CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I. PRESCOLARITATEA-VARSTA JOCULUI
1.1. LIMBAJUL LA PRESCOLARI
1.2. PARTICULARITATI ALE VOCABULARULUI LA VARSTA PRESCOLARA
1.3. ROLUL LIMBAJULUI IN PROCESUL DE CUNOASTERE A REALITATII SI IN
STIMULAREA ACTIVITATII INTELECTUALE
1.4. DEZVOLTAREA PERSONALITATII SI CREATIVITATEA LA VARSTA
PRESCOLARA
1.5. TEORII DESPRE JOC
CAPITOLUL II. JOCUL DIDACTIC
2.1. IMPORTANTA JOCULUI DIDACTIC
2.2. CLASIFICAREA SI SPECIFICUL JOCURILOR DIDACTICE
2.3. VALENTE FORMATIVE SI INFORMATIVE ALE JOCULUI DIDACTIC
CAPITOLUL III. CERCETARE-ACTIUNE PE TEMA VALENTELE
COMUNICARII VERBALE IN DIRECTIA IMBOGATIRII VOCABULARULUI
PRESCOLARILOR
III.1. SCOPUL CERCETARII
III.2. IPOTEZA CERCETARII
III.3. VARIABILELE CERCETARII
III.4. OBIECTIVELE CERCETARII
III.5. COORDONATELE CERCETARII
III.5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI
III.5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT
III.5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII
III.5.4. METODOLOGIA CERCETARII
III.5.5. ETAPELE CERCETARII
III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA
III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI
III.5.5.3. ETAPA POST EXPERIMENTALA
III.6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 IMPLICATII PSIHOPEDAGOGICE ALE JOCULUI
DIDACTIC IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA
PRESCOLARI

ARGUMENT
Prin natura ei, limba este un sistem de semne organizate riguros i determinate de
scopul suprem al comunicrii. Copilul se deprinde cu aceste semne intuitiv, la vrsta cnd i se
formeaz primele abiliti de comunicare.
Dup cum tim, o achiziie noua se cldete pe un sistem de cunotine i deprinderi
sedimentate deja i nu pe un teren gol. Copilul vine deci in grdinia cu o anumita competena
lingvistica, graie a integrrii sociale i condiie a dobndirii performanei lingvistice.
Vrsta cuprinsa ntre trei i apte ani este vrsta vorbirii. Nu ntmpltor ea coincide
cu vrsta grdiniei, aceasta fiind cea care d prima educaie organizat. Dar grdinia nu i-ar
ndeplini aceast menire daca n-ar acorda educrii limbajului un loc de frunte in cadrul
preocuprilor sale educative. Desigur c vorbirea, privilegiul fiinei umane, se nate in chip
spontan in snul grupurilor, in cursul jocurilor. Lipsit de ajutorul grdiniei, ea poate rmne
ns frust si adesea incorect, mai cu seam dac mediul familial are un aport sczut in acest
domeniu, unde totul se nva prin imitaie.
Grdinia, fiind prima treapt a procesului de nvmnt, are rolul de a-i pregti pe
copii pentru coal, pentru societate. De multe ori nvtorii se plng c in clasa nti unii
copii nu stpnesc suficient de bine limbajul ca mod de comunicare i de aceea ntmpin
greuti in nsuirea citit-scrisului. De aceea nvmntul precolar acord o atenie
deosebit dezvoltrii capacitii de comunicare verbal, cci exprimarea verbal este condiia
de baz in formarea, fixarea i diferenierea noiunilor i n transmiterea informaiei. Ca
urmare, copilul reuete s treac cu uurina de la limbajul situativ la folosirea celui
contextual.
Activitile de educare a limbajului fac posibil cultivarea limbajului oral, accentul
punndu-se pe comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare ordonat
a gndirii si de nsuire a structurii gramaticale. Asigurarea capacitaii copiilor de a folosi
corect limbajul le da posibilitatea de a se adapta cu uurina la sarcinile complexe ale nvrii
in clasa nti.
tim c, fat de coal unde nvarea este forma dominant, in grdinia aceasta este
nlocuit cu jocul. Acesta este baza conceperii ntregii activiti instructiv-educative. Fr joc
nu se poate ajunge la o finalitate real. Jocul este conceput ca mijloc de instruire i educaie a
copiilor, ca procedeu metodic de realizare a sarcinilor concrete pe care i le propune procesul
de nvmnt i ca form de organizare a activitii de cunoatere i de dezvoltare a
capacitailor psiho-fizice pe toate planurile. Particularitile de dezvoltare ale precolarilor fac
ca prin joc ei s nvee fr a se simi constrni, obligai, nefiind contieni ca fac acest lucru.
In literatura de specialitate jocul este definit i explicat in moduri foarte variate dup
cum tot att de variate sunt i funciile i sensurile ce i se atribuie. Dup J. Huizinga, jocul
este o aciune specific, ncrcat de sensuri i tensiuni, ntotdeauna desfurat dup reguli
acceptate de bunvoie si in afara sferei utilitii sau necesitaii materiale, nsoit de
simminte de nlare i de ncordare, de voioie i de destindere.
Jocul este o aciune fr utilitate imediat, dar generatoare de distracie i
reconfortare, de sentimente de plcere i de bucurie. Datorit spontaneitii, jocul reclam o
mbinare armonioas ntre cerinele situaiei de joc i aptitudinile celor care se joac.
Jocul ca activitate didactic specific, ndeplinete multiple funcii: de distracie, de
creativitate in conformitate cu vrsta, in final de modelare si formare a personalitii copiilor.
ncorporate n activitile didactice, elementele de joc imprim un caracter mai viu i mai
atrgtor, aduc varietate i o stare de bun dispoziie, de veselie, de destindere, prevenind
apariia oboselii.
Stabilind un echilibru n activitatea copilului, jocul fortific energiile intelectuale si
fizice, furnizeaz o motivaie stimulatorie, o prezent necesar in ritmul vieii copilului. Jocul
poate folosi scopuri pe care copilul, cel care se joac, nu le sesizeaz, dar care sunt inerente
jocului; de asemenea, el poate s capete o finalitate pedagogic i un coninut instructiv bine
determinat.
Trebuie precizat ns c utilizarea prea abundent a jocurilor prezint riscul de a
transforma procesul de instrucie in joc i prin aceasta de a ndeprta activitatea precolar de
realitate, mai ales la grupa mare pregtitoare cnd copiii trebuie obinuii cu activitatea
colara. Din aceast cauz un loc deosebit l ocup jocul didactic. El este cel care mbin
elementele distractive cu cele de munca, de nvare, dar acest lucru se face treptat,
ajungndu-se la studiu realizat cu seriozitate. Rolul si importanta jocului didactic consta in
faptul ca el faciliteaz procesul de asimilare, fixarea si consolidarea cunotinelor, iar datorita
caracterului sau formativ influeneaz dezvoltarea personalitii copilului.
Jocul didactic este un important mijloc de educaie intelectuala care pune in valoare si
antreneaz capacitile creatoare ale precolarului. El este folosit pentru cunoaterea realitii
pe o cale mai accesibila deoarece copiii descoper unele adevruri noi pentru ei, angajndu-se
in eforturi de gndire ce le ofer satisfacii. Ei sunt participani nemijlocii la propria formare
si, antrenai in joc, ei sunt capabili sa depun eforturi mari pentru ndeplinirea sarcinilor date.
Activitatea de joc antreneaz in mod spontan un efort susinut din partea tuturor copiilor,
indiferent de nivelul lor de pregtire. Totodat, jocul didactic contribuie la dezvoltarea
judecaii, memoriei, ateniei spiritului de observaie, la cultivarea obinuinei cu munca
intelectuala si cea independenta. El constituie un mijloc si un procedeu deosebit de valoros de
acumulare de noi cunotine, de echilibrare a procesului de nvare si a activitii de joc,
putndu-se desfura att in cadrul activitilor libere cat si in cele comune. Este un prilej de
a completa unele lacune, de a asimila si de a folosi cunotine noi, de a-si dezvolta limbajul
sub aspect fonetic, lexical, gramatical.
Jocul didactic ofer posibilitatea copiilor de a-si forma noiuni noi, de a-si nsuii
treptat formele structurii gramaticale, contribuind la ridicarea nivelului calitativ al
comunicrii verbale. Ei pot fi influenai mai uor in tehnica analizei si sintezei fonetice, fiind
nevoii sa gseasc metode si procedee adecvate vrstei lor care ii determina sa opereze
contient cu materialul verbal nsuit. Metoda de baza rmne exerciiul-joc, care ofer
posibilitatea copiilor de a-si afirma priceperile. Copiii desfoar o activitate serioasa dar in
acelai timp distractiva, activa, deconectata, participnd activ. Punctul de plecare si materia
prima a exerciiului va fi expresia spontana. Pornind de la aceasta expresie spontana,
educatoarea poate dirija exerciiul, urmrind o mbogire a limbii si o adecvare mai buna a
cuvintelor la obiecte. Prin urmare, exerciiul de vorbire pornete de la o tema al crei scop
este sa dea natere unor comentarii spontane, care se vor dezvolta si in cursul crora
educatoarea i va plasa inteniile educative.
Lucrarea ncearc sa demonstreze daca si cum contribuie jocul didactic la dezvoltarea
cantitativa si calitativa a vocabularului copiilor daca se folosesc metodele si strategiile
adecvate si daca, folosind jocul didactic, se consolideaz si perfecioneaz deprinderile de
exprimare coerenta si expresiva, corecta din punct de vedere gramatical, adresativ, in dialog
si in monolog.
 CAP I. PRESCOLARITATEA-VARSTA JOCULUI

1.1.LIMBAJUL LA PRESCOLARI

Din punct de vedere al iniiativei de comunicare, limbajul este de doua feluri: limbaj
activ si limbaj pasiv. Limbajul activ este limbajul in care este prezenta intenia de
comunicare, este procesul de pronunare a cuvintelor si de fixare a lor in scris. Limbajul pasiv
este limbajul in care nu este prezenta intenia de comunicare, ci de recepionare si nelegere a
limbajului celui care ne transmite un mesaj oral sau scris. Limbajul pasiv l precede pe cel
activ si este mai bogat dect acesta. Limbajul activ presupune exersare si cultivare
sistematica.
Dup forma de exprimare, limbajul este de doua feluri: intern si extern.
Limbajul intern este limbajul care se desfoar in sfera luntrica, mintala. Este
vorbirea in gnd cu sine nsui si pentru sine. Este asonor, ascuns, este centrat pe nelesuri ,
pe idei si imagini, este economic pentru ca uzeaz de prescurtri si condensri. Este foarte
rapid, se desfoar cu o viteza foarte mare, de sute de ori mai mare dect limbajul oral.
Limbajul intern ndeplinete funcii de anticipare, de proiectare, de conducere dinluntru si de
coordonare a limbajului oral si scris.
Limbajul extern este adresat unor destinatari din afar si se realizeaz in doua forme:
limbaj oral si limbaj scris.
Limbajul oral este limbajul vorbit si rezulta din succesiunea selectiva, structurata dup
reguli logico-gramaticale ale sunetelor articulate. Este forma de baza a limbajului la om,
pentru ca de la limbajul oral pornesc toate celelalte forme de limbaj. Dup specificul
comunicrii, limbajul oral se realizeaz in trei variante: solilocviu, monolog si dialog.
Solilocviu este vorbirea cu vocea tare cu noi nine. Aceasta forma de comunicare se
ntlnete la copil pana la vrsta de 5 ani si prin ea se exteriorizeaz inteniile si se
consemneaz desfurarea activitii curente.
Monologul presupune existenta unui destinatar extern care sa recepteze fluxul
mesajelor fr a replica dup fiecare secvena, ci doar la sfrit.
Dialogul este comunicarea intre doua persoane, relaie in care fiecare partener de
dialog este si emitor si receptor. Dialog nseamn schimb reciproc de mesaje.
 Indicatorii limbajului oral sunt:
volumul de cuvinte
fluenta
diversitatea vocabularului
rapiditatea, adic frecventa cuvintelor in unitatea de timp-minutul
tempoul care poate sa fie regulat sau sincopat
tria, adic fora pronuniei
claritatea diciei
intonaia
gradul de melodicitate
timbrul
Limbajul scris consta in codarea mesajelor orale in forma grafica. Apare mult mai
trziu dect limbajul oral.
Evoluia limbajului la copil este strns legata de evoluia gndirii, pentru ca limbajul
impune gndirii exigentele sale culturale, contribuind, in felul acesta, la restructurarea ei.
Extinderea si complicarea raporturilor dintre copil si realitatea nconjurtoare, sporirea
independentei copilului se rsfrng direct asupra limbajului sau.
De la limbajul situativ specific anteprecolaritii, se trece la limbajul contextual care
cunoate o dezvoltare coerenta, este un limbaj nchegat si structurat. Limbajul situativ de la
anteprecolar are forma dialogului cu caracter extreme de concret, pentru ca este legat de
mprejurimile si situaiile particulare la care participa copilul, pe cnd limbajul precolarului
ia nfiarea monologului, deoarece el povestete ce a vzut, ce a auzit, fr ca asculttorii sa
cunoasc neaprat situaia despre care se vorbete.
Aceste doua forme de limbaj, situativ si contextual, coexist ape toata perioada
precolaritii, nsa importanta, locul si rolul lor se schimba in funcie de sarcinile si condiiile
in care are loc comunicarea.
Specifica precolaritii este coexistenta limbajului situativ cu limbajul contextual si
predominanta cnd a unuia, cnd a celuilalt, dar si apariia unei noi forme de limbaj din
limbajul monologat, si anume a limbajului interior.
Procesul de formare a limbajului interior are loc la precolar intre 3 ani si jumtate si
5 ani si jumtate. Apariia limbajului interior sporete enorm de mult posibilitile copilului
de a-si planifica mintal activitatea, de a si-o regla permanent. Copilul vorbete cu sine si
pentru sine mai ales atunci cnd se afla in situaii dificile, problematice.
 Vorbind cu sine, copilul gsete soluii, i ordoneaz aciunile. Limbajul interior are
o mare importanta in dezvoltarea intelectuala a copilului, pentru ca limbajul interior este
mecanismul de baza al gndirii.
Tot la precolar se dezvolta foarte mult latura fonetica a limbajului, cu toate ca
pronunia cuvintelor nu este corecta din cauza unor particulariti ale aparatului fonator, ale
analizatorului verbo-motor si ale analizatorului auditiv.

