9002 .fF2inong up eyssanun eamypo ayn DIVINIWNIOGOIM THANLINALS IS IUDLSVONND THLNIWZIYNVYY ANYIAWNAOd YNVIINT-VIAVLIOcae 1Stolmeunioyad eipuoa ‘efemmtoytod no azeor id eur oo etpjar yyurzaudos mquoundeurew ‘feta s0 oun uast¥9 Uy ALVIYMI LNYANDinfodocumentare sunt organizatile cele mai implicate in gestionarea ‘cunoasterifin toate domeniile de activitate.Relatia dintre managementul ‘cunoasterii si structurileinfodocumentare este una organicd, intemelat pe formele| formatiei ca element constitutiv comun, Multa vreme, literatura de sp ‘managementul c diferenfencesenti litate a vehiculat chiar opinia c& intre asterii si managementul informatici nu sunt decat In gnoscologie,informatia si cunoasterea sunt: te calitative ale anagementului cunoasteri sisi opereze cu clein teritoriul organizailor infodocumentare pentru a gisi cli de sporirea performanfelor specifice ale acestora. Comparind managementul traditional al structurilor infodocumentare cu managementul cunoasterii pot firemareate mai bine diferoptete dintre linearitate: dintre predominanta i lograficd a no Aplicarea managementului cunoa; infodocumentare este o tema neabordati in cercetarea romaneasc’ de ialitate, iain literatura intemafionala abordirile sunt fragmeentare lesea, destul de contradictorii. Octavi rat un proiect de cercetare cu obi facd evidente avantajele preluarii cel productive zone ale aster pentru a dinamiza gindirea manageriala din ilor infodocumentare. Ambele teritori sunt dificile. Managementul cunoasteri se naste in fiecare zi este un cmp fluid, ‘greude stabilizat chiar: i lorcontradictorie asculdnd intre local si universal, intre material si imaterial, intre ‘Structura lucrii este construiti urmarind trecerea de la general laparticular $i se finalizeaza intr-un model strategic. Fiecare dintre cele ase capitole de baza se constituie, intr-o manier’ particular’, ca 0 contributie de autor. Originalitatea se realizeaza fie prin caracterul personal al sintezelor din literatura de specialitate, cum este cazul primelor compartimentele de bazai ale societitii. Cunoasterea a devenit un fenomen fundamental, determinant, de care depinde nivelul contemporan al existentei sociale si viitorul acesteia. Toate formele cunoasteri se complementarizeaza ca rezultat al unei viziuni strategice, dar si dincolo de aceasta viziune, ca urmare a caract ir turii umane, al cunoasteri critic de existentai. ine de activitate. Configurarea organi in esentai, reflectarea legaturilori fortaomului deadomina aleatori de desfisuriri, Prin eunoastere,societatea se rationalizeaza, dar nu urmind un model abstract, cin relafie cu rajiunea necesari, uman gi ‘mplinitoare. Management cunoasteri devine astfel un mod de gindire side actiune care nu se intemeiaza doar pe utilizarea cunoasteri, ci 9e100 “e-[A v vayed UL nuowodetetn & rane reuu ozeordun 9p puoz 0 wuAap ruLioyUt ey) “anezTeOo} KoRUD|NA reUL O™nd 1S yhIa1009 PIM eu no ‘yeuoFjeanpo jntuD) jjeuuoyur sopMonns v aresBoqUT 9p woAdU yesede p7eatarewH vareomy elulALid yyseaoe UL aUIpNyN OSU ImIsp wIstxo 18 o1ey90109 op apoymsut utind anejai ednooaid & Jolfeunoyut evodepog “arejuoWNSOposUT JOpLMaNASE aAN ammyjoazap amsiony ut epeayjaxOUIG “eaUOLDsE 9p 9153] epunyoid reut o ap ouauiotay ezeaproge I$ ao1p1o0ds Insiaatun osasedop ozeo oudiostp soun vrjonysuos anes qed: San tuRuuOyUTe}UINS op of}}oos “IHo}SeEouMD INTL REUE 9[9POUL oun vo1onposjUT red} EoIpe “yeUOT}eULO}UT 1S yjeUOH}EHE Bre9s P] o[euorfeuuoyu 1o}osoo0xd varezturD}sts yyLRULM ‘spe TeUU‘9}Sq, “Wlzre10s aye oqueodu oursruei0 o}7e 18 o1e3]0Azap op 1OjoUOWIOND] Pumtutod ‘}ezmeai0 ap on080ye0 viseaoe by 1 vortde e op erjuajur opSoye801d 181 voreoy Peoued) areyoumso]ARGUMENT nultimii 10-15 ani, discutiile si preocuparile vizind cunoasterea, ‘managementul cunoasterii,resursele de cunoastee, firmele si onganizatiile le ine de factori niciodata pang atunci, Octavia-Luciana P Boi ‘oruml| caracieidocuntnae ibeanu a elaborat o cercetare ale cirei eee ic inte i ; rospectivi conving, invita ia iedeabeiee ie clevata si viziune apirut seminarii de formar, liste de difuuzare electronice specializate, forme de educajic superioara, au fost dezvoltate programe gi create claborarea tezei de doctorat, cercetiri care au urmiatrit sa evidentieze ( Prof. univ. dr. Jon Stoica teme, pentru prima data in Romdnia, este completata de c pragmatic confert de partea aplicativa reprezentata de pentru implementarea managementului cunoasteke 2 HAR RAAT SSeA ARR jeciuedi0 1 yreuorjeziuedio womwjeauy ¢ uunuo9 1$ preuorjeziu10 varoySeouns) 2 + soqifeziuesio jnjansu ey ajurpuay, 1 “ANVWOUWALNOD NIYNIWALLAG NVIN CHT © vovaed [pate e earo}Seouns °Z sous ajoodsy “| A “1 eouaeg PADNGOWLNT Si g g6 : Be 3 sMltany mupaqundog durony-p1v}99 “sursdanuy ue 99 ¥099 