Sunteți pe pagina 1din 17

FUNDAIA ECOLOGIC GREEN

COALA POSTLICEAL F.E.G. IASI


SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE
ABSOLVIRE
Indrumtor Candidat:
Asist.med.pr. Timofte OanaMaria
Georgeta Pasnicu

Iai-Promoia 2017
COALA POSTLICEAL F.E.G. IASI

NGRIJIREA BOLNAVULUI
CU
ARSURI

Iai-Promoia - 2017
CONINUTUL PROIECTULUI

CUPRINS

ARGUMENT

OBIECTIVE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
CUPRINS

Argument
OBIECTIVUL I Anatomia si fiziologia
pielii7
OBIECTIVUL II Arsurile
Definitie.
Clasificare
..
Etiopatogenie .
Simptomatologie .
Diagnostic ...
Tratament.
Evolutie..
OBIECTIVUL III Rolul asistentei medicale n investigarea specifica
OBIECTIVUL IV Acordarea ngrijirilor specifice ................................................
OBIECTIVUL V Elaborarea planului de ngrijire ................................................
Culegerea datelor ............................................................................
Nevoile fundamentale ......................................................................
Plan de ingrijire ...............................................................................
OBIECTIVUL VI Educaia pentru sanatate.................. ......................................
Bibliografie
Anexe

Motto

" Prima bogtie a


omului
este sntatea."
(Ralph Waldo Emerson)
ARGUMENT

Motivul alegerii temei si un scurt istoric

Boala nu este o fatalitate, a fi bolnav nu inseamna sa fi prada unui destin. Un scop


important al ingrijirilor bolnavilor este vindecarea lor.Aceasta munca trece printr-o
serie de faze intermediare,insa obiectivul principal al ingrijirii ramane totdeauna
alinarea suferintelor bolnavilor.
Un aspect foarte important al bolnavilor cu arsuri il reprezinta suferinta
fizica,psihica si morala.
Arsura este leziunea ce poate avea cea mai mica proportie sub raportul
intinderii sau poate reprezenta cel mai grav traumatiasm pe care il poate avea
omul.Mai mult decat in oricare alta boala chirurgicala,arsul trebuie sa faca fata
timp indelungat unei boli lingi si uneori fara sa se remarce imbunatatiri
substantiale in evolutia sa.
Rezolvarea suferintelor psihice a acestor bolnavi necesita o doza foarte
ridicata de effort psihic si fizic din partea personalului unitatii specializate, fata de
bolnav dar si fata de apartinatorii lui.
In concluzie pentru ca viata noastra sa fie placuta trebuie sa fi intelept
si cea mai de seama intelepciune este viata morala cladita din dragoste de lumea
suferinda.
NOTIUNI DE ANATOMIE

Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial al organismunlui care se


continua la nivelul orificiilor naturale cu semimucoase si mucoase. Are o suprafata
de 1,5 m2 la o persoana de 70 kg., iar culoarea este dependenta de tipul de pigment
melanic din piele. Suprafata pielii este in general neteda, cu exceptia marilor pliuri
cutanate.

Pielea este formata din trei straturi principale :

Epiderm ;

Derm ;

Hipoderm .

Epidermul este un tesut epitelial, pluristratificat pavimentos, delimitat fata de


derm printr-o foita cu traiect ondulat, numita membrana bazala. Pe membrana
bazala se afla stratul bazal, format dintr-un singur rand de celule cilindrice, 99 %
cheratinice si 1 % melanocite. Deasupra se afla stratul spinos (malpighian), format
din 6-20 randuri de celule poligonale, unite intre ele prin tonofilamente cu aspect
de spin. Peste el se afla stratul granular, format din granulatii de keratohialin.
Deasupra se afla stratul lucios, incarcat cu grasimi, iar ultimul strat este stratul
cornos, format in totalitate din cornocite integrate in keratina. Cornocitele la
suprafata se desprind sub forma de scuame.

Epidermul nu prezinta vase de sange, hranirea si oxigenarea lui se face prin


traversarea membranei bazale.

Dermul este un tesut conjunctiv, format din :

Celule (fibroblaste, histocite, mastocite, limfocite, plasmocite);

Fibre proteice (fibre de colagen, elastice si de reticulina;


Substanta fundamentala (99 % apa, 1 % saruri minerale, substante nutritive
organice, oxigen, dioxid de carbon, reziduuri de metabolism celular).

La nivelul dermului mai exista:

- vase de sange;

- capilare limfatice;

- fibre nervoase senzitive si motorii;

- portiuni profunde ale foliculilor pilosebacei si ale glandelor sudoripare.

Hipodermul este un tinut conjunctiv de tip adipos, imprecis delimitat fata de


derm si tesutul celular subcutanat. Este format din adipocite.