1.2.PARTICULARITATI ALE VOCABULARULUI LA VARSTA

PRESCOLARA

La vrsta precolara, copilul intra tot mai mult in contact cu mediul nconjurtor si
automat are loc o cretere considerabila a vocabularului.
Din datele statistice reiese ca la vrsta de trei ani copilul stpnete circa 1000 de
cuvinte, mai multe substantive si verbe, la vrsta de patru ani numrul cuvintelor se dubleaz
la 2000; la cinci ani numrul cuvintelor din vocabular ajunge la 3000, iar la 6 ani vocabularul
ajunge sa conin 3500 de cuvinte. La aceasta vrsta,unii copii au un vocabular mai srac in
coninut si se exprima mai greoi, alii deopotriv au un vocabular mai bogat in coninut si o
exprimare corecta si coerenta.
Tot la aceasta vrsta de obicei vocabularul pasiv este mai bogat dect cel activ.
Unii copii, dei cunosc multe cuvinte le neleg sensul, nu le folosesc in vorbire,
pentru ca sunt timizi, vorbesc puin, se exprima greoi si sunt reinui cnd sunt solicitai de
ctre educatoare.
La vrsta precolara, dificultile de exprimare in nvarea limbii romane, nu sunt
numai de natura fonetica ci mai ales de natura gramaticala, greeli in folosirea acordului dup
gen, numr, si caz, este multe cri in loc de sunt multe cri, in conjugarea verbelor: sa
mnnc cu noi in loc de sa mnnce cu noi, dificulti in formularea pluralului
substantivului lingure in loc de linguri, nlocuirea genitivului cu dativul: i-au dat la
Maria in loc de i-au dat Mariei.
Din punct de vedere calitativ , cunoaterea copilului difer de cea a adultului prin
aceea ca cu cat copilul este mai mic , cu att operaiile gndirii , analiza , sinteza , comparaia
, generalizarea si abstractizarea sunt mai slab dezvoltate.
Posibilitatea de a face aceste operaii este mai mica la vrsta de trei ani si ea se
dezvolta progresiv in cadrul vrstei precolare.
 Educatoarea trebuie sa cunoasc bine aceste particulariti ale copilului pentru a putea
sa-si dea seama ce cunotine pot fi predate la o anumita vrsta si cum trebuie predate.
Un rol important in dezvoltarea gndirii copilului l are limbajul care constituie un
instrument al gndirii. Intre limbaj si gndire exista o strnsa interdependenta. Dezvoltarea
gndirii copilului precolar nu se poate face nsuirea limbii de ctre acetia.
Cuvntul este cel care fixeaz coninutul celor percepute de ctre copil. La nceput el
este pentru copil numai un semnal al unui anumit obiect , al unei anumite relaii , aciuni sau
nsuiri pe care o denumete , capt prin legarea lui de experiena mereu crescnda a
copilului rol de integrata , ceea ce face posibila apariia nc din timpuriu a operaiilor de
generalizare si abstractizare ca de altfel si a tuturor celorlalte operaii ale gndirii pe care ele
se bazeaz (analiza , sinteza, comparaie)
Rolul limbajului creste in perioada vrstei precolare pe msura ce vocabularul si
posibilitile de comunicare ale copilului cresc si se perfecioneaz.
Analiza si sinteza
Analiza nsuirilor obiectelor si fiinelor consta in diferenierea lor dup diferite
criterii. Informaii despre forma , culoare , dimensiuni , despre cantiti , despre temperatura ,
despre sunete , despre cantiti , despre densitate si despre alte nsuiri ale obiectelor ,
fiinelor si fenomenelor din lumea nconjurtoare le cptam prin percepii.
Forma este nsuirea cea mai uor perceputa de ctre copii, de aceea este prima
componenta ce se impune in formarea in mintea precolarului a imaginii unui obiect sau
fiine. Ea poate fi perceputa de copil pe doua ci: vizual si haptic (prin apucare)
Percepia vizuala da aspectul de contur, percepia haptica da informaii asupra volumului.
Copilul de 3-4 ani privete forma numai ca pe o nsuire proprie a obiectului respectiv. El nu
opereaz o generalizare asupra lui.
La vrsta de 4-5 ani copii percep cu uurina si alte forme in afar celei rotunde , chiar
si forme plane , legtura dintre forma si denumire se stabilete mai uor si este mai trainica la
aceasta vrsta.
La vrsta de 5-6 ani , copii ncep sa o diferenieze de obiect sa o priveasc
independent de el , operand astfel o forma elementara de abstractizare si generalizare la
nivelul acestei nsuiri. In felul acesta ei ajung treptat ca la grupa mare sa integreze in
categoria forma orice noua forma ce mai cunoate.
Culoarea este o alta nsuire a obiectelor care reflectata in psihicul copilului constituie
o componenta importanta a imaginii pe care si-o formeaz despre ele.
 La grupa mica copii disting in general numai culorile de baza: rou , galben , verde si
mai apoi albastrul si maroul la grupa mijlocie , iar treptat nuanele lor. La grupa mica copii
privesc culoarea ca pe o nsuire o obiectului si nu o desprind de acesta. ncepnd cu grupa
mijlocie ei o pot privi separat de obiect ca pe o nsuire independenta.
Dimensiunea este componenta dimensionala a imaginii formata in timpul percepiei ,
fiind de fapt reflectarea unei relaii , este cu att mai greu de sesizat de ctre copii cu cat
acetia sunt mai mici. Copii grupei mici neleg si exprima corect numai raporturile gros ,
subire , mic, mare si alte raporturi ca: lat ngust. Spre ase ani se sesizeaz mai nti practic
si mai trziu exprima verbal raporturile mare-mijlociu-mic.
Cantitatea-primele raporturi cantitative si cele mai uor nelese de copiii mici sunt:
mult, un, doi, iar mai trziu trei si patru.
Toate cantitile care depesc limita posibilitilor de nelegere a copilului la vrsta
si in momentul respectiv vor fi eliminate din explicaiile pe care le dam si menionate cu
termenul de multe. Chiar si la grupa mijlocie si mare educatoarea trebuie sa releve in
timpul percepiei elementul cantitativ pentru a uura nglobarea lui in imagine.
Relaiile spaiale de orientare-reprezentrile de orientare spaiale reflecta aezarea in
spaiu o obiectelor unele fata de altele si a prilor unui obiect fata de celelalte. Aceasta
componenta se include cel mai greu in imagine.
De aceea pe copii de 3-4 ani nu-i intereseaz daca imaginea pe care o deseneaz este
cu capul in jos. Chiar si la grupa mare se ntlnesc greeli de orientare.
Analiza prilor componente ale imaginilor consta in descompunerea in mintea
noastr a unui ntreg in prile componente. Ex : rdcina, tulpina , crengi, frunze.
Sinteza prilor componente ale ntregului si a nsuirilor lor este operaia prin care
noi reunim intr-un tot prile componente si nsuirile lor, pe care le-am difereniat prin
analiza.
Pentru a nlesni aceasta operaie analitico-tiinifica educatoarea trebuie sa insiste in
observarea prilor componente.
b)Comparaia - este operaia prin care se stabilesc asemnri si deosebiri intre doua
sau mai multe obiecte de diferite puncte de vedere sau dup diferite criterii. Copiii de 3-4 ani
nu sunt capabili sa fac singuri comparaii dect intr-o forma implicita, pe baza percepiei
unei nsuiri , a unui amnunt sau a unei pri a obiectului care l-a impresionat in mod
deosebit.
La 4-5 ani, pot nelege comparaia explicita si pot sa o fac in mod contient si sa o
exprime verbal. Ex: pot spune fr ajutorul educatoarei galben ca lmia etc.
 Ei devin capabili sa efectueze si operaii pe baza de operaii de analitico-sintetice
putnd chiar sa exprime verbal aceste operaii.
Dup multe exerciii de acest fel se formeaz treptat deprinderea de a efectua
comparaii sistematice, organizate.
c)Generalizarea si abstractizarea
Abstractizarea este desprinderea unei nsuiri a obiectelor si gndirea si independent
de obiectul nsui.
Generalizarea este operaia prin care se detaeaz o nsuire proprie unei grupe de
obiecte omogene , unei clase ntregi de obiecte si fenomene.
Copiii grupei mici nu fac ntotdeauna generalizri pe criterii eseniale, nu opereaz
abstractizri in sensul ca ei nu pot gndi nsuirile obiectului independent de acesta. Ex:
minge roie, scaun mare, bila mica etc.
ncepnd cu grupa mijlocie si mare, deoarece la aceasta vrsta se dezvolta
posibilitile copiilor de a opera analiza si sinteza organizate, ncep sa fac si generalizri pe
baza mai multor nsuiri ntrunite intr-un tot.
Educatoarea are rolul de a-l ajuta pe copil sa fac aceasta operaie in mod contient.
De asemenea ea trebuie sa-l ajute sa dobndeasc elementele comune eseniale de elementele
comune neeseniale, astfel ca ei sa poat face generalizri pe baza de elemente eseniale. In
felul acesta ea ii ajuta pe copii sa-si formeze reprezentri generale si sa-si lrgeasc sfera
noiunilor. Daca sunt ndrumai in mod corect si sistematic copii pot opera generalizri
corecte(in limita cunotinelor) chiar la grupa mijlocie spre sfritul anului si se continua
dezvoltarea acestor posibiliti in cadrul grupei mari.
ncepnd cu grupa mijlocie copiii pot sa efectueze si abstractizri in sensul ca ei pot
gndi culoarea roie, forma ptrata, etc. ca elemente separate de obiectele concrete.
La grupa mare gndirea copilului poate fi condusa da ctre educatoare in aa fel nct
copilul sa devina capabil sa aplice operaiile de abstractizare si generalizare si in alte situaii.
In procesul comunicrii copiilor cu persoanele din jur, are loc asimilarea rapida a
diferitelor aspecte ale limbii (compoziia fonetica, aspectul semantic, structura gramaticala)
apare limbajul contextual, dar acesta coexista cu cel situativ din perioada anteprecolar, dar
relaiile dintre ele se schimba, limbajul contextual dobndind un rol tot mai mare pe msura
ce copii se dezvolta.
Deoarece trstura eseniala a limbajului situativ consta in caracterul sau de
comunicaie, forma iniiala a limbajului este dialogul, aceasta forma de limbaj adresndu-se
intr-o mai mare msura asculttorului dect limbajul contextual (monologat).
 Din limbajul extern, monologat, cu timpul se desprinde si se dezvolta limbajul intern.
Procesul de interiorizare a limbajului intervine evident la vrsta de 4-5 ani cnd se
intensifica si funcia sa cognitiva (ca instrument al gndirii, iar pe de alta parte funcia
reglatoare planificarea mentala si reglarea proceselor psihice a conduitei).

1.3.ROLUL LIMBAJULUI IN PROCESUL DE CUNOASTERE A

REALITATII SI IN STIMULAREA ACTIVITATII INTELECTUALE

Indiferent de vrsta si profesie pentru orice cetean gradul de stpnire si folosire a

limbii a devenit o trstura definitorie a personalitii sale.
Limbajul este definit ca un sistem de semne specific oamenilor alctuit din sunete
articulate care au aprut in procesul muncii concomitent cu gndirea si ndeplinete doua
funcii:
de comunicare interumana
de cunoatere a lumii reale
Cea mai importanta cale de elaborare a limbajului si-n acelai timp forma de baza
a vorbirii este dialogul, care impune o tema comuna partenerilor de discuie.
A-l opri pe copil sa vorbeasc nseamn a-l opri sa se autorealizeze si implicit sa se
dezvolte la modul personalizat.
Referindu-se la cultivarea limbii, Tudor Vianu spunea: O greeala de limba, nu este
numai o nclcare a oricreia dintre regulile prescrise de gndirea logica, de simul
literar, de civilizaie in raporturile sociale, o formalitate incorecta, confuza, improprie
sau triviala alctuiete o abatere de la norma limbii literare, e tot att, daca nu mai
mult dect forma corupta de limba.
Sub aspect fonetic, limbajul prezint anumite particulariti specifice, particularitilor
de vrsta. La copiii de vrsta precolara mica, ntlnim dificulti mari la consoane datorita
faptului ca ele au o perceptibilitate auditiva mai mica in comparaie cu vocalele. Acestea din
urma sunt mai favorizate, avnd o intensitate sonora mai mare, o durata mai mare, ceea ce
face ca ele sa fie pronunate mai bine de ctre copii.
In general, copiii in vrsta de 5 ani pronuna corect anumite sunete (r, s, , t, f ), le
nlocuiesc cu alte sunete mai uoare sau le omit din cuvnt.
 De o mare importanta in vorbirea copiilor este eliminarea sunetului r, indiferent in
ce poziie se afla in cuvnt (ac-rac; ciorapi-cioapi), de asemenea putem aminti de inversiunea
sunetelor: a place-palce, a trage-targe, etc.
Frecvente si variate sunt cazurile la precolari, de substituire a sunetelor. Astfel,
nlocuiesc pe j cu z , (cozoc-cojoc); sau pe s, (sosoni-ooni).
Printr-o munca susinuta din partea educatoarei, precolarii vor reui sa-si corecteze
acele mici greeli care le fac in pronunarea cuvintelor.
Odat cu trecerea vrstei ctre grupa mijlocie, ncep sa dispar, nlocuirile,
inversiunile, omisiunile, ajungnd la grupa mare sa pronune corect in proporie de 100%
.Aceste defecte se pot corecta sau lichida complet numai daca educatoarea are o pronunie si
o exprimare impecabila, mai ales tiind ca la vrsta precolara spiritul de imitaie este foarte
mare.
Cnd se ncadreaz in limite specifice particularitilor de vrsta, aceste greeli de
pronunie nu trebuie sa ne alarmeze. Numai daca sesizam aceste greeli si la grupa mare, aici
se poate vorbi de o ntrziere dependenta de aparatul fondator si-n acest caz, apelam la un
logoped sau poate fi vorba de o dezvoltare incorecta a laturii fonetice a limbajului, atunci se
pune problema unei munci speciale de ndreptare in grdinia.
Muli prini, fac o mare greeala folosind un limbaj infantil cu copiii, ngreunnd
astfel nsuirea pronuniei corecte a sunetelor de ctre copii. Copilului trebuie sa i dea prilejul
sa se exprime liber, deschis, sa vina cu iniiative personale, sa-si exprime gndurile si
sentimentele sa-si exerseze expresivitatea verbala. Fr comunicarea verbala dintre oameni,
nu sunt posibile cooperarea, acumularea si generalizarea experienei sociale.
Perceperea auditiva a fiecrui sunet din cuvnt , diferenierea de celelalte sunete,
analiza compoziiei fonetice a cuvintelor, sunt foarte importante pentru nsuirea citit-
scrisului in coala.
1.4.DEZVOLTAREA PERSONLITATII SI CREATIVITATEA LA
VARSTA PRESCOLARA.

