Tehnologia de cultur a

mazrii

1
 CUPRINS

Introducere........................................pag4
CAPITOLUL I - Tehnologia de cultivare a mazarii.......................................pag5
1.1 Cultivarea mazarii......................................................................................pag5
1.2 Lucrarile solului in cultura mazarii.........................................................pag5-6
1.3 Samanta si semanatul................................................................................pag7-8
1.4 Intretinerea culturilor.................................................................................pag8
1.5 Recoltarea mazarii.....................................................................................pag9-10
CAPITOLUL II Caracteristici.......................................................................pag11
2.1 Importanta.Raspandire................................................................................pag11-12
2.2 Compozitie chimica...................................................................................pag12
2.3 Sistematica..................................................................................................pag13-14
2.4 Particularitati biologice. Zone ecologice...................................................pag14-46
Bibliografie.......................................................................................................pag16

2
INTRODUCERE
Cultura de mazare este importanta, deoarece mazarea este o leguminoasa cu un
continut mare de proteine, tinand cont de faptul ca, cultura de mazare nu este o
cultura foarte pretentiosa mai mult aceasta elibereaza terenul din timp dand
posibilitatea infiintari culturilor duble.
Ca importanta alimentara la nivel global, leguminoasele se situeaza dupa
cereale in asigurarea caloriilor si proteinelor pentru populatia umana.
In vederea obtinerii unor productii mari si de calitate atat soiul cat si hibridul
cu insusirile lor, au un rol hotarator, deoarece conditiile superioare de fertilitate a
solului sunt valorificate in mod diferit, de diferite soiuri sau hibrizi. Gradul de
valorificare a acestor conditii depinde de potentialul biologic al solului sau hibridului,
astfel ca in unele si aceleasi conditii, unele soiuri sau hibrizi realizeaza productii mari.
In consecinta reiese necesitatea de a crea in permanenta noi soiuri si hibrizi cu
insusiri superioare celor existenti, cu o mare capacitate de productie.
Noile soiuri obtinute in procesul de ameliorare trebuie sa asigure productii mari
si stabile, sa prezinte rezistenta genetica la boli si daunatori, sa aiba o plasticitate
ecologica si o calitate ridicata a productiei.

3
 CAPITTOLUL. I

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MAZRII

1.1 CULTIVAREA MAZRII , FI TEHNOLOGIC MAZRE

Este de dorit ca mazrea s urmeze dup plante care prsesc terenul devreme, permind
lucrarea mai timpurie i ct mai corect a solului, care s fie nivelat, fr resturi vegetale i
buruieni nc din toamn. Cele mai bune rezultate se obin dup cereale pioase i dup unele
culturi pritoare cu recoltare mai timpurie i n condiiile n care au fost combtute bine
buruienile.
n Romnia structura culturilor a impus, timp ndelungat, cultivarea mazrii, n primul rnd
dup porumb, floarea-soarelui, sfecl de zahr, cartof, rapi (cu rezultate destul de bune).
Nu se recomand amplasarea culturilor de mazre dup alte leguminoase, pe de o parte, pentru
a evita riscurile excesului de azot, iar pe de alt parte, din cauza perpeturii i amplificrii
atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din Romnia ar fi neraional s se renune
la efectul ameliorator al leguminoasei n asolament.
Mazrea este o plant care nu se autosuport i, ca atare, monocultura este exclus. n cazul
cultivrii repetate a mazrii pe acelai teren, apare fenomenul de oboseala solului, care se
manifest, n principal, prin tulburri brute de cretere, absena formrii nodozitilor pe
rdcini, putrezirea rdcinilor i a tulpinii. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei i
de excesul de ap, datorate compactrii solului i drenajului defectuos. n monocultur se
amplific mburuienarea terenului, atacul de boli i duntori, astfel c produciile scad
considerabil. n prezent, se accept c mazrea poate reveni pe acelai teren dup 3-4 ani, fr
risc, cu condiia tratrii seminelor, nainte de semnat, mpotriva bolilor.
La rndul su, mazrea este o premergtoare foarte bun pentru multe culturi i o excelent
premergtoare pentru gru, deoarece, se recolteaz timpuriu, are o influen favorabil asupra
structurii solului, solul este reavn i se poate ara n condiii bune, n sol rmne o cantitate
apreciabil de materie organic i de azot (circa 1,5 t substan uscat i 30-100 kg N/ha). n
condiiile din Romnia mazrea trebuie cultivat n solele n care urmeaz s fie semnat gru de
toamn. Sunt situaii cnd, dup mazrea recoltat timpuriu, n luna iunie, sunt semnate culturi
succesive, care folosesc bine disponibilul termic rmas pn n toamn.