30) SuIULap uMVETE SOF NE aI “s *f‘ua}aLd ung TEU “anu eur Joo osoumjjnuu 9] 0} go Ud ‘pus HU ‘Parejoepar vjiqisod nowy ne oo 1LBONy emy, nosjpnoieatasqo najuod i$ mstosntreu pop jnduum ny “Teorp9p 2p ou 1970} eoysHuInS ruoHEaNpUOD eOLO}S Loy 3p JOs9yO InIrutuop 1 yeoUFo4f woos sp sosoyoudmmynutuop “ef aod Zosgaud nyrswop ‘ougUOY xHOpEDy je WopLIdsai09 NIqUO 29POR, 3 sosojaud injnutop eauawose 9p ‘soul ys asaI0¢y Teapueyy woipoy ‘mosayoud euuwop no veuorsayosd axes0qejo9 ap rue o}des$ oul 40/90 Insinozed od yyIpuygop waxo}Svound nquad t 18 tnuyfiads nquod eoupnynesd afeo viseaoe ad Intuauop ut uxfoazap arcoyn ‘WAN}99] vO LAJOs aJvod “eauoWOsE {wr to}Seoun. ye wownsemeut op mynsoooud vane uowy tun “erepo}o) “18 " uRI90199 njUod Jado1 9p yound un airod vou ‘jansy ‘nSounang utp mjeuniosut op myrudystney wi zane ned uy yremsysop ogni eze}ea19 9p aENUMoOpAyUcunoagterii...... e ale managementului 1. Generarea cunoasterii....- 4.7.2. Captarea cunoasterii a8: 4.7.3. Codificarea si coordonarea cunoasterii 4.7.4. Transferul cunoasterii ; 475 ‘ 4.9. Memoriile organizationale 4.10, Proiecte de management 4.11, Gener: Manage Partea a Ill-a. STRUCTURILE INFODOCUME! , f L DOCUMENTARE CONTEMPORANE, COMPONENTE ALE SISTE, MULUI CUNOASTERI it Peed ms 1. Aspecte actuale privind structurile infodocumentare.-. 125 1.1. Funotiile structurilor infodocumentare cea iak 1.2. Schimbarea la nivelul structurilor infodocumentare . 1.3. Impactul globalizarilanivelulstructurilorinfodocumentare 1.4, Structurileinfodocumentare in societatea informational. 1,5, Strueturile infodocumentare in societatea cunoast 1.6, Structurile infodocumentare in mediul electroni 1.7, Perspective privind vitorul structurior infodocumentare 1.8. Perspective privind viitorul specialistilor din struct infodocumentare. Programe de educatie continu CUNOASTERII PRIN IMPLICAREA TOTALA A STRUCTURILOR INFODOCUMENTARE .......-- 1. Managementul cunoast infodocumentare . 2. Proiecte de managementul cunoasteri infodocumentare . . speci domeniul cunoasterti 8, Cursuri de managementul cunoasteri ‘muneti Partea a V-a. EDUCATIA PENTRU INFORMATIE . .\vorm}[OAZop v] aINqutios ares afaUt40§ Ip eu puyAsUOS tHezTuETI0 ‘ayso0e “tuoySeouns mynuUDysISe RjuEIO}U O}ed 9p wade oUUMUR 1S LOL oarea.ad woz uy arejuoumoopojut o[Lmyonuis wrese|d ys sndoxd wwe-u ‘ are “eASLOU BABIN] Uf a uoytios aansodsiod wp UDLUOP tLrEpIOge wayesAoIUL 1908 97 UL-ZtUEAIO ap opundyy voyeyoedey ‘vorequiy 110 aus ‘a10}Seouns ad oq Stoo avo 98 a}eHLANE-p 10} eareyrofeR Uy “qeuorjezado ‘opeuorinynsut ‘syemdaouos ‘pugy op umyoruysax gor duu ‘arco ninyido rou zoun wey ur pipe as eayeor90s wo WopIAD 2189 1$ ywoM|dIOD 2 Imyx9]U02 "29 areAoUT IS orjvax9 ap jnsoo01d HL etooutp ‘voyey!xoduuoo Pyruedeys Y eaynd ream ‘woqiziyepout puted ueqan ap aus o | sundses voseas ws omngan 1S oqupeuEWoU EEDoAaud 1oUN Bjey UL EsNd ays9 ‘oO goad oseoroUMU no yunyytioo 2s eamuauro go {mdey yaojor ouesoduuo}u0D tum] ope ‘jeUIWOp 1opo}oodse e EUIDONS EzsfEUR O 1S ERY) eS tuD|SeOUMd eEjNjOADL “rorfouzoyur exjnjoaau ‘varez1jeqo}S wood auaoUdy op oyeUIWLID}ep ‘s4ofeuu uEquimyps op eprouad o juozaid uy ezeasioaey wayeI190g FUFINGONLNE bis, se mic SSRRSRAR RRR EES “gp exouy: Texouy, aXanv “ avasoriad SOLIVUDOrTAId ALON ‘WSANYWOY SAVINAWADOCOINT V aTRinonis NI IRIALSVONAD TALNANADVNVIN E-I1A © eoeg RIVINSNNDOGOANI ATRIALNULS NI IRIALSVONND IN TNLNAWADVNVW VII “NAINA ULNA NOALYALS TAGOW -1A € vo}16q| deorganizai, sunt cunoastzti,Problemele schimbasi si modemizari in. zona organizatilor transferului de informatiinu prea au fost pind recent analizate, cercetarea ‘coretici fiind putin acoperitiin literatura de specialitate. De-a lungultimpului,structurile infodocumentare me diferite, dar esenfa lor a rimas accea icunoasteri arteneriate cu structuri si lare sau cualte tipuri licate in colaborir lanivelul unor refele extinse, ceva ce le permite si ofere produse si servicii decalitate, & rispunda cit mai bine nevoilor comunitatii si, de ascmenea, ele joaca un rol important in educatia pentru informatie a utilizatorilor Trebuie si precizim c& atunci cind vorbim de structuri infodocumentare ne referim la toate organizatile din zona tansferul i 1umesc bibliotec,. Principale ale avantajului competitiv reprezentate de bunurile de cunoastere si capacitatea de invitare? * Care sunt clementele si procesele cheie prin care managementul cunoasterii sprijina dezvoltarea organizatiilor, deschizandu-le calea spre competitie, spre performanti? * Cum influenteaza fenomenele si procesele specifice societiti Cunoasterii misiunea si activitajile structurilor infodocumentare si 'si-gi extind’ rolul consolideze pozitia de actor principali pe 20 i lanivelul structuritor ‘* Cum poate fi implementatiicu succes infodocumentare