O incursiune in istoria gndirii umane si in special a pedagogiei, arata ca jocul a

fost considerat un mijloc educativ din cele mai vechi timpuri. De la Platon sau Aristotel
pana la K. D. Usinschi si pana in zilele noastre s-a subliniat contribuia jocului la
dezvoltarea fizica si psihica a copilului, la formarea si educarea lui.
Jocul constituie o activitate fundamental normativa si dominanta in copilrie.
Jucndu-se, copilul i satisface nevoia de activitate, de a aciona cu obiecte reale sau
imaginare, de a se transpune in diferite roluri si situaii care ii apropie de realitile
nconjurtoare.
Pentru copil, aproape orice activitate este joc: jocul este munca, este binele, este
datoria, este idealul vieii. Jocul este singura atmosfera in care fiina sa psihologica
poate sa respire si in consecina sa acioneze.Tocmai prin joc, el ghicete si anticipeaz
conduitele superioare.
A ne ntreba de ce copilul se joaca, nseamn a ne ntreba de ce este copil. Despre
un copil nu se poate spune ca el creste si att, ci trebuie spus ca ;;el se dezvolta prin
joc. Astfel, el pune in aciune toate posibilitile care decurg din structura sa
particulara, traduce in fapta potentele virtuale care apar succesiv la suprafaa fiinei
sale, le asimileaz, le dezvolta, le mbina si le combina , i coordoneaz fiina si ii da
vigoare.
In copilrie, jocul duce la antrenarea att a funciilor fiziologice cat si a celor
psihice.
Pornind de la afirmaia lui Schiller: omul nu este ntreg dect atunci cnd se
joaca, putem spune ca jocul are la copil rolul pe care munca l are la adult. Aa cum
adultul se simte puternic prin lucrrile sale, la fel se simte si copilul prin succesele sale
ludice.
Un joc bine pregtit si organizat constituie un mijloc de cunoatere si
familiarizare a elevului cu viaa nconjurtoare, deoarece in desfurarea lui cuprinde
sarcini didactice care contribuie la exersarea deprinderilor, la consolidarea
cunotinelor si la valorizarea lor creatoare. Ch. Bihler scria: Copilul care construiete
ceva cu un material nva sa accepte si sa ndeplineasc o datorie.
 Pe lng aptitudinea de a se conforma regulilor jocului mai trebuie sa existe si
voina de a le realiza. Jocul este adesea obositor, chiar istovitor. Astfel departe de a se
nate din lene, jocul se nate din voina si munca.
Este clar ca jocul nu exerseaz numai fora fizica, ci in mare msura inteligenta.
El aduce stpnire de sine fr de care nu poi fi o fiina umana fr a fi cu adevrat
om.
In timpul jocului se dezvolta pasiunea de cunoatere, curiozitatea si tot jocul
ofer un larg cmp de identificare si cultivare timpurie a inclinaiilor native ale
copilului si pe baza lor posibilitatea dezvoltrii capacitailor si aptitudinilor creatoare.
Jocul, chiar in formele lui primare, l umanizeaz si-l ajuta sa fie armonios dezvoltat din
punct de vedere psihofizic.
In joc, copilul dobndete noi cunotine, I se formeaz variate aciuni mintale cu
importante repercusiuni pentru dezvoltarea percepiilor memorrii, reproducerii
voluntare, generalizrii si abstractizrii.
Prin activitatea de joc se produc schimbri in coninutul si structura proceselor
cognitive. Spunem aceasta ntruct jocul este forma de activitate prin care se face
trecerea in etape de la aciunile practice, materiale de joc spre aciuni mintale. Jocul ii
ofer copilului posibilitatea de a reconstrui, de a reproduce intr-o forma intuitiv-activa
o arie cuprinztoare din realitatea obiectiva. Aplicnd in cadrul jocului cunotinele lor,
copiii tind in acelai timp sa obin informaii necesare desfurrii jocului
dezvoltndu-se astfel interesul pentru cunoatere.
In joc se produce dezvoltarea corecta a percepiilor, reprezentrilor, a
imaginaiei, a gndirii, a limbajului. Venind in contact cu obiectele pe care le folosete,
copilul nva sa perceap si sa observe variatele lor nsuiri.
Jocul este considerat ca una dintre metodele cele mai active, mai eficiente, prin
care se obine activizarea maxima a copilului.Ca atare, coninutul instruirii trebuie sa se
realizeze prin intermediul sau.
Jocul este pentru copil un important mijloc de cunoatere directa, de nelegere a
lumii. In joc se exprima valoarea atitudinii intelectuale in care i au rdcina toate
posibilitile viitoare de nsuire a cunotinelor. El este privit drept activitatea care
formeaz, modeleaz inteligenta, dar pe de alta parte permite ca reprezentrile
copilului sa se mbogeasc;ele se precizeaz, se corecteaz.
 In jocuri, funciile limbajului ( de comunicare, de formare a experienei cognitive
si a celei de organizare a activitii ) sunt amplu exersate, cu o sporita eficienta in planul
exprimrii logico-afective si in planul gndirii formale.
Pentru ca jocul sa dea rezultate optime in toate situaiile artate, una din
condiiile eseniale este buna pregtire a lui.
Oricare ar fi tipul de joc, acesta impune educatoarei respectarea unor cerine
specifice jocului, pregtirea si organizarea clasei pentru joc, explicarea si fixarea
regulilor, urmrirea executrii lui de ctre elevi, aprecierea rezultatelor.
In afar de joc, la vrsta precolara exista si alte modaliti de exprimare a
copilului : cuvntul, desenul, modelajul, muzica, dansul, sportul etc.

1.5. TEORII DESPRE JOC

Pentru elaborarea unei teorii tiinifice despre joc o nsemnata contribuie au

adus vederile unor pedagogi.
Numeroase teorii despre joc elaborate pe parcursul timpului unele
contradictorii, iar altele completndu-se reciproc, vin sa rspund la o seama de
ntrebri din cele mai complexe si dificile:
Pentru ce simte copilul nevoie att de imperioasa de a juca?, Ce fel de funcii
formative ndeplinete jocul in dezvoltarea psihica a copilului?, Constituie jocul o forma
predominanta de numai conductoare de activitate a copilului precolar?, Care sunt si
cum se explica particularitile caracteristice ale jocurilor de vrsta precolara?
Acestea sunt cteva ntrebri la care pedagogii si psihologii pe baza datelor
observaiei si ale cercetrilor experimentale au dat rspunsuri diferite.
Jocul satisface in cel mai nalt grad nevoia de activitate a copilului constituie o
forma de manifestare ntlnita la copiii tuturor popoarelor , din cele mai vechi timpuri
este tovarul de nedesprit al copilriei si constituie una dintre formele cele mai
importante de activitate a precolarului. Precolarul este o fiina deosebit de activa, un
copil sntos, cu organismul in cretere, nu poate sa nu se joace; a opri sa fac acest
lucru nseamn a-i frna dezvoltarea fizica si psihica.
Aristotel arata ca pana la al cincilea an de viaa, copilul nu trebuie supus
nvrii si nici unei munci aspre, pentru ca prin acestea sa nu duneze creterii, ci
trebuie sa i se asigure atta micare cat ii este necesara. Aceasta micare trebuie
stimulata att prin diverse ocupaii cat mai ales prin joc.
Astfel, se contureaz pentru prima data ideea folosirii jocului ca mijloc de
educare.
Frobel afirma ca jocurile sunt forma dominanta a activitii la vrsta precolara
si de aceea ele sunt cea mai buna metoda de influenare asupra copiilor.
Nu trebuie sa privim jocul ca pe ceva neserios, ci ca pe o activitate care are o
adnca semnificaie. Jocurile copiilor sunt mugurii ntregii viei a omului , caci acestea
dezvoltndu-se, prin ele dezvluie si nsuirile cele mai ascunse ale fiinei sale. ntreaga
viaa a omului i are izvorul in aceasta epoca a existentei si daca aceasta viaa este
senina sau trista, linitita sau zbuciumata, rodnica sau zadarnica, acesta depinde de
ngrijirile mai mult sau mai puin nelepte, date la nceputul vieii.
Frobel aduce ideea preioasa ca educatorul poate influenta in mod direct copilul
prin jocuri special organizate de el, supravegheate si dirijate in funcie de directe
obiective educative urmrite. Referindu-se la joc considera ca nu orice fel de joc poate
rezolva problemele educative complexe ale vrstei, ci numai jocurile metodice ,
coordonate, care urmresc progresiv si regulat diferite posibiliti de dezvoltare care se
arata la copil pe msura ce el creste.
E. Claparede interesat de jocurile copiilor a atras atenia asupra faptului ca ele
reproduc cea ce impresioneaz copilul, fapt ce determina asimilarea realitii,
incorporarea ei ca act de trire, fapt ce va constitui treptat un vast bagaj de posibiliti
si disponibiliti de a reaciona. De asemenea, Claparade se refera la universalul joc cu
ppuile si susin ca in acest joc nu se exercita la copii instinctul matern ci o infinitate de
stri afective, de disponibiliti nuanate subtil si de triri necesare in procesul
adaptrii; jocul realizeaz un pre-exerciiu mai mult mental, psihologic
Lazarus subliniaz faptul ca jocul constituie tipul fundamental de activitate,
adic forma de activitate ce susine in cea mai mare msura, dezvoltarea psihica prin
antrenarea psihomotorie, senzoriala, intelectuala, si afectiva, la o tensiune cu totul
specifica, ce prezint pentru procesul creterii si dezvoltrii psihice o importanta tot
att de mare ca si activitatea de instruire din anii de coala
V.S. Vagotski susine ca in perioada precolara, jocul alimenteaz foarte mult
tendina spre libertate, emancipare de tutela strnsa a adultului. El are funcii
formative care sunt in principiu educative. Totui condiiilor de contact, sensibilitatea
fata de acestea vor determina valoarea educativa a jocului. Jocul apare ca o activitate
complexa a copiilor in care ei reflecta si reproduc lumea si societatea, asimilndu-le si
prin aceasta adaptndu-se la dimensiunile lor multiple.
M. Montesori reduce ntreaga dezvoltare intelectuala a copilului la exersarea
organelor de simt, aceasta exersare este nsa organizata de aa natura nct prin
materialul didactic preconizat, copilul nu poate veni in contact direct cu viaa reala, cu
lumea plantelor, cu cea a animalelor.
J.Piaget susine ideea ca nsuirea si respectarea regulilor are o influenta
puternica in formarea judecaii morale a copiilor in evoluia lor morala bazata pe
constrngere la cea bazata pe cooperare
Ursula chiopu susine ideea ca: Jocul apare ca o activitate fundamentala
formativa si dominanta in copilrie, iar munca are aceleai caracteristici, din ce in ce
mai pregnante, pe msura ce se depete copilria, este un fel de anticamera vasta si
bogat ornata a muncii.
Aadar jocul trebuie privit drept activitate care formeaz, modeleaz
inteligenta, dar pe de alta parte permite sa se surprind numeroase din caracteristicile
ei.
De asemenea jocul prilejuiete o refacere energetica, relaxare, o odihna activa
evidenta, pe cnd munca se realizeaz printr-un important consum de energie care
trebuie refcut.
Jocul copiilor poate constitui un teren important de descifrare a capacitailor
psihologice, inclusiv a celor intelectuale si a trsturilor de personalitate, a aspectelor
mai importante ale sociabilitii copilului. Ele pot surprinde prin modul in care se
joaca.
Jocul considera Ursula chiopu stimuleaz creterea capacitaii de a trai din
plin cu pasiune fiecare moment, organiznd tensiunea proprie aciunilor cu finalitate,
avnd funcia de o mare si complexa coala a vieii.
 CAP.II. JOCUL DIDACTIC

2.1. IMPORTANTA JOCULUI DIDACTIC

Jocul didactic este o forma de activitate atractiva si accesibila, prin care se

realizeaz o buna parte din sarcinile instructiv-educative din grdinia. Jocurile didactice ajuta
la instruirea copiilor, le consolideaz si precizeaz cunotinele despre lumea nconjurtoare.
Ele mbina armonios elementele instructive si exerciiul cu elemente distractive. Dei copilul
pare ca se joaca, el se distreaz si nva in acelai timp. mbinarea celor doua elemente duce
la apariia unor stri emotive complexe, care stimuleaz si intensifica procesele de reflectare
directa si mijlocita a realitii si de fixare a cunotinelor.
Jocul didactic rmne joc numai daca conine elemente de ateptare, de surpriza, de
ntrecere, de comunicare reciproca intre copii.
Jocurile didactice exercita o influenta deosebita asupra dezvoltrii psihice a copiilor.
In primul rnd, contribuie la dezvoltarea intelectuala: la formarea percepiilor de culoare,
forma, mrime, etc., la educarea spiritului de observaie, imaginaiei creatoare, gndirii,
limbajului, memoriei.
Jocul didactic este unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea vorbirii
si a gndirii logice a precolarilor. Eficienta jocului didactic fata de celelalte activiti
obligatorii consta in faptul ca la desfurarea lui participa toi copiii, ei depunnd eforturi de
gndire, de exprimare, dar fr a contientiza, considernd ca se joaca. Printr-o alegere
judicioasa, procesul asimilrii si al adncimii cunotinelor este adaptat la cerinele si
specificul vrstei precolare. Prin intermediul jocului didactic se fixeaz, se precizeaz si se
activeaz vocabularul copiilor, fiind un mijloc foarte eficient pentru corectarea pronuniei si
nsuirea unor construcii gramaticale. Eficienta jocurilor didactice in dezvoltarea vorbirii
depinde, in mare msura, de modul in care educatoarea tie sa selecteze jocul in raport cu
situaia concreta existenta in grupa de copii. Educatoarea trebuie sa cunoasc foarte bine
copiii sub nivelul raportului atins in dezvoltarea limbajului, precum si sub aspectul defectelor
de vorbire.
Numeroase jocuri didactice organizeaz procesul perceperii analitico-sintetice, a
nsuirii caracteristice ale obiectelor. Situaiile concrete ale jocurilor solicita copilului
alegerea obiectelor dup culoare, mrime, forma si gsirea asemnrilor dintre ele. De
exemplu, in desfurarea jocurilor cu loto, mozaic, domino, copilul analizeaz obiectele,
difereniaz corect formele geometrice, culorile principale si complementare. Odat cu
acestea el nva si denumirea lor.
Percepia spaiala se dezvolta mai ales prin jocurile in care copilul aeaz la un loc
figurile sau construiete ceva. Pe aceasta cale se familiarizeaz cu raporturile spaiale dintre
obiecte: sus-jos, fata-spate, aproape-departe etc. Prin alte jocuri nva sa cunoasc formele si
dimensiunile obiectelor( rotund, oval, ptrat etc.).Comparnd obiectele dup dimensiuni,
nva sa cunoasc lungimea( lung, scurt), nlimea( nalt-scund), mrimea(mare-mijlociu-
mic), grosimea( gros-subire).
Multe jocuri contribuie la precizarea vocabularului si la activizarea vorbirii. In acest
scop sunt folosite jocuri prin care copiii memoreaz denumirea obiectelor si aciunilor si i
precizeaz nelesul cuvintelor. Este important ca fixarea semnificaiei cuvintelor in memoria
copiilor sa fie asociata cu aciunile jocului. Numai in felul acesta sensul cuvintelor se retine
mai bine.
In egala msura prin aceste jocuri se formeaz la copii deprinderea unei vorbiri
gramaticale corecte. De exemplu, deprinderea de a completa o propoziie din care lipsete
subiectul, predicatul sau complementul precum si de a respecta acordul dintre subiect si
predicat.
Jocurile didactice sunt mijloace eficiente si pentru realizarea sarcinilor educaiei
moral-civice a copiilor. Ele contribuie la dezvoltarea stpnirii de sine, a autocontrolului, a
spiritului de independenta, a disciplinei contiente, a perseverentei, sociabilitii, precum si a
multor alte caliti si trsturi incipiente de caracter.
Multe din jocurile didactice ajuta la dezvoltarea spiritului de independenta. Din
aceasta categorie fac parte jocurile de tip domino, loto etc.
 Pe msura ce copilul devin stpn pe aceste jocuri, el este in stare sa acioneze si in
mod independent. Acest fapt are mare importanta in pregtirea copilului pentru coala, unde
ncepe munca individuala si independenta.
Valoarea educativa a jocurilor didactice consta si in dezvoltarea spiritului colectiv, a
relaiilor interpersonale corecte intre copii. Respectarea regulilor jocului educa la copii simul
rspunderii, onestitatea, solidaritatea. Copiii nva sa se ajute unii pe alii, sa se bucure de
succesele colegilor, sa aprecieze si sa recunoasc neprtinitor succesele altora.
Jocurile didactice exercita o influenta pozitiva nu numai asupra laturii intelectuale, ci
asupra ntregii personaliti a copilului.
Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire si educare a copiilor de vrsta
precolara, deoarece rezolva intr-o forma cu totul adecvata vrstei, sarcini instructive
complexe, programate in grdinia.
Eficienta lor in raport cu alte mijloace este cu att mai mare cu cat se realizeaz o
concordanta perfecta intre procesul de cunoatere a mediului nconjurtor, procesul de
nvare si aciunea de joc, att de distractive pentru precolari. In felul acesta procesul
asimilrii si adnciri cunotinelor este adaptat la cerinele si specificul vrstei precolare.
Prin introducerea si folosirea jocului didactic ca mijloc de baza in cunoaterea
mediului nconjurtor si in dezvoltarea vorbirii se realizeaz una dintre cele mai importante
cerine ale educaiei precolare, aceea de a-I nva pe copii destul de multe lucruri nsa nu
prin metode colreti, ci sub forma de joc.

