Sunteți pe pagina 1din 16

Foaie verde de bujor, Frunzulita de pe gard,

Mi-a trimis badita dor Mai la vale de Balgrad


Pe-o frunza din via lor. Tanar fecior s-o-nsurat.
Frunza verde de pe coasta, Si-o porunca i-o venit,
I-am trimis doru acasa O porunca-mparateasca
Pe-o frunza din via noastra. Sapte ani sa cataneasca.
Ca doru e mare domn, Sapte ani a catanit
Sara cand vine i somn El din catane-o venit,
Trebuie sa i-l adorm, Nevasta nu si-o fasit.
Peste zi sa-l giugiulesc, -Maica, maiculita mea,
Dimineata sa-l trezesc. Unde-mi este nevasta?
Dar eu is fata saraca -Nevasta-ta o murit,
Nu-mi traba dragut pe plata. De sapte ani i-n pamant.
Ziua lucru si muncesc, -Hai, mi-arata crucea sa,
Noaptea sa ma odihnesc, Sa-mi astampar inima.
Nu doru lui sa pazesc. -Hai, mi-arata mormantelu,
Sa-ma astampar sufletelu.
-Mormantelu s-o spalat
Da mai mire dragu meu De ploi multe ce-o ploat.
Toata vara mi-ai cosit -Ia, hai da-mi cheitele,
Lang-o margine de rat, Sa-mi descui chimnitele!
Faina fata ti-ai gasit. -De copii multi ce-am avut
Toata vara mi-ai sapat Cheitele le-am pierdut.
Lang-o margine de sat, El atunci s-o suparat,
Faina fata ti-ai aflat. Cu picioru-n poarta-o dat,
Fata fina si cuminte Usa-n patru-o crepat
Si dintre oameni de frunte. Si de sotie si-o dat.
De vei griji-o bine, -Draga, nevastuta mea,
Va-nflori in san la tine. Cum te-o nacajit maica?
Si de vei griji-o rau, De mancare ce ti-o dat?
Putrezeste-n sanul tau. -Laturile slujilor
Din valul porcilor.
-Draga, nevastuta mea
Maicuto, cand mai facut, Ce-i doresti la soacra-ta;
Mai bine sa fi facut Spanzurata, ori legata,
Izvoru langa drumut, In coada calului data,
Doua fantanele reci Ori in tauri aruncata.
Inte doua dealuri saci;
Si din picioarele mele
Sa fi facut scaunele Vara, primaverile
Si din mana mea cea dreapta Cand inflor sacarile
Un pahar de baut apa. Si cand fata mielile,
Si din mana mea cea stanga, Cand pornesc plugurile,
Stejar ca sa deie umbra Barbatii la plug mergeau,
Si din a mei ochisori Muierile-n crasma beau.
Maicuto, doi pomisori, Cand era pe insarat
Cati drumeti pe drum trecea Plugurile vin in sat,
Pe scaunele sedea, Muierile zac in pat.
La umbra se racorea. -Tu muiere, draga mea,
Poame bune ei manca, Santoasa te-am lasat,
Cu paharul apa bea. Prea bolnva te-am aflat.
Maico, toti iti multumesc, Mai desprind boii, or ba,
Daca m-ai facut pe mine Ori sa-l aduc pe popa?
Nu-ti mai multameste nime, -Lasa-l, dracu pe popa
Nici eu nu iti multumesc, Si ia plosca si-un canceu
Ca grele zile traiesc. Si te du la fagadau,
Si ia un det de rachiu
Si zahar, o palarie
Mireasa, draga miresa, Si le pune la olalta,
Esti tanara si frumoasa Poate-nchin si eu o data.
Ca o floaredin fereastra De-i vedea ca nu ramane
Si-acum bini sa te gandesti Poti gandi ca nu mi bine
Di ci-ninte cum traiesti Si te suie in corlata,
Ca sa nu te vestejesti. Prinde puica cea motata
Ca de-acum inainte Neoata niciodata
Iti schimbi si maicutele, Si cheama si pe nanasa,
Masa si vecinele, Ca stie face mancarea,
Patu si perinile Trage masa langa pat
Ca si codru frunzele. C-asa-i data la beteag.