1.2 Lucrrile solului n cultura mazrii

Dezmiritirea. Imediat dup recoltarea plantei premergtoare i eliberarea terenului de

resturi vegetale, se recomand s se efectueze o lucrare de dezmiritit, cu scopul mrunirii
buruienilor, a resturilor vegetale (miritea) i a stratului superficial al solului.

Artura. Ct mai curnd posibil terenul se ar cu plugul n agregat cu grapa stelat, la

adncimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazre recomand, adesea, s se are mai adnc dect
pentru alte culturi; ndeosebi pe solurile grele, afnarea adnc a solului favoriznd o mai bun
dezvoltare a rdcinilor n straturile adnci ale solului.

4
 Arturile efectuate vara se lucreaz n mod repetat pn n toamn (se grpeaz), lucrri prin
care este nivelat terenul, sunt mrunii bulgrii i sunt distruse buruienile care rsar, reducnd,
astfel, rezerva de buruieni.
Arturile efectuate dup premergtoare cu recoltare mai trzie pot fi lucrate nc din toamn
sau pot fi lsate n brazd crud. n mod obinuit, se susine necesitatea grprii i nivelrii
arturii n toamn, ceea ce ofer avantajul c, la desprimvrare, terenul se usuc mai repede i
mai uniform i se poate semna mai devreme; cultivatorii de mazre din zonele secetoase (de ex.
Dobrogea) prefer acest sistem de lucrare a solului.
Pe anumite terenuri, i ndeosebi n zonele cu soluri grele i unde cad cantiti mari de
precipitaii n sezonul rece, grparea i nivelarea terenului n toamn pot conduce la compactarea
exagerat a solului pe timpul iernii, acesta se usuc mai greu n primvar i se ntrzie
semnatul. n asemenea situaii este de preferat ca artura s fie lsat nelucrat peste iarn.
n primvar terenul se lucreaz ct mai timpuriu posibil, dar numai dup ce apa s-a scurs n
profunzime, pentru a evita compactarea exagerat prin trecerea agregatelor agricole; din aceleai
motive, trebuie redus la minimum numrul de treceri pe teren cu agregatele agricole.
Grparea. De regul, n primvar, sunt necesare dou lucrri, dintre care o lucrare de grpat
la desprimvrare, pentru mobilizarea solului i o a doua lucrare, efectuat chiar nainte de
semnat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri n agregat cu cmpuri de grap cu coli i lam
nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adncimea de semnat.

Prin toate lucrrile solului trebuie urmrit s se obin un teren foarte nivelat, care s permit
un semnat uniform, ca adncime u ca distribuire a seminelor, realizarea unor culturi uniform
dezvoltate, foarte important pentru a nlesnii recoltarea mecanizat a culturii.

5
1.3 Smna i semnatul mazrii

Mazrea este semnat primvara ct mai timpuriu, atunci cnd se poate pregti terenul n
condiii bune (solul s-a zvntat bine). Calendaristic, n Romnia, culturile de mazre sunt
semnate n cursul lunii martie (de regul, n prima jumtate a lunii martie n sud i n a doua
jumtate n restul zonelor); spre nord i n ultimii ani cu desprimvrare trzie, sunt situaii n
care mazrea este semnat la nceputul lunii aprilie.