2.2. CLASIFICAREA SI SPECIFICUL JOCURILOR DIDACTICE

Clasificarea jocurilor didactice se poate face dup doua categorii, in funcie de

coninut si material didactic. In conformitate cu aceste criterii se ntlnesc mai multe feluri de
jocuri didactice:
Dup coninut, jocurile didactice se clasifica in:
Jocuri didactice pentru educarea limbajului ( Cu ce sunet ncep cuvntul?, Eu spun
una, tu spui mai multe, Rspunde repede si bine.)
Jocuri didactice pentru cunoaterea mediului nconjurtor ( Anotimpurile, Unde s-a
oprit roata, Cu ce cltorim )
Jocuri didactice pentru numrat si socotit ( Jocul numerelor, Dup mine cine vine?,
Gsete aceeai culoare)
 La baza acestei clasificri sta principiul dezvoltrii proceselor psihice a copiilor:
dezvoltarea percepiilor si reprezentrilor de forma, mrime, culoare, spaiu timp;
mbogirea vocabularului, nsuirea sistemului fonetic al limbii materne, nsuirea structurii
gramaticale, etc.
Cel de-al doilea criteriu se orienteaz dup materialul didactic folosit pentru jocuri,
indiferent de natura coninutului lor. Dup acest criteriu ele se mpart in doua grupe mari cu
subdiviziunile respective:
1.Jocuri didactice cu material:
jocuri cu material didactic ( jocuri didactice, jocuri de masa)
jocuri cu material ajuttor, diferite obiecte si jucrii ( obiecte din
natura, obiecte de uz zilnic)
jocuri cu interpretarea unor povesti si lecturi precum si jocuri
numrtoare, folosindu-se jucrii corespunztoare
2. Jocuri didactice fr material didactic sau jocuri orale
ghicitori ( fr ilustraii)
jocuri cu alctuire de propoziii si fraze
jocuri de citire labiala
jocuri de compunere de povesti
Clasificarea jocurilor dup cele doua criterii este mai mult sau mai puin
convenionala. Astfel, unele jocuri clasificate dup criteriul coninutului se realizeaz cu sau
fr material didactic. De exemplu, pentru dezvoltarea limbajului copiilor se pot folosi cu
succes att jocuri cu material cat si jocuri orale. De asemenea, jocurile clasificate dup
criteriul materialului didactic urmresc prin scopul lor educativ realizarea aceluiai obiectiv
ca si jocurile dup criteriul coninutului. O delimitare neta nu este posibila nici intre jocurile
didactice individuale si cele colective. De la nceput, multe jocuri didactice sunt accesibile
copiilor numai in colectiv, mai trziu, datorita conducerii educatoarei, ele devin individuale,
aa cum se ntmpla cu jocurile de masa.
Jocul didactic este o activitate care se deosebete prin structura sa specifica de
celelalte activiti cu coninut asemntor. Unitatea deplina dintre sarcina didactica si
aciunea de joc, forma distractiva pe care o mbrac si o pstreaz permanent trebuie sa
caracterizeze jocul didactic.
Activitate organizata de instruire a copiilor, care se desfoar sub conducerea directa
a educatoarei si antreneaz in majoritatea cazurilor ntreaga grupa, jocul didactic se poate
desfura att in cadrul activitilor obligatorii cat si in afar lor, atunci cnd este repetat de
copii, la iniiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei.
Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte mare deoarece el poate fi practicat in
diferite momente din programul zilei, putnd fi extins chiar si in viaa de familie a copilului.
Jocul didactic este creat de pedagog. Specificul lui consta in faptul ca ii este
subordonat, in sensul ca intra in fondul mijloacelor sale pedagogice, este nsuit treptat de
ctre copii si poate deveni apoi coninutul activitilor individuale. Comparat cu celelalte
jocuri cu subiect si cu reguli stabilite de educatoare, jocul didactic se deosebete prin
coninutul pe care-l dezvluie si prin faptul ca accentul cade pe rezolvarea sarcinilor educaiei
intelectuale, respectiv pe cunoaterea mediului nconjurtor, pe dezvoltarea facultilor
intelectuale, pe dezvoltarea vorbirii sau formarea reprezentrilor matematice.
Intre mijloacele instructiv-educative, jocul didactic ocupa locul cel mai important
prin influenta pe care o exercita asupra celor mai profunde laturi ale personalitii copilului
prin rolul sau in formarea unei gndiri corecte.
In determinarea jocului didactic problema care se ridica consta in determinarea
parilor sale componente, a trsturilor sale caracteristice, prin care i menine esena sa de
joc si in acelai timp specificul sau de activitate didactica. Pedagogia precolara
fundamenteaz bazele teoretice ale jocului didactic, ocupndu-se de:
coninutul jocului
sarcina didactica
aciunea si elementele de joc
regulile jocului
Esena si specificul jocului didactic constau in ntreptrunderea si interaciunea
acestor componente, cat si in echilibru dintre sarcina didactica si aciunea de joc. Ponderea
mai mica sau mai mare a uneia dintre aceste doua componente poate duce la detunarea
jocului, la schimbarea profilului sau.
In vederea atingerii obiectivelor propuse, jocul didactic trebuie sa mbine elementele
surpriza cu cele de ateptare. Jocul didactic poate fi folosit la toate grupele si in cadrul
diferitelor activiti. Pentru a influenta dezvoltarea copiilor prin intermediul jocului didactic
este necesar sa inem seama de particularitile de vrsta a copiilor la cele trei grupe
precolare. In acelai timp este necesar ca sarcina didactica sa fie complicata gradat pentru a
nu ntrzia sau stagna dezvoltarea copiilor.
 Jocul didactic este activitatea cea mai fireasca, care corespunde cerinelor de
dezvoltare a copilului, tendinelor lui de a fi in contact cu adultul si cu ali copii, de a percepe
activ, de a nelege oglinda lumii nconjurtoare, dorinei lui de a-si exprima gndurile.

2.3. VALENTE FORMATIVE SI INFORMATIVE ALE JOCULUI

DIDACTIC

Rolul si locul jocului didactic in sistemul mijloacelor educative a fost si este

recunoscut de ctre marea majoritate a pedagogilor lumii.
Prin urmare, jocul este activitatea dominanta a copilului. Formele de manifestare ale
jocului si funciile sale, difer de la o perioada de vrsta la alta. Daca in perioada copilriei
jocul ndeplinete funcii cognitive sau formativ educative, mai trziu, funciile sale devin
recreere si reconfortare fizica si psihica.
Cnd copilul intra in coala jocul trece in plan secund, pe primul loc trece nvarea;
se produce o schimbare radicala; locul jocului l ia nvarea, mai apoi locul acestuia l ia
munca.
Ceea ce caracterizeaz in esena jocul didactic consta tocmai in aceea ca el mbina
intr-un tot unitar si armonios att sarcini cat si funcii specifice nvrii, cat si sarcini si
funcii specifice jocului.
Deci jocurile didactice au drept scop sporirea interesului pentru activitatea respectiva,
prin utilizarea unor elemente distractive, caracteristice jocului care faciliteaz atingerea
scopului formativ-educativ urmrit si mpreuna cu celelalte activiti obligatorii exercita o
puternica influenta formativ-educativa asupra copilului in vederea pregtirii lui pentru coala.
mpreuna cu celelalte mijloace de dezvoltarea vorbirii, jocul didactic pate aduce o
contribuie de seama sub urmtoarele aspecte deosebit de importante, pregtirii pentru coala:
corectarea pronuniei greite a unor sunete si cuvinte
pronunarea clara si corecta a tuturor sunetelor ce intra in componenta cuvintelor
 clarificarea si precizarea noiunilor de mare circulaie legate de activitatea precolara
si colara
mbogirea vocabularului cu noiuni noi si-ndeosebi cu termeni specifici nvrii
cititul-scrisul
activarea vocabularului cu noiuni noi introduse in limbajul copiilor

Prin introducerea si folosirea jocului didactic ca modalitate de dezvoltare a vorbirii la

precolari, se realizeaz una dintre cele mai importante sarcini ale educaiei precolare, aceea
de a-i nva pe copii destul de multe lucruri nsa nu prin metode colreti ci, sub forma de
joc.
Prin aceste forme de joc se dezvolta percepia, orientarea in spaiu, capacitatea de a
distinge culorile, formele etc.
Eficienta nvmntului precolar este mai ridicata daca educatoarea se sprijin pe
joc pe un aspect de baza al activitii copiilor in vrsta de la 3 la 6 ani, daca acesta creeaz
condiii de trecere de la joc la instrucie.
Jocul didactic exercita asupra copilului o influenta multilaterala mai ales asupra
dezvoltrii lui psihice.
O nsemntate deosebita in acest sens o au jocurile didactice pentru dezvoltarea
vorbirii.
Ele contribuie in mare msura la dezvoltarea acuitii auditive, a auzului fonematic,
iar odat cu asimilarea fondului lexical, copilul i nsuete si semnificaia cuvintelor si
structura gramaticala in mod practic.
Copilul nu nva regulile gramaticale dar le respecta in vorbire pentru ca are in
permanenta modelul de vorbire, este corectat ori de cate ori greete.
Jocul didactic de dezvoltarea vorbirii, formeaz la copil o exprimare corecta din punct
de vedere gramatical, dar in acelai timp are si funcii formative.
Jocul didactic contribuie la dezvoltarea psihica a copilului, stimulnd funciile
intelectuale prin intermediul crora se realizeaz cunoaterea realitii. Prin jocul didactic se
dezvolta spiritual de observaie, imaginaia creatoare, memoria.
Prin jocul didactic se stimuleaz si modeleaz procesele afective.
El nva sa reacioneze sincer, pozitiv fata de ceea ce este bun, frumos, moral si
negative fata de ceea ce este urat, ru, imoral.
 Latura voliionala este intens solicitata in jocurile cu reguli. Daca regula jocului i-o
cere el poate sta nemicat minute in sir, cea ce in alte situaii ar fi cam greu de realizat. Tot
prin jocul didactic este cultivata si funcia de comunicare.
Trebuina de comunicare devine evidenta pentru copil cnd este nconjurat de semeni.
Jocurile didactice sunt si un mijloc eficient de realizare a sarcinilor educaiei moral-
patriotice.
Jocul este un bun prilej de pregtire psihologica a copilului si care-i da posibilitatea de
a avea preocupri variate sub aspectul coninutului. Educatoarea are menirea de a stabili
coninutul informaional si lexical, alegnd jocul cel mai adecvat ca mijloc si procedeu de
influenare a dezvoltrii vorbirii.
Caracterul formativ al jocului este cu att mai evident cu ct prin intermediul su
copilul asimileaz nu numai caracteristicile modelelor, ci i felul relaiilor acestora cu mediul
social n care triete. Jocul l obinuiete pe copil s triasc i s acioneze ntr-un grup mai
mic sau mai mare. El i mbogete viaa personal prin relaiile pe care le stabilete cu
ceilali copii, prin prieteniile pe care le leag, deoarece are posibilitatea s fac schimb nu
numai de sentimente, cunotine, ci i de experien social.
Jocul d posibilitatea formrii unor relaii corecte n cadrul societii infantile i pune
bazele relaiilor caracteristice societii adulilor spre care tinde ntreaga activitate de
educaie.
 CAPITOLUL III CERCETARE- ACTIUNE PE TEMA
VALENTELE COMUNICARII VERBALE IN DIRECTIA
IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILOR

III.1. SCOPUL CERCETARII

nvmntul precolar, ca prima treapta de nvmnt, are ca obiectiv major
pregtirea copilului pentru coala. Aici copilul ncepe sa fie educat de la primele sale
confruntri cu necunoscutul, satisfcndu-si curiozitatea si repetatele ntrebri cum si de
ce.
Precolarul este obiectul unor influente complexe si bine organizate, grdinia
contribuind din plin la dezvoltarea lui psiho-fiziologica precum si la adaptarea lui la regimul
de viaa si instruire in cadrul colectivitii de copii.
Cnd va intra in coala , copilul care a frecventat grdinia va poseda un bogat volum
de cunotine despre mediul nconjurtor dar si capacitatea de comunicare dezvoltata din
punct de vedere fonetic, lexical si gramatical. Aceasta l va ajuta sa-si exprime gndurile,
nevoile, bucuriile.
Pregtirea lor pentru coala se realizeaz printr-o serie de activiti specifice
nvmntului precolar, un rol primordial avndu-l jocul.
Jocul este pentru copii activitatea cea mai atractiva prin care se lrgete orizontul
copiilor cu cunotine noi, care l vor ajuta sa se orienteze mai uor in realizarea propriilor lui
trebuine.
 O importanta deosebita o are dezvoltarea gndirii copilului precolar iar acest aspect
nu trebuie neglijat ntruct nu tine cont de acest parametru nseamn a lasa goluri de la
nceput in intelectul viitorului colar, goluri ce cu greu vor putea fi nlturate ulterior.
Un rol important in dezvoltarea gndirii copilului l are limbajul, care constituie un
instrument al gndirii. Intre limbaj si gndire exista o strnsa interdependenta.
Dezvoltarea gndirii copilului precolar nu se poate face fr nsuirea limbii de ctre
acetia. Nu este suficient ca precolarii sa pronune numai cuvintele, fr sa le cunoasc
sensul pentru ca le vor folosi greit in diferite contexte, iar gndirea lor nu va avea o
desfurare corecta.
nsuirea vocabularului si a structurii gramaticale este numai un punct de plecare
pentru a-si forma deprinderea de a se exprima si comunica cu educatoarea cat si cu ceilali
copii.
Cercetarea de fata este un studiu exploratoriu, ce are ca scop identificarea i
precizarea locului i rolului jocului didactic n stimularea comunicrii orale a precolarilor, ca
form de activitate n grdini i ca metod de predare-nvare-evaluare, gsirea i
evidenierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valenelor instructiv-
formative ale jocului didactic de educare a limbajului.

