METODE EXPERIMENTALE

IN INGINERIA GEOTEHNICA

modelarea la scara reala

Conf. dr. ing. Horatiu POPA

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA

Modelarea experimentala la scara reala (1:1)

- toate aspectele prototipului sunt reproduse la scara reala:

geometrie, materiale, solicitari;

- dezavantaje legate de rapiditatea experimentarilor, controlul

detaliilor modelului si bineinteles de pret;

- avantaje legate de dimensiunile modelului - instrumentarea si

monitorizarea acestuia - si de faptul ca se utilizeaza materiale
geotehnice reale.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 2

 Studiu de caz perete de sustinere din palplanse
(Universitatea din Karlsruhe la Hochstetten, Germania)
Geometrie

- ecran de palplane de tip KRUPP KD VI de 7 metri lungime

introdus prin vibrare pn la 6 metri adncime ntr-un masiv de nisip
nesaturat;

- rezemarea ecranului este asigurat de un rnd de trei praiuri

distanate la 2.4 m unul de cellalt i amplasate la adncimea de
1.25 m.

- aceast susinere asigur stabilitatea peretelui unei gropi

rectangulare (de 7 m lungime i 4 m lime), a crei adncime
atinge 5 m la sfritul excavrii (figura 1.)

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 3

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Geometrie
4m
1m

1.25 m
spraituri

5.5 m palplanse PU 8 5m palplanse KD VI

6m

8m

4m

Figura 1. Modelul experimental

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 4
Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Geometrie

- un al doilea perete de palplane de tip ARBED PU8 de 8 m

adncime asigur susinerea peretelui opus al gropii i constituie n
acelai timp baza de rezemare pentru praiuri. Momentul de inerie
i fia acestui perete au fost alese astfel nct s nu aib nici o
deplasare apreciabil pe parcursul experimentrii.

- pnza de ap freatic se afl la adncimea de ~ 5,5 m.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 5

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Instrumentare

- lucrarea de susinere a fost instrumentat n vederea msurrii

deformaiilor acesteia, a eforturilor n praiuri, a tasrilor la suprafaa
terenului i a presiunilor pmntului asupra peretelui de palplane.

- pentru msurarea presiunilor terenului asupra peretelui au fost

utilizate celule pneumatice de tip Gltzl, iar pentru determinarea
eforturilor de ncovoiere n perete captori de tip DMS.

- deplasrile ecranului au fost urmrite cu ajutorul unor nclinometre

amplasate n seciuni diferite, completate i prin msurtori
geodezice. Tot prin msurtori geodezice au fost determinate i
tasrile terenului din spatele peretelui de susinere.

- forele n praiuri au fost determinate cu ajutorul unor captori de

deformaie DMS.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 6

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Execuia i ncercarea experimental - etape

- etapa 1, excavare pn la adncimea de 1.75 m;

- etapa 2, instalarea a trei praiuri distanate pe orizontal la 2.4 m

unul fa de cellalt i situate la o adncime de 1.25 m. praiurile au
fost prencrcate cu o for de 10 kN fiecare (aproximativ 4.5 kN pe
metru liniar de perete);

- etapa 3, excavare pn la adncimea de 4 m;

- etapa 4, continuarea excavrii pn la adncimea final de 5 m.

Excavarea este realizat n acelai timp cu acionarea sistemului de
prese amplasate pe praiuri n vederea mpiedicrii deplasrii
punctelor de rezemare;

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 7

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Execuia i ncercarea experimental - etape

- etapa 5, aplicarea unei suprancrcri de 10 kPa, la suprafa, pe o

zon situat ntre 1 i 5 m n spatele peretelui experimental.
Suprancrcarea este exercitat prin intermediul unui bazin cu ap;

- etapa 6, diminuarea eforturilor n praiuri pn la atingerea strii

limit n masiv. Aceast stare este obinut n momentul n care
forele n praiuri rmn aproximativ constante.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 8

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Teren
- Caracteristicile terenului au fost determinate prin ncercri n
laborator i pe amplasament. Masivul de pmnt este alctuit dintr-
un nisip neuniform, de la fin la mediu, de ndesare medie, avnd pe
alocuri intercalaii de pietri. Deasupra pnzei freatice greutatea
volumic a terenului este de 16.5 kN/m3 n timp ce sub ap aceasta
este de 19.8 kN/m3.