Stange, Doamne, soarele Auzit-am auzit


Ca-i ard mandrei coatele, Ca se face moara-n rat
Si-i mai frige si gura Si se macina urat
Si n-o mai poci saruta. Si fetele gura-si vand.
Stiu ca-i tare suparata Eu acolo duce-m-oi
Ca e soare nu-i barbat De gurita apuca-m-oi,
N-are gura sa vorbeasca Si le-oi razama de roate
Nici inima sa iubeasca. Si le-oi saruta pe toate.
Si de i ciuda pe mine
Fa-l, Doamne, sa nu lumine.
As vrea luna ca sa iasa Badiul meu tanar copil,
Sa stea mandra la fereastra Rosu ca un trandafir.
Sa-si piaptane coadele Cand il vad intre feciori
Stange, Doamne, soarele. Parca-i un buchet de flori.
Cand il vad sara la stele,
Parca-i crucea cu margele.
Foaie verde ca iarba Cand il vad sara la luna,
Ui la nuna saraca Parca-i crucea din cununa.
Ca-i suparata-un picot
Ca mi-a fost nunul dragut.
Nu fi nuna suparata
Ca m-o sarutat o data. De-ar fi mandra-n sat la noi
Ca m-oi duce printre flori, N-as da-o pe patru boi.
Si-l sarut de doua ori. Patru boi si patru junci
Nu-s ca buzele-i de dulci,
Patru cai de la caruta
Nu te uita ca sunt mica, Nu fac cat a mea mandruta.
Ca de lucru nu mi frica.
Ca mandruta balalaie
Cand da soarele se-nmoaie Foaie verde de alun,
Si se tipa pe razor Mi-am luat un barbat bun.
Si striga tulai ca mor. Bun a fost, numai acum,
Dar mandruta mititica Mi-a dat una de-am vazt luna
Se face-n holda cariga Si-apoi cand imi va da doua
Voi vedea o luna noua.

Da-ma mama, badelui


Nu ma da iorsagului, Uita mandra-n ochii mei
Ca iorsagul bate gheata, De vezi poti trai cun ei.
Uratu-mi mananca viata. De-i vedea ca nu-i trai
Ca iorsagul bate bruma, Lasa-ma nu ma iubi.
Uratu-i pe totdeauna. Lasa-ma sa ma iubeasca
Cine poate sa traiasca.

Las sajoc ca n-am copii


Sa le cumpar palarii. Badita cu sapca neagra
Si la fete comanace Sede pe prav si ma-ntreaba
Sa spuie ca nu le place. Fostu-i-am vreodata draga.
Am nu ma o fetisoara. Spune-i hir de maghiran
Pe care-o fac domnisoara. Ca i-am fos acum un an
Am numa un fecior, Si spune-I hir de zafriu
Pe care-l fac domnisor. Ca i-am fost darn nu-i mai fi

