UNIVERSITATEA POLITEHNIC TIMIOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCII
SECIA INSTALAII

PROIECT MATERIALE DE CONSTRUCII

Student: STOIAN FILIP

ANUL I
Coordonator: ef lucrri BADEA CTLIN

2016
 CUPRINS

1. Generaliti ............................................................................................................. 2
1.1. Beton definiie ......................................................................................... 2
1.2. Betonul armat ............................................................................................. 2
1.3. Betonul precomprimat ................................................................................ 3
1.4. Proprieti fizice ale betonului ................................................................... 4
2. Tipuri de beton ....................................................................................................... 7
3. Prepararea betonului ............................................................................................... 10
4. Transportul betonului ............................................................................................. 10
5. Punerea n oper a betonului .................................................................................. 10
6. Produse din beton .................................................................................................. 11
7. Reciclarea betonului ............................................................................................... 12
Bibliografie ................................................................................................................... 13

 1. Generaliti

1.1. Definiie beton

Betonul este un amestec de pietri, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) i ap,
care se transform prin uscare ntr-o mas foarte rezistent folosit n construcii.

Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obin n urma ntririi unor
amestecuri bine omogenizate de liant, ap i agregate, eventual aditivi. Amestecul de liant i ap
formeaz o past care, n urma unor procese fizico-chimice, se ntrete transformndu-se ntr-o
substan solid care leag ntre ele granulele de agregat, dnd astfel caracterul de monolit al
betonului. Ca i alte materiale, betonul are proprietatea de a se dilata la temperaturi ridicate.

Betonul prezint o bun rezisten la solicitarea de compresiune, dar la solicitarea de traciune

rezistena betonului este mult mai sczut (aproximativ de 10 ori mai mic dect cea la
compresiune). Din acest motiv pentru a mbunti comportarea materialului la diferite tipuri de
solicitri betonul poate fi armat cu diferite produse din oel.

1.2. Definiie beton armat

Betonul armat este un material compozit format prin turnarea betonului peste o armtur
format din bare i srme de oel, uneori i din polimeri, care se transform prin uscare
ntr-un compus dur i rigid. Se folosete n construcii la elemente de rezisten ca: stlpi,
grinzi, plafoane, fundaii, diafragme, traverse de cale ferat, baraje hidrotehnice, etc. (Se
interzice utilizarea de ap de mare sau ap salmastr la prepararea betonului, deoarece
aceasta corodeaz armturile.)

1.2.1. Tipuri de beton armat

n funcie de modul de armare, avem urmtoarele tipuri de

beton armat:

Beton armat cu fibre

Betonul armat cu fibre conine o ntreptrundere de fibre de

mai multe feluri (polipropilen, metal, fibr de sticl, fibr de carbon etc.) care creeaz o plas
armat, ce mbuntete soliditatea i rezistena betonului la fisurare.

Beton armat cu fibre de performan ultranalt

Betonul armat cu fibre de performan ultranalt este un material de construcie inovator. Prin
adugarea fibrelor din metal rezistena sa crete de ase ori comparativ cu betonul standard,
crescndu-i n acelai timp durabilitatea.

Betonul armat a fost inventat i dezvoltat concomitent de mai multe persoane la mijlocul
secolului al XIX-lea. n 1854, J. L. Lambot a construit la Paris ambarcaiuni din beton armat cu
srm i plas de srm, dar metoda nu s-a rspndit pn cnd un grdinar, Joseph Monier, a
patentat metoda pentru manufactura ghivecelor de flori n 1867. n 1854, un englez, William
Wilkinson, din Newcastle a nceput s construiasc case din beton armat. ntre 1850 i 1880, un
francez, Francois Coignet, a construit case de beton ntrite cu bare de oel n Anglia i Frana. n
SUA, Taddheus Hyatt a inventat i experimentat n anii 1870 brne din beton armate cu oel.
Prima cldire din beton armat din SUA este considerat a fi una construit de E.W. Ward n 1875
n oraul Port Chester, New York.