functiademanagementalcunoasteri? Pomind de la aceasta problematic’ am prezentat stadiul actual in pot susfine acfiunea structurilor infodocumentare in era cunoasteri si amplificarea valorii produselor si serviciilor pe care acestea le oferi si, le transferului de informatii. teoretice, o cercetare analizele comparative si exemple! i permis formularea unor puncte de vedere, a unor observatii generale si& +0] 9N}e7nERI0 Uy o}Seouno fe woUIREeLEU OP s@oqens toun rareuow duu yoryouNg i yresoooU POPISUOS 19 awe UI TUNSEUUL vorenyeAo ‘vouourase op ‘I$ 1HoySeound [nTUDMOp UT Bade yod [J aaMI.ad eadnse “IHo}srotno infeed 1$ gato wadnse “requis wacinse id no nimpst ned af20 utp mstperseds e] op yoeqpeay op vorout}qo gj9o199 jndoag “nSomong] uip axeowundopoyut umjonuys nuyed Ut wImportanta si utilitatea luerrii constau in faptul c&ealizeazi odeschidere tia cervetrii si aprofund: siaprocesului de management al cunoast infodocumentare. Prin studiile teoretice, cercetarea prac strategic propus, am urmatrit si arditim c& optiunea pe care au structurile infodocumentare pentru a face fat’, pentru a supravietui \procesului demanagement al cunoasteri. Partéea I ELEMENTE $1 STADII FUNDAMENTALE in DEZVOLTAREA CUNOASTERII. PERSPECTIVA ISTORICA 1, Aspecte generale privind cunoasterealt ad ‘tuo ad wyosoyy ezeanuiaa amv J93 “amosouno tsnuony YeuNU 19 aod uf 30] ‘ounueury oA Up spt, tunaard yosojy ‘RareDosud epeoLd uy Se ee a earstlcen ‘iBojousseo ‘uodowis0o puratd }o0dse op yednoo ne-s nyosoyy yndsou ] Po r}e}suOD a7e0d 9s “oyOso|y tp 10]H1}nJoAs eAnsodsrod WiC ayfosoy}) Janyu v) vararsvouny “Zz ‘gunouduay ‘nije Hynut 1S sep Suey ‘oumEy “uoorg 44 wnoead oumnu op gyeyuozoudox apaundstp nuazayseouns ap di ysa0y ‘ayetoads opoyout soun warezyynn ‘any “poruyez ees uy tuatueo onpoop umuods wyeztywor orjearosqoad < «| 9% rezeq ‘(exop) guntto9 earoSeouns (6) ezeauor}oesoqu axe a1o\SeoUND 9P a[eueutepuny Lindy Enop aBunsip jod as ‘vouowase oq “yqueyodun jou un are wsyeound Imimooiqns & eanonnstios eyepoedeo Blam [napeo ut 18 a01}9100) Joy!) wasn] dootios vores0qe}9 aySozgULmM azo 99119100) tuo) wutysoou oje Ln}aatt tow 1 (p) ane (2zxozte1908s #8 yzeonnorqo as pun UIp eaS90e BraN UL voreoyuntuoo # 9fa}unSoun *}oa1qns 1$ 99140 anu BaNMEROD aeIoro “Jootqns un o1goun) ua}Seound injnsaooud afoyuaUUD]9. 9p UME “yoejttos ud varoiseouno I$ ponoesd voxo)Seouns eyenoey vasoySeound :a19}Seoun> 9p aredrounid indy ron yrupe 1 : epasod v op exfipuos nes mde, “p ‘atoojour ‘ox0ySeoun “ordooiod ezeq od yrejuoU sxoSojojur udwropierea sa accent: ‘Apare o noua viziune integrala si o imagine coerenta despre lume gi se diminueaz’ fragmentarea stiin{ei. Se poate constata, de asemenea, expansiunea matematicii asupra tuturor ramurilor cercet&rii, mai precis, extinderea in toatecimputile cunoasteria , modului de gindirematematic” alti trisitura este integrarea in creatia si constructia stintiticd perspectivei istorice si evolutionist. Perspectivaistoica s-a dovedit inelegerea dinamicii, progresuli srafionalitaistinific. Cresterea olului gindirii teoretice in claborarea cunoasterii, amplificarea aspectelor si demersuilor constructive dealizanteconsttuieo alti caractersticd general, Aceasta a pomit dela maturizarea unui num tot mai marederamuri si side la uncle realiztiteoretice remareabile procum asteri” poate ficonsideratio formulare clasia marilor sgnoscologice aepocii modeme si contemporane, profil epistemological stint prinu-o serie de modele explicatve. 3. Cuncasterea stiingifica in secolul XX 3.1. Contributii majore la dezvoltarea cunoasterii in secolul XXle Feu vao erjnquytio aonpe 181 91109} 0.1e] ‘aLI09} wype o yWo9p eUNg TLL ‘Pa foUuNe 289) ayTUUMUT saoonS No 90aN LoEp LO “EIPOIFLUDAIU LOU 9109) oaidsop $ woynd ‘sumnue 1 mynsoaoad pe ntuayt19 un op woundsip ium ur go outns zoddog “yf oupmno9 no woyseouno ys eIeporoTH ro1o}seouns I$ o}$019 onseoU oposauz ‘Enuquuoo-a1a}Sa19 09) Te quepodusr ynjor apts un-nutid ezeanjoas vo "y{nuquod ajuepodu op way mueines eqns epovou purty 994 ono900y vop uioae % soddog “y inj earinqunuos ywueyroduuy news wa: “eYDOU a}S9 aQdE OP ‘IS tuio1o psndns 91s9 posvatiouto a1aSeouna 2UQ “tl “(arereaape an noesd ata} qoud vy ap aySousod a1aySeounD op dy ysooy (¢1) ‘wanyeu opo}umns ud vaxoySeouns ays0 waut}ap oosea.9d auaySeouns ejmeyoduur 18 yung reutwa9 ‘taddog og ‘oygoumu ]0 39 #900 op axope ut ae nspeD -0918] nS Topojaut |rpnys e| ‘burs uy2onar00) sojauoysis ye ( jueziuoeyd) jnipmys 2p ear ‘oxesedop o Su9y1p rum un-nun fojumyS eeaMYD9] 0 purgumdaud yryosoqy 1409} BI}NJOAD 198 ‘oyHuIN$ 19}$eound |nsaxBord uIp Imoodse ‘, 149}Svouno varoy$a19" osoaud o1v9 299, ue “SLI eounrzta ul uns 1oBojoumysida aye opento9 ofouoy, (Zi) weyousx. ve eued noon ut opedop tojums exdnse apes Hdootoo ofe ems youd