Structura stratului de piele

3. ETIOLOGIE

In functie de agentul traumatic care le-a produs, arsurile pot fi clasificate


in:

- arsuri produse prin caldura (termice): flacara, metale topite, lichide si vapori
fierbinti ;

- arsuri produse prin substante chimice: acizi, baze, unele saruri ;

- arsuri produse prin electricitate: flama electrica ;

- arsuri produse prin radiatii: raze X, raze ultraviolete, Rntgen, gama.

Arsurile chimice sunt mai rare, dar sunt periculoase prin actiunea de
deshidratare celulara. Aspectul anatomo-clinic si gravitatea leziunilor sunt in
functie de proprietatile fiecarei substante, cantitatea si concentratia substantei,
durata de actiune si penetrabilitatea ei in tesuturi.

Acizii, sarurile metalice si unii esteri actioneaza prin deshidratarea


tesuturilor si coagularea proteinelor. Se produce o escara galben-bruna, mai mult
sau mai putin dureroasa. Bazele actioneaza prin deshidratarea si combinarea cu
lipidele, formand sapunul. Actionand asupra tesuturilor timp mai indelungat, escara
se formeaza lent. Daca nu se indeparteaza, bazele actioneaza si dupa accident,
arsurile transormandu-se dintr-un grad inferior, intr-un grad superior.

Arsurile cu fosfor prezinta un potential de malignizare tardiva. In toate


formele de arsuri chimice cicatrizarea se face lent, formandu-se cicatrici vicioase,
inestetice, care duc la tulburari functionale ale regiunii interesate.

Arsurile electrtice sunt de fapt termice, deoarece la trecerea curentului


electric prin structura se degaja energie termica. Leziunile sunt maxime la punctele
de intrare si de iesire ale curentului electric, unde se degaja temperaturi mari.

,,Marca electrica apare ca un punct sau zona neagra, retractata, cu aspect


de arsura de grad IV putin dureroasa. Mai ales la punctul de iesire, exista solutii de
continuitate cu aspectul unor ,,plagi explodate foarte profunde, ce prezinta o
coloratie brun-cenusie a marginilor si fundului plagii, miros fetid dupa infectia
rapida cu anaerobi si lipsa sangerarii. La periferie se produc tromboze vasculare,
edem mentinut sub tensiune, miozite (infectarea rapida cu germeni anaerobi a
tesuturilor devitalizate).

Accidentatii prezinta, de regula, o stare de soc manifestata prin semne


clinice (anoxie determinata de contractii tetanice prelungite ale muschilor
respiratori, fibrilatie ventriculara ) si intense perturbari metabolice (deshidratare,
anemie severa cu hipoproteinemie, hiponatremie, hipocloremie). Leziunile renale
sunt de tip ,,rinichi de soc. Experienta clinica a aratat ca gravitatea arsurii depinde
de numarul de volti, fapt exprimat prin postulatul ,,amperii omoara, voltii ard.

Escara se suprainfecteaza, se elimina greu, lasa cicatrici sechelare mai ales


la nivelul degetelor.

Prima masura ce trebuie luata este intreruperea curentului prin desfacerea


sigurantei sau taierea firelor electrice, apoi indepartarea victimei de langa sursa de
curent cu o bucata de lemn uscat sau cu pumnul invelit bine intr-o haina. Dupa
aceea se face reanimarea victimei prin respiratie gura la gura, masaj cardiac,
oxigenoterapie, iar la spital se continua reanimarea cu defibrilare cardiaca, se
administreaza Adrenalina intracardiac, se reface volemia, se corecteaza acidoza si
dezechilibrul metabolic.

Arsurile prin iradiere sunt reprezentate de: radiodermite si de arsurile


cauzate de explozia atomica.
Radiodermitele sunt acute si cronice. Cele acute apar la cateva zile sau
saptamani de la aplicarea de raze Rntgen in scop terapeutic sau diagnostic; la
persoanele care manipuleaza aparatura ce produce raze Rntgen. Alopecia care
apare in astfel de cazuri este definitiva. Exista forme clinice-eritematoase (grad I);
veziculobuloase (grad II) si ulceroase (grad III). Radiodermitele cronice apar la
bolnavii supusi la tratamente anticanceroase.

Arsurile cauzate de explozia atomica sunt determinate de actiunea


imediata a emanatiei de lumina (de 2000 de ori mai puternica decat lumina solara
la 900 m. distanta de locul exploziei) si de actiunea radiatiilor si . In timpul
exploziilor de la Hiroshima si Nagasaki arsurile au fost intalnite pe o raza de 3 km.
Arsurile se asociaza cu boala de iradiere: zona arsa este contaminata radioactiv si
infectata, iar cicatrizarea se face lent cu cicatrici cheloide care evolueaza spre
malignizare.