Unul din dezavantajele betonului armat l reprezint ns rezistena redus la ntindere, care duce la
fisurarea betonului, prin care care rigiditatea elementelor se reduce semnificativ, cu aproximativ 60-
70%, iar armturile pot ajunge s fie expuse coroziunii. Prin urmare, pentru evitarea fisurrii betonului
armat se recurge la precomprimare.

1.3. Definiie beton precomprimat

Betonul precomprimat este betonul armat supus unor eforturi de compresiune nainte de
aplicarea sarcinilor reale din construcie.

n industria construciilor, betonul, i n special cel armat i precomprimat, reprezint principalul

material de construcii, folosit la structuri, datorit avantajelor pe care le are: durabilitate,
executarea elementelor de contrucii sub orice form, rezisten la foc, caracterul monolit i
masivitatea construciilor, costul redus.

Acest lucru face ca betoanele s fie materiale foarte variate n ce privete proprietile lor
tehnice, modul de fabricare i punere n lucru.

 1.4. Proprietati fizice ale betonului

Compactitatea reprezinta cea mai importanta caracteristica fizica a unui beton intarit,
deoarece de aceasta sunt legate principalele sale proprietati: rezistente mecanice, permeabilitate,
gelivitate, rezistenta la actiuni chimice, conductibilitate termica etc.

Ea reprezinta raportul dintre densitatea specifica aparenta si densitatea specifica a betonului,

respectiv raportul dintre volumul ocupat de faza solida a materialului si volumul sau total
(inclusive porii si gelurile).

Compactitatea depinde de compozitia si de modul de punere in opera a betonului;

C = 0,75 0,92
C = 0,80 0,85 (pentru betonul plin greu folosit la elementele din beton armat)
Permeabilitatea este caracterizata prin usurinta de patrundere a apei in masa
betonuluicare poate sa-l traverseze de la o fata la alta a probei sau elementului; depinde de
compactitate. Iar la compactitate egala, depinde de felul porozitatii betonului: la pori inchisi
rezulta o permeabilitate scazuta, iar la pori si canale capilare legate intre ele, se obtine o
permeabilitate ridicata, chiar daca compactitatea este egala in cele doua cazuri, precum si de
diferenta de presiune dintre cele doua fete. Apa se infiltreaza si circula prin toate defectele de
structura cu dimensiuni mai mari de 1. Gelurile se umfla si inchid porii betonului, marind
permeabilitatea.

Gelivitatea se caracterizeaza prin numarul maxim de cicluri de inghet dezghet

successive pe care probele pot sa le suporte fara ca pierderea de greutate sa depaseasca 5%, iar
cea de rezistenta la compresiune 15% fata de o proba martor nesupusa acestui tratament.
Betoanele se degradeaza datorita tensiunilor repetate produse de marirea cu 10% a volumului
apei ce ingheata in defectele de structura. Apa legata chimic si fizic nu ingheata. Gelivitatea
depinde de compactitatea betonului, de natura cimentului si de gradul de impermeabilitate.

 Dilatarea termica a betonului depinde de natura componentilor sai si de proportia lor in

amestec. Coeficientul de dilatare termica liniara variaza intre 0,009 0,011 mm/mC la
temperaturi cuprinse intre -15...+50C. Pentru betonul armat standardul admite

= 0,014 mm/mC

Conductibilitatea termica se poate caracteriza prin coeficientul care reprezinta

cantitatea de caldura in kcal care strabate intr-o ora un strat de material de 1m grosime printr-o
suprafata de 1m 1m , diferenta dintre cele doua fete ale stratului fiind de 1C.

La betoane pe masura ce densitatea aparenta scade (cresterea porozitatii betonului conduce la o

izolare termica mai buna). Pentru betonul armat = 1,1 kcal/m2hC.

Proprietati mecanice ale betonului:

Rezistenta betonului reprezinta proprietatea acestuia de a se opune distrugerii in

rezultatul actiunii tensiunilor interioare cauzate de forte exterioare.

Rezistentele betonului pot fi clasificate in 2 categorii mari: rezistente mecanice si rezistente la

actiunea mediului.