Semnatul timpuriu ofer avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme
favorabil mazrii, sub aspectul condiiilor de umiditate, temperatur i lungime a zilei (lunile
martie-iunie). n acest fel, este valorificat n condiii optime umiditatea acumulat n sol n
sezonul rece i care asigur germinarea seminelor i creterea tinerelor plntue.

Semnatul ntrziat antreneaz, de regul, scderea important a produciilor; se discut

chiar despre pierderi de producie de 50%, la o ntrziere de 20 de zile fa de perioada optim de
semnat. Sunt afectate toate componentele de producie i ndeosebi numrul de boabe formate
pe o plant.
Densitile de semnat folosite n Romnia sunt de 125-140 boabe germinabile/m . n mod
obinuit, pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2 mazre, se estimeaz un procent de
rsrire n cmp de 75%.
Mazrea posed o anumit suplee privind densitatea lanului i poate compensa parial, prin
ramificare, densitile prea mici. Ca urmare, cu ct zona are un climat mai moderat, sub aspectul
regimului termic i pluviometric, cu att se poate semna cu densiti mai mici, iar ntrzierea
semnatului are efecte negative mai pronunate. Din contr, cu ct zona de cultivare este mai
secetoas, ci att trebuie semnat mai devreme i se va lucra cu densiti mai mari.De reinut:
Cantitile de smn corespunztoare densitilor optime sunt de regul de 250-300 kg/ha.

Mazrea este semnat n rnduri dese (12,5 cm), prin care se asigur o mai bun distribuire
a seminelor. Semnatul mazrii n crri (similar cu ce s-a prezentat la gru) ofer avantaje certe,
permind aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor i duntorilor, foarte
uniform, i pn n faze de vegetaie mai avansate.
Datorit cerinelor mari fa de umiditate n faza de germinare, mazrea trebuie semnat mai

6
adnc; n condiiile din Romnia se seamn la circa 6 cm adncime.
Semnatul superficial este foarte duntor deoarece conduce la un rsrit neuniform i poate
spori pagubele produse de atacul psrilor. Semnatul exagerat de adnc este, de asemenea,
defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminelor n curs de germinare este insuficient, se
amplific atacul de boli i, ca urmare, se nregistreaz pierderi importante de densitate.

1.4 ntreinerea culturilor

a. Asigurarea necesarului de elemente nutritive: 40-60 kg/ha P; 40-60 kg/ha K.
Bacterioza se va cu Nitragin, 4 flacoane pentru samanta necesara la hectar.
b. Combaterea integrata a buruienilor.
Se realizeaza prin respectarea rotatiei culturilor, a adancimii si epocii de
executare a araturilor, prin plivit si tratamente chimice inainte de semanat sau in
cursul perioadei de vegetatie. Se pot folosi, in functie de imburuienare si de
posibilitati, urmatoarele erbicide:
- Preemergent: Treflan 24 Cv = 3-5 l/ha, cu incorporare: Mecloran 48 CE = 5-7 l/ha,
cu incorporare; Dual Gold 960 EC = 1,0 1,5 l/ha, inainte de semanat sau dupa
semanat; Gesagard 500 FW = 2-3 l/ha, dupa semanat intrucat mazarea trebuie
semanata primavara foarte devreme si deseori timpul nu permite aplicarea erbidelor
inainte de semanat.
- postemergent: se poate face tratamentul cu Rompiv = 0,5 0,75 l/ha, dupa
rasaritul mazarii si pana cand plantele au ajuns la 8 10 cm inaltime. In comparatie
cu Dikotex 40 L, Pometrex 50 SC combate si Xanthium, Solanum, Abutilor, Cirsium.
In cazul infestarii cu Sorghum halepense se pot face tratamente ca cele prezentate
pentru cultura de soia.
c. Combaterea integrala a bolilor si daunatorilor.