III.2. IPOTEZA CERCETARII

In condiiile actuale in care nvmntul a luat o mare amploare in dezvoltarea sa, in
tara noastr nvmntul precolar fiind o parte integranta a acestuia se impune tot mai mult
perfecionarea metodelor si procedeelor didactice si totodat modernizarea ntregului proces
informativ.
Acest proces informativ se traduce in nvmntul precolar prin activitatea de
transmitere a cunotinelor pe tot parcursul zilei respective.
Grdinia joaca un rol important pe latura informativa, de aceea nu trebuie privit
superficial, mai ales ca de la vrsta de 5 ani, copilul este foarte receptiv la tot ce-l nconjoar,
la orice informaie.
Paralel cu acest scop nvmntul trebuie sa aib si are o finalitate formativa in
sensul de a modela fiina umana in raport cu posibilitile anatomo-fiziologice de care
dispune.
 Pentru a facilita operaia de cunoatere profunda a psihologie precolarilor, trebuie sa
cream condiii prielnice prentmpinrii sau atenurii crizei de adaptare a copilului, fenomen
determinat de sentimentul insecuritii personale la intrarea intr-un mediu strin.
Celui care face investigarea i se cere intuitie psihologica, pricepere, tact si abilitate in
mantuirea metodelor de cunoastere a copilului.
Unui viitor scolar i se cere sa fie ascultator, sa asculte si sa retina informatii transmise
pe cale orala, sa gandeasca asupra lor pentru a raspunde la intrebari.
Deci concentrarea atentiei, vointa, gandirea si maturitatea socio-afectiva au implicatii
deosebite in succesul sau insuccesul scolar.
Caracterul formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din
urmatoarele considerente:
Gradinita, ca prima veriga a invatamantului, trebuie sa asigure realizarea
sarcinii de a conduce copilul treptat, in mod uimitor la integrarea sa in scoala;
Este bine cunoscut faptul ca varsta prescolara se caracterizeaza printr-o
receptivitate si sensibilitate; ca atare, trebuie inceputa de pe acum studierea
personalitatii copilului;
Cercetarea pedagogica reprezinta un demers cognitiv care va surprinde relatiile functionale
si cauzale dintre variabilele fenomenului educational.
Una dintre etapele parcurse intr-o cercetare este elaborarea ipotezei stiintifice si de lucru
specifice temei stabilite pentru cercetare. Ipoteza stiintifica este o predictie, o presupunere
privind desfasurarea in perspectiva a unui proces sau fenomen educational, conceput si
proiectat in conditii naturale sau provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice si a unor
rezultate practice noi, care sa conduca la optimizarea fenomenului sau procesului educational
studiat. In studiul de fata ipoteza de la care am pornit este: Daca jocul didactic este
considerat activitate de baz n stimularea comunicrii la prescolari, fiind integrat i utilizat
preponderent n toate tipurile de activiti de educare a limbajului (activiti comune, alese,
pe arii de interes i recreative), att ca form de activitate, ct i ca metod de predare-
nvare-evaluare, atunci capacitile de comunicare ale precolarilor se formeaz i se
dezvolt ntr-un ritm mai rapid, cu o motivaie sporit, asigurnd mbuntirea rezultatelor
precolarilor.

III.3. VARIABILELE CERCETARII

Studiul de fata reliefeaza doua gategorii de variabile. Variabila independenta exprimata de
jocul didactic, considerat activitate de baza in stimularea comunicarii la prescolari.Variabila
dependenta este exprimata de formarea capacitatilor de comunicare a prescolarilor, cresterea
motivatiei si imbunatatirea rezultatelor prescolarilor.

III.4. OBIECTIVELE CERCETARII

Ca orice strategie, strategia cercetrii pedagogice se subordoneaz unor intenionaliti/
finaliti, respectiv unor obiective formulate operaional. Obiectivele cercetarii de fata sunt:
O1: evaluarea obiectiv a cunotinelor, capacitilor proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilitilor de comunicare dobndite de precolari pn la debutul grupei
pregtitoare;
O2: nregistrarea, compararea i interpretarea rezultatelor obinute la probele iniiale,
formative i sumative, urmrind evidenierea progresului realizat de precolari;
O3: utilizarea la grupul experimental, n mod constant, a unor strategii variate, atractive,
bazate pe jocul didactic, ca factor determinant al dezvoltrii capacitilor de comunicare la
precolari, reflectate n progresul i mbuntirea performanelor acestora;
O4: valorificarea rezultatelor cercetrii n vederea eficientizrii demersurilor didactice
ulterioare.

III.5. COORDONATELE CERCETARII

III.5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI
Subiectii investigatiei vor fi prescolarii grupei pregatitoare din cadrul Gradinitei cu
program normal Borlesti, cu un efectiv de 19 copii.

III.5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT

 Din gama variata de jocuri practicate in gradinita, jocurile didactice constituie una
dintre cele mai eficiente forme de munca cu prescolarii.
Fiind o activitate atarctiva si accesibila, imbinand elementul distractiv cu cel instructiv, jocul
didactic ofera copiilor posibilitatea sa-si formeze anumite notiuni, sa-si insuseasca treptat
formele structucturii gramaticale ale limbii; pornind de la propozitii scurte si simple in care se
exerseaza acordul intre subiect si predicat la forma singulara, se ajunge la propozitii care
presupun raporturi gramaticale mai complicate si la elaborarea unor raporturi logice intre
notiuni.
Jocurile didactice au un loc bine stabilit in procesul de invatamant, planificarea lor fiind
dirijata in mare masura de programa.
In munca cu prescolarii, se pot organiza jocuri didactice ori de cate ori este necesara
constatarea masurii in care si-au insusit copii anumite cunostinte, cuvinte noi sau explicarea
sensului cuvintelor respective sau sistematizarea cunostintelor dobandite.
Urmarind dezvoltarea gandirii concomitent cu exteriorizarea gandurilor intr-o virbire corecta,
se organizeaza diverse jocuri didactice si exercitii cu material, jocuri care dau bune rezultate.

III.5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII

Testarea ipotezei generale a cercetarii va presupune desfasurarea un ui experiment pedagogic
in cursul anului scolar 2009/2010, pe perioada primului semestru, in cadrul Gradinitei cu
program normal Borlesti.

III.5.4. METODOLOGIA CERCETARII

Legarea scolii de cercetarea tiinifica asigura cadrului didactic o meninere in
problematica tiinei pedagogice si a disciplinelor de predare; adic o autoperfecionare
profesionala continua si dezvolta interesul pentru cercetarea tiinifica.
Participarea la munca de cercetare dezvolta o atitudine tiinifica fata de realitatea
educaionala nemijlocita ajutnd cadrul didactic sa ia distanta fata de propria-I activitate
practica, sa priveasc in mod practic situaiile de instruire create si deja parcurse, sa reflecteze
sa sesizeze noi cai de abordare, de ameliorare a procesului de nvmnt.
In cercetarea pedagogica se folosesc metode menite sa asigure colectarea datelor in
problema investigata.
Dintre acestea, cel mai des se recurge la:
observarea pedagogica
 experimental pedagogic
convorbirea
studiul de caz
analiza produselor
Orict de utile ar fi metodele de cercetare a datelor si tehnicile de prelucrare a
acestora, ele nu pot nlocui imaginaia cercettorului manifestata in interpretarea datelor, in
analiza lor teoretica.
De aceea, sunt necesare acumularea de experiena in cercetare si exersarea
permanenta a imaginaiei creatoare.
In lucrarea mea voi expune modul in care, folosind metode ca observarea,
experimentul, convorbirea, analiza produselor activitii, am ncercat sa adun cat mai multe
date privitoare la pregtirea copiilor pentru un debut colar in bune condiii.
Metoda cuprinde un ansamablu de strategii prin care se poate ajunge la detinerea unor
rezultate noi care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale.
Metoda are sens operational, conducandu-l pe cercetator spre descoperirea unor
realitati noi, prescurtandu-i diferite operatii ce vor trebui intreprinse pe parcursul cercetarii iar
in functie de rezultatele obtinute sa poata interveni in transformarea realitatii.
METODA OBSERVARII
Termenul observaie provine din latina, de la cuvntul servare, cruia se
aduga prefixul ob conferindu-i-se semnificaia de a avea naintea ochilor, a cerceta.
Ca metoda de colectare a datelor in cercetrile pedagogice observaia consta in
urmrirea intenionata, metodica si sistematica a unui fenomen sau a unui complex de
fenomene educaionale, dintr-o anumita perspectiva, in condiii obinuite de existenta si
desfurare (fr nici o intervenie din partea cercettorului), in scopul explicrii, nelegerii
si ameliorrii.
Reconsiderarea metodologica a metodei observaiei a condus la cristalizarea unei
metode alternative de evaluare didactica, denumita observaia sistematica a activitii si a
comportamentului elevilor in clasa care ii permite profesorului colectarea de informaii
diverse si bogate, referitoare la activitatea elevilor, la abilitile si competentele disciplinare-
intelectuale si practice si transversale ale acestora. Instrumentele de evaluare specifice acestei
metode sunt:fisa de evaluare, scara de clasificare si lista de control\verificare.(M.Bocos,
F.Ciomos, 2001).
 Observarea trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, adica dupa un plan in care
sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite.
Datele culese cu ajutorul observarii, trebuie sa fie notate pentru a oferi in orice
moment date precise si clare.
Observarea de desfasoara in conditii obisnuite, dand posibilitatea de a surprinde ceea
ce este caracteristic si esential.
In desfasurarea activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, se poate
folosi cu precadere metoda observarii directe. Toate datele culese pe parcursul activitatilor se
noteaza in caietul de observatii individuale si pe baza lor, la sfarsitul grupelor mari se poate
intocmi caracterizarile psiho-pedagogice ale copiilor, care i-au insotit la intrarea in clasa I,
constituind un ghid pretios pentru invatator.
Notitele facute pot folosi drept ghid in corectarea unor greseli de vorbire prin
activitati individuale sau cu grupuri mici de copii.
Observarea, corectarea, imbogatirea vorbirii copiilor se face continuu, dar activitatile
de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale au rol conducator.
Iata cateva observatii consemnate in urma desfasurarii unor activitati obligatorii de
dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale prin joc didactic:
CATEGORIA ACTIVITATII - Dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.
MIJLOC DE REALIZARE - Jocul didactic
GRUPA - Mica 3-4 ani
TEMA - Focul si vantul
SARCINA DIDACTICA - Redarea corecta a unor sunte izolate si a unor
sunete din componenta unor cuvinte.
-Pronuntia corecta a consoanelor, labio-dentale:
c, f, v, s, j
CONDITII INITIALE -Copiii sunt sositi in colectiv din medii diferite. Unii
pronunta clar aceste consoane, altii le omit, altii le
inlocuiesc
CONSTATARI -Dupa desfasurarea jocului, se poate observa tendidnta
si dorinta unor copii de a pronunta clar si corect
consoanele vizate.
Sunt copii care refuza sa mai vorbeasca atunci cand
vad ca sunt corectati de mai multe ori de educatoare,
altii participa la imitarea zgomotului (vaj-vaj), dar
 nu pronunta si cuvantul.
Prin jocuri, exercitii individuale, si cu grupuri mici de copii pe parcursul grupei mici se poate
rezolva problema, si toti copiii pronunta clar consoanele: f, v, s, j.
O caracteristica de baza a observrii este individualitatea. Este greu sa se poat
observa ntreaga grupa simultan sau 2-3 copii odat, dei la unele activiti comune este
posibil.
Folosirea metodei observaii furnizeaz date importante si permite cunoaterea
individualitii copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv,
asigurnd o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai si mijloace de formare si
dezvoltare a precolarilor.
Datele observrii pedagogice ne-au demonstrat ca educaia intelectuala a copiilor de
vrsta precolara, se realizeaz in primul rnd, sub aspectul dezvoltrii proceselor psihice de
cunoatere, al formarii unor deprinderi de activitate intelectuala si a spiritului de orientare in
mediul nconjurtor.
Masuri luate pe tot parcursul corectrii, datorita metodei observrii, au contribuit la
nlturarea defectelor vorbirii, la creterea fondului pasiv de cuvinte, au favorizat modificarea
poziiei si relaiilor copiilor in cadrul activitii.
Observarea se poate utiliza pe tot parcursul etapelor de cercetare, ea insotind toate
celelalte metode si oferind date suplimentare in legatura cu diversele aspecte ale
fenomenelor.
METODA EXPERIMENTULUI
,,Prin experiment, fenomenele urmrite sunt provocate de ctre cercettor, acesta
modificnd condiiile lor de producere in conformitate cu scopurile urmrite.
Experimentul presupune producerea sau schimbarea deliberata a unor evenimente sau
procese educationale, cu scopul de o observa, masura si evalua prin control sistematic,
factorii care le influenteaza, le determina.
Prin folosirea metodei experimentului, cercetatorul poate ajunge mai sigur la
descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. De aceea experimnetul este o metoda superioara
celorlalte metode de cercetare.
Prin experiment, cercetatorul provoaca ori de cate ori doreste fenomenul pe care
doreste sa-l cerceteze, fara sa astepte producerea lui naturala: el se poate repeta fie in aceleasi
conditii, fie in conditii modificate. In acest fel, ceea ce dorim sa cercetam poate fi cunoscut
profund si vast.
Prin repetarea experimentului, rezultatele pot fi confruntate.
 Pentru a detine date reale, concludente, experiemntul trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
sa se stabileasca clar conditiile initiale obisnuite care au dus la anumite
rezultate;
observarea evenimentelor sa se faca ca si cand ar avea loc in conditii normale
(copilul nu trebuie sa simta ca este cercetat);
compararea rezultatelor obtinute in conditii normale cu cele in conditii
modificate si invers.
METODA CONVORBIRII
Convorbirea este o alta metoda folosita in cercetarea pedagogica. Este o forma activa
in care interveniile educatoarei sunt hotrte pentru obinerea datelor cu reala valoare pentru
cercetarea ntreprinsa.
La originea convorbirii, stau datele deinute pentru observare precum si efectele unor
masuri pedagogice ntreprinse de educatoare.
In obinerea datelor si informaiilor necesare in cercetare, se tine cont de urmtoarele
cerine ale convorbirii:
sa aib un scop precis formulat si concretizat
convorbirea se efectueaz atunci cnd educatoarea a dobndit deja si alte date
rezultatele convorbirii sunt reale numai atunci cnd intre cercettor sic el cercetat s-au
realizat condiii de acceptare reciproca a dialogului
tema convorbirii sa se refere la o problematica selective, corespunztoare scopului
propus
sa fie reluata sistematic, urmrind sau micornd sfera dialogului, in funcie de
nevoile cercetrii
sa mbine scopurile cercetrii cu cele de aciune pedagogica propriu-zisa, urmrind da
fapt si depistarea unor lacune individuale si de grup, in cunoaterea lumii nconjurtoare.
Convorbirile libere, fr o tema anume, dau posibilitatea copilului sa se afirme
nestnjenit, ii dau libertatea de a comunica in voie.
Aceste convorbiri sunt foarte concludente pentru educatoare, pentru a cunoate fiecare
copil.
III.5.5. ETAPELE CERCETARII
III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA
 In cadrul etapei preexperimentale, prin intermediul unor probe desfasurate sub forma
de exercitiu-joc, se urmareste cunoasterea stadiului in care se gasesc copiii la inceputul
experimentului.
Etapa a constat n aplicarea a trei probe de evaluare, cu coninut variat, sub form de
jocuri-exerciiu, orale i scrise, centrate pe urmtoarele coninuturi:
1.gradul de cunoatere i operare cu elementele componente ale unor structuri
gramaticale: propoziia, cuvnul, silaba, sunetul;
2. exprimarea gramatical corect;
3. nivelul vocabularului

PROBA DE EVALUARE NR. 1

UNITATEA DE CONINUT: exprimarea gramatical corect.
OBIECTIVE DE REFERIN:
s-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei personale
i/sau a relaiilor cu ceilali ;
s formuleze propoziii corecte, integrnd cuvintele n contexte adecvate.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O.1. S asocieze cuvintele pronunate oral cu imaginea la care se refer, sesiznd
diferena singular-plural.
O.2. S formuleze propoziii corecte, realiznd intuitiv acordul ntre subiect i
predicat.
O.3. S construiasc propoziii, cu ajutorul imaginilor, realiznd acordul corect ntre
subiect i atributul genitival.
CONTINUTUL ITEMILOR:
I.1. Arat obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)!
 I.2. Citete imaginea i spune: ce face? ce fac?