- Pentru determinarea caracteristicilor de forfecare ale terenului au

fost efectuate dou serii a trei ncercri triaxiale de compresiune
(pentru presiuni de consolidare de 100, 200 i 300 kPa) i dou
ncercri n aparatul de forfecare direct. n urma ncercrilor s-a
obinut un unghi de frecare interioar care variaz ntre 40o i 45o.
Datorit nesaturrii nisipului pe o adncime de aproximativ 5 m se
dezvolt o coeziune capilar cu valori estimate prin ncercrile in situ
ca fiind ntre 2.7 kPa i 6 kPa.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 9

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Teren

- ncercrile cu placa pe teren au indicat un modul de deformaie la

ncrcare cuprins ntre 32.5 i 23 MPa i la descrcare ntre 50 i
35.5 MPa.

- ncercrile presiometrice au dat un modul Mnard cu valoarea

cuprins ntre 5 i 20 MPa.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 10

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Peretele de sustinere

- Parametrii geometrici i mecanici ai peretelui de susinere

instrumentat (KRUPP KD VI) ct i ai celui care a asigurat baza de
rezemare pentru praiuri (ARBED PU 8) sunt:

Peretele Modulul de Momentul de inerie, Seciunea,

elasticitate, MPa cm4 cm2
KRUPP KD VI 210000 968 106
ARBED PU 8 210000 11610 106

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 11

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Spraiturile

- praiurile (n numr de trei) au fost realizate din profile metalice cu

seciunea rectangular, iar n capete au fost echipate cu prese
hidraulice pentru a putea fi aplicate forele de prencrcare dorite
(etapa 2 de execuie) i pentru a se diminua eforturile din praiuri
pn la atingerea strii de echilibru limit n masiv (etapa 6 de
execuie).

- Modulul de elasticitate al praiurilor este de 210000 MPa, iar

seciunea acestora este de 0.02 m2.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 12

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Scop

- Studiul a avut un caracter previzional, realizndu-se cu aceast

ocazie un concurs internaional de estimare a comportamentului unei
lucrri de susinere care ulterior a fost realizat i instrumentat,
rezultatele observate fiind comparate cu cele prevzute prin calcule
de diferitele instituii i persoane participante la concurs.

- Pentru aceasta au fost realizate 41 de calcule dintre care 18 prin

metoda elementelor finite i 23 prin metoda coeficientului de
reaciune.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 13

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Scop

- Un dosar geotehnic foarte complet a fost trimis institutiilor doritoare

de a participa la acest concurs. El coninea o descriere complet a
amplasamentului, a condiiilor de execuie ale lucrrii, a
caracteristicilor pereilor, a rezultatelor ncercrilor in situ i n
laborator pe probe de pmnt prelevate pe amplasament, a
instrumentrii lucrrii i interpretrii msurtorilor. Numrul mare de
participani la acest experiment demonstreaz interesul inginerilor n
ceea ce privete comportarea lucrrilor de susinere i modelarea
teoretic a acestora.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 14

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Rezultate

- In ceea ce priveste comparatia intre rezultatele de calcul si

masuratorile experimentale realizate, in figura 2 poate fi observata o
suprapunere a infasuratorii rezultatelor de calcul cu masuratorile,
pentru presiunile terenului asupra peretelui, momentelor
incovoietoare in perete, deplasarile laterale ale peretelui si tasarile
terenului in spatele peretelui.
Pot fi remarcate, practic pentru toate marimile studiate, diferente
importante intre estimarile teoretice si comportarea reala a peretelui
de sustinere. Acest fapt arata cat de putin stapanite sunt fenomenele
de interactiune complexe ce se dezvolta la astfel de lucrari si ca
modelele si metodele avute la dispozitie pentru analiza lucrarilor de
sustinere pot si trebuie sa fie imbunatatite.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 15