Prevenirea si combaterea antracnozei mazarii si a altor boli transmisibile prin

samanta se realizeaza prin respectare rotatiei de cel putin trei ani si folosirea de
seminte provenite din culturi sanatoase.
Cel mai periculos dintre daunatori este gargarita mazarii (Bruchus pisorum). In
zonele in care acesta a fost semnalat, o masura obligatorie este tratarea intregi
recolte obtinute, imediat dupa treierare, inainte de conditionare, prin gazarea timp de
48 ore, in spatii inchise etans, utilizand Reland 40 EC = 12,5 ml/tona, sau pastile de
Fumitox 10 sau pestoxin in doze de 30 g/t in spatii bine inchise sau 50 60 g/t,
cand spatiul este mai putin corespunzator sau tratarea se face sub prelate. Tratarea
recoltei este obligatorie chiar daca s-au efectuat tratament in timpul vegetatiei pentru
combaterea acestui daunator. In toate cauzurile, pentru evitarea accidentelor de
munca, trebuie sa se urmareasca respectarea stricta a instructiunilor de folosire care
insotesc produsele mentionat.

1.5 Recoltarea mazrii

7
 Se apreciaz c perioada optim de recoltare a unui lan de mazre este foarte scurt, de numai
4-5 zile. Ca urmare, lanurile de mazre trebuie recoltate cu prioritate fa de alte culturi. La
recoltare, terenul trebuie s fie foarte bine nivelat i fr buruieni.
Se recomand s se nceap recoltatul atunci cnd plantele s-au nglbenit, frunzele s-au uscat
i 75% din psti sunt galbene, pergamentoase i boabele s-au ntrit. De regul, maturarea i
recoltarea mazrii au loc n a doua jumtate a lunii iunie; n zonele umede i rcoroase i n unii
ani mai ploioi, se ntrzie pn n prima decad a lunii iulie.
n ara noastr recoltarea lanurilor de mazre se efectueaz divizat ( n dou faze): n prima
faz plantele sunt smulse sau tiate cu maina de recoltat mazre (sau manual, pe suprafee mici)
dup care sunt lsate n brazd continu cteva zile pentru uniformizarea coacerii; n faza
urmtoare se treier cu combina de cereale, prevzut cu ridictor de brazd i efectundu-se o
serie de reglaje specifice, ndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor: reducerea turaiei
aparatului de treier la mai puin de 600 rotaii/minut; mrirea distanelor dintre bttor i
contrabttor; reglajele se refac de 2-3 ori pe zi.
Dificultile ntmpinate la recoltarea mazrii impun o foarte bun organizare; se lucreaz de
preferat dimineaa devreme, pe rou i spre sear.
Treieratul se desfoar cel mai bine cnd umiditatea boabelor este cuprins ntre 18-20%; sub
15% boabele se sparg uor, iar peste 22% treieratul se face cu dificultate.
Extinderea n cultur a soiurilor de tip afila, la care plantele nu se culc la pmnt la
maturitate, permite recoltarea direct a lanurilor de mazre dintr-o singur trecere cu combina. n
acest caz se practic montarea unor degete speciale ridictoare de lan la dispozitivul de tiere al
combinei. Imediat dup recoltare i nainte de depozitare boabele de mazre trebuie supuse
operaiunilor de condiionare (gazarea contra grgriei, eliminarea impuritilor, uscarea
boabelor pn la 14% umiditate).
Mazrea este o cultur productiv, de la care se pot obine peste 3.000 kg boabe/ha. Din
producia total, boabele reprezint 35-50%.
Adunarea resturilor vegetale i eliberarea terenului nu pun probleme deosebite. Vrejii de
mazre au valoare furajer ridicat i sunt adunai uor, prin presare, folosind presa pentru furaje.
Se poate conta pe recolte de 1,5-3t vreji/ha.