I.3. Rspunde la ntrebarea mea, asociind imaginile perechi! ncercuiete imaginile

la care ai folosit cuvntul ale

DESCRIPTORI DE PERFORMAN
ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE

I.1. Numeste corect Numete corect Numete corect

obiectele din imagini, obiectele din imagini, obiectele din imagini,
asociind cuvantul asociind cuvntul asociind cuvntul
adecvat formei de adecvat formei de adecvat formei de
singular/plural; singular/plural; singular/plural,
comite doua greseli comite o greeal n construind corect
in construirea formei construirea formei forma cerut.
cerute. cerute.

I.2. Construiete Decodific coninutul Formuleaz

propoziii care redau imaginilor, se propoziii care redau
 coninutul imaginilor, exprim cu mici coninutul imaginilor,
frecvent face ezitri n propoziii, folosete intuitiv
dezacorduri folosete intuitiv acordul ntre prile
(folosete aceeai acordul ntre prile principale i
form a verbului n principale i secundare de
ambele propoziii secundare de propoziie
propoziie
I.3. Construiete corect, Construiete corect, Construiete corect,
realiznd acordul realiznd acordul realiznd acordul
corect ntre subiect i corect ntre subiect i corect ntre subiect i
atributul genitival n atributul genitival n atributul genitival n
2 propoziii 4 propoziii

III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI PROPRIU-ZIS

n aceast etap, a fost promovat o manier de lucru atractiv, sub semnul jocului,
mbinndu-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrndu-se
jocurile didactice n activiti inter i transdisciplinare, selectndu-se jocuri interesante,
atractive.
Prin jocul Pclete-m pe mine!- copii au fost solicitai sa gseasc cuvinte care
sa se deosebeasc de cuvntul dat printr-un singur sunet. Exemplu: educatoarea pronuna
cuvntul rac, iar copii substituie sunetul r cu sunetul l- rezultnd cuvntul lac (loz-
roz, paie-baie, bere-pere). Jocul se poate desfura fr material, avnd in vedere ca nivelul
grupei (6-7 ani) este corespunztor, ntruct copiii au frecventat patru ani grdinia.
Pentru nelegerea noiunii de propoziie, pentru a forma deprinderea copiilor de a se
exprima corect, se pot desfura jocuri in care se folosesc ilustraii care sa-i ajute sa neleag
faptul ca, pentru a alctui o propoziie, este necesara o nlnuire, o relaie logica intre
cuvinte.
Pentru mbogirea vocabularului, pentru a-i obinui pe copii cu o exprimare corecta,
pot fi antrenai intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijnd observaia copiilor
spre legturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicri.
 tiind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltarea
capacitaii de analiza si sinteza fonetica, copiii pot fi antrenai in jocuri de sortare a imaginilor
dup anumite criterii, in jocuri de construire de imagini, dndu-le de fiecare data alte sarcini.
Astfel, copiii i mbogesc vocabularul cu cuvinte pe care le raporteaz la imaginile
corespunztoare.
In scopul de a-i introduce pe copii in tehnica exprimrii corecte, se organizeaz jocuri
didactice de completare a propoziiilor cum sunt:
- Continuai ce spun!;
- Fii atent si completeaz!;
- Ce cuvnt lipsete?.
Se urmrete astfel o omogenizare a grupei de copii, avnd in vedere particularitile
individuale ale copiilor, participarea lor active la activitatea instructiv-educativa.
Exerciiile de completare a propoziiilor se fac gradat, ncepnd cu cele care cer un
efort mai mic ( gsirea subiectului, predicatului), trecnd apoi la cele mai puin dificile
(complement, atribut).
Dup consolidarea deprinderii copiilor de a construi corect propoziii, se efectueaz
exerciii pentru sensului cuvintelor, explicndu-le ca unele cuvinte se pronuna la fel, dar au
nelesuri diferite chiar in aceeai propoziie sau in propoziii diferite.
Prin jocul didactic Spune mai departe se urmrete respectarea acordului intre
subiect si predicat, activizarea gndirii logice prin gsirea cuvintelor corespunztoare ca sens
si rapiditatea in gndire.
In acest sens, se poate folosi textul povestirii Alba ca Zpada si cei apte pitici din
care, intenionat se omit cuvinte. In timpul jocului, copiii dau dovada de multa atenie,
ascultnd povestea, pentru a gsi rapid cuvintele omise pe parcursul expunerii. Prin
participarea activa a copiilor, este de neles ca ei cunosc foarte bine coninutul povestii si, in
mod special, dialogurile dintre Alba ca Zpada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba ca
Zpada, dintre pitici si Alba ca Zpada.
Prin jocul didactic De-a coala se urmrete evaluarea nivelului de dezvoltare a
limbajului si a comunicrii orale a precolarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical,
expresiv. In joc ca si material didactic se folosesc imagini ce desemneaz anumite obiecte,
cerndu-le sa denumeasc cuvinte, sa spun cu ce sunet ncepe cuvntul, sa despart cuvntul
in silabe, sa alctuiasc cu cuvntul respectiv o propoziie. Pentru unele cuvinte se solicita
copiilor sa gseasc omonime cu ajutorul imaginilor afiate pe panou. Pentru a folosi corect
substantivele la singular si plural, se poate folosi jocul didactic: Eu spun una tu spui multe.
 Elementele de joc ( mnuirea materialului, aciunea, aplauzele, etc.) sunt cuprinse in
desfurarea jocului. In finalul jocului, pentru verificarea performantei, se cere copiilor sa
deseneze sub imaginea de pe fisa tot attea liniue cate silabe are cuvntul, iar cu o culoare
roie sa ncercuiasc silaba care ncepe cu sunetul m.
Se tie ca la vrsta precolara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.
Pentru ca ntreaga grupa de copii sa aib o vorbire coerenta si expresiva, educatoarea
urmrete sa le formeze urmtoarele deprinderi:
deprinderea de a reproduce cu uurina povesti cunoscute fr deviere de la subiect,
pstrnd o nota de originalitate;
deprinderea de a vorbi expresiv, cu respectarea tonului corespunztor coninutului;
deprinderea de a interpreta rolul personajelor.
Pentru a se putea realiza cele propuse, educatoarea trebuie sa se apropie de
copii cat mai mult, sa-i neleag, sa le ofere exemplul personal in exprimare, in expunerea
unor povestiri sau ntmplri, in scopul de a-i stimuli sa-si exprime gndurile si sa se
manifeste liber in activitate.
Pentru a verifica in ce msura copiii stpnesc cunotine si deprinderi necesare unei
nsuiri logice a unor idei prin povestire, se poate desfura jocul didactic Sa facem o
poveste. Pentru desfurarea jocului ca mijloace de nvmnt se pot folosi o serie de
jetoane corespunztoare unei ilustraii mai mari, pus ape panou, rugndu-i pe copii sa
povesteasc, folosind cuvinte si expresii pe care le cunosc din alte activiti.
Ca elemente de joc, se folosesc: ntrecerea, aplauzele, micarea, mnuirea jetoanelor.
Regulile jocului-copilul care avea imaginea (jetonul) cu un element corespunztor
ilustraiei rspunde.
Exemplu: copilul care are un jeton pe care era desenat un om de zpada, la indemnul
Sa facem o poveste dup imaginea care corespunde jetonului tu, merge la panou, unde se
afla ilustraia corespunztoare imaginii de pe jetonul sau si rspunde: Omul de zpada l-au
fcut si copiii din tablou, in care se vede ca este anotimpul iarna. Rspunsul corect dat de
copii a fost apreciat, iar copilul respectiv are voie sa fixeze jetonul sau pe ilustraiile de pe
panou. Ali copii formuleaz si alte propoziii. Astfel, se pot folosi in continuare toate
ilustraiile afiate pe panou si toate jetoanele copiilor.
Pentru a verifica in ce msura copiii stpnesc cunotinele si deprinderile necesare
unei nsuiri logice a ideilor,sub aspectul fonetic, gramatical, lexical, ala alctuirii de
propoziii, se pot introduce intre jetoane si alte imagini care nu au legtura cu tema jocului si
cu coninutul sau.
Intr-o alta variant, copiii pot fi solicitai sa nlnuie o serie de propoziii care sunt
formulate, in timp ce imaginile folosite de pe jetoane se afieaz pe ilustraiile mai mari de la
panou, cerndu-le sa dea un titlu povestirii alctuite de ei.
Jocurile se pot desfura cu toi copiii grupei, dar in mod diferit; copiii mai timizi pot
fi grupai in activiti cu copiii mai vioi, mai operative pentru a-i antrena si pe ei sa rspund
la activitile de joc didactic.
La nceput se poate ca rezultatele sa fie mai slabe, dar cu timpul, din dorina copiilor
de a fi ascultai, educatoarea poate sa reueasc sa-i integreze si pe copiii timizi. Pentru a-i
ncuraja mai mult pe aceti copii, ca sa-si exprime cu uurina gndurile prin formulare de
propoziii si fraze, educatoarea poate valorifica cunotinele copiilor nsuite in diferite forme
din mediul social, in etapele de dimineaa sau de dup-amiaza.
Astfel, copiilor cu un vocabular srac li se pot da imagini, nvndu-i cum sa le
citeasc, insistnd sa-si exprime impresiile, sa verbalizeze adecvat prin folosirea corecta a
cuvintelor, sa formuleze propoziii.
In activitile alese se pot organiza concursuri gen Cine tie ctiga, cu scopul de a
le dezvolta gustul de a povesti. Se lucreaz difereniat cu copiii, formnd grupe cu cei care au
un vocabular mai bogat si stpnesc mai bine instrumentul vorbirii, si grupele de copii cu un
vocabular mai srac, care sunt antrenai separat in relatarea dup imagini a unei povestiri
desfurate in activitile alese si, ajutai prin ntrebri referitoare la imagini, astfel reuind sa
se apropie de copiii cu un nivel dezvoltat de exprimare.
Pentru a determina copiii sa efectueze o operaie de generalizare bazata pe o activitate
analitico-sintetica si de comparare, se organizeaz jocul didactic Gsete locul potrivit, in
care copiii trebuie sa aeze anumite animale slbatice si domestice dup mediul in care triesc
si dup dimensiunile lor. Prin sarcina didactic ape care o au de rezolvat, copiii sunt supui
unui proces de activizare a gndirii.
Comparnd obiectele, trebuie sa le grupeze dup trsturile caracteristice generale.
Pentru aceasta, mai nti le compara pentru a desprinde notele comune de cele eseniale,
clasificndu-le in animale domestic care triesc pe lng casa omului, animale slbatice care
triesc in pdure, animale mari si animale mici, potrivindu-le pe imagine, conform conturului
indicat ( putea fi o vulpe mare, una mica, un cine, un cel). In timpul desfurrii jocului
este nevoie sa-i ajutam pe unii pentru a da rspunsuri corecte si complete, folosind
ntrebrile: Unde l-ai aezat?, Ce fel de animal este?. Se urmrete in acelai timp
corectarea greelilor de gramatica si de pronunie, ca in exemplul: Vulpea mai triete in
pdure?, folosind adverbul mai in plus.
Alturi de activitile comune, cu ntreaga grupa de copii, activitile la alegere i
aduc o importanta contribuie in nsuirea unei exprimri corecte din punct de vedere fonetic
si gramatical.
Unul dintre momentele cele mai favorabile pentru exersarea libera a vorbirii copiilor
care se creeaz datorita comunicrii intense, vii, ce se stabilete intre copii, l constituie
jocurile de creaie. Acestea presupun doua situaii de comunicare:
a) comunicarea intre copii, in vederea organizrii jocului, a mpririi materialului, a
stabilirii planului si regulilor jocului, a ndrumrii copiilor de ctre conductorul jocului, a
rezolvrii unor conflicte aprute pe parcursul jocului;
b) comunicarea intre copii determinate de tema si aciunea propriu-zisa a jocului, pentru
a reflecta raporturile ce se creeaz intre aduli si situaia respectiva.
In cadrul jocurilor de creaie desfurate la cele trei grupe de vrsta, pe lng
numeroase aciuni care sunt implicate in joc, acestea presupun un dialog mai mult sau mai
puin bogat intre copil si adultul respective sau intre copil-copil.
Antrenarea copiilor, stimularea lor in exprimarea relaiilor dintre ei in dialoguri sau
chiar in monologuri au o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci, mai ales,
pentru dezvoltarea vorbirii lor. Din acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este
mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze
mai complicate. innd seama de aceasta constatare, in atenia educatoarei trebuie sa stea
cultivarea comunicrii verbale a copiilor. S-a constatat ca, daca se pune accent pe
comunicarea dintre educatoare si copil ( educatoarea cere, de pilda, copiilor sa se exprime
corect gramatical, corecteaz pronunia unor sunete), intercomunicarea dintre copii se
urmrete mai puin.
O prima problema care trebuie sa stea in fata educatoarei in etapa jocurilor si
activitilor alese este aceea de a-l antrena pe copil in dialoguri care necesita prezenta ei, pe
de o parte, si a copiilor, pe de alta parte. Consideram ca deosebit de importanta este si
prezenta educatoarei in jocurile copiilor in stadiul in care dialogul, comunicarea este sraca,
cu scopul de a-i antrena si ncuraja in aciunea ntreprinsa.
De aceea, consider ca activitile libere sunt un bun prilej de exersare, de
perfecionare a vorbirii copiilor in vederea pregtirii pentru activitatea de scris-citit din clasa
I. Printre procedeele ce pot fi utilizate in vederea nsuirii de ctre copii a laturii fonetice,
lexical si a celei gramaticale a limbii romane figureaz: convorbirile libere, povestirile libere,
jocul didactic, exerciiile de vorbire, jocurile de masa, memorarea unor versuri.
1. Convorbirile libere
La sosirea copiilor in grdinia, educatoarea poarta un dialog viu cu copii, fie
individual, fie in grupuri mici ( cum si-au petrecut duminica, ce au urmrit la televizor, cum
si-au petrecut ziua de natere etc.)
Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educrii limbajului, pentru ca, in
mod spontan, copilul este nevoit sa-si mprteasc impresiile, sa-si adune gndurile si sa
foloseasc vocabularul necesar.
Convorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificulti in
pronunarea sunetelor, iar in cadrul activitilor alese se va insista mai mult asupra
deficientelor constatate.
Copii sunt antrenai in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum
este, de exemplu, jocul Tip-Top sau jocul Alegei si grupai. Li se cere copiilor sa aleag
dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumeasc imaginea respectiva. Purtnd acest
dialog cu copilul, putem constata progresul lui, fcut de la o zi la alta sau rmnerea lui in
urma. Alteori tematica acestor convorbiri poate fi mai variata, cuprinznd aspect legate de
familie, de prietenii de joaca, de jucriile preferate. In cadrul convorbirilor libere, copiii
prezint liber si nestingherii prerea lor despre ceea ce sunt ntrebai, in timp ce educatoarea
urmrete felul cum reuesc sa formuleze propoziiile, cat de corect se pot exprima din punct
de vedere gramatical. Utilizarea convorbirilor libere constituie un mijloc eficient pentru
dezvoltarea vorbirii copiilor.
2. Povestirile libere
Se organizeaz cu ntreaga grupa de copii sau numai cu o parte. Ca material didactic,
se poate confeciona o cutie cu povesti ( o cutie din carton in care se gsesc decupate
personaje din povetile cunoscute de copii sau imagini cu aspect din povesti).
Copilul ia un jeton si recunoate si povestea din care face parte, apoi relateaz ce tie
despre el. Pe baza acestui material se nfiripeaz o repovestire. In felul acesta se urmrete
consolidarea coninutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este
pus sa povesteasc, folosind un vocabular bogat. In alegerea si recunoaterea personajului
respectiv sunt antrenai copiii mai timizi, care nu au curajul sa povesteasc in public sau care
au deficient in exprimare si in pronunare. Corectarea exprimrii greite se face prin
intermediul unei ntrebri care l face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor
unele onomatopee coninute in povestire pentru a-i antrena pe toi copiii grupei in
pronunarea unor sunete mai dificile.
3. Jocul didactic si exerciiile de vorbire
Din munca desfurata cu precolarii, se constata ca, in cadrul activitilor alese, un
mijloc valoros de educare a limbajului l constituie jocul didactic si exerciiile de vorbire.
Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, dup care copiii i aleg alta activitate. Prin
jocurile Cine (ce) este desenat pe jeton?, Cine a venit?, se urmrete recunoaterea
obiectului prezentat pe jeton, pronunarea corecta a denumirii, exersarea pronunrii sunetelor
mai dificile: |r|, |s|, |t|, |d|, |j|, |z| si a unor grupuri de cuvinte.
Lucrnd cu imagini simple, copilul este nvat sa denumeasc corect imaginea si sa
foloseasc corect articolul hotrt/nehotrt ( Pe jeton este desenat(a) un bieel sau o fetia,
o minge, nite flori, multe flori), deci implicit, sa foloseasc singularul si pluralul. Prin
jocurile Ce face? si Cum aezam o cartoanele?, copiii sunt pui in situaia de a formula
propoziii, pentru a exprima aciunea prezentata pe jeton. Lucrnd astfel, putem depista mai
uor dificultile pe care le ntmpina copiii in exprimare, din punct de vedere gramatical.
Jucndu-se cu diferite materiale sau jucrii, copiii sunt solicitai sa reprezinte o
propoziie cu ajutorul acestora. De exemplu: din Plaxticon, copiii pot scrie o propoziie cu
ajutorul rotitelor sau beioarelor, fiecare reprezentnd un cuvnt. Acest joc constituie un bun
prilej de analiza fonetica, lucru att de necesar nsuirii citit-scrisului in clasa I.