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Rezultate

Figura 2. Comparatii intre calcule si masuratori

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 16

Studiu de caz perete de sustinere din palplanse

Rezultate

Pot fi remarcate, practic pentru toate marimile studiate, diferente

importante intre estimarile teoretice si comportarea reala a peretelui
de sustinere. Acest fapt arata cat de putin stapanite sunt fenomenele
de interactiune complexe ce se dezvolta la astfel de lucrari si ca
modelele si metodele avute la dispozitie pentru analiza lucrarilor de
sustinere pot si trebuie sa fie imbunatatite.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 17

Instrumentarea unor structuri reale

Avantaje si dezavantajele

Avantajele instrumentarii unei lucrari reale sunt legate in special de

faptul ca nu se mai recurge la un model (redus sau la scara 1:1) si se
utilizeaza pentru inregistrari reale chiar structura in cauza.
Se mai poate nota aici si avantajul obtinerii unor informatii pentru un
amplasament anume, observatii care pot fi utilizate ulterior la
proiectarea unor lucrari similare in respectivul amplasament.

Dezavantajele sunt legate de faptul ca nu se poate detine un control

riguros al parametrilor caracteristici de interactiune legati in special
de teren.
De asemenea, informatiile sunt obtinute in timp relativ lung (fata de
observatiile pe modele reduse) si numai pentru starea de exploatare
(de serviciu) a lucrarii respective (lucrarea nu poate fi adusa la o
stare limita pentru a se obtine informatii legate de atingerea
acesteia).

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 18

Studiu de caz perete de sustinere panouri mulate - metrou Lyon

Geometrie

- Lucrarea de susinere a fost realizat cu scopul meninerii pereilor

unei excavaii cu adncimea de 7.8 m i cu o lime de 9 m,
efectuat n vederea extinderii unei linii de metrou.

- Varianta constructiv adoptat a fost cea a unor perei mulai,

praiuii pe dou nivele, dup cum este prezentat n figura 3.

- Pereii ngropai au o grosime de 0.6 m i o nlime de 10.5 m.

praiurile au fost realizate din profile laminate n seciune H, cu
rigiditile (F/l) urmtoare: 8x105 kN/m pentru primul rnd de
praiuiri i 4x104 kN/m pentru rndul inferior.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 19

Studiu de caz perete de sustinere panouri mulate - metrou Lyon

Geometrie

1.35 m sprait

4.75 m 5m

7.8 m
sprait
nivel apa 10.5 m

9m

Figura 3. Seciune transversal prin lucrarea de susinere

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 20
Studiu de caz perete de sustinere panouri mulate - metrou Lyon

Etapele de realizare ale lucrrii de susinere, dup construirea

pereilor mulai:

- etapa 1, excavarea pn la adncimea de 2.0 m i realizarea unui

rambleu de nlime aproximativ de 0,4 m n partea din dreapta a
excavaiei (partea de est);

- etapa 2, instalarea primului rnd de praiuri la o adncime de 1.35 m;

- etapa 3, excavare pn la adncimea de 5.4 m;

- etapa 4, instalarea celui de-al doilea rnd de praiuri la o adncime de

4.75 m i coborrea nivelului apei sub fundul excavaiei pn la
adncimea de aproximativ 9 m;

- etapa 5, continuarea excavrii pn la atingerea cotei finale la

adncimea de 7.8 m.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 21

Studiu de caz perete de sustinere panouri mulate - metrou Lyon

Caracteristicile geotehnice ale terenului

n vederea stabilirii caracteristicilor geotehnice ale terenului au fost
realizate o serie de ncercri pe teren (presiometrice i ncercri cu placa)
i foraje din care au fost prelevate probe supuse apoi ncercrilor de
laborator caracteristice, n special ncercri n aparatul triaxial.
Rezultatele au indicat o succesiune de straturi de prafuri nisipoase cu
caracteristici apropiate. Nivelul apei subterane a fost stabilit n jurul
adncimii de 5 m.
Coeficientul de reaciune a fost evaluat ca fiind constant pe adncimea
celor dou straturi i avnd valorile de 20000 kN/m3 pentru stratul
superior i de 40000 kN/m3 pentru stratul inferior.
Stratificaia i valorile medii obinute pentru caracteristicile geotehnice
sunt:
Adncimea, m Pmnt E, kPa , kN/m3 , o c, kPa
09 Praf nisipos 7000 19 27 1
>9 Praf nisipos 12000 21 35 0