CAPITOLUL II. CARACTERISTICI

8
 2.1 IMPORTANTA. RASPANDIRE

Important. Boabele de mazare sunt folosite in alimentatie in stare nematura,

ca legume sau in stare matura (boabe uscate), decorticate si transformate in faina, apoi
preparate sub forma de supe sau piure. Consumul boabelor mature de mazare are traditie
in tarile Europei Centrale si de vest; in sudul si estul Europei, mazarea este inlocuita in
alimentatie cu fasole, naut sau linte.
Mazarea are utilizari furajere multiple:
- boabele, intregi sau sub forma de faina sunt folosite in hrana animalelor,
indeseobi a tineretului;
- plantele de mazare intra si in componenta amestecurilor furajere, alaturi de ovaz,
consumate ca nutret verde sau fan;
- resturile vegetale au un continut in proteina mai ridicat comparativ cu paiele de
cereale, sunt foarte apreciate in furajarea animalelor, mai ales a ovinelor
Importanta agronomica a mazarii este deosebita. Cultura este mecanizabila in intregime.
In plus, mazarea paraseste terenul devreme, lasand-ul imbogatit in substanta organica si
azot, curat de buruieni, fara resturi vegetale, cu umiditate suficienta pentru a fi lucrat si
timpuriu si in conditii bune. Ca urmare, mazarea este o premergatoare foarte buna pentru
majoritatea culturilor si o excelenta premergatoare pentru graul de toamna. Datorita
recoltarii foarte timpurii, trebuie avuta in vedere si posibilitatea amplasarii dupa mazare a
unor culturi succesive.

Rspndirea. Se considera ca mazarea este o cultura agricola veche, probabil la fel

de veche ca graul si orzul originara din regiunea de set a Marii Mediterane, Africa de
Nord-Est si Orientul Mijlociu. Mai tarziu, mazarea s-a extins spre vest in Europa, spre
sud in Africa si spre set in India si China. Una dintre cauzele pentru care mazarea s-a
raspandit a fost valoarea alimentara si conservabilitatea ridicata a semintelor. Semintele
nemature (verzi) se pare ca au fost utilizate in alimentatie la inceput in China si mai
tarziu aceasta forma de utilizare a fost preluata in Europa. In timp, mazarea verde s-a
raspandit treptat, chiar in defavoarea mazarii uscate.

Mazarea este o cultura agricola specifica zonei temperate din emisfera nordica fiind
cultivata indeseobi intre 40 si 50 grade latitudine. Mai spre nord, productiile scad din
cauza insuficientei caldurii, iar spre sud acestea sunt limitate de caldurile excesive, seceta
si atacul daunatorilor.
In Romania, suprafetele ocupate cu mazare au fost foarte fluctuante: 31 mii ha in
perioada 1930-1939, 109 mii ha in anul 1952, doar 12,5 mii ha in 1979, si din nou
apropae 100 mii ha in 1987. in ultimele decenii mazarea, s-a restrans mult in cultura,

9
ajungand la doar 22 mii ha in 1929 cu o productie medie pe intreaga suprafata se 1.497
kg boabe/ha, 11 mii ha in anul 2001, 20 mii ha in 2009; cea mai mare productie medie,
de 2.086 kg/ha, a fost recoltata in anul 2008.
Prin comparatie, mazarea verde se cultiva pe glob 2,11 mil ha, indeseobi in Asia si mai
putin in Europa. Romania a cultivat in ultimul deceniu anual circa 5 mii ha cu mazare de
gradina.

2.2 COMPOZITIA CHIMICA SI CALITATEA RECOLTEI

In primul rand, cantitatea mare de substante proteice din boabele de mazare, precum si
calitatea deosebita a acestora, data de ponderea importanta a aminoacizilor esentiali,
indeseobi linzina si treonina. Totadata, prezenta in cantitati importante a amidonului,
confera boabelor de mazare o valoare energetica deosebita.

Compozitia chimica a semintelor de mazarea (g/100 g s.u).

