Oameni si locuri

Undeva, in Estul Romaniei, mai exact in Moldova, se afla o frumoasa localitate.Nu foarte
mare ca intindere si nu foarte populata.Numarul este perfect pentru ca toti locuitorii sa se
cunoasca suficient de bine intre ei incat sa mai schimbe o vorba unul cu
celalalt.Localitatea se numeste Slanic Moldova.Supranumita si Perla Moldovei inca din
secolul 19, aceasta localitate este impartita in 2 jumatati.Jumatate de Slanic este statiune,
jumatate este zona de agroturism.

Prima jumatate este plina an de an de mii si mii de turisti noi, curiosi sa vada un loc nou,
sau de cei iubitori de,si obisnuiti cu Slanicul, stiindu-l ca pe propriul buzunar.Dupa un
drum greu de cateva ore,vizitatorii, fie ei vechi sau noi,se duc la restaurant.Majoritatea
prefera Crama Domneasca, deoarece vorba se duce din om in om ca acest restaurant
serveste cea mai buna mancare din Slanic.Mancare traditional moldoveneasca, servita cu
un vin bun si cu o muzica de pahar ce merge ca unsa.Insa pe langa Crama Domneasca se
afla si alte restaurante,precum restaurantul Slanic, restaurantul Express,dar si pizzerii
precum Pizzeria Stefanel si Pizzeria Select, aflate si ele in centrul statiunii.

Dupa masa copioasa de la restaurant, oamenii se plimba pe aleile parcului central, un parc
foarte bine amenajat, ce detine un imens spatiu verde, flori plantate din loc in loc pentru a
diversifica paleta de culori a parcului, fantani arteziene in jurul carora copiii alearga veseli
si statui cu scriitori cunoscuti din zona Moldovei, precum Mihai Eminescu si Ion Creanga.

Pe aleea de sus a parcului,sunt amenajate niste buticuri cu diverse suveniruri pe care

turistii le cumpara pentru cei de acasa.Cani, brelocuri, farfurii, vaze, jucarii si multe altele,
pentru toate gusturile.Unii extind plimbarea pana la aleea ce inconjoara izvoarele, ce
impresioneaza prin proprietatile lor terapeutice.Mai pe scurt, fiecare izvor are ca tinta o
anumita afectiune, printre tinte se afla afectiunile digestive, ale sistemului respirator si
multe altele.Exista si curajosi fara afectiuni, care se incumeta sa guste din fiecare dintre
cele 11 izvoare minerale, fapt ce se soldeaza cu efecte laxative.

De-a lungul aleii izvoarelor, trece raul Slanic,al carui susur te face sa te simti liber si sa
uiti de orice problema cu care ai venit de acasa.De ridici privirea, observi ca pasarile
zboara din copac in copac, mai mult sau mai putin fericite de forfota citadina.Spre sfarsitul
portiunii cu izvoare de pe valea raului Slanic, se afla o vestita pastravarie, unde se serveste
pestele vedeta al statiunii in diferite feluri de mancare.

In capatul aleii cu izvoare se afla Terasa Cascada,o terasa in aer liber,aproape de padure,
langa ea aflandu-se cascada Slanic.Aceasta terasa este locul perfect pentru o zi foarte
calduroasa, pentru niste oameni ce vor sa se racoreasca la umbra cu o bere rece in fata, cu
racoarea cascadei langa si cu privelistea minunata a muntilor din imprejur.

In statiunea Slanic Moldova sunt trasee pentru posibilitatile fizice ale tuturor.Traseele
pornesc de la dificultate slaba si se opresc la trasee pentru profesionisti.Cel mai popular
dintre ele este 300 de trepte,traseu ce porneste de la primul izvor mineral cu acelasi
nume,este foarte accesibil de ajuns.Trecem podul ce marcheaza inceperea aleii cu
izvoare,si vedem o pancarta pe care scrie traseele.De acolo,se pot observa cu usurinta niste
scari care urca in padure.Cele 300 de trepte sunt risipite,tocmai pentru a nu epuiza
trecatorii si a nu-i face sa se intoarca din drum,ci,dimpotriva,sa se bucure de padure,de
peisaj,de copaci si de pasari.

De-a lungul acestui traseu nu au fost niciodata evenimente neplacute cu ursii,de fapt,zona
Slanicului este feritade o astfel de intalnire.Dupa ce se termina cele 300 de trepte,intalnim
inca alte 2 dealuri,de dificultate medie,care pot fi urcate intr-o ora,cu tot cu popas.