Rezistente mecanice:

Rezistenta la compresiune este considerata cea mai importanta proprietate a betonului

intarit, cu ajutorul careia se defineste clasa betonului si implicit, principala clasificare a
acestuia.
In general rezistenta ofera o imagine de ansamblu asupra calitatii betonului. Rezistenta betonului
este un element vital la proiectarea elementelor de structura, ea fiind clar specificata de catre
proiectanti.

Rezistenta la intindere care se determina in mod special prin metoda incovoierii prezinta
un interes deosebit in cazul betoanelor utilizate pentru platforme.

Rezistente la actiunea mediului:

Rezistenta la coroziune se caracterizeaza prin capacitatea betonului de a rezista intr-un

mediu agresiv si se poate cuantifica prin pierderea de greutate si rezistenta a probelor
(pastrate in mediu agresiv). Depinde de natura cimentului folosit si de gradul de
impermeabilitate a betonului.
Rezistenta la foc
Chiar daca este supus unor temperature ridicate, betonul nu degaja gaze toxice si/sau
fum. In comparative cu lemnul, otelul si alte materiale de constructii, betonul constituie o
excelenta bariera impotriva focului, fara a fi nevoie de o bariera de protectie speciala. Cu
sau fara armature, betonul poate rezista la temperature de pana la 300C.

Durabilitatea este proprietatea betonului de a-si pastra in timp proprietatile.

Rezistenta si durabilitatea betonului sunt influentate de:

1. Tipul de ciment influenteaza proprietatile betonului.

2. Raportul A/C prea multa apa duce la obtinerea unui beton cu mai multe defecte de
structura (poros), de rezistenta mai scazuta si implicit, mai putin durabil.
3. Aditivi utilizarea aditivilor specifici pentru cresterea rezistentei si durabilitatii.

 4. Compactare - o compactare corecta duce la cresterea densitatii betonului si la cresterea

rezistentei si durabilitatii.
5. Tratarea betonului cheia succesului unui beton durabil este o tratare corespunzatoare a
acestuia.

2. Tipuri de beton

Betoane speciale

n afar de betonul greu obinuit, pentru construciile i elementele supuse la condiii deosebite,
se utilizeaz betoane speciale, cum sunt: betoanele cu nalt performan, cele rezistente la
temperaturi nalte (refractare), betoanele antiacide, betoanele de protecie mpotriva radiaiilor,
betoanele cu polimeri, cele armate cu fibre, betoane hidrotehnice sau betoane pentru drumuri.

Betoanele uoare - sunt acelea care au o greutate mai mic de 2000 kg/mc, n scopul dobndirii
de caliti termoizolatoare. Compoziia lor este foarte variat, de la agregate
anorganice(minerale), la cele naturale(vegetale) sau artificiale(polimeri); densitatea la gramad a
agregatelor uoare este mai mic.

Betoanele macroporoase - se obin prin alegerea unei granuloziti speciale a agregatelor, care
pot fi grele-compacte sau uoare-poroase. Partea fin din agregat se elimin, iar cantitatea de ap
i ciment se dozeaz astfel nct fiecare granul s fie nvelit cu o pelicul fin de ciment, far
ca golurile dintre granule s fie umplute.

Betoanele celulare - se obin prin provocarea unor reacii chimice urmate de o degajare
de gaz n pasta de ciment ori ntr-un mortar de ciment sau var cu agregat fin (gazbeton), betoane
cu spum (spumbeton). Conductivitatea termic a betoanelor celulare n stare uscat este mic,
urmare a structurii lor microporoase omogene. O mare influen asupra conductivitii termice o
are umiditatea. Sub influena umiditaii conductivitatea termic crete rapid. Rezistena la
compresiune este desigur redus, astfel c structurile cu betoane celulare sunt mixte. Betoanele
celulare se utilizeaz pentru executarea de blocuri pentru zidrii, fii, plci i panouri pentru
perei, elemente armate sub forma de fii pentru acoperi, elemente termoizolatoare pentru
placarea pereilor i destinaii speciale(camere frigorifice), structuri termoizolatoare, etc.

Beton asfaltic
Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Poate fi armat.

Beton centrifugat

Beton pus in lucrare prin centrifugare, cu ajutorul unei masini speciale, astfel incat sa fie mai
compact. Prin centrifugare se pot confectiona de obicei piese cilindrice (tuburi etc).

Beton cu agregate organice

Beton usor, la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate materiale organice (talas, paie
tocate, lana de lemn sau, in special, rumegus de lemn), mineralizate in prealabil (prin inmuiere in
lapte de var, in silicat de sodiu, in emulsie de bitum etc).

Beton monolit

Denumire folosita cu referire la piesele si elementele de constructie din beton sau beton armat
turnate la fata locului, pe santier

Beton refractar

Beton la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate zgura de furnal granulata, cenusa de

huila, sfaramaturi de material refractar etc, astfel incat sa reziste mult timp la temperaturi inalte.

Beton ciclopean

Beton simplu, in masa caruia au fost inglobati, la turnare, bolovani de piatra naturala sau blocuri
obtinute din demolarea unor betoane sau a unor zidarii. Folosit, in general, pentru a face
economie de beton (ciment).

Beton vacuumat

Beton caruia i se extrage imediat dupa turnare o mare parte din apa, prin vacuumare, pentru a-i
accelera intarirea (ceea ce permite decofrari partiale si totale mai rapide) si a-i imbunatati
structura (ceea ce ii mareste rezistenta la compresiune cu circa 80% in primele zile de la turnare
si cu circa 20% la sfarsitul perioadei de intarire).

Beton vibrat
Beton de ciment care prin vibrare capata o indesare mai buna si deci o rezistenta mai mare.
Vibrarea se face cu ajutorul vibratoarelor.
Vibrarea betonului
Dupa turnarea betonului (n stlpi, centuri, grinzi
etc.) el trebuie omogenizat, pana ca acesta sa intre in
priza, pentru eliminarea aerului din structura lui.
Acest lucru se face prin vibrare, folosind un vibrator
electric. Vibrarea betonului este una din cele mai
importante etape, la turnare, insa nu trebuie
exagerata. Lipsa vibrarii poate duce la segregarea
betonului, asa cum se poate vedea in poza alaturata
(pietrisul se alege). Chiar daca betonul era de o
anume calitate, segregat va avea o calitate inferioara.

Beton spongios

Beton usor, cu goluri in masa lui. Betoanele spongioase sunt betoanele inspumate si
gazbetoanele.

Betoane compacte

Betoane care au un volum de goluri de 5-7%, sub forma de macropori si de capilare uniform
distribuite.

Betoane semicompacte

Betoane care au un volum de goluri de 7-20%, realizate cu agregate lipsite partial de parte fina.

 3. Prepararea betonului

n fiecare an, producia mondial de beton se ridic la 6 miliarde de metri cubi. Realizarea unui
sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza unor reete, la care se
respect cu fidelitate caracteristicile materialelor constitutive: liantul, apa, agregatul i alte
adaosuri-n vederea obinerii calitilor proiectate. Odat compoziia stabilit, urmeaz dozarea
materialelor i apoi prepararea betonului. Prepararea betonului se poate efectua manual sau
mecanic. Prepararea manual se face la lucrri de mic importan prin amestecarea nisipului cu
cimentul i cu pietriul. Dup ce s-a obinut un amestec omogen, se introduce treptat apa pn
rezult un beton de consistena dorit. Prepararea mecanic a betonului se face cu ajutorul
betonierelor.

4. Transportul betonului

Pentru transportul betonului proaspt de la locul de preparare la locul de utilizare trebuie

ndeplinite anumite criterii, cum ar fi: asigurarea omogenitii betonului, evitarea nceputului de
priz a cimentului etc. Transportul de la staiile de preparare la antier se face de obicei folosind
autobetoniere, dar pe distane scurte se mai poate face si cu ajutorul unor autobasculante. Pe
antier se transport n general cu roabe i vagonei, iar pentru transportul pe vertical se folosesc
pompe de beton sau macarale cu ajutorul unor bene speciale.

5. Punerea n oper a betonului

n condiii obinuite, betonul se toarn n cofraje; injectarea betonului se face sub presiune iar
turnarea sub ap necesit o incint etan. Turnarea betonului trebuie s se fac, pe ct posibil,
continuu, fr ntreruperi, iar n timpul turnrii s nu se produc segregri. Compactarea
betonului este o operaiune foarte important, prin care se urmrete o umplere complet a
cofrajelor, o reducere a spaiilor dintre granule i eliminarea parial a aerului. Compactarea se
face prin: vibrare cu pervibrator, vacuumare, torcretare.

10

 6. Produse din beton

Produsele din beton simplu se utilizeaz tot mai intens, datorit creterii calitii ca urmare a
utilizrii unor tehnologii mbuntite n procesul de fabricaie i a preului competitiv.
Sortimentele realizate sunt destinate n special pentru pardoseli, borduri, blocuri de zidrie, plci
de placare.

Plcile din beton - pentru pardoseli pot fi: plci simple (de protecie n jurul cldirilor sau pentru
trotuare), plci cu dimensiuni mai mari care se armeaz (pentru platforme,locuri de parcat,terase
circulabile) i plci mozaicate (inclusiv plinte) utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare.

Pavelele - sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, care

prin alcatuirea lor permit eserea. Pavelele au diverse geometrii care
se mbin ntre ele, iar marginile sunt rezolvate prin borduri. Stratul
de suport este, de regul un material mcinat de carier, bine tasat.

Bordurile - din beton realizeaz ncadrarea trotuarelor, spaiilor

verzi, aleilor sau drumurilor carosabile. Pot avea dimensiuni, forme i calitai diferite n funcie
de domeniul de utilizare.

Couri de gunoi - realizate din beton pe structur metalic, utilizate in special pentru mediul
exterior datorit rezistenei la factorii de mediu.

Betonul aparent

Materialele de construcie moderne, oelul i betonul armat, au fost introduse iniial cu scopul de
a rezolva problemele tehnice, i nu de a crea forme artistice; betonul era mbrcat n tencuial,
dale de piatr sau placaje ceramice. Odat cu dezvoltarea tehnologiei, betonul devine vizibil;
betonul aparent nlocuiete materialele de finisare costisitoare, timp, etc. Betonul aparent este un
beton de calitate, care, dup ntrire i decofrare, rmane vizibil aa cum a rezultat din cofraj, sau
cu o prelucrare a feei vzute. Astfel se obine o suprafa exterioar rezistent i mai puin
vulnerabil la agresiunile exterioare, durabil n timp i stabil. Suprafeele betoanelor pot fi:

lise - turnate n cofraje etane din metal sau plastic.

cu amprente - rezultate prin aplicarea unor forme / matrie cu profilul dorit pe suprafaa
betonului nentrit nc; acest tip este cunoscut i sub numele de beton amprentat.

11

 cu suprafaa splat - astfel ca agregatul s fie pus n eviden

cu suprafaa sablat cu ajutorul nisipului
cu suprafee prelucrate ulterior cu ajutorul unor instrumente

7. Reciclarea betonului

Reciclarea molozului rezultat n urma demolrilor sau a renovrilor este o practic din ce n ce
mai des ntlnit. Reciclarea betonului are multiple avantaje cum ar fi o reducere n costurile
construciei dar i protejarea mediului nconjurtor.

Pentru reciclarea betonului, molozul se trece prin concasoare speciale iar materialul rezultat este
filtrat pentru a elimina orice materiale nedorite folosind o varietate de metode cum ar fi jeturi de
aer sau flotaia. Bucile mici rmase n urma filtrrii se pot utiliza de exemplu n loc de pietri n
construcii iar cele mari se pot utiliza ca prundi n controlul eroziunii.

12

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beton

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beton_armat

http://www.casadex.ro/2012/04/principalele-tipuri-de-beton/

http://documents.tips/download/link/referat-la-defectologie-betoane-proprietati

http://www.blog.noiconstruim.ro/2012/04/rezistenta-materialelor-pe-intelesul-tuturor/

13