Specificare Mazare Grau Turta de soia

Proteine: 25,0 12,9 51,9
- linzina 1,85 0,37 3,30
- metionona 0,25 0,21 0,73
- cistina 0,37 0,32 0,83
- treonina 0,96 0,40 2,02
- triptofan 0,20 0,16 0,70
Amidon 50,0 68,5 3,4
Lipide 1,2 1,7 1,5
Celuloza 6,1 2,8 6,0
Saruri minerale: 3,5 1,9 7,2
- fosfor 0,40 0,38 0,78
- calciu 0,09 0,07 0,31

Tabelul 1
Semintele de mazare uscate contin 271 kcal/100g boabe, si vitaminele complexului B,
precum si vitaminele A, K, C. Ca urmare, acestea au o valoare alimentara si furajera
exceptionala. Ele pot fi folosite cu bune rezultate in furajarea tuturor speciilor de
animale. Semintele nemature contin in medie la 100 g.: 81 kcal, 6,55 g proteine, 16,0 g
glucide, 0,48 g lipide, 0,92 g saruri minerale si sunt o sursa importanta de vitamine.

2.3 SISTEMATICA

10
 Mazarea de gradina apartine familiei Leguminoase si este originara din zona
meridionala sau Asia de Vest. Este cunoscuta din epoca bronzului si cultivata pe suprafete
intinse de catre vechii egipteni si romani, dar scrierile o atesta abia in secolul al XIII-lea,
atat in Europa, cat si in America. Aceasta leguma este foarte apreciata pentru continutul
ridicat al glucidelor in boabele verzi (zaharuri solubile), proteinelor, hidratilor de carbon si
prin cantitatea de saruri minerale si vitamine, astfel clasandu-se pe locul 10 intre legume.
Mazarea cultivata apartine genului Pisum. Speciile importante ale genului Pisum
sunt:
1. Pisum sativum L. Subspecia sativum - mazarea comuna, cu flori mari, albe;
2. Pisum arvense. L. mazarea furajera, care se recunoaste prin floril rosii-violacee si
prin inelul violaceu de la baza stipelelor.
Mazarea (Pisum sativum) este o planta anuala, cu un sistem radicular bine dezvoltat,
ramificat, cu numeroase nodozitati mai ales pe ramificatiile tinere ale radacinii, care au
capacitatea de a fixa azotul atmosferic.
Specia Pisum sativum cuprinde un numar mare de varietati, diferentiate dupa marimea
semintelor, aspectul suprafetei si culoarea tegumentului semintelor. Soiurile de mazare de
camp cultivate, in prezent, apartin varietatii, vulgatum, caracterizata prin seminte de
marime mijlocie, netede, de culoare alb-galbuie.

Soiuri de mazare

Sortimentul de soiuri de mazare de camp include patru soiuri romanesti, si anume:

1. Aurora creat la INCDA Fundulea;
2. Dorica creat la SCDA Turda;
3. Magistrat Liv creat la SCDA Livada:
4. Vedea Tr creat la SCDA Teleorman:
Si trei soiuri straine:
5. Athos;
6. Atika
7. Austin
Se mai folosesc si alte doua categorii de soiuri: cu bobul neted si cu bobul zbarcit.
8. Soiuri de mazare cu bobul neted
- Alaska" - soi timpuriu, cu boabe extrafine si foarte fine, pastaia este ascutita, are 5-8
seminte si productia obtinuta este de 5-6 t/ha.
- Fina verde" - soi semitimpuriu, cu boabe extrafine si fine, cate 5-7 intr-o pastaie si cu o
productie de 7-8 t/ha.
- Prima" - soi timpuriu, foarte productiv (10-12 t/ha), formeaza circa 6 seminte in pastaie,
care sunt fine si extrafine.
9. Soiuri de mazare cu bobul zbarcit
- Vidra 187" - soi semitarziu, cu o capacitate productiva de 7-8 t/ha, formeaza pastai cu
varful bombat, in care sunt 6-8 seminte fine si foarte fine.
- Mingomark" - soi timpuriu, rezistent la seceta, are potential productiv de 13 -14 t/ha,
pastaia cu varful bont, are 7-8 seminte verzi, mijlociu de fine.
- Gotinga" - soi tarziu, cu boabe mijlociu de fine, cate 9-10 intr-o pastaie si un potential
productiv de 11 - 12 t/ha.