oposyd [ryosoyy ‘juey nes UMP “C9407 “p teasaq “oor; ‘uy ojeoduut gquatoU purny|}sU0D 10} vjuaidure snd ne-1$ yosoyty ‘toddog “y ednoo j1 31ede 90) u eedurabila la cresterea cunoasterisiintifice daca da nastere lanoi probleme. Laintrebarea cum creste cunoasterea noastri, solufia pecare o propune esteo schema simplificata a metodei incercatilor si climinasii erorilor: Tnostru genetic si poate fi definiti ca sumii a ideilor ce au un grad de gindim, cand scriem _K. Popper explica: ,,pomim de la o problema, fie teoretica, fie sercim s-o rezolvim prin producerea unei teorii i procedeze in toate imprejurdrile in aga fel incat 0 ficare a teoriei care este acceptati la un moment dat sioer er aA ‘vjoane2 ap vaxaBuydsou no yluwpuoouoo ut pury muido 9\so0e ‘o\SEoUND ‘avo UE jnpour |Jossmy “g nNUad yo Barasqo (¢Z) pues “f (2) ,40|LMUDNY vass\Seound op aye] vajsoe jLmuBAape vaz9}Svouns op 9yeHo] ojoua]qoud -0U vo1o}SeounD op apurdap LAP op H ‘gjo0100 9}S9 sns reUL9p EOD} BEC] “OMIOPIA SOSULUT LBA O}LUNU Wy YOU Jay ySO98 UL ‘synosound9[NTUEAEpe Fel anMyU ua}seound wAILUNU Yj a}eod LMAApE AP ‘Herpourt vossySeoun} ‘unuZAgpe op earg}SeOUN I$ yo “BADD e HHO] ALOU vouo}$eouns yyye LUNeap}ONU! aundnsaid ‘oxaLIOSap ud o19}$eouNd wuqwmnu 0 are ad ‘toytmuony & ereAtiop voso)Seoun. ‘nes arejnoqzed yuns onasound opLzTuoN] ums ednp ‘indy enop up FISUOD *gup0]{tw2u ejuatadya und a1ay$eouno o-yumu we are ad “JO]LMUON] e ‘wrerpouut varo}seoun.) ‘jeaLiop [nun 1S e~pouut jnumn ‘EMdy nop are ares ‘yojLinaeaope varoySeouno 1 10]LMuoN] eaxo}SEound anu! WoTUNSIp US ‘omnqan “reyut ey (-"*) anseou tuo)Seouns ojasmns uMoIsepD Bs WON :EOU}OSsMY ‘g{PNSY PAN joequ0 wud wa}Seouns o-arjeoryDs 10M ‘we risaadxa 1§ ajutano 9s9S0]03 9s areo UI LOLIOSop JOUN A aN und rpoap 9] ‘eee ur eadoye ey smoou uid eoynsnfogj ES ayeod nu Yoru ySo}onauaE ‘azeo 1S eaaoyqe | jtquonpaut ‘iu SeoUnd |muoLEpuNy eqUrzaudox dy jue ve “(uondurosap Aq 98po] nowy) a1ou9sop utd a19}Seouns 1$ (aouEyuENboe 4q e8pajMouy) yap o19)$e0un9 ‘oxd}Svouns oI 2]99 anu Bau a1IqasoOp 0 9944 9s “IEWUL apt ajareo}EULI e] ESNPOu I} 2yeod off] mnuustuoye e yoFBoyoosous wxldaouoD“jassmy ‘my BITE uy ‘vo wrest (¢Z) no04I5) “2 “antzadoosop ap uauunaysut vo erenjdootI09 ‘eayqeue ezeazn Z9/Su0 jryosoly ‘IHO}SeounD mymdsou0s eameZ!Ud “eyseaoe ap EIe9] puly o)SeoUuNd e ap a}eHoedeo ESCO ‘eomuy ‘eet pjueyodutt oes wountzia uy yndoouos 2359 ouDt9U9qU yep eunidxo are: © pugrogejo 19 Japise “ejuoodxo vj ap puyoajd r11o}$eouns Insiowop ‘ordxo ys osazguun ‘epeouiod aoemare masura dezvoltarea filosofiei din secolul XX, dara fost sicriticat, ‘nu numai neeliminabile prin ana cunoastere. (26) In sccolul XX apare si unul dintre cele mai mari nume ale gindirit spaniole din toate timpurile: J. Ortega y Gasset. Teoria filosofului spaniol despre cunoastere propune ideca ci luali a fiecruia (concept exprimat de el prin circumstanfele mele”), arata A. Flew. (27) Bazindu-se pe rezultate din biologie 5 psihologie, J. Ortega y Gasset presupune c& realitatea denotati prin termenul , subject” este un “medium” epistemologic. Acest medium al cunoasterii nu este nici activ, nici in intregime pasiv; nu estenici un vehicul care deformeaza, nici unul siilor exterioare. Poate fi comparat cu un ecran. incetare‘in a climina ceca ce filosofii numese ,dat- ‘este imposibili fri cunoaslere, deoarece cunoasterea este, mai deorice, cunoastere despre cum si acfionm, sau in interpretarca lui Ferrater Mora trai flird a fac tendinja sade asupraluinsusi Ratunea devin astel singuraposbililate oft omulu 36 le parere ci afirmatia ,Omul areo natura” este absurd’, atunci afirmatia ,Omul are ‘onaturd cunosciitoare” este una fird sens. Pe de o parte, cunoasterea este definita cao functie vi spune ce este cunoasterea, suntem aceasti intrebare in altd parte. Conform igali si cdutdm un raspuns la a oe Geaof jouuy i$ ‘sonjqnd areyaqus9 9p ojommynsut OUadns jueUERIEAUL ap oyttiNI suture asnpord jedioutid vo ne gjewau0 ‘plejusunepuny vareyo0190 ‘nou yur ‘8 preqoumodxo vammyjoxzop ‘ganeotide vameyaoioo “ejejuourepuny ‘vorejaoi99 aUmUe 1S axEy[On7Zap-aIE}oa109 9p wNTLUNUOP aqtieMansy “o1apaa Ut anak yuNs o1v9 10|>UDLIOUD| no aony B-op woae quozaid ut ‘eeu diostpouowl worepsoge “ezaqUts 18 ‘eztyeue“earezyqemdoouoo 9ye24] NN Ne DON 3]2]000s Ul EEC NLL atinjors oa aan eTITT vutind ayreoy est wsou@oad v vazoy$eouno ‘eueum eu ‘no ejtrepioouos ap ex yrumue un ne azeo ‘woysts un-nUuL }:m4SUOD Jopl op UMS “e}EOO}S pao ‘ouuyopoutg tnjor “orfeauogu egosoqy 9 uy pune ys wing neaae nu ensooeprin cAteva t producerea ¢ ccunoastere devine tot mai comy Din perspectiva istorica ena siinu remarcaim superioritatea ‘momentului actual in evolufia cunoasteri prin atenfia acordati in intreaga lume acestui fenomen, prin constientizarea