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 22

 Studiu de caz perete de sustinere panouri mulate

Instrumentare

n vederea observrii comportamentului lucrrii de susinere aceasta

a fost echipat cu nclinometre, urmrindu-se deplasrile laterale pe
parcursul etapelor de execuie.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 23

Studiu de caz perete de sustinere panouri mulate

Rezultate deplasari perete vest, mm deplasari perete est, mm
-2 0 2 4 6 8 10 12 14 12 10 8 6 4 2 0 -2
0 0
experimental - faza 1 experimental - faza 1
experimental - faza 2 experimental - faza 2
1 1
experimental - faza 4 experimental - faza 4
Cesar - faza 1 Cesar - faza 1
2 Cesar - faza 2 Cesar - faza 2 2
Cesar - faza 4 Cesar - faza 4

3 3
adancimea, m

adancimea, m

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

Figura 4. Deplasri orizontale. Comparaie experiment calcul prin MEF

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 24
 Studiu de caz perete de sustinere panouri mulate
Rezultate deplasari perete vest, mm deplasari perete est, mm
-2 0 2 4 6 8 10 14 12 10 8 6 4 2 0 -2
0 0
experimental - faza 1 experimental - faza 1
experimental - faza 2 experimental - faza 2
1 1
experimental - faza 4 experimental - faza 4
Denebola - faza 1 Denebola - faza 1
2 Denebola - faza 2 2
Denebola - faza 2
Denebola - faza 4
Denebola - faza 4
3 3

adancimea, m
adancimea, m

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

Figura 5. Deplasri orizontale. Comparaie experiment calcul prin MCR

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 25

Studiu de caz perete de sustinere piloti (Bucuresti)

0.00
Geometrie

fill prop
- n figura 6 este prezentata sectiunea prin -2.30
structura de sprijin, corespunzatoare etapei
silty clay
finale de excavare. -4.20
- Peretele a fost realizat din piloti secanti din -4.60 groudwater
beton armat cu beton simplu. Diametrul pilotilor level

este de 60 cm, lungimea de 11.50 m, iar fine sand

-6.00
-5.60

distanta interax intre doi piloti consecutivi este

de 45 cm. -7.00 dewatering
level
- Excavatia este inconjurata pe trei laturi de
constructii invecinate cu inaltimi diferite (intre 2 sand &
si 5 niveluri), iar pe cea de-a patra latura de o gravel bored pile
O 600 mm
strada intens circulata.
-10.60

clay
-11.50
60

Figura 6. Sectiune transversala

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 26
Studiu de caz perete de sustinere piloti (Bucuresti)
Parametrii geotehnici ai terenului

th ic k n E ` c`
l ayer e s s, kN /m 3 MPa
m kP a

fil l 2 .3 16 - - -
s il ty
1 .9 20 25 20 40
c l ay
fin e
1 .8 20 .5 40 25 0
s and
s and &
4 .6 20 .5 50 32 0
g ra ve l
c l ay 2 .0 20 50 17 25

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 27

Studiu de caz perete de sustinere piloti (Bucuresti)

Figura 7.

METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 28

 Studiu de caz perete de sustinere piloti (Bucuresti)
Instrumentare
- echipare cu inclinometre pe toate laturile incintei de pereti de
sustinere si cu marci topografice pentru urmarirea deplasarilor
(orizontale si verticale).
- instrumentarea fisurilor
cladirilor invecinate cu
marci din sticla.

Figura 8.
METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 29

Studiu de caz perete de sustinere piloti (Bucuresti)

Rezultate
- Diferente destul de importante
intre calcule si masuratori, acestea
din urma situandu-se la circa 35-40%
fata de primele.
- Acest lucru poate fi explicat prin
mai multe cauze probabile:
- erorile posibile referitoare
la stratificatia terenului. Prospectarile
geotehnice au fost realizate doar in
interiorul peretilor de sustinere unde
pe o adancime de 2-3 m se aflau
doar ruinele fostelor constructii
existente pe proprietate;
- dificultatea de modelare a
constructiilor invecinate in lipsa
planurilor de arhitectura ale acestora;
- limitarile metodei
coeficientului de reactiune.
Figura 9.
METODE EXPERIMENTALE IN INGINERIA GEOTEHNICA 30