4. Jocul de masa
Setul cu imagini intitulat Rspunde repede si bine sau Alfabetul in imagini este
destinat pentru jocurile de masa ale copiilor de vrsta precolara si ale celor din clasa I si
constituie, din punct de vedere pedagogic, un material deosebit de important, deoarece
pregtete copiii pentru nsuirea citit-scrisului, a unei exprimri corecte si expresive.
Cu aceste imagini se organizeaz jocuri si exerciii sistematice de vorbire, prin care
copiii de 3-7 ani, prin intermediul ilustraiei, reuesc sa cunoasc obiecte, sa le denumeasc,
sa alctuiasc povestiri, sa le clasifice si sa le ordoneze dup anumite criterii.
ntregul set de imagini constituie un important material cognitive si rspunde
urmtoarelor obiective educative:
dezvoltarea auzului fonematic, exersarea aparatului fonator, in vederea corectrii
eventualelor defecte de vorbire si dobndirii unei pronunii corecte si clare a sunetelor si a
cuvintelor;
 dezvoltarea capacitaii de analiza si sinteza fonetica (diferenierea sunetelor ce pot
da natere la confuzii fonetice: |p|-|b|, |c|-|s|, |t|-|d|, familiarizarea copiilor cu sunetele a cror
pronunare se poate prelungi: |a|,|e|, |i|, |o|, |u|, |s|,|z|, |r|,|j|; pronunarea si folosirea corecta a
diftongilor in vorbirea curenta: |oa|, |ua|, |ia|, |ea|; formarea capacitaii de a diferenia silabele;
activizarea vocabularului cu noi cuvinte, raportarea acestora la imaginile
corespunztoare;
integrarea cuvintelor si a ideilor in scheme sintactice corecte ( exprimare corecta
din punct de vedere al structurii gramaticale);
mbogirea vocabularului, completarea cu noi termini, in vederea folosirii ca
instrument de baza in comunicarea verbal; adncirea sensurilor exprimate prin cuvinte;
dezvoltarea capacitaii copiilor de a stabili relaii verbale corecte cu partenerii de
joc;
5. Memorarea unor versuri
De un real folos in nsuirea laturii fonetice si a structurii gramaticale a limbii romane
s-a dovedit a fi, in cadrul activitilor alese, memorarea unor versuri scurte pentru corectarea
sau prentmpinarea pronuniei greite a unor sunete pe care copiii le rostesc mai greu. De
exemplu versurile:
Ursu-let si ursu-flet
Vor sa prind peste-n lac.
Dar de ce plngi ursu-flet?
Eu n-am prins dect un rac!
Sau exersarea pronunrii sunetelor: ||, |j|, |r|:
apte porci ateapt-n ir
apte saci umplui cu jir,
apte ghinde de stejar
i felii de gogoar.
Tot in aceasta idee se caut exemple care contribuie la consolidarea pronunrii
corecte a sunetelor, in diferite poziii pe care le ocupa in cuvnt: iniiala, mediana, finala,
intre vocale sau grupuri consonantice.
Avnd in vedere importanta dezvoltrii vorbirii in pregtirea copilului precolar
pentru coala, se poate amenaja, in sala de grupa, o mica biblioteca: pe rafturi aezate la o
nlime potrivita pentru copii sunt aranjate cri cu ilustraii, cri cu povetile cuprinse in
programa.
 Biblioteca poate strni un viu interes in rndul copiilor, deoarece copiii pot folosi
materialele expuse, pot povesti si face lectura dup imagini. Educatoarea are, in permanenta
posibilitatea sa le corecteze vorbirea si exprimarea.
Aceasta bibliotecaare un rol deosebit in vederea pregtirii copiilor pentru coala,
deoarece ei se obinuiesc sa rsfoiasc o carte, s-o tina corect in mana, sa aib grija de ea, sa
nu-i ndoaie foile sau sa le rup, s-o pun la loc pe raft, fiindc aparine ntregii grupe de
copii.

MODELE DE PROIECTE DE ACTIVITATE FOLOSITE IN ETAPA

EXPERIMENTALA

PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa : Pregatitoare

Categoria de activitate: Educarea limbajului

Tema activitatii: ,,Eu spun una, tu spui multe

Mijloc de realizare: Joc didactic

Scopul : -Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular si plural.

- Insusirea unor structuri gramaticale ale limbii romane; integrarea cuvintelor in

propozitii dezvoltate; folosirea corecta a cuvintelor de legatura.

- Dezvoltarea atentiei si a memoriei vizuale; exersarea pronuntarii corecte a unor

sunete si cuvinte.

Obiective operationale:Pe parcursul si la sfarsitul activitatii copiii vor fi capabili:

- Sa foloseasca corect formele de singular si plural ale substantivelor;

- Sa formuleze propozitii simple si dezvoltate;

- Sa recunoasca imaginea si sa indice corect daca reprezinta un obiect sau mai multe obiecte;

- Sa recunoasca culorile;

- Sa raspunda corect la anumite cerinte ale educatoarei, folosind limbajul oral.

Sarcina didactica: Alegerea corecta a jetonului cu una sau mai multe imagini, exprimarea
corecta a singularului si pluralului construind propozitii.

Elemente de joc: Cautarea si manuirea materialului, surpriza, intrecerea, ghicirea, aplauze.

Regulile jocului: Copiii actioneaza cu materialul, rezolva sarcina data numai la comanda
educatoarei, aplauda raspunsurile corecte. Copiii sunt impartiti in doua echipe.au pe masute
cosulete cu jetoane.Ei recunosc Imaginea si alcatuiesc propozitii cu singularul si pluralul
substantivelor.Fiecare raspuns corect este punctat .Castiga echipa cu cele mai multe
raspunsuri corecte.

Strategii didactice:

Metode: explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea.

Material didactic: jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea,jucarii
Durata : -25 minute

Momentele Continutul stiintific Strategii Evaluare

activitatii didactice

Momentul - aerisirea salii de grupa;

organizatoric
- asezarea masutelor in forma de careu
deschis;

- introducerea copiilor in sala de grupa si

asezarea la masute.

Captarea Se face printr-o cutie cu surprize si o scrisoare Conversatia Orala

atentiei de

La ,,Zana Primavara.

-,,Dragi copiii,

A venit primavara si odata cu ea au venit si

surprizele Am auzit ca sunteti cuminti,curiosi
si dornici de a afla cat mai multe .Va propun
sa intram in lumea minunata a cuvintelor prin
jocul pe care vi l-am trimis. Cu
multumiri,,zana Primavara

Anuntarea Astazi vom juca un joc care se numeste,,Eu Explicatia

temei si a spun una, tu spui multepentru ca voi sa stiti
obiectivelor sa vorbiti corect romaneste.
Dirijarea Copiii sunt impartiti in doua grupe.
invatarii
Explic cum se va desfasura jocul precizand
regulile de joc.

Explicatia
Jocul de Jetoanele sunt asezate in cosulete pe masute.
proba
Voi scoate un jeton din cosulet.El trebuie sa
recunoasca imaginea si sa spuna daca este
unul sau sunt mai multe elemente pe jeton.Va
trebui sa formeze singularul sau pluralul
substantivelor,apoi va forma o propozitie.

Se acorda stimulente pentru fiecare echipa. Demonstratia

Desfasurarea 1.Copiii vor scoate din cosulete jetoane si vor

spune ce este reprezentat in imagine .Vor
Propriu-zisa forma propozitii cu singularul si pluralul.
a jocului Orala

2.Prezint copiilor cutia cu surprize.Un copil va

scoate din cutia fermecata o jucarie sau un Exercitiul
plic .Ei vor trebui sa spuna ce jucarie au gasit
in cutie .Vor formula pluralul si vor alcatui
propozitii cu cuvantul respectiv.Vor raspunde
la ghicitori.Se vor acorda Stimulente pentru
fiecare raspuns corect de la echipa respectiva.
Complicarea Se citesc ghicitorile si se raspunde .Fiecare
jocului raspuns corect este punctat.

,,Coarne are si e blanda,

Pe echipe
Ne da lapte si smantana,
Problematizarea
Puiul ei e mititel

Si se numeste vitel

Vaca

,,Prin ograda la vecini,

Ea fura mereu gaini.

 Ati ghicit o deindata,

Cine este cea sireata? Vulpea

,,Tup,tup,tup dupa alune,

Dupa ghinde prin padure.

Are codita stufoasa

Si in pomi isi face casa

Veverita

Aprecierea Un copil de la prima echipa va numara

stimulentele, alt copil de la echipa adversa va
performantei numara si el stimulentele .Va castiga echipa conversatia
cu cele mai multe puncte.Vor fi rasplatiti cu orala
aplauze si bomboane .
explicatia

PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa Pregatitoare
Categoria activitatii: Educarea limbajului
Mijloc de realizare: Joc Didactic
Tema activitatii: De-a scoala
Obiective Generale:
Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale a prescolarilor
sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale si al expresivitatii;
Perfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza fonetica a propozitiilor si a
cuvintelor;
 Stimularea dragostei si a dorintei de a deveni scolari.
Continut Informativ
- Descrierea unor imagini, constituirea si completarea unor propozitii simple si
dezvoltate;
- Folosirea unor omonime;
- Distingerea numarului de cuvinte, silabe si sunete;
Obiective Specifice
- Sa denumeasca si sa descrie corect imaginile prezentate
- Sa gaseasca un numar tot mai mare de cuvinte care incep cu sunetul dat si imaginile
corespunazatoare acestui sunet;
- Sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul ( imaginea) gasit(a);
- Sa formuleze propozitii cu un continut logic, asociind 2-3 imagini pentru formularea
acestora;
- Sa analizeze propozitiile, distingand: numarul de cuvinte, numarul de silabe din
cuvinte, numarul de sunete;
- Sa completeze o propozitie cu cuvantul care lipseste;
- Sa gaseasca omonime, antonime, formuland cu acestea propozitii;
- Sa manifeste interes pentru activitate
Mijloace de Invatamant:
- Imagini ce desemneaza diferite obiecte (rechizitele scolare);
- Imagini pentru omonime si anotonime;
- Tabla magnetica;

DESFASURAREA ACTIVITATII

ETAPELE ACTIVITATII ACTIVITATEA DE ACTIVITATEA

INVATARE COPIILOR
1. Captarea atentiei Anuntarea temei:
Mai este putin timp si veti
merge la scoala. M-am gandit
sa desfasuram astazi un joc
care se numeste: De-a
scoala
 Enuntarea obiectivelor
Vreau sa ma conving ca ati
invatat sa vorbiti corect in
propozitii, ca stiti sa
compuneti propozitii cu
cuvintele date, ca despartiti
corect in silabe si sunete.