cunoasteri ca posibili solutie aproblemelor cu care omenirea se va confrunt prin accentul ‘care se pune pe invalarea continua si cervetarea stiin{ificd, prin importanta pe care producerca si utilizarea cunostinfelor au dobandit-o, bbaza procesului de trecere la societatea cunoasteri.” (35) 40 41tr idan juonop ne orjeuuoyunw|ynsoo0e H ejeuLOsUY“HigHauEIOdWa}LO9 9]P ajeuowrepuny ajruntjou az}uIp eun oIMyNsuod eLfeULO;UY vyphoursojuy “5 “asiewuioyut op vamaro nnjuod yurud eusyew gyurzaidan vo nnuod o)uepod © fot oJ MEDION -elueodiur maope: EU OY BS 9o}ep BI 9189 BjUTPUD) “eey op NUALLIOL ul Up aja a1¢p 9p Jojo MeapundseswO}SO0E 1, ~o1oySeouna 18 orjeuuioyut ‘yep — vzeq ap runtjou 1 Jojo wameatyLe|9 lunson] voy eo imdey uy aw ‘uy eziueu0 onfeusoyur unzoudox vauoySeouns" oumue Soyo} NUT otjruyep efdums reur eoo yehunuo 1 v osed s01U0)¢ vouoySeouno yee yap v op vozeo100u ty (0p) or}eULIOyU Insino uy os-npuRquITYos “gnsuIs ZayipoU os o1e> v: stil fea eeriT ents pera) @ Se ywoo ajonq raun [yey zar eo gyexaprsuos rode 1 ayeod varoy$eouns* jajse ‘eyworde ‘eoAzap ‘peeaIs9"eeIpms oy ws gon va wfeUNOFUT yo wHbealasgo ounds 1 ‘axaySeouns ydaxp oyerapistiod ayy ys inqon se nuoingus ajaum, 9p ojtpleuuogur Yoru i$ 9o}ep toru yo wapisuod eMUDAKUOG “Wy Looralauate: arene nu nes tuoynd 99 wa90 1S wionk 0 oze9 ad ‘oloAoU WoAE 9]9 ONUIP o1e ap sede beoeeep ein ia peorericin rose ea i ap eauinyjou wgpuoqe pug 101 “pisoyoy juns 0 emspurod asaro.ayseoun ap ajumung ‘eaeonumuup 9s reo oyeuoeuojunung ap auiqasoapauds ‘|}qemp fequeAB tun uayo oyeod aeo ysinsox eunBurs 989 voxo}Seound “juozaud Uy azay$vouny “aysonno)y “9g *1°S 2)0s ajoqusuoduos 18 vosaxSvouny °Gfactor de progres pentru toate domenile de activate, uilzareaaceste -domeniile de aplicatic, informatia are diverse sensuri si diverse definitii. Astfel, conceptul de informatica fostanalizat anumeroasenivelursinffice teoria informatie, tc. in acest sens, Stoica constat generalizarea implicasii factorului infom , Ca resurs fundamentala si inepuizabila, a introdus optiuni noi in dezvoltarea societati, abordari bazate pe concep roductive, cum arf interdsciplinaitatca, ersoane sau asupra unui lucru; totalitatea materialului de informare si de documentare; izvoare, surse; 3. Fiecare dintre elementele 44 noi, in raport cu cunostintele prealabile, cuprinse in semnificatia unui ‘unui grup de simboluti mesaj vorbit, imagini spiritului din adoua | sau un proces relp ‘eeu uo atfeunoyuT o wsPxo euMeapOWU (09) > ‘vaqjquapr y od eaysooe'~ expowusseut‘oHfeonpo juin ‘uo 2appne ‘soyes8 ropopeuuas wsndunt voumsoo 2(95) aHewuoyu op mynjdaouos a7e ajoadse tan aye! 9p ysins rom }s0 Roudiua pjuatiodys a1 mmoSysop as aqisu2s oxfeuoyut oqueLIeA ojosvoygunn oundord durayy “y “q. vrerdaide rewt panoodsiad o-nuiq|(¢¢),,’919:Is SHEULLOFUL UIA9p va}sooe ‘sOJoTEP sajaiuy eAnepE os 1] pues doos yunut un najuod eyeztuesizo 9989 18s 219959 sonpoud aqeod amo yoerisqe BpseUH C "LmNysEUL aye EZTaLLOAN are9 9}99 oop a1LyIp 199] oun “ziemsnooundnsos eR-zNORASGE wHEOTIPOS ayeod ammo pyre. ‘lou EmMSun up ERE|OIRDaING|N ESNSIp ff oyeod nut amo 1S ezeozn os nua yeu (0989 er}euLOFUT yo vaUNE}rasy“:2}20dse ajroWRULIN YZPD}OU LOIO}S “| ‘suas ysoov uy oanoodsiod ye uIp wrenpeaa 1S yee ‘eyezrTeUR “elutoasHOD Uy omgan va 1S eye oxeoLs0 vo ByseUH O.9)S9 NU erjeLLOFUT repesy grew os wino vdng ‘weum jojo oundnsaid ‘aruaus ap osins nes ‘orlewuoyu op nie cegjuope seape ne woypioax idoid 9p au108 0 ad wezeg u nu31 fouoo9 ung un #8 eyeIOpIsUOD Y 9) 1 PaMBO[EA ‘ANOULSOOE UIC Inioyeizduuno ejunuoid va 9s winaya eadnse yoods ‘jseoou ome od toretuoyu ‘un nes sozstuny un ‘nydusoxo oc, uy wop vo njuod rorfeunioyut azo] Woroyruisuey ‘areD0)$ op nes j vo aramd op 2150 (,9) souay -f-orfeziueauo nes pr 9p thea] uns o1e9 Lojo"y ap vjuopuodop puny wep ‘oaimypstiod nu forjeuuosut eayeI NIN IS varEOTEA ‘3 zadnse are [yamo.ad mnjmjaoyo vamarasqo torjout _1lgisod axepuoge eo yzeaiofins i jrqemnoyea 1S nioyou5q urea 1 ;T. Davenpert gi L. Prusak (71) arata ca datele sunt transformate in Considertim deosebit de pertinente observatile facute it ‘cu fenomenul cunoasterii de catreT. Davenport si L. Prusak. 