ACOPERIREA RISCURILOR SOCIALE

Securitatea sociala reprezinta una dintre cele mai importante ramuri de drept, prin
implicatiile sale majore asupra securitatii si protectiei cetatenilor impotriva saraciei, a
marginalizarii acestora si riscurilor care pot interveni de-a lungul vietii, prin implicatiile majore
asupra bunastarii oamenilor, asupra societatii in general si nu in ultimul rand cu implicatii
extrem de importante chiar asupra economiei nationale. Toti cetatenii, intr-o forma sau alta,
sunt vizati de normele dreptului securitatii sociale, astfel incat reglementarile in acest domeniu
trebuie sa tina cont pe de o parte de interesul general al societatii, iar pe de alta parte de
interesul, extrem de variat, al fiecarui individ.

Protectia sociala reprezinta un fenomen caracterizat prin aparitia si ulterior dezvoltarea

indivizilor si a grupurilor familiale a unei securatati materiale, datorita accesului acestora la
bunuri si servicii considerate vitale.

Expresia securitate sociala semnifica reparatia consecintelor unor evenimente diverse,

calificate in genere riscuri sociale, concluzie rezultata din importante documente
internationale, inclusiv din Conventia nr.102/1952 a Organizatiei Internationale a Muncii.
Aceste documente se refera la evenimente care determina puterea statala sa asigure protectie
populatiei sale.

Astfel de evenimente sunt: boala, maternitatea, invaliditatea, batranetea, accidental

de munca sau boala profesionala, decesul (protectia urmasilor), sarcinile familiale, somajul.

Willial Beveridge a definit securitatea sociala ca fiind un ansamblu de masuri adoptate

de stat pentru a proteja cetatenii impotriva riscurilor care se vor concretiza individual si care
nu vor inceta niciodata sa existe, oricat de buna ar fi situatia ansamblului societatii in care
acestia traiesc.

Securitatea sociala, in acesta definitie, inseamna prevenirea si solutionarea situatiilor

de dezastru care pot afecta individul ca membru al societatii si pe care aceasta este incapabila
sa le evite intr-o prima faza de risc, desi poate solutiona si intr-o anumita masura, preveni
trasnformarea lor in dezastru.

Securitatea sociala este un mecanism interpus intre o situatie potentiala de risc mereu
prezent si o situatie corigibila si poate evitabila, de dezastru, adunand resurse care sa
garanteze mecanismul.

Din acest punct de vedere, securitatea sociala se defineste, prin raportarea sa la unele
riscuri, la un mecanism care se stabileste pentru protectia sa si la o atribuire sau redistribuire
a mijloacelor care au acelasi scop.

Riscurile sociale sunt acele riscuri inerente vietii sociale. Aceste riscuri sociale sunt
generate de evenimentele care au incidenta comuna asupra situatiei economice a indivizilor
prin diminuarea veniturilor sau prin cresterea chltuielilor.

Riscurile sociale pot fi riscuri fizice si riscuri economice.

Cand forta de munca este alterata,pierduta sau redusa se intalnesc riscurile sociale.
Aceste riscuri pot fi de origine profesionala si anume in caz de accident de munca sau boala
profesionala sau de origine extraprofesionala, de exemplu: maternitate, invaliditate, boala,
batanete, vaduvie si deces.

Riscurile economice sunt generate de situatii in care forta de munca este alterata, este
imposibil de exercitat datorita lipsei de locuri de munca, exemplu: somerii
 Sistemul de protecie social a omerilorse structureaza n patru subdiviziuni care
au ca obiective de cercetare urmtoarele aspecte:

- omajul n gndirea i teoria economic, consecinele negative ale acestuia;

- politicile active i pasive pentru combaterea omajului;
- componentele sistemului de protecie social a omerilor;
- complementaritatea asigurare solidaritate n sistemele de protecie social
a omerilor n unele ri.

Somajul este un fenomen negativ, un dezechilibru ce reflect incapacitatea economiei

unei ri de a asigura posibilitatea de a munci pentru cetenii si. omajul este o
problem acuta a zilelor noastre, iar teoria economic demonstreaz complexitatea lui.
Astfel, existena unor beneficii mari acordate ntr-o perioad mai lung, reduce
posibilitatea cutrii unui loc de munc i implicit beneficiile acordate, atrgnd dup
sine o rat slab de ocupare a locurilor de munc, iar drept consecin scderea
productivitii lucrtorilor pe termen lung.