11
 - Bordi" - soi semitimpuriu, cu productie scazuta (5-8 t/ha), pastaia are varful bont si un
numar de 7-9 seminte.
Se mai cultiva soiurile: Cornelia, Mantica, Adela, Victoria, Armonia.
In ultimele decenii, in atarile care cultiva pe suprfate mari mazare pentu boabe uscate
au fost create si extinse in cultura soiuri cu anumite caracteristici care favorizeaza
recoltare directa, reducand dificultatile intampinate, in mod obijnuit, la recoltare si
limitand pierderile.

2.4 PARTICULARITI BIOLOGICE. ZONE ECOLOGICE

Ciclul vegetativ la mazare dureaza, de la semanat la maturitate, 100 120 zile.

Germinatia este hipogeica, ceea ce imprima o mai buna putere de strabatere si permite
un semanat mai adanc.
Radacina mazarii este pivotanta, ramificata, destul de bine dezvoltata, putand atinge 1 m
adancime. Pe radacina se formeaza nodozitati, datorita inocularii cu bacterii fixatoare de
azot, aprtinand speciei Rhizobium leguminosarum, existente in sol sau provenite de la
tratarea semintelor inainte de semanat. Particularitatile de a forma nodozitati pe radacini ii
confera mazarii pretentii mari fata de aerarea solului, precum si sensibilitatea la excesul
de apa din sol, care inhiba formarea nodozitatilor.
Tulpina este erbacee, goala in interior, urcatoare si prezinta carcei proveniti din transformarea
foliolelor. Este inalta de 60 150 cm si are crestere nedeterminata. La formele normale
mazarea, pana la inflorire, tulpina este erecta sau semierecta; apoi, pe masura ce se
formeaza pastaile si boabele, planta se culca sub greutatea acestora, dar si din cauza ca
tesutueile mecanice ale tulpinii sunt slab dezvoltate.
Aplexul tulpinii da nastere la internodii succesuve, cu o dispunere pe doua randuri a
frunzelor, care confera tulpinii o forma de zig zag mai mult sau mai putin accentuata.
La subsuoara fiecarei frunze se diferentiaza cate un mugure. Primii muguri formati la
baza tulpinii sunt vegetativi. Daca ei se dezvolta, vor da nastere la ramificatii. Gradul de
ramificare depinde de soi, densitatea culturii si perioada de semanat.
Frunzele sunt mari, alterne, alcatuite din 2-3 perechi de foliole, de culoare verde. Ele apar
cate una sau grupate cate 2-3 la un loc si au polenizare autogama. Inflorirea la o planta dureaza
20-25 de zile, in functie de soi si de conditiile de mediu. Ele mai pot fi paripenat compuse,
avand 1- 3 perechi de foliole, cu stipele mari la baza si carcei; in acest caz, fotosinteza
este asigurata de stipele mari la baza si carcei la partea superioara. La soiurile de tip
Afila foliolele sunt inlocuite cu carcei; in acest caz, fotosinteza este asigurata de stipele
foarte mari, precum si de celelalte parti verzi ale plantei. La aceste soiuri, plantele se
sustin intre ele datorita carceilor si nu se culca la pamant la maturitate; pagubele in
perioadele ploioase sunt mici si, in plus, foarte important, lanul poate fi recoltat dintr-o
singura trecere cu combina.