5.5, Cunoasterea ‘Cunoasterea este mai larg, mai adanca si mai bogata decat datele ACTIUNE, DECIZIE ‘Cunoasterea deriva din informatie, iar transformarea are loc prin procese care au in vedere: comparare, consecinge, conexiuni, conversa conversatic la ucenicie. Cunoasterea este valoroasi pentru ci este mai aproape de actiune sea ar trebui, spun unii cercetitor, si fie evaluat in fianctic de deciziile sau actiunile lacare duce. (75) 4 datele reprezinta simple: i, aclesca cantitative, usord s2 53‘wenst#osu1ou o10}SeoUnd 1S eeNsHHoNN a10$.ounD eng] "Wf es earopunuy i$ vara}svouno purzyeuy ‘uayévouns ap aysindn pusaud apnoadsiad ayy “LG 9}osinso1 97e0} esBoqUt a iezeq ‘yonetioysis aySeound “eyeuLi0} 9189 ryfon{dxa varoySeoun,documente, figicre de calculator, baze de date gi arhive de date, maruale, notite de laborator si alte depozite. Acest tip de cunoastere poate fi temporard sau permanenti, publicata sau semi-publicata, efemer’ sau eterna. Cu o parte a cunoasterii inregistrate se ocupa in primal rand bibliotecarii (achizitia, depozitarea, prezervarea, catalogarea i indexarea, repisirea gi furnizarea in principal adocumentelor publicate, dari aaltor tipuri de documente). Al doilea tip de cunoastere, cca neinregistrat, era reprezentaia mai demult de folclor (abilitatile si cunoasterea erautransmise dela o generatie la alta oral), Dar si astizi, cand atat de multi cunoastere este posi tain, ,,ca un numar mic de experti dint-un domepiu si poati intre ei si egaleze sau chiar si depiigeasca in iter nies loccnletiv totalitatca cunoasterii inregistrate. incarecaz, totaitatea cunoaster i area, prezervarea, organizarea gi diseminarea inregistririlor de cunoastere social pentru aajuta indivizii si cteeze cunoastere personal noua. 56 [ inregistrare Cunoastere personal Cunoastere social Cee Figura 2. Relatia dintre cunoasterea personala $i cunoasterea social 5.8. Generarea de cunoastere noua Unul din cele mai importante aspecte privind organi:6s a1o;Seouns op \uo}SoUNd v a19J9 ap nsooo1d zeoLpoUL i 9p ayejuozauday juns ‘arheztuA10 nyjuad 1s10au09 varEZIqeOI NUM |NO0| I$ wo}E}NFe 00P ‘wlot]oaqs9 Mg In] wareLOUDBOA IS vomRIOUDA 18 vivouo ‘wreferied 9}89 va1a}Seouns (pg) Teuorjeziueiosoqur yg equ! yee 20] aay “nnunuoo pour u mBurs ezvaziqenyoe as 1 eyeporotu aySo8eJS98 nut amo sapoad un ayso i$ a[euorjezumi0 remo i$ oyewwoureyredap 2]ore}04, Puoosues) 99 ountjoesoiut op Heiunuos uud ezeaseydap as a9 pinspuut adapuyxaas i$ enpr nv] adaour 1oyseouns v ama19 9p IAS IS OUNOY 'N SeUMAOY,-y “eALUON | “(enpejanaiseouno Ssvound v a1sioauos op |nsoo01d Seound e] op) amezIfeI90g & = uns 1uo}Seound vaisiaAuos ap ed 3}. avenue ut 18 ywo ‘oye punnxaas eondxo Ixo eoua}Seours anuip ajtunsjoesoqu1 uid a1oySeouns wze9049 as }$voUund v a1sr9AtoD ap uMpow ned B JAS Insooud a1dsap asaqioa pup) }SeoUND v a1vou9 ap jnsasoid vzeoLOpoUL ZU!) a19}$e0und ap aLMUNg ySeouno vareaxo naquod yfeyed jn}x3}U09) ng «© (enomdxo vasaysoouna $ e10e} waro}Seouns anu aistoauioo utd HaySeound v areax9 op insoooud) | fag [nsoOaIg © ‘oua}Seouno ezearou avo veaids wuwioy v nyuod a9: su ereads o-nuuid peas a1}Svouns “¢ nundty aiiufoy 6 yoo] ee - avlowg : a ‘ we, a4a)$eoun 109 wauOUase EzeoZnOIUIS If opusosUEN area }Seound v areaio 9p injnsoo01d vosoonpuiog Ii xoPot fi clasificate in patzu tipuri pentruase infelege cum sunt ele create, achizitionate si exploatate: * Bun de cunoastere caren de experien(cunoagtere tacts ‘Unaspect esential care considerdim c& trebuie avutin vedere de litre manageri este ci pentru a gestiona cunoasterca si crearca de cunodstere in mod efectiv i in organizati -buie: stinfeleagiinu doar yrde bazit in coninutul variatelor tipuri de Je de cunoastere know-how, know- \d formelor de stare, proces gi scop Modul in care organizatiile dobandes> si absorb cunoastere din cunoastere nou: lc 0 baz de cunoastere vor fi percepute 5 limiteaza atat repertoriul de rispunsuri posibile, cat sitimpul necesar pentru a rispunde. 5.9. Piata eunoasterit are cumparatori si convenabil arquvdu0 9/}o1d SupNsas amo a191eq 9p yliuiox0 op “oySeound nxn] jedioutad Yojoey ton yeoKpUL ajaiaid v9 ino) eye sUOD v-s ueysqns ajunsouns vane ep eijeyndar euLoquT ejerdad ne ‘area orjeztueu0 o-nurp rwoueo juns a19\SeoUND 9p tuO}EAR A “31989}9KM ‘mung o Sareojea op tiesopnf zzeozia rq “nyu sundsws un jiqisodust 90 ‘uaySeouno ap woyesgduums ‘199190 ap vo eyE|sUoD 9}e0d 98 1 vjeid od op wojoe op 1woaye9 194) 4099 v yyULOONS EYSSASS SROsPARA A IIA MANAGEMENTUL CUNOASTERII. DETERMINARI CONTEMPORANE 1. Tendinte la nivelul organizatiilor managementului ete. Astfel, Kisarea in industriale si deplasarea spre o noua era bazata pe a cunoastere a duslaindepdrtarea de formele de organizare G compel mai ae, crerea de bogie se reduce la dezvolare j sidefinerea de bunuri greu de copiat (intangibile) ila gestionarea lor 6519 unsundsws j1tuud v 1uo}seouno jryuoutodeuewu vo yuULasut nu ‘oreAout 1S yejtnonpoid “ejueuuoytod nquod yeyta #$ jrqnonpon ‘JeyuouepUNy wad J99e osoy$vound ut yIseA ne 1S EINE NE 1ueBy0 po 1$ aseoIO [eA juvi0 asvo ad ajtonoead uy ¢ a1sad 901 pagar aynu qeinseysop ne-s 1$ ojuLsayu09 op ouias 0 90] NAL NE osroroumnu jnmede ne 966 | sO]TUe nooyfiur ef ‘Jays "ynosa19 e ImuowoSeuetr 1S aro}Seouno nqtiod ynsaxoquT ozeo ut jUUUT wZeAN|SH|L 99 nojqer un zeny ezea}ty9s (9p) YoRReau09 Hye IS sep “(Z) SeIUINC) spuy raj L40d v| yuOd0H Eup asemys