Mila mi-i de cine mi-i mila, Ce tii, bade, si tu


Mi-i mila de-asta copila, Ca nu esti asa lotru.
Nu stie randu cheilor Ce te tii, bade, de frunte
Nici naravu socrilor. Ca n-ai nic pe langa curte.
Nu stie randu la lacat, N-ai nici vie, nici mosie
Nici naravu la barbat. Numa pana-n palarie.
N-ai o brazda de ogor
Far chimese cu cheita,
Foaie verde de pa spine, Numai bata si sluga
Mandro, de dor de la tine Si jocul duminica.
Ma voi duce-ntr-o gradina
Lang-o tufa de gheorghina,
Si-oi tot plange-o saptamana,
Pana s-o face fantana, Saraci cararile mele,
Si-oi striga sara pe luna O crescut iarba pee le,
,,Hai, mandro, la apa buna ! Si cine o va cosi
De-as putea doru sa-l vand Multa jele va gasi.
Martea tot la-s scoate-n targ Si cine-o va aduna
Dar doru-i durere rea Multa jele va afla.
Nu-ti da nimeni bani pe ea.
Si nici no cumpara nime,
Ca dor are orisicine. Frunza verde ca iaba,
Auzit-am bade, asta
Bade, ca te-i insura.
Insoara-te, bade, insoara,
De-ar fi batut Dumnezeu Si daca te-i insura
Muntele de la Braseu, Omeneste-ti nevasta
Talpa leaganului meu Si de mine nu uita,
Nu mai legene pe nime, Ca si ieu m-oi marita,
Cum m-o leganat pe mine. Barbatu l-oi omeni,
Ursitoare, ursitoare, La tine m-oi tot gandi.
Ursitoare, de te-as stii
Eu pan la tini as veni
Si cu lacrimi te-as ruga Se cearta cucu cu corbu,
Sa nu mai ursesti asa Ca nu pot imparti codrul.
In lume pe nimenea, Zice cucu catre corb:
Sa fie platit cu mine, -Da mai frate corbule,
Ca numai vad nici un bine. Mai am azi si mai am mane
Si ma duc codru-ti ramane
Eu ma duc la tara mea,
Foaie verde de salcuta, Tu fa cu codru ce-i vrea.
La ce ma-i facut maicuta,
Tanar ca o paunita
Prins in Sebes in temnita. Ma sculai de dimineata,
Joi m-or prins, Fir de iarba creata.
Vineri m-or dus, Luai coasa intr-o mana,
Sambata-n fiara m-or pus. Fir de matacina.
Stau la umbara, nu la soare Ma dusei in cea gradina
Cu fiarele la picioare, Fir de matacina.
Cu maiinile in catuse, Lasai iarba tavalita.
Cu trei lacate la usi, Foaie de rachita.
In temnita sub pamant Si pe mandra adormita
Nu ploaua, nu bate vant. Foaie de rachita.
As trezi-o nu ma-ndur
Ca somnu mandrute-i bun,
Frunza verde frunza saca, Foaie de alun.
Toate crengile s-apleaca Miscai iarba cu piciori
Cu varfurile la pamant Si-i stricai la mandra somnul
Si ma-ntreaba de ce plang. Foaie ca mohoru.
M-oi amara si le-oi spune, S-a sculat mandra descinsa
C-am pierdut floarea de fraga Ca o lumanare aprinsa
Si puterea mea cea draga. Foaie de rachita.
Si-am pierdut floarea de prun,
Si ce am avut mai bun.
Si-am pierdut frunza de fag Frunzulita foi rotunde,
Si ce am avut mai drag. Sub un varf inalt de munte
Unde soarele s-ascunde,
Nu departe de saivane
Nici am taica, Paste-o turma de turcane
Nici am maica, Si-alaturi trei ciobanei
Gandesti c-am nascut din piatra. Cu sase caini dupa ei.
Nici am frati, Cibanasul cel mai mare,
Nici am surori, Cu trei sute de mioare
Gandesti c-am nascut din nori. Isi avea o miorea,
Traiesc singur in straini De pute grai cu ea.
Ca si floarea intre spini. Mioara, mioara mea,
De ce esti tu trista asa,
Ori nu iti place iarba,
Sanatate buna tara, Ori simti ca e iarna grea?
De-oi trai, cerca-te-oi iara. -Ba, mie mi place iarba,
Sanatate buna sat Nu simt ca e iarna grea,
Eu din tine am plecat. Dar am prins o veste rea,
Am plecat dintr-o gradina Ca pe joi de dimineata
Si-am mars in tara straina. Vreau sa-ti rapue viata,
Canta cucu-n farf de munte Sa ramana doar ei doi
Nime-n lumen nu-l aude. Stapani pe turma de oi.
-Spunele sa ma omaore
Catre asfintit de soare,
Codrule, cu frunza lata, Sa ma-ngroape-n dosu stanii,
Tu mi-ai fost tare bun tata S-aud noaptea latrand canii,
Cand ma urat lumea toata. S-aud brazii suierand
Codrule cu frunza lunga, Si bacitele cantand.
Tu mi-ai tinut vara umbra.
Mi-ai fost ca o muma draga
Cand ma urat lumea-ntreaga. De-ar sti fata cum nu stie,
Codrule, frunza domneasca, N-ar pleca la cununie,
Gerul sa nu te-ogoiasca, Nici in car nu s-ar sui,
C-ai fost casa romaneasca. Nici picioru nu l-ar pune,
Nici pe spita,
Nici pe roata,
Sunt cioban de meserie, Si-ar sta la maica-sa fata.
N-am trait vara la vie,
Ca de cand am fost baiat
Cojocu l-am imbracat, Aseara trecui pe coasta,
Si opinca pe picior, Pe din sus de casa voastra,
Si-am plecat dupa ciopor. Auzii pe maica ta,
Si-am luat fluieru-n mana, Bade, cum te blestema.
Si-am purces vara la stana, Si batea cu pumnii-n masa,
La un ciopor de oiti Sa-i aduci nora frumoasa,
Si vreo patru- cinci baciti. Nu ca mine-o negricioasa,
Cand ieseam in batatura, Negruta-s bade, negruta,
Incepeam sa tap din gura. Si la toti le-am fost draguta.

Tune dracu-n tine sat Cate flori am samanat


Si-n cine te-o laudat. Prin Ardeal si prin Banat,
Ca te-o laudat cu poame, Toate-au-nflorit si-au legat,
Eu in tine mor de foame. Numa floarea cea mai draga
Ca te-o laudat cu fete, Tot infloare si nu leaga,
Si in tine mor de sete. Poate ca-i samanta slaba.
Frica-mi ca-i vai bruma,
Si voi pierde samanta.
Du-ma Doamne de pe-aici
Unde-o fi zilele mici,
Ca-acolo ni dragostea Maicuta parintii tai,
Mai demult nu deacuma. Doamne da-le sanatate,
Frunza verde foi marunte, Ca frumoasa te-or facut
Ma uitai la mandra-n curte, Ca te-or stiut legana
Ea spune ca-s vite multe. De ti gura ca fraga.
Cand te prinz a sasruta
Nu ma mai paci satura,
De min doru s-a legat, Ca de vin rosu toamna,
Ca mazarea-n par de brad. Si de somn primavera.
S-a legat de capu meu,
Ca mazarea de tuleu.
Dar mazarea nu-i cu sorac Padure desa mai esti,
Ca creste pan la un loc, Mandra mea departe esti
Da de la un loc in coace Da sa stiu ca te-oi afla
Sta de-a creste sis a coace Padurea toata-as taia,
Eu dorului n-am ce-i face. Nici o creanga n-as lasa.

Cu omu care ti drag, Mult mi-e drag vara cand viu


Sa treci tara in Banat, De la camp sara tarziu,
Si-oi trai necununat. Pe cararea din arinii,
Dar cu care ti urat, Cu nevasta din vecini.
N-oi trece aproape nimic, Si cu fete si feciori,
Ca te cufunda-n pamant. In mirosul cald de flori.
Randunica din padure, Pe marginea Tarnavii
Du-te la mandra si spune, Merg feciorii cu boii.