von Felix Karlinger, Darm-
stadt, 1973, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, XVI + 489.p.
XCII. \Vesse1ski, A1bert, Versuch einer Theorie des Marchens, Reichenberg
i.B., 1931, Sudetendeutscher Verlag Franz Kraus, 204 p.
469
B. Colectii
1. Adascalitei, Vasile: Cuza Voda n traditia populara, Bucuresti, 1970,
Editura Eminescu, 295 p.
2. Alexici, G., Texte din literatura poporana romna, voI. I, Budapesta, 1899.
Editura autorului, p. 219-270.
3. Antologie de literatura populara, voI. II, Bucuresti, 1956,Editura Academiei
R.P.R.. 514 p.
4. Arsenie. Theodor M., Noua colZectiune de basme sau istorii populare culese
si prelucrate de..., ed. ntiu, Bucuresti, 1872, 172 p. (Basmele din acest
volum snt reproduse n forma abreviata n Colectiune de basme si povesti
populare. Ileana Cosinziana, Bucuresti, 1891, Libraria H. Steinberg.
'160 p., la care am facut referirile).
4a. Basme despre animale si legende, ms. n Arhiva de folclor din Cluj.
5. Brlea, Ovidiu, Antologie de proza populara ePica, Bucuresti, 1966,Editura
pentru literatura, voI. I 610 p., voI. II 586 p., voI. III 519 p.
5a. Br1ea, Ovidiu. Petrea Fat-Frumos, Bucuresti, 1967, Editura pentru lite
ratura, 351 p.
6. Br1ea,Ovidiu - Serb, Ion, Horea si Iancu n traditiile si cntecele poporulu ,
. Bucuresti, 1972, Editura Eminescu, XXIX + 185 p.
7. Boer, D., - Stanescu Aradanul, M. V., - Cacoveanu, St., Povesti din
Transilvania, ms. sub tipar, XVI + 218 p.
8. Bota, Ioan, Povesti batrnesti adunate de pe sate si iar satenilor date,
-i' voI. I, Orastie, 1923, I. Mota, 96 p.
9. Bota, Ioan, Culegere de cele mai fntmoase povesti, ed. II-a, Brasov, 1910
Editura Ciurcu, 144 p.
10. Botezan, S., PiParus Patru. Poveste popora1a, ed. II-a, Brasov, 1922,
Editura Ciurcu, 16 p.
11. Cmpeanu, Ilie, Finul sfntuhti 1 01~. Trei povesti din popor, Sibiu, 1940.
.,.. Editura Astra, 95 p.
12. Cand~ea, 1. A., - Densnsianu, O. - Speraritia, Th., Graiul nostru. Texte
din toate partile locuite d~ romni, Bucuresti, Editura Socec, voI. r,
1906, IX + 553 PL' voI. II, 19Q8, III + 218 p.
13. Candrea, 1. A., '- Densusianu, O., Din popor. Cum graieste si simte po-
porul romn, Bucuresti, f.a., Editura Alcalay, 197 p.
14. Capidan, Theodor, M eglenoromnii II Literatura populara la meglenoromni,
Bucuresti, 1928, Cultura Nationala, VII + 220 p.
14a. Cazan, Ion, Dragus.- Literatura populara, Bucuresti, 1947, Institutul de
stiinte sociale, IX + 90 p.
15. Catana, George, Povestile Banaiului culese din gura poporului de..., Gherla.
1893, tom. I 118 p" t. II 150 p.
16. Catana, George, Povesti poporale din Banat culese din gura poporului de...
Brasov, 1908, Editura Ciurcu, partea I 104 p., partea II-a 111 p.
17. Catana, George, Din lumea povestilor, Caransebes, 1924, 168 p.
18. Cedru, Mira, Legende si povesti, f.l. [1929], 87 p.
19. Ciorbea-,Laurentiu, Doua turturele de aur poveste poporala, Gherla, 1895.
Editura Aurora, 40 p.
20. Ciorbea-, Laurentiu, APa tinereteloi si alte povesti poporale, Brasov, 19Q4.
Editura Ciurcu, 98 p.
478
21. Cohut, Cornelia - Vulpe, Magdalena, Graiul din zona "Portile de fier";
Bucuresti, 1973, Editura Academiei RS.R, XLV + 393 p.
22. Costin, Lucian, Legende, Timisoara, 1927, Cartea Romneasca, 16 p.
23. Costin; 'Lucian, Margaritarele Banatului, Tirrisoarii., 1925, p.76-l38.
24. Creanga, Ion, Opere, editie critica de G. T. Kirileanu, Bucuresti, 1939,
Fundatia pentru literatura si arta'- 377 p ...