12
 Florile. Mazarea infloreste de vreme, in mod obijnuit incepand din luna mai. Florile
albe au constitutia specifica leguminoaselor si sunt grupate la raceme dispuse la subsuoara
frunelor. Se formeaza, de regula, 2 3 flori pe un etaj, (la un nod), indeseobi la primele
eteje (noduri) bazale, care sunt si cele mai productive. Fecundarea este autogama.
Fructul este o pastaie de culoare verde, continand, de regula, 3-6 boabe. Pastaile sunt
usor ehiscente la maturitate, ceea ce creaza dificultati la recoltare si pote determina
pierderi mari de boabe prin scuturare.
Semintele au MMB = 200 350 g MH = 75 80 kg, ele se sparg cu usurinta la
recoltarea si la orice manipulari mecanice.
Ciclu de vegetatie al mazarii se poate divide in 4 perioade;
- perioada I, care incepe cu rasaritul plantutie si se incheie la inceputul infloritului; este
perioada in care planta formeaza numai organe vegetative;
- perioada a II-a, care debuteaza la inceputul infloritului si dureaza pana la atingerea
stadiului limita de avortare; inceputul aestui stadiu este marcat de momentul in care la
prima pastaie, lungimea bobului este de 6 mm;
- perioada a III-a corespunde intervalului cuprins intre stadiul limita de avortare si
pana cand pastaia de pe ultimul etaj florifer contine o samanta mai mare de 6 mm;
- perioada a IV-a dureaza pana la maturitatea fiziologica; este faza cand are loc
umplerea semintelor si in care se manifesta o competitie intre diferitele etaje ale plantei
pentru asimilatele necesare formarii boabelor.

Relatii ca factorii de vegetatie. Mazarea este o planta a climatelor mai umede

si racoroase.
Caldura. Are pretentii mici fata de caldura. Semintele au nevoie pentru germinare de
numai 1-3C, iar plantele tinere suporta pentru perioade scurte si temperaturi negative (-5C).
Temperatura optima de crestere este de 20-25C.

Lumina. Mazarea este pretentioasa fata de lumina, fiind specie de zi lunga. In conditii de
umbra se produce un numar scazut de pastai, plantele sunt cu o talie mai inalta si ramifica putin.
Apa. Este pretentioasa fata de apa din sol. Datorita acestui fapt, se recomanda semanatul
in mustul zapezii" pentru a beneficia de umiditatea mai mare de la inceputul primaverii si a se
crea o cultura uniforma si cu densitate buna. In functie de cantitatea de apa din sol, se formeaza
un numar mai mare sau mai mic de seminte in pastaie si de marime diferita. Apa in exces
determina o crestere slaba, intarzierea infloririi, plantele devin sensibile la boli, iar daca apa
persista mai mult, plantele mor.
Solul. Mazarea se cultiva pe terenuri permeabile, cu textura usoara sau mijlocie, cu apa
freatica la peste 2 m, soluri cu fertilitate mijlocie, insorite si curatate de buruieni.
Mazarea prefera solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipoase-lutoase, bine drenate, cu
o buna capacitate de retinere a apei, bogate in humus, fosfor, potasiu si calciu, cu reactie
neutra (pH = 6,5 7,5), bine structurate. Nu sunt potrivite solurile grele, argiloase, acide,
cu exces de apa sau cu stagnarea apei, si nici cele nisipoase, srace in materie organica.
Mazarea este considerata leguminoasa cernoziomurilor, a zonelor foarte favorabile pentru
grau.

13
 Zonele ecologice. Zona foarte favorabila pentru cultura mazarei se afla in Campia
de Vest, caracterizata prin precipitatii bine repartizate si 20 grade C temperatura medie in
perioada de fructificare.
Zona favorabila se situeaza in sudul Campiei Romane, Campia Transilvaniei, a
Crisurilor si in partea de nord-vest a tarii. Trebui subliniat ca zonele cu cernoziom din
Dobrogea, Baragan, Moldova, cu climat secetos, in general, poate asigura productii bune
la mazare, cu conditia unui semanat cat mai timpuriu.

14
 Bibliografie :

1. Cbulea, I. i colab., 1975 - Germoplasma local de porumb din Transilvania i utilizarea ei

n lucrrile de ameliorare.
2. Murean, A., Crciun, T.I., 1972 - Ameliorarea special a plantelor. Editura
Ceres,Bucureti, pag.279
3. Soare Marin- Ameliorarea plantelor agricole. Editura Sitech 2010
4. Statiunea de Cercetari Agricole Suceava-Surse de gene
5. Georghe Valentin Roman- Bucuresti 2011 Editura Universitara Fitotehnie Vol. 1
6. www.finantisti.ro
7. www.agriculturaromaneasca.ro
8. www.recolta.eu

15