as ofeuoFfeztUEAIO 1 29]LHOUOSD atjoodstod utp 1ua}Seouno wyepiooe vr}uaye.20 vdnp wyseave ‘antjod oat 99 924 *zo0z 2929]) HqeIp annaduos feyuerE un ezipead | nnquod 11Rojounyoy 18 azequour9yduoo tanung ap unung efajoud 18 emnyuooas e ap 18 Henum wap 18 adsaiad v ap varenipiqe aBajajur as rorueurp ayetiqedeo Utsd , vy 18 wine RerUgns a}S9 varuLOUOsa Lape tuorSeouno esinguNuo “jezrueR0 anu 18 raped 1y ayeod uno 1§ vasa}Seouns puraud ynynsaroqu eau eeaNy uo) Sou9 0 yesystBaxU v-s ooeye eaunjoravadns un ays azayseounoaidsop n§ 90 ¥999 8 D194 [MUDIPaIBUr* WeALo}S “| 9p LIeIOpIstoD “vasoySeouND muaaap e yorttouode vjetA Ul JO}oRy EHOW rou Jo “repesy ‘Ou FEU JO} BS woySeouns jryuouioBeuen njuad pnsaxayUn eo 99ny 99:e099 ‘aReIEAULOP voqeytoedes sazayseouns ap ajtnung tunoe omynsuos o njeztueI0 requ 2 ound esing ‘oomureutp Heqedes sojoyreumut -ve v rorfeztue#i0 tnoatu ey ejuaystxa oundnsaid 99 #909 “_UDIOY}o \ sduui09 #§ vox9 $019 Bf SHRSEBRRGSE BQESTQIL EVE‘masive de cunoastere pe care tere noua nefiind considerata prioritate cheie, ome Unaltexempl care pledeaza pentru pozitionarea cunoasteriiin 68 nuleputeaoferi, indiferent cat de bine era gestionata, Concluziaa fest te ar putea veni doar din utilizarea efectiva a Sporirea interesului pentru cunoastere a apdrut si pe baza 2 infelegintr-adevlr valoarea unui Iucru nul pot fi date nenumiirate exemple (5), ca cel de care se ocupau cu dezvoltarea unor noi masini ivelor companii si poata bazii a respect ‘ceca ce cunoaste o firma, repede poate invata cev: deceacum?”, rispunst largi care para juca un rol globalizarea economici, infelegerea valorii cunoasterii speci infelegerea cunoasteri ca factor distinct de productie si arolului sau ile de piata din cadrul industriilor bazate pe cunoastere gi ioarele in refea care ne oferi un instrument pentru.amunci sia ‘inprezent ile experimenteaza noi procese manager si structuri or le pentru a se acomoda cu ritmul rapid Schimbarii tehnologice, competiiei globale si apartiei economic pecunoastere. $i tendina este clara spre forme organizationale flexibil ospodos tulares op wiquoa teu nu rzse ‘oyoraudad eyezeq OL sunjoatu najed e] ezvorodo ijeztue810 foun ye peuorsajoxd jyo9paqUt ayoud “onoesd ‘ouraysis uy ods eu wmRopisuoD O woUp nes 5 potpe ‘orjezrueS1o urp ayeuorsajord 1ojayo9]oyu Pus no YUOpEATYIO yjeuorieztiedio voiaySeouns wiziop{suoo Jou orp UDI]! PUT (W),.28papmouy jo sBundstjayy" ‘ofetnsnput uvB10 wy yu9}Sound [no 21dsop yeI]E}OP 21720} NIpNys un stOs ve uopeg-preuoo] “set ‘azauiodef ojouny ut 1Ho}Seouns warezyqM 1S varauo8 pane tet jenou 1 "vowziqy4n no yyEpo 189K ysmsou einduts jdasp voroy$eouns voumu p1oypurys tuoUOLD eI “eIsTTeNdeD|Sod eaye|O190s UL Lor}fFOduOSe BzEq eNOU PUT, oads wydoupul 98 & op uoSeueW o1LO IS ojso wyseaoy “EpeuOTeUUL a1}EAC Acad Bess oggtor organizati permit st herezeuneorieu alte organizatii pentru a creanoi capabilita Legiturile de cunoastere pot avea o serie: de contribu prictatea st Partajate, relatiile sociale estompate, contractele clasice compromise isferati si reinnoita. distinctiva este gama extraordinar de larg de parteneri cu care aceste 22nyodwioo fejueae op vonovad ap ayivyunuoa 1§ jpuosiozjuvbs0 vaiarsvouny *Z ‘out sojasinsou jeuorjeztuei0 van 2anjoodsiod utp au eo inymydey an a1o}$eouns op sopttioezues & s19y$o19 ur vjueyodunt « ‘tuaySeouno vareoyde 1$ vareou: iofteUeME LIN|NS ZOUN wo. eposod 0 avo ad vaxoySeoun: vjusonaroyso uray qord ee © Roeayd tefesire voeydope gxesoaou 9}s9 ato] qoud taysaoe vareuorinjos na}Uag “]> Nd ‘varaySeouno en] ierjeziumeauo sered aqeod areo mynpralpul[nyoArU e| EO){ema cireiai se acorda mare atentie in precent este cea a comunitifilor de practic Se construieste pe baza abilitatii unei inoastere noua din exterior in timp ce sustine unoasterea existentain interior su. $imulte organiza ma au mplexe ale cunoasterii pe ca Permit organi: din actuala economic a et 'aschimbarea de mediu si de piafa etc. evidentiaza patru provocii in const eee entice i care odata depisite, organizatia poate construi “Deexemplu, IBM, Xerox, Royal Dutch Schell, The World Bank, British | tare mai fluide gi mai flexibile: provocarea tehnica (proiectarea de Telecom .. sisteme umane si informationale care nu numai ca fac ia 76 j 7eq 18 91810u9 an voseaysoaut ws yndoout ‘ueuuoysues) op © wreyJoazap vs tun9 :9i -pfuouaprede op mmuoumuos varefemouy +¢ ‘ommjgau op otuoysts W ajfeyrtmttI09 dno ys umd ssojajnuess vonsiey “p vaxes0aosd ennuad ayer mntUOD op voxE}Joazap) EPLID0s vareo0AOId *(eunouduct vosvopuy ys feytumutoo iquiour yinfe 1S rep “epiqruodsip3. invatarea organizationala si organizatia comunitfi presupune din partea managementului abilitatea de aalinia hacen 9s fi $f org Promovareainvatiri in cadrul organizafilor este fundamental pentnt ‘lle nfiative de mangementul cunoastri, Onofiunefreevent abordat trebuie sa fie nu doarvivauy a1vo vpivzuubig “| "¢ pur ezean 98 sUABIY WSoutsad poseiouuor as ys ofanul “yeuoriezqeio ameizaut pope ‘enunuoo as1ouutas 1S arequanyas a129 [nsooons “epides arequuIyOs jtpaud P “ehaul e ap ‘asoatid anea ojoodsementiondnd cat de important este si fic incurajati competitia interna si ‘ca oamenii si fie indemnafi si experimenteze, trimitand in final la. fundamental al procesului de invajare, promovarea inovari organizatic care invata este o organiz: experimenteze, care permite gr esccuri, care incurajeazi cor\petitia interna, care mireste gi transmite cunoastere si promoveazi 3.2. Invatarea organizationala Intr-o masura mai mare sau mai mica, toate organizafiile invat, ie care invaf’i nu este foarte re cunoastere $i experienta care stau la baza tarea organizationaliareloc prin infelegere partajata, cunoastere si modcle mentale... si se bazeazsi pe cunoasterea 84 ‘Munca, invatarea si inovarea sunt forme strans inrudite ale ‘umane despre care in mod conventional se crede ca sunt in conflict ccualta. J. Brown si P. Duguid (1), dimpotrivi, nu le considera in conflict cileconsiderdcomplementare, dar sunt de parere c& pentru intle acestui lucru este necesara o schimbare conceptuali. 3.3. Organizatia inteligenta Invatarea este unul din factorii cruciali care stau la baza organizatiei lementa lucruri noi mai repede decat com in modul de functionare al unei organizati serie de elemente pe care nu le alte organiza. Astfel, ‘organizatiainteligenta: + sinvati repede si se reinnoieste continu, 85a ne Aduney) ‘fi souueyy “Wy Wareq 2tonou 919 peur} mo a enti op fou une wm ve 109 ¥s BouPIEAMI vo 900} rarEquyoS eo @ 18 unex ares uy wou] avguunyas ap wruaavws pau ynun msxaiu09 uy vpruossozmwbso vowhvauy -4'¢ ‘o1oy$o19 ‘azeyoazap ‘orequayos yuu juettLiojiod Hieziue#o voswjeauy SHEP AROAZAp sOyIdiouUdl ULOsUOD NaLDUIEAADUONAIY « i plea Hesodo yeeoquounye rare uopeA ts3.5. Procesul de invatare ‘efinut cu privire la invaare, este ci aceasta reprezinti un proces creativ foarte complex. Considerdnd inva{area un proces in care cunoasterea este creat prin transformarea experien(elor, D. Kolb (37) a creat un model de apa eee i ite a cl in{elegé ceva; ambifia de a expe de invijare umand, adica memorarea lucruilorinvtate, scrierea sau salvarea lor intr-o baz de date. EXPERIENTA ee L AAPLICARE J Prin planifewe—[_TNVATARE J ruin reeatie~[ REFLECTIE T aarp 87 1 ‘INTELEGERE 7 al procesului de invajare ‘Unmode! pentru invatarea organizationali.a creat siM. Boisot ‘Modelul include céteva etape: creare de cunoastere,codificare,difuzare, absorbtie, scanare, prin care cunoasterea individuali este transformattin 88HOLMAN “f DUN { ediypo op mavjeauy njo1 j ais8opaluy ee Vas 4 ) auenpeny awoyuy t NSC luouodyy eee OeNPLAPUL HARI EATE IMPSInvi magica cake itp slematve a pr ecuneare lh Figura 4. Dinamica invatarii organizafionale menfinuta prin cele cinci cicluri de invajare Jnorganizatilecare inva, prin interacfuni sociale in care indivi dea ransformarea cunoaseri personallein cunoaslcre organizationala iceversa), cat si transformarea cunoasterii tacite in cuncdstere exp experienfa individuala, pe de o parte, si schemele i artefactcle organizationale (,sistemele de management”) pe patnee Sistemele de management, aratiP, Lorino, pot fi vizute 92 pe Aaa ce formal a actiunii organizational ta torial sir var rae csi aca know-how, responsabilitatea pentru invaare nu este clara, fragmentare a procesului deinvaareJayeas jnsoooid ap ywia] 429 pow Seu “dun us osajeeunquut as 1$ mnueo oye arejeaut op soord un aysq “ue ares0yy Ingouy sv o1vo 1$ Suny sao0xd un aso ta}udy joxzap as ayey{nZ91 wownop op yada joduto9 “edi40 ap wjuayadutos “eounUt op [N90] yoduuoo ap aydaou09 aysa98 go INUH}a 109 tS amojtta exjenyis “sa eyuozaud erjeryis yodutoo jnyuauaseueyy iieznuei0 ajaansoigo erBayeN)s “ea “cuwyoazap 18 s0]9}8)]NZa1 varEN]eAd “aIMSUYAU;NZIANI “10]9AN99190 pu wore JOAzZap uLAd rorfeztuEI0 Jojueuoyiod e ynuNUOD vomjereUNquI! aySareuL 1o}reULO]IOd Injuowaseuey “punsyedomur as 99 asoooid vo oy ‘oyeredos asoooid vo ay anzea y yod voysooe vo wyere (,p) eyyeucEWIUEPAS “oqu08 ypno}}wzsuvb10 va.w)yauy usisns o1v9 2s20014 “2 "§ ‘otfezrunio uy arejzaur nquod jiqesoaey nupour mun voreaio ef ‘ejutsosuoD UL 8 soooid inysooe v Bpiquiopisuod vast}yygUNquT 1§ vate: | ‘glues no “sonp va 1uRjeaut vafeo UIp JoJ9]09"}Sqo ware tra}sod os9 apunuio wreaouuaud mnqan se yjeuot}ezzn10 area] “oqo areziues0a1 ap soooud nou un eyuoWo} uGayjuy ye nes Jadoo fe tnypLatpur eauopoa ap jryound lp ayeuruexo y yod nes ‘dup ap esd “tuejeauy ae axeyo ; ‘EINZROS a}S9 viieAnOUI ‘ejgAULe op EIuLIOp KIsIxo NU:y 3 UM (areoN|de ap ora none ian see 940989590 “orfooyauis