25. Densusianu, Ovid, Graiul din Tara Hategului, Bucuresti, 19l5,Edtura
. Socec, VIII + 350 p ....
26. Densusianu, Ovid, Traditii si legende populal'e, I!ucuresti, La., Editura
L. Alcalay, 92 p. '
27. Dogariu, Dometiu, Anghelusfecior demparat poveste, Brasov, f.a., Editura
'. Ciurcu, 8 p.'
28. Domokos, Samuel, Vasile Gurzau magyanfs romannyelvu mesei, Budapest,
1968, Akademiai Kiad6, 393 p.
29. Dumitrascu, N. L, Busttioc 'Povesti oltenesti, :suci1resti, ta., 135 p.'
30.' Dumitrascu; N.I., Mosteniri. Povestiri, legende si amintiri istorice, .Craiova,
1926,80p.
3 L bumitrascu, N. 1., La moara Povesti de.:'., Bals; 1932,- 80 p.
3la. Dumitrascu, N. I., Strigoii ..Din credinte1e, datinile si povestirile poporului
romn, Biicuresti,' 1929; Cultura Nationala, 29 p. ,
32. Eminescu, Mihai, .Opere VI Literatura populara, editie critica ngrijita de
.. Perpessicius, Bucuresti, 1963, Editura Academiei RP.R, 755 p.
32a. Filimon, Nicolae, Opere, voI.' I,Bucuresti, 1957,Editura peritniliteratura,
433 p .. , .
3~. Florini, Alexandru, Povesti populare, Bucuresti, 1904, Editura autorplui,
. 226p. :.' ." .. ' ." .
34. Frncu, Teofil, - Candrea, George, Romnii din Muntii 'ApusenI (Motii),
Bucuresti,-1888,Gr. Luis, II + 303 p . , ....
35. Fundescu, Ion c., Basme, oratii, pacalituri si ghicitOri adunate de;;;, ed. II-a,
Bucuresti,. 1870, Editura Socec et. Co.; 'XIV +156.p .....
36. Furtuna, Dumitru, Izvodiri din batrni. Povesti diti poporul satelor, Valenii ~
de Munte; 1912, tip. "Neamul romnesc"" 159 p.
37. Furtuna, Dumitr.u, Vremurinte1epte.. Povestiri si legende romnesti, Bucu-
resti, 1913, Socec - Sfetea; VI + 95 p ....
3.8. Furtup.a, Dumitru, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri si legende romnesti,
Bucuresti, 1914, Socec - Sfetea, ,V +144 p ..
38a. G()rClvei,)\rtur, Credintisi, su.Perstitiile poporului romn, Bucuresti, 1915,
Socec et Co., VI + 465 p .. : .. '
3&b. Hasdeu,. Bogdan Petriceicu, RasPimsurile la. chestionarul lingvistic vol.I-
XVIII, ms. 3418-3436 .....
39. Gregorian, Mihail, Folclor din Oltenia si Banatul riJ,sdritean, Bucuresti, 1967,
. Editura pentru litera6.ira, p. 221....:243. (n seria. polclor din Oltenia si
MU1"tenia, voI. I).
40. Iorga, Nicolae, Contes roumains transposes en"fran~is par ..., Paris, f. a.,
II +l37 p .. ". '.
41. Ispirescu, Petre, Opere, voI. I,Bucuresti, 1969, Editu.ra pentru literatura,
XCV*, 589 p., voI. II, Bucuresti,1971, E~tura Minerva, 815. p.
42. ]arnik, Ioan Urban, - Blrseanu, Andrei, Doine: si~trigdturi.din Ardeal,
editie de A.Fochi, B1.!curesti., 1968"EdituraAcademiei R.S.R"P. 506-
526.
471
88. Soltescu. Ion. Carte de basme. descntece. ghicitori, colinde. maxime. proverbe
ti superstitiuni. cu1ese de..., Bucuresti, [1902J 96 p.
89. Teodorescu. G. Dem., Basme romne, Bucuresti, 1968,Editura pentru lite-
ratura. XXXI + 261 p.
90. Teodorescu Kirileanu. S.T. Stefan Voda cel mare ti sfnt, ed. III-a sporita,
Bucuresti. 1924. Editura Casa Scoalelor, 360 + VIII p.
91. Texte dialectale. 1I1untenia, I. Bucuresti. 1973, Editura Academiei R.S.R..
XLVII + 478 p.
92. Tutescu. Stefan St., Taina aluia. Proza. snoave si povesti hazlii, Piatra
Neamt, 1906,tip. Mathilde C. Gheorghiu. 116 p.
93. Uglis - Delapecica. Petre. Poezii ti basme populare din Critana ti Banat.
Bucuresti. 1968,Editura pentru literatura, XVI + 367 p.
94. Vasiliu. Alexandru, Povetti si legende, Bucuresti, 1927, Cultura Nationala.
263 p.
94 a. Vrabie. Gheorghe. Basmul cu soarele ti fata de mparat. Bucuresti. 1973,
Editura Miner"a. XXXI + 341 p.
95. VUlpeSCll.Mihail. Pove.tti din satele noastre. Bucuresti. 1943. Editura Casa
Scoalelor. 171 p.
C. Periodice
96. A'Hwrul Arhivei de folclor, I - VII (1932- 1917). C111j-Bucuresti-Sibiu,
254 + 250 + 215 + 267 + 216 + 425 + 200 p.
97. Comoara satelor. I-V (1923-1927), Blaj.
98. Grai ti mflet. I-VII (1923-1937). Bucuresti, 373 + 424 + 477 + 423 +
+ 398 + 408 + 357 p.
99. Ion Creanga. I - XIII (1908-1921). Brlad.
100. Izvorasul. I -XXI (1919-1940), Bistrita-Mehedinti.
101. Sezatoarea. I -XXV (1892-1929). Falticeni.
102. Tudor Pamfile. I-\- (1923-1928), Dorohoi.
CUPRINS
Furnica . 185
Gaina . 187
Geri1av. Tovarasi nazdravani
Gluma v. Snoava
Greier . 188
Horea , .. 189
Iancu, Avram ,. 191
Iapa , . 193
Iarba fiarelor .. , , . 194
lele . 196
Iepure . 199
Ileana Cosnzeana . 201
ntreceri. ntrecere n caratul apei cu ciurul . 203
ntrecere n cntat , 203
ntrecere n cusut , - , . 20'1
I~l~~:~~
:~
~~i~~~:
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
204
20'1
20'1
ntrecerea n mincat , : , ,. 207
ntrecerile n puteri .. , ' .. , . 207
ntrecere n speriat ............. , ........................ , . 212
ntreceri n tors . 212
Joimarita v. Zile rele
I..atila v. Tovarasi nazdravani
Legenda . 213
Legile epice . 227
Luna , ............................................ 231
Lungila v. Tovarasi nazdravani
Lup . 23'1
Maica Domnului . 239
Mama (Muma) Padurii '....... 2'11
Martolea v. Zile rele
Magar . 2'14
Mar ....................................................... 245
Metamorfoze ;' ; .. 2'18
Metoda geografica-istorica (~u finlandeza) . 25'1
Miezila v. Murgila
Mit v. Legenda
Motan v. Pisica
Murgila (Serila), Miezila si Zorila. . 261
Musca . 263
Negru Voda . 265
Oaie . 268
Ochila v. Tovarasi nazdravani
Ogar v. Cine
Oglinda ' . 270
Ou ........................................................... 271
Pajura ' . 273
Pacala . 275
Pasarila-hais-lungi1a v. Tovarasi nazdravani
Pedepse ..................................................... 281:
477
'Peste , . 285
Pisica ; . 289
'Pi tic . 292
Popa . 294
Porumbel . 299
Poveste . 300
Povestire ..................................................... 301
Povestit . 304
.Probe. Probele baiat-fata . 310
Proba curajului . 311
Probe de ntelepciune . 312
Probele petirii . 315
Probele puterii . 321
Purice . 323
Puteri . 324
Rata . 329
Sarcini de pierzanie . 331
Serila v. Murgila
Setila v. Tovarasi nazdravani
Sfarma-piatra v. Tovarasi nazdravani
Sf. Dumineca, Sf. Luni, Si. Miercuri, Sf. Vineri, Sf. Smbata v. Zile
sfinte
Sfrsitul lumii . ~37
Smpetru . 342
Snnicoara . 346
Sntilie . 348
Snoava . 350
Soare . 376
Sotie . 374
St~tu-Palma-Barba-Cot . 380
Strigoi . 382
Strmba-lemne v. Tovarasi nazdrav'ani
Sarpe . 388
Soarece . 391
Solomonar v. Balaur
Stefan cel Mare ............................................... 393
Teoria agnostica. . 397
Teoria antropologica . 399
Teoria indianista 401
Teoria mitologica 404
Teoria naturista 407
Teoria onirica 408
Teoria ritualista 410
Tndala v. Pacala
Tovarasi nazdravani . 412
Traditii v. Legenda
Tntar . 417
Urias . 419
Urs . 422
Ursitori 426
Vaca. 430
478