2. Dirijarea invatarii Prezint imaginea cu un scolar Privesc imaginea, gasesc

(scolarita) cuvantul potrivit, formuleaza
- Ce vedeti in aceasta propozitii.
imagine? Enumera cuvintele si
- Cu ce sunet incepe silabele.
cuvantul scolar? Bat din palme la rostirea
- Formulati propozitii fiecarei silabe.
cu cuvantul scoalar!
- Cate cuvinte are Lucreaza si raspund de cate
aceasta propozitie? ori sunt solicitati.
- Despartiti cuvantul in
silabe si spuneti cate Gasesc omonime la
silabe are si care sunt! cuvintele: toc, bloc, guma.
Solicit copiilor sa bata de
atatea ori din palme cate Privesc cu atentie imaginile,
silabe are cuvantul. alcatuiesc propozitii.
Cer copiilor sa gaseasca cat
mai multe cuvinte care incep
cu sunetul dat ( c, o, d, b etc)
sau se termina cu acesta.
Sa alcatuiesca propozitii
logice cu sens, stabilind
legaturi intre 2-3 imagini
date.
Adresez in contiunuare
 urmatoarele intrebari:
- Gasiti un cuvant care
sa inceapa cu silaba(
ma, ca, in, ta etc);
- Ce propozotii puteti
alcatui cu aceste
cuvinte?
- Spuneti cuvinte dintr-
o silaba!
- Cu ce sunet incepe
cuvantul?
- Puteti sa gasiti
cuvinte care incep si
se termina cu a?
Stimulez copii sa gaseasca
cat mai multe cuvinte.
Prezint copiilor imagini cu:
toc de scris, bloc de desen,
guma de sters.
Cer copiilor sa gaseasca
opusul (antonimul)
cuvintelor: curat, silitor,
ordonat, ascultator.
3.Obtinerea performantei Distribui copiilor fise de Deseneaza tot atatea liniute
lucru, apreciez cate silabe are cuvantul si
comportamentul din timpul incercuiestesilabe care
activitatii, promtitudinea si incepe cu sunetul |m|.
rapiditatea in raspunsuri.
 PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa Mare
Categoria activitatii: Educarea Limbajului
Mijloc de Realizare: Joc didactic
Tema: Cine stie castiga
Obiective generale:
Consolidarea deprinderii de a formula propozitii dezvoltate, corecte din punct de
vedere gramatical si cu sens logic;
Consolidarea deprinderii de a desparti in silabe cuvinte din cuprinsul unei propozitii;
Perfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a efectua rapid
asociatii;
Educarea spiritului competitiv
Obiective operationale: pe parcursul si la sfarsitul activitatii , copiii vor fi capabili:
Sa formuleze cel putin doua propozitii cu cuvintele: Randunica, cuc, pupaza,
lup, urs, vulpe, corecte din punct de vedere gramatical.
Sa desparta corect in silabe cuvintele date
Sa precizeze numarul silabelor din cuvintele: vaca, cal, gaina
Sa precizeze primul sau ultimul sunet al cuvintelor: mar, para, gutui, prune.
Regulile Jocului: Copilul indicat va formula propozitii cu cuvinte date; determinarea
numzarului de cuvinte din propozitie; despartirea cuvintelor in silabe, precizarea sunetelor cu
care incep sau se termina cuvintele date.
Metode si procedee: conversatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea
Material Didactic: machete, imagini cu cele patru anotimpuri, jetoane cu animale si fructe.
 DESFASURAREA ACTIVITATII

Continut esentializat Obiective Descrierea situatiilor de instruire

operationale
Joc didactic Cine stie 1.Moment organizatoric (instructajul
castiga verbal)
Se asigura conditiile necesare pentru
buna desfasurare a activitatii.
2.Captarea atentiei
Se descopera elementul surpriza: o
macheta care sugereaza anotimpul
primavara in parc.
Se realizeaza o conversatie despre
anotimpul primavara dupa urmatorul
plan:
Ce anotimp va sugereaza aceata
macheta?
Unde? (in parc)
Dupa ce cunoastem ca este
anotimpul primavara?
Se canta prima strofa din cantecul
Vine, vine, primavara. Se
descopera apoi si celelalte machete

Alcatuirea de propozitii cu
cuvinte date; determinarea
numarului de cuvinte dintr-o
propozitie; despartirea
cuvintelor in silabe;
Mentionarea numarului
silabelor; precizarea
sunetului cu care incepe /se
termina cuvintele date.
care sugereaza: vara la tara, toamn in
livada si iarna in padure.
Copiii recunosc anotimpurile
3.Anuntarea subiectului
Se anunta subiectul activitatii Am
observat ca stiti anotimpurile, iar in
continuare vom desfasura un joc-
concurs Cine stie castiga. Echipa
castigatoare va primi cate un
medalion.
4.Prezentarea continutului
Se prezinta regulile jocului:
La anotimpul primavara, copiii vor
alcatui propozitii cu cuvintele ce
denumesc pasari care se intorc in
acest anotimp in tara (randunica, cuc,
pupaza), apoi determina numarul de
cuvinte din propozitii;
La anotimpul vara, copiii despart in
silabe cuvintele care denumesc
animale domestice, apoi despart in
silabe cuvintele indicand prin
betisoare numarul de silabe;
La anotimpul toamna, copiii
enumera fructele din livada: mere,
pere, gutai, prune si precizeaza
primul sau ultimul sunet al
cuvantului, apoi dau exemple de alte
cuvinte care incep sau se termina cu
acel sunet.
La anotimpul iarna, copiii alcatuiesc
cat mai multe propozitii cu animale
care apar in padure (urs, vulpe, lup).
Se desfasoara jocul de proba, in
scopul verificarii intelegerii regulilor
de joc de catre toti copiii.
5.Obtinerea performantei
Se realizeaza jocul propriu-zis.
Se va da semnul de incepere a
jocului, timp in care, copiii numiti,
daca raspund corect, vor fi aplaudati,
iar cei care intampina dificultati vor
fi ajutati de colegi.
Jocul se desfasoara in doua echipe.
Pentru fiecare raspuns corect si
complet, echipa va primi un punct.
Varianta de joc: Se complica jocul:
copiii trebuie sa descopere cuvinte in
care prima silaba se repeta (ex:
veverita, papagal. etc).
6.Evaluarea performantei
Se fixeaza titlul jocului: Cine stie
castiga. Inainte de a se trece la
numararea punctajului si la stabilirea
echipei castigatoare, se realizeaza o
conversatie pe baza urmatorului plan
de intrebari:
Ce am facut in cadrul acestei
activitati?
(Ne-am jucat)
Cu ce ne-am juca?
(Cu cuvinte, cu silabe, si cu
sunetele).
Se numara punctele si se stabileste
echipa castigatoare.
7.Incheierea activitatii
 Aprecierea verbala-globala si
individuala asupra desfasurarii
activitatii. Se canta in intregime
Vine, vine, primavara.

PROIECT DE ACTIVITATE

GRUPA: Pregatitoare

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului

TEMA: Hai, s facem o poveste!

MODUL DE REALIZARE: Poveste creat cu personaj dat

TIPUL ACTIVITII: Consolidare de deprinderi, aprofundarea unor noiuni morale

OBIECTIVE CADRU:

Dezvoltarea capacitii de receptare a mesajului oral.

Educarea capacitii de exprimare oral.
OBIECTIVE DE REFERIN:

Consolidarea deprinderii de a elabora o poveste cu mijloace proprii, prin analogie cu

povetile receptate anterior.
Activizarea i mbogirea vocabularului.
Aprofundarea reprezentrilor morale.
OBIECTIVE OPERAIONALE:

O1-S recunoasc trstura caracteristic comun unor personaje

cunoscute(naivitatea) i sensul acesteia.
O2-S creeze o poveste avnd drept punct de pornire o trstur moral- naivitatea.
O3-S foloseasc cuvinte i expresii literare cunoscute, o exprimare nuanat i
expresiv.
 O4-S evidenieze consecinele comportamentelor greite.

STRATEGII DIDACTICE:

METODOLOGIE DIDACTIC: Conversaia, expunerea, explicaia, problematizarea.

MIJLOACE DIDACTICE: Imagini(siluete) ale unor personaje cunoscute: Scufia
Roie i ursul din Ursul pclit de vulpe

DESFASURAREA ACTIVITATII

Evenim. did. Activ. Activ. copiilor Strategii Evaluare

Ob. opera educatoarei didactice (instrum. i
indicatori
I.Moment -aerisirea slii de
organizatoric grup
-aranjarea
mobilierului
-pregtirea
materialului
didactic
II.Captarea Le prezint Recunosc Conversaia
ateniei copiilor cele dou personajele, le
personaje, le cer denumesc.
s le recunoasc
i s le
denumeasc.
III.Reactualiza- Le adresez Recunosc i
rea ntrebri:-Ce i s-a denumesc
cunotintelor ntmplat Scufiei trstura
O1 Roii? De ce ? caracteristic
Care a fost comun :
greeala ei? Cum naivitatea.
 a reuit vulpea Explic Frontal
s-l pcleasc pe coninutul (imagini ale
urs?Prin ce se acesteia. celor dou
aseamn cele personaje)
dou personaje?
Ce nseamn s
fii naiv?

-Astzi, voi vei

IV.Comunica- compune o Urmresc i rein Explicaia
rea obiectivelor poveste al crei cerinele.
urmrite personaj va fi un
puior naiv,
ncreztor. Ar fi
bine s folosii
cuvinte i grupuri
de cuvinte
cunoscute din
alte poveti, Expun povestea.
V.Obinerea personajele s Se exprim n Povestirea
performanei vorbeasc ntre propoziii i fraze,
O2 ele. redau dialoguri,
Urmresc i nuaneaz
O3 exprimarea exprimarea,
copiilor, corectez uzeaz de mimic
eventuale greeli i gestic.
de exprimare.
Solicit
reproducerea
dialogurilor ntre
personaje.

VI.Evaluarea Solicit 2 copii s Redau povestea Problematizarea Frontal

performanelor redea povestea integral.
O4 integral. Le Analizeaz
adresez ntrebri consecinele
ce implic comportamentului
analiza greit.
consecinelor
naivitii
puiorului
VII.ncheierea Fac aprecieri
activitii privind
exprimarea,
expresivitatea
redrii
coninutului.

III.5.5.3. ETAPA POSTEXPERIMENTALA

Etapa post experimentala a constat n aplicarea unei probe de evaluare, pornind de la
cea din etapa preexperimentala, dar adugnd elementele noi de coninut transmise, precum
i un un grad sporit de dificultate.

PROBA DE EVALUARE NR1

UNITATEA DE CONTINUT: Aspecte lexicale si sintactice

OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1. . s sesizeze dezacordul dintre unele pri de vorbire n mod intuitiv, formulnd
propoziia n mod corect
Exemplu:
Barza st ntr-un picioare.
Fetiele sare n ap.
Ursuleii mnnc frunze.
 Legumele este bune.
Narcisele a nflorit.Ele miroase frumos.
Copiii construiete un om de zpad.
Cinele este curajoas.
Pomul este nflorit frumos.
Cartofii are gustul bun.
CONINUTUL ITEMILOR
I.1. Am spus bine, n-am spus bine?;Ascult propoziia spus de mine i spune dac e
corect sau nu. Spune propoziia corect

O.2. S construiasc propoziii, cu ajutorul imaginilor, realiznd intuitiv acordul

corect ntre subiect i atributul genitival.
I.2. Denumete meseriile din imagine, materialele i uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui
este (sunt) fiecare din ele.
 O.3.S formuleze propoziii intuind aciunile din imagini, folosind corect acordul
subiect-predicat

I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el? Ce fac ei?

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE
I.1. Sesizeaz i corecteaz dezacordul Sesizeaz i Sesizeaz i
n 5 propoziii, formulnd fiecare corecteaz corecteaz
propoziie n forma corect . dezacordul n 7 dezacordul n nou
propoziii, formulnd propoziii, formulnd
fiecare propoziie n fiecare propoziie n
forma corect . forma corect .
I.2. Denumete corect materialele, Denumete corect Denumete corect
uneltele i meseriile ilustrate, materialele, uneltele materialele, uneltele
 construiete propoziii realiznd i meseriile ilustrate, i meseriile ilustrate,
acordul ntre subiect i atributul construiete construiete
genitival , cu 5-6 greeli . propoziii realiznd propoziii realiznd
acordul ntre subiect acordul ntre subiect
i atributul genitival , i atributul genitival ,
cu 3-4 greeli . cu 1-2 greeli .
I.3. Formuleaz propoziii, realiznd Formuleaz Formuleaz
corect acordul subiect-predicat , cu propoziii, realiznd propoziii, realiznd
o greeal. corect acordul acordul subiect-
subiect-predicat , cu predicat n mod
o greeal. corect pentru toate
propoziiile.

III.6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII

In urma activitatilor desfasurate in cele trei fae ale cercetarii, se pot desprinde
urmatoarele concluzii cu privire la performantele copiilor:
Recunoasterea sunetelor se realizeaza mai usor in cadrul vocalelor (o-rar, a-
rici, a-vion);
Copiii nu disting care este vocala de inceput in cazul unor cuvinte de forma:
ie-pu-re;
Diferentierea mai greoaie a consoanelor care se pronunta insotite de o vocala
ajutataore: zana, lana, sarma, randunica.
Majoritatea copiilor cunosc semnificatia corecta a cuvintelor intrebuintate si le
utilizeaza corect, potrivit sensului care sa-l dea in diferite situatii;
Se poate constata ca toti copiii care au frecventat gradinita, formuleaza corect
forma de plural, in functie de genul substantivelor utilizate si se exprima in
propozitii si in fraze scurte.
 CONCLUZII

Din analiza lucrarii se pot desprinde cateva constatari cu valoare de concluzii menite
sa imbunatateasca activitatea educatoarei in ceea ce priveste pregatirea copilului pentru
scoala.
Educatoarei ii revine sarcina de a constatacat mai timpuriu tulburarile de vorbire si de
a-i ajuta pe copii sa le corecteze prin exercitii si jocuri pentru dezvoltarea si corectarea
vorbirii copiilor prescolari.
Un rol deosebit il are pronuntia proprie a educatoarei, exprimarea cursiva corecta
printr-un vocabular ingrijit, ceea ce le face munca mai usoara si eficienta.
Jocul didactic poate fi folosita atat ca mijloc de predare dar mai ales ca mijloc de
consolidare si aplicare a cunostintelor insusite.
Jocurile didactice contribuie la realizarea unor importante sarcini ale dezvoltarii
vorbirii la imbogatirea si exersarea vocabularului activ al copiilor; la cultivarea unei
exprimari corecte si nuantate; la dezvoltarea capacitatii de a reda continutul unor povestiri.
Prin jocul didactic se cultiva increderea in fortele proprii precum si spiritul de
raspundere, de colaborare si ajutor reciproc.
Este bine ca educatoarea sa tina seama de specificul grupei in alegerea exercitiilpor de
vorbire si jocurilor didactice aplicate la grupa.
De o mare importanta este introducerea in practica prescolara a mai multor jocuri de
insusire a pronuntiei corecte a sunetelor, de dezvoltare a auzului fonematic, jocuri didactice
pentru formarea capacitatii de a efectua analiza fonetica, care sa asigure eficienta activitatii
de pregatire a copiilor pentru scoala.
Organizate cu iscusinta si pricepere de catre educatoare, jocurile si exercitiile au o
importanta contributie la pregatirea copiilor pentru viata, ajutandu-l sa-si insuseasca
cunostine temeinice pe cai usoare si placute.
Jocurile didactice constituie activitatea importanta in gradinita de copii deoarece de
reusita lor depinde insusirea tuturor deprinderilor intelectuale ale copilului.
Este bine de stiut ca, scoala isi incepe actiunea educationale fondul acumularilor
realizate de copii la varsta prescolara.
Asigurarea unui inceput bun in procesul de invatare a cititului sis crisului reprezinta o
conditie esentiala a procesului de activitate de tip scolar. Lucru acesta impune cu atat mai
mult cu cat este vorba de deprinderi intelectuale si morale de o deosebita complexistate cu o
arie de folosire extrem de variata.
Jocurile didactice de orice natura ar fi s-au dovedit a fi forme utile de invatare,
consolidare si verificare a cunostintelor copiilor in general.
Esalonarea jocurilor didactice pe tot parcursul perioadei prescolare, intr-o anumita
ordine gradata, a facut posibila accesibilitatea sarcinii didactice si obtinerea unor rezultate
calitativ superioare.