Se descriu 5 faze evolutive:

-faza 1 : edem, prurit si dureri care tin 2-3 zile ;

-faza 2 (de latenta) : dureaza din ziua a-3-a pana in ziua a-7-a ;

-faza 3: eritem, vezicule, ulceratii; se intinde din ziua a-7-a pana in ziua a-30-a ;

-faza 4: necroza insotita de dureri violente care apar dupa o luna ;

-faza 5: leziuni cronice definitive cheloide: discromie, atrofie,


hipercheratoza, ulceratii atone, degenerescenta maligna.

5. FIZIOLOGIA ARSURILOR

Temperaturile inalte produc fenomene locale si generale. Fenomenele


generale apar atunci cand arsura depaseste 15 % din suprafata corpului si sunt mai
grave, cand arsura intereseaza jumatatea superioara a corpului.

Leziunile locale sunt consecinta directa a actiunii agentului termic. O


agresiune termica determina modificari lezionale si functionale in sens
tridimensional. Leziunea maxima este carbonizarea, care se produce la temperaturi
de peste 400C, cand din tesut ramane numai substratul anorganic. La temperaturi
de 70 - 80C se produce coagularea proteinelor si distrugerea enzimelor celulare.
Substratul tisular ireversibil distrus, este eliminat din organism sub forma unei
escare, lasand in urma o solutie de continuitate. La temperaturi de 50 - 60C, se
produc deteriorari structurale si functionale reversibile, cu distrugerea unui numar
limitat de celule.

Intr-o regiune arsa, se disting doua zone :

- o zona centrala de leziuni directe, cu leziuni de carbonizare sau necroza, cu


tulburari de microcirculatie, leziuni care sunt ireversibile ;

- o zona periferica de leziuni indirecte, caracterizata prin prezenta fenomenelor


inflamatorii, leziuni care sunt reversibile.

In urma distructiei celulare, se elibereaza histamina, serotonina,


prostaglandine, care produc o vasodilatatie activa, cu cresterea fluxului vascular si
a permeabilitatii capilare, fenomene care duc la formarea edemului
postcombustional, rezultatul plasmexodiei.

Fenomene generale .

Arsurile de grad I intinse, produc o modificare a starii generale, datorita


scaderii volumului circulant in urma producerii edemului postcombustional si a
plasmoragiei. Arsurile de grad II III, in relatie directa cu suprafata arsa, produc
soc postcombustional. Socul este iminent la o suprafata arsa de 15 %, devine
manifest la 25 % suprafata arsa si este grav la peste 50 %. Socul postcombustional
apare in cateva ore. Spaima si durerea initiala produc, pe cale psihogena, o stare de
soc care se considera a fi benigna si trecatoare. Socul are insa si o importanta
componenta hipovolemica. Pierderile lichidiene plasmatice sunt realizate prin
constituirea edemului postcombustional si a plasmexodiei. Printr-un tegument
normal, se produce o evaporare de 15 20 ml./ora/mp. suprafata corporala, dar
intr-o arsura, evaporarea este de 100 ml./ora/mp.

Pe masura amorsarii fenomenelor fiziopatologice ale socului, in lipsa unei


interventii terapeutice corespunzatoare, intra in joc mecanismele neuroendocrine,
avand ca efect, cresterea secretiei de ACTH, ADH, glucocorticoizi, aldosteroni si
hormoni tiroidieni.

Consecinta este hipercatabolismul si retentia hidrica. In metabolismul


glucidic sunt accentuate procesele de glicogenoliza, conducand la hiperglicemie si
acidoza metabolica. In metabolismul lipidic se accentueaza lipoliza si apar corpii
cetonici, iar in metabolismul proteic se accentueaza proteoliza, cu aparitia
hipoproteinemiei.

Tulburarile circulatorii sunt precoce in socul postcombustional si se


caracterizeaza prin vasodilatatie si hiperpermeabilitate, ceea ce explica aparitia
edemului postcombustional si a hipovolemiei. In compozitia sangelui apar
modificari importante ca urmare a modificarilor volemice, hipoxice si metabolice,
cum ar fi hemoconcentratie, anemia prin hemoliza, cresterea vascozitatii sangelui.

Aspectele patogene descrise depind de intinderea si profunzimea leziunii


locale, de asocierea leziunii arse cu alte leziuni traumatice, de varsta, de
particularitatile individuale precum si de promptitudinea interventiei terapeutice.
BILBLIOGRAFIE

exemplu

1.Cimpoesu Carmen Diana-Protocoale si ghiduri actuale in medicina de urgent-


note de curs;Ed. Gr.T.Popa UMF Iasi 2011;pag 175

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.Marcean Crin- Manual de nursing;Ed.All Buc.2012;pag.267

9.

10.Lucreia Titirc -Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri


corespunztoare nevoilor fundamentale-Ed.Viaa Medical Romneasc ,Bucureti
2007 pag..
ANEXE

Fig. 1 Structura pielii


Fig.2. ntinderea arsuri-regula lui 9
Fig.3. Clasificarea arsurilor n funcie de profunzime

S-ar putea să vă placă și