Coborarea de pe traseu nu este dificila,pe parcurs se intalnesc si diverse ciuperci,cu forme

si culori diferite.Tinerii cu spirit de aventura se bucura cel mai tare de coborarea usor
abrupta,deoarece trairile pe care le simt atunci sunt de neinlocuit.De asemenea,dupa
coborare,pentru a ajunge din nou la strada,lumea se descalta,isi ia incaltarile in mana si
trec raul Slanic,racorindu-si picioarele dupa un traseu nemaipomenit.

Pe langa traseul 300 de trepte, exista si un traseu pentru indragostiti,care porneste de la

vila Paltinis,se continua pana la vila Zorile,si de acolo,incepe o poteca pana la varful
muntelui Nemira,unde in anii 1900 a fost o cabana,iar acum,indragositii merg acolo pentru
a se bucura de minunata panorama a statiunii Slanic,frumos luminata noaptea,si splendid
de verde in timpul zilei.

Pentru cei care au afectiuni la picioare si nu pot escalada muntii,exista si un drum forestier
care pleaca de la izvorul Ciuget,din drum spre terasa La Cascada,se face o bifurcatie catre
dreapta,si porneste un drum prin padure de 2-3 ore,un drum care duce la o fosta tabara,insa
privelistea pana este de neuitat,in plus,se pot face nenumarate poze reusite si scaldari in
raul Slanic.Desi la inceput apa este foarte rece,pielea se obisnuieste cu ea si nu-ti mai vine
sa iesi din ea.

Cu alte cuvinte,statiunea Slanic este un loc ideal pentru vacantele tinerilor,adultilor

pasionati de natura si batranilor in cautare de liniste si remedii naturale pentru afectiunile
lor.

In timp ce statiunea Slanic e intr-o forfota completa si continua,partea agroturistica a

Slanicului este linistita.Oamenii se trezesc de dimineata de la ora 4 jumatate,isi duc oile la
pascut,se ocupa pe timp racoros de pamant,cosesc iarba pentru animale ca sa aiba pe timp
de iarna,sunetul pietrarilor se aude de la ora 6 dimineata,iar tropaitul cailor il auzi in orice
moment al zilei.

Chipurile slanicenilor sunt niste chipuri frumoase,de oameni trecuti prin viata,iar copiii
sunt plini de vitalitate,lipsiti de viciile tehnologiei,in schimb se bucura de ceea ce ii
inconjoara,ajutandu-i pe parinti cum pot la treburile casnice,precum mulsul vacii,insotirea
tatalui la stana,livrat lapte prin vecini,sau pur si simplu au in grija fratele sau sora mai
mica.
Slanicenii sunt niste oameni simpli,care ar face tot posibilul pentru a-si face clientii pe
care ii gazduiesc sa se simta bine.Sunt comunicativi,ospitalieri si se ofera in orice clipa sa
iti sara in ajutor.Pensiunile pe care le detin sunt mai mult decat accesibile pentru orice
buzunar,si pentru toate gusturile.Exista si pensiuni mai rustice,si pensiuni
moderne,pensiuni cu piscina,pensiuni cu teren de tenis,sau,pentru artisti,melancolicii
iubitori de natura,exista si pensiuni cu foarte mult spatiu verde,perfect pentru analiza toate
aspectele vietii,sau pur si simplu pentru a contempla natura.

Printre cele mai populare pensiuni se afla Pensiunea Montana,Casa Alba,Poiana

Verde,Casa Donna Byanca,pensiuni care au conditii mai mult decat decente.Din punctul
meu de vedere,pensiunea al carui personal este cel mai ospitalier,este pensiunea Maria,a
carei locatie este situata la 4 kilometri distanta de forfota din statiune.Ceea ce este
perfect,perfect pentru cineva care apreciaza linistea.

Vin in Slanic inca din copilarie si nu m-am plictisit niciodata.M-am imprietenit cu oamenii
de acolo si aflu lucruri noi,despre ei si despre Slanic in fiecare an.Bunatatea de care dau ei
dovada este iesita din tiparele egoistilor cu care ne intalnim zilnic.Macar o saptamana pe
an este foarte buna o escapada la Slanic Moldova,Perla Moldovei,un loc din care se pleaca
cu multe amintiri frumoase,intamplari amuzante cu prietenii,sau momente romantice
alaturi de partener.

Consider ca nu ma voi plictisi niciodata de Slanic Moldova si de oamenii interesanti de

acolo,indiferent de cat de mult voi calatori in lumea aceasta.Fiindca oamenii de la
pensiunea Maria sunt a doua mea familie,iar Slanic Moldova este a doua mea casa.Ba
chiar,pot spune cu mana pe inima,mai acasa decat acasa.Fiindca atunci cand ajung
acolo,ma simt libera,si uit de toate problemele cotidiene.

In concluzie,localitatea Slanic Moldova isi merita titlul de Perla Moldovei,iar oamenii de

acolo sfintesc locul.