Cauzele generatoare de omaj provin, n esen, din necorelarea cererii cu oferta de

munc, evoluia nefavorabil a activitilor economice, inflexibilitatea i rigiditatea pieei
muncii, puternica migraie a forei de munc, conform teoriilor economice ale mai multor
economiti printre care amintim: Milton Friedman, Joseph Shumpeter, Alban William
Phillips, John Maynard Keynes, Karl Marx etc.

Consecinele statutului de omer, sunt dezastroase att din punct de vedere social,
economic, ct i moral, psihologic, fapt ce necesit luarea unor msuri anti-omaj, n
vederea gsiri unor soluii de ocupare a forei de munc la un grad ct mai nalt i noi
forme de angajare de ex: contract pe durat determinat sau cu timp parial de munc.

Politicile active i pasive, de combatere a creterii omajului, i anume cele privind

protecia social a omerilor sunt analizate mpreun cu consecinele i efectele pe care
acestea le produc n unele ri europene. Att politicile active ct i cele pasive folosite
pentru stimularea ocuprii forei de munc urmresc dou obiective majore: Meninerea
unui numr de omeri n limite rezonabile care s nu produc disfuncionalitate social;
Crearea unor faciliti n vederea stimulrii ocuprii locurilor de munc.

Politicile active constituie o modalitate eficient de asisten social a omerilor

deoarece: urmresc s contracareze imperfeciunile pieei forei de munc, inclusiv
ineficienele provocate de acordarea ajutoarelor financiare; ajut populaia afectat de
omaj s i gseasc locuri de munc prin aciuni de consultan profesional; contribuie
la ncurajarea mobilitii forei de munc prin asigurarea resurselor necesare pregtirii
profesionale;
 . Sistemul de asigurare precum i cel de solidaritate social ca i componente ale
sistemului de protecie a omerilor, contribuie la completarea mijloacelor de trai ale
omerilor, pe perioada determinat n care acetia se afl n aceast situaie.

n ultimii ani, statele membre ale UE i-au dezvoltat sistemul de asigurri de omaj,
reformndu-l i promovndu-l prin mai multe msuri n ceea ce privete corelarea optim
ntre protecia social i cutarea unui loc de munc, de ex: acordarea ajutorului de omaj
numai n funcie de perioada contributiv anterioar la asigurrile sociale; de exemplu,
o contribuie anterioar de 12 luni din ultimii doi ani n Germania, Italia, Danemarca,
Finlanda, de 6 luni n situaia Olandei, Franei i de 26 sptmni n ultimele 12 luni n
Austria;

Pentru diminuarea efectelor negative att asupra creterii economiei, ct i asupra

beneficiarilor ei, ar trebui adoptate o serie de msuri de ctre statele membre ale UE cu
consecine benefice, cum ar fi:

- condiionarea acordrii ajutorului de omaj de participarea la programe de

reconversie profesional i de cutarea activ a unui loc de munc;

- reducerea duratei acordrii ajutorului de omaj i a cuantumului acestuia, pentru a

reduce omajul voluntar;

- creterea ratei de ocupare prin scderea asistenei sociale pentru persoanele

inactive; aceast msur ar trebui s fie nsoit de reducerea stimulentelor firmelor de a
angaja lucrtori la negru, deoarece muli inactivi activeaz n economia subteran;

-reducerea fiscalitii aplicate muncii, pentru a reduce costurile firmelor i pentru a

majora cererea pe piaa muncii i n special reducerea fiscalitii pentru salariile mici,
ceea ce ar determina sporirea ocuprii lucrtorilor cu calificri mai reduse care se afl sub
pragul srciei relative i participarea lor la programele de formare profesional.

Crearea pieei unice n cadrul Uniunii Europene permite cetenilor acesteia s aib
acces egal la oportunitile de munc n toate rile membre, ei fiind liberi s triasc, s
lucreze, s-i fac cumprturile i s cltoresc oricnd i oriunde n statele membre4 .
Sistemele de protecie social a omerilor se caracterizez pentru fiecare ar printr-un
amestec al principiilor de asigurri cu cele de asisten, ns cu accentuarea
particularitilor naionale ale acestor sisteme

Bibliografie:

http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Definitia-securitatii-sociale-
25.php

https://www.uoradea.ro/display2397