FIZIC Filiera teoretic, profilul real. Filiera vocaional, profilul militar.

A. MECANIC
mg
I. 1. c. Din Principiul fundamental (II): N F sin mg 0 , F cos N 0 , rezult F (c).
cos sin
m F d L
2. d. N F v P (d).
s t t
3. b. Aplicm Teorema impulsului punctului material: Fmt m( v2 v1 ) ; proiectm pe o ax vertical, cu sensul
m( v2 v1 )
pozitiv n sus: Fmt m(v2 v1 ) de unde Fm , Fm 15 N (b).
t
ATENIE! Modulul variaiei vitezei 3 este 9 m/s, nu ( 3 m/s), deci rspunsul corect este b. nu d!
vB d B d 120 m
4. d. d A,B v A,B t ,
, v B B v A , vB 15 10 (d).
vA d A dA 180 s
v r
5. a. Vectorul acceleraie medie: amedie (a). Vectorul vitez medie: vmedie (vectorii vitez medie i
t t
dr
vectorul deplasare sunt coliniari); vectorul vitez momentan v este tangent la traiectorie.
dt
II. a.

Fel

Fel ,n
Fel , p
N
Ffr (N )
Gp mg sin

Gn mg cos
G mg

1
b. 0

1 , 0,164 m sau 16,4 cm
sin sin
0 0 0

c. N Fel sin mg cos 0 , mg sin N Fel cos 0

mg (sin cos ) N
Fel k k , k 18,9 .
, (cos sin ) m
m
d. a0 g (sin cos ) , a0 4, 4 2 .
s
III.
a. E 0 mg mg , E 0,640 J .
2
p m
b. 0 L(G) L(T ) mg , pA m 2 g ,
A
pA 0,32 N m sau pA 0,32 kg .
2m s
mvc2 m
c. 0 mg 1mgd1 , vC 2 g ( 1d1 ) , vc 3, 2 .
2 s
mvC2 mgx 2
d. ( x) 2 x , 0 2 , x 2,5 m ( x 2,5 m d2 5 m ).
d2 2 2d 2
C. ELECTROCINETIC
L
I. 1. c. Rezistena conductorului este dat de relaia R ; L este lungimea, S este aria seciunii normale a firului
S
1
iar este rezistivitatea metalului (inversul conductivitii: ) care NU trebuie confundat cu densitatea metalului,

notat de obicei tot cu (inversul volumului specific); uneori, pentru claritate, se noteaz rezistivitatea cu e i
densitatea cu m. De aceea, distractorul d. trebuie eliminat. Deoarece rezistena firului metalic se consider constant
(element liniar) trebuie eliminai i distractorii a. i b. n realitate, rezistena unui element neliniar depinde de
tensiunea aplicat acestuia (de exemplu rezistena filamentului metalic al unui bec electric crete cu tensiunea aplicat,
deci i cu intensitatea curentului care l strbate). (c).
2. b. Se observ c toate cele trei generatoare sunt n scurtcircuit, astfel nct prin fir va trece suma intensitilor
E 2 E 3E E E E E
celor trei cureni de scurt circuit: I
3 (b).
r 2r 3r r r r r
Q Q C
3. d. Deoarece U RI iar I , rezult c U R I R C s 1 (d).
t t s
U2 1 R 1 U2
4. a. Folosim relaiile R R0 (1 t ) i P , de unde rezult t 1 1 .
R R0 PR0
1 602
Numeric: t 3
1 2200 C (a).
10 30 37,5
3V 3V 2V 2V
5. b. Din grafic obinem: R2 30 i R1 10 , astfel nct
100 mA 0,100 A 200 mA 0, 200 A
R2
3 (b).
R1
II.
L RS
a. Conform cu I.1.c., R , L , L 5 m.
S
1
RR1
2 E 12
b. R R 3 , Re 6 1,5 7,5 I , I 1,5 A .
3 1
R R1 R e r 7,5 0,5
3
I I
c. I1 , Q1 t , Q1 0,75 60 45 C .
2 2
1
R R1
3 1 R R
d. ReA 1,5 , ReB ReA R 4,5 , ReC eB 2 2, 25 ,
1
R R1 3 ReB R2
3
1
Re R ReC 5, 25
3
III.
a. U 2 E2 Ir2 , U 2 3 1,5 2 0 V .
b. U E1 E2 I (r1 r2 ) E1 Ir1 , U 5 1,5 1 = 3,5 V , P UI , P 3,5 1,5 5,25 J .
U U 3,5
c. ,U 43,75% .
E E1 E2 8
U 7 r2 27
d. R , R 2,33 , R1 R re2 , R1 e , R1 3,86 .
I 3 R 7