Ministerul Educaiei i nvmntului al Romniei

Facultatea Transfrontalier de tiine Umaniste, Economice i Inginereti.

Universitatea Dunrea de Josdin Galai
Specialitatea: Afacei Internaionale anul III

Relaiile economico-financiare dintre

Ungaria, Brazilia, Mozambic i
Instituiile Financiare
Disciplina:Organizaii economice
regionale

Efectuat: Nuc Sergiu

Verificat: Ramona-Mihaiela DUMITRIU

Cahul, 2017
 Relaiile economice dintre instituii financiare i statele membre ale acestora sunt
complexe i diverse, vom analiza unele exemple de cooperri pe baza relaiilor dintre Ungaria,
Brazilia, Mozambique i instituii financiare internaionale i regionale.
n primul rnd vom analiza ce reprezint prin sine instituiile financiare, acestea fiind o
banc susinut cu finanri internaionale care ofer asisten financiar i tehnic rilor srace,
ncheind unele acorduri, tratate.

Fondul Monetar Internaional

Fondul Monetar Internaional (FMI) este o organizaie internaional cu 188 de state

membre. A fost constituit prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, avnd ca scop
principal promovarea unei economii mondiale sntoase.

Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferina de la Bretton Woods pentru restructurarea rela iilor
internaionale monetare i financiare. Peste 40 de ri au participat la semnarea Acordului de la
Bretton Woods care prevedea proceduri i reguli care s guverneze economia mondial. Acest
acord a condus la nfiinarea Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD,
cunoscut i sub numele de Banca Mondial) i Fondului Monetar Internaional. Aceste institu ii
sunt cunoscute drept gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rat de schimb
valutar stabil, avnd ca referin standard aurul, dolarul fiind singura moned convertibil n
aur.

FMI are ca scop principal promovarea cooperrii monetare internaionale, garantarea

stabilitii financiare, facilitarea comerului internaional, contribuirea la un nivel nalt de
ocupare a forei de munc, la stabilitate economic i combaterea srciei.

Obiectivele principale :
promovarea cooperrii monetare internaionale i a stabilitii valutare
stimularea creterii economice
asigurarea unui nivel nalt de ocupare a forei de munc
acordare de asisten financiar temporar pentru rile care se confrunt cu dezechilibre
ale balanelor de pli
Funcii:
monitorizeaz aciunile i politicile economice i financiare din rile membre, precum i
la nivel global
acord asisten tehnic
 creditarea rilor membre cu dezechilibre n balana de pli
Resursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n
funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare stat achita cota sa la Fond n proporie de
25% ntr-una dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul
japonez sau lira sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt
revizuite la fiecare 5 ani. n urma unei majorri cu 45% a cotei de subscriere ncepnd cu 22
ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari
americani. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris.

FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de conducere sunt:
Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar Internaional i Consiliul Director. n
vrful structurii organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor
centrale sau minitrii de finane din fiecare dintre cele 188 de state membre. Toi guvernatorii se
ntlnesc o dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale. Consiliul Director
este format din 24 de membri i conduce activitile curente.

Grupul Bncii mondiale

Banca Mondial sau grupul Bncii mondiale este o banc susinut cu finanri
internaionale care ofer asisten financiar i tehnic rilor srace. Grupul Bncii Mondiale
este o instituie format din alte cinci instituii financiare internaionale, i anume:[1]
Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare - BIRD (International Bank for
Reconstruction and Development)

Corporaia Financiar Internaional - IFC (International Finance Corporation)

Asociaia Internaional de Dezvoltare - IDA (International Development Association)
Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor - MIGA (Multilateral Investment
Guarantee Agency)
Centrul Internaional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiiilor - ICSID
(International Center for Settlement of Investments Disputes).
Fiecare instituie are un rol distinct n lupta mpotriva srciei i mbunt irea condi iilor
de via pentru populaia din statele n curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondial
se refer n principal la BIRD i IDA, iar proiectele principale de finanare se deruleaz prin
IBRD.
Statele Unite sunt principalul acionar i finanator al Bncii Mondiale
 Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
nfiinat n 1991, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
(BERD) folosete investiiile pentru a susine dezvoltarea economiei de pia i a democraiei n
27 de ri, din Europa Central pna n Asia Central.
BERD este deinut de 61 de ri i de dou instituii interguvernamentale. Cu toate c
acionarii si aparin sectorului de stat, BERD investete mai ales n sectorul privat, de regul
mpreun cu ali parteneri comerciali.
BERD ofer finanri de proiecte pentru bnci, ntreprinderi industriale i comerciale,
adresndu-se att noilor iniiative ct i companiilor deja existente. De asemenea, colaboreaz i
cu societi din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora, restructurarea
ntreprinderilor de stat i mbuntirea serviciilor municipale sau comunale.
Mandatul BERD stipuleaz c aceasta trebuie s colaboreze numai cu ri care respect
principiile democratice. Acordul de infiinare a BERD impune promovarea dezvoltrii durabile i
ecologice ca parte integrant a tuturor activitailor sale.
Erik Berglof este economist-ef al BERD.
Albania Australia Austria
Armenia Belgia Canada
Azerbaidjan Cipru Danemarca
Belarus Egipt Israel
Bosnia i Heregovina Finlanda Frana
Bulgaria Germania Grecia
Croaia Islanda Irlanda
Republica Ceh Italia Japonia
Estonia Luxemburg Malta
Georgia Norvegia Portugalia
Ungaria Maroc Olanda
Kazahstan Regatul Unit Statele Unite ale Americii
Republica Krgz Coreea de Sud Mexic
Republica Macedonia Noua Zeeland Spania
Republica Moldova Suedia Elveia
Mongolia
Muntenegru
Polonia
Romnia
Rusia
Serbia
Repubica Slovac
Slovenia
Tadjikistan
Turcia
Turkmenistan
Ucraina
 Uzbekistan
Membri finanatori, instituii ale Uniunii Europene:
Comunitatea European
Banca European de Investiii

Banca Inter-American de Dezvoltare

Banca Inter-American de Dezvoltare a fost creat n anul 1959, la ini iativa Organiza iei
Statelor Americane, cu scopul de a contribui la o dezvoltare mai rapid a rilor membre din
America Latin. n prezent banca are 48 de ri membre. Cu un personal alctuit din 2.000 de
membri pe patru continente, Banca Inter-American de Dezvoltare are sediul central n
Washington DC, SUA, precum i birouri regionale n Asia i Europa.

ntre clienii bncii se numr administraii publice centrale, provincii, municipalit i,

firme private i organizaii neguvernamentale.
Activitatea bncii este consacrat mbuntirii vieii n America Latin i Caraibe. Prin
sprijinul financiar i tehnic acordat rilor care depun eforturi n vederea reducerii srciei i
inegalitii, Banca Inter-American de Dezvoltare ajut la mbuntirea snt ii i educaiei, a
infrastructurii, conform site-ului oficial al bncii (www.iadb.org). n prezent, Banca Inter-
American de Dezvoltare este principala surs de finanare pentru dezvoltare n America Latin
i Caraibe, oferind mprumuturi, granturi i asisten tehnic.
Obiectivele bncii privesc: reducerea srciei i a inegalitilor sociale; abordarea nevoilor
rilor mici i vulnerabile; promovarea dezvoltrii prin sectorul privat; schimbrile climatice,
energia din surse regenerabile i sustenabilitatea mediului nconjurtor; promovarea cooperrii i
integrrii regionale.
n fruntea structurii organizatorice a bncii se afl Consiliul guvernatorilor. Fiecare stat
membru numete un guvernator. Guvernatorii sunt, de regul, minitri de finane, preedini de
bnci centrale sau ali oficiali de rang nalt.
Consiliul guvernatorilor are o reuniune anual n lunile martie sau aprilie din fiecare an,
prilej cu care se iau deciziile majore. Pot fi organizate, de asemenea, reuniuni extraordinare
privind probleme foarte importante. Deciziile luate apar n lista de Rezoluii aprobate de
Consiliul guvernatorilor. n 2015, reuniunea anual a Consiliului guvernatorilor a avut loc n
perioada 26-29 martie.
Consiliul Directorilor Executivi este responsabil cu desfurarea operaiunilor bncii , n
care scop poate exercita toate atribuiile delegate de ctre Consiliul guvernatorilor. Consiliul se
ntrunete, de regul, o dat pe sptmn i, printre alte atribuii, este responsabil cu aprobarea
propunerilor de mprumut i de garantare, a politicilor, a strategiilor de ar, a bugetului
administrativ, cu stabilirea ratelor dobnzilor .a. Consiliul este alctuit din 14 directori executivi
reprezentnd cele 48 de ri membre i include, de asemenea 14 suplean i, care au putere deplin
de aciune atunci cnd directorii lipsesc.
Consiliul Directorilor Executivi are cinci comisii permanente care dezbat documente,
trimise ulterior Consiliului guvernatorilor pentru aprobare.
Preedintele Bncii Inter-Americane de Dezvoltare este reprezentantul legal al acesteia i
director executiv. El gestioneaz operaiunile de zi cu zi ale bncii, cu ajutorul personalului
Oficiului Preediniei. Preedintele este ales de ctre Consiliul guvernatorilor i prezideaz
edinele Consiliului Directorilor Executivi. n prezent preedinte al bncii este Luis Alberto
Moreno.
Valoarea creditelor aprobate de Banca Inter-American de Dezvoltare a fost de 11,4
miliarde dolari n anul 2012, 14 miliarde dolari n 2013 i 13,8 miliarde dolari n 2014, conform
site-ului amintit.
Banca Africana de Dezvoltare
In anul 1963, un numar de 30 de state independente din Africa au infiintat Banca Africana
de Dezvoltare (African Bank for Development / Banque Africaine pour le Dveloppement).
Activitatea propriu-zisa a bancii a inceput in 1966, fixandu-si sediul la Abidjan (Cte
d'Ivoire). Pana in 1982, numai tarile din regiun e puteau fi membre ale bancii, dar ulterior au fost
acceptate si tari neregionale.
Datorita faptului ca Statutul Banca Africana de Dezvoltare impune ca doua treimi din
actiuni sa fie detinute de tarile africane, pozitia in cadrul bancii a statelor imprumutatoare din
regiune s-a mentinut mai puternica decat in cazul altor banci regionale. Puterea de vot a
membrilor depinde in principal de contributia fiecarei tari la capitalul bancii.
In prezent, Banca Africana de Dezvoltare are 76 de membri: 51 de tari africane si 25 de tari
din alte regiuni ale lumii.
Conducerea bancii este asigurata de 18 directori: 12 directori regionali si 6 directori
neregionali, alesi prin vot pe grupe de tari. Presedintele bancii are un personal format din 1 000
de functionari. Actionarii regionali cei mai mari sunt Nigeria si Egiptul, iar S.U.A., Japonia si
Germania sunt cei mai mari actionari neregionali.
Initial, Banca Africana de Dezvoltare acorda imprumuturi foarte modeste, fiind imposibila
obtinerea finantarii de pe pietele internationale, in lipsa garantiilor din partea tarilor bogate.
Ulterior, prin acordarea de credite bilaterale de catre guvernele tarilor occidentale sau prin
imprumuturi de pe pietele internationale de capital, banca a putut obtine resurse mai mari.
 Din 1987, impreuna cu Banca Mondiala, Banca Africana de Dezvoltare a acordat
imprumuturi pentru programe de schimbare structurala si imprumuturi suplimentare pentru
proiecte traditionale. In vederea dezvoltarii sectorului privat si a capacitatilor interne ale statelor
membre, banca organizeaza o serie de cursuri, in special in domeniul management-ului
dezvoltarii. Pentru recuperarea anilor pierduti printr-o conducere gresita, este esentiala acum
dezvoltarea sectorului privat, intrucat, asa cum sublinia si presedintele Bancii, "nu este treaba
guvernelor sa se implice in afaceri".
Banca Africana de Dezvoltare administreaza si fonduri speciale, destinate finantarii in
conditii foarte avantajoase pentru tarile cele mai sarace ale continentului. Finantarea acestor
fonduri se face din donatiile de la bugetele de dezvoltare a tarilor occidentale industrializate si
tarile arabe exportatoare de petrol. In perioada cand preturile petrolului au explodat, Nigeria,
mare producator, a facut importante donatii pentru aceste fonduri.
Dintre aceste fonduri, cel mai important este Fondul African de Dezvoltare, infiintat in
anul 1973, fond ce acorda imprumuturi fara dobanda, pe termen de pana la 15 ani si cu o
perioada de gratie de 10 ani, tarilor membre din regiune, foarte sarace, cu un venit pe cap de
locuitor sub 510 USD/an. Tarile africane, prin intermediul Bancii detin jumatate din voturile
fondului, iar donatorii neregionali detin cealalta jumatate a voturilor. Urmare a presiunilor
politice, aceasta situatie s-a modificat: doi directori neregionali pot, impreuna, opune veto
acordarii unui imprumut. Imprumuturile acordate de banca si de fond insumeaza impreuna circa
3 miliarde USD/an, fiind destinate agriculturii (30%), utilitatilor publice (20%) si transporturilor.

Banca are un caracter tipic african: se ignora intarzierile in rambursarea creditelor si in

plata dobanzilor datorate, care au ajuns sa reprezinte peste 9% din totalitatea creditelor acordate.
Aceste aspecte au provocat neincrederea membrilor neregionali in Banca Africana de Dezvoltare,
care ezita in a fi de acord cu stergerea datoriei tarilor cele mai sarace, temandu-se de diminuarea
credibilitatii bancii pe plan international. Exista de asemenea temeri ca in general creditele sunt
acordate in conditii mult prea avantajoase pentru imprumutatori.
Tarile industrializate incerca sa transfere toate activitatile privind dezvoltarea in cadrul
Fondului African de Dezvoltare, asupra caruia au un control mai mare, si fac presiuni pentru ca
banca sa finanteze cu precadere sectorul privat. La randul lor, statele africane, care se considera
patronii bancii, sunt iritate de insistenta tarilor occidentale de impunere a unui management solid
la conducerea Bancii Africane de Dezvoltare.
Intrucat in viitor statele africane vor trebui sa dezvolte sectorul privat, este esentiala
crearea unui sector financiar eficient si solid, pentru a opri eventualele exoduri de capital, dese in
cazul conflictelor din regiune.
 In acelasi timp, este necesara revigorarea transporturilor intre tarile africane, sector ce
reprezinta doar 5 la suta din totalul comertului continentului, la fel ca acum 20 de ani, ceea ce va
duce la revigorarea schimburilor comerciale din zona. In acest scop, in anul 1993 a fost infiintata
Banca Africana de Export-Import, cu un capital initiat de 750 milioane USD, din care Banca
Africana de Dezvoltare detinea doar 25 milioane dolari.
Relansarea economica a Africii inseamna in primul rand reducerea birocratiei, abolirea sau
reducerea reglementarilor si renuntarea la atitudinea xenofoba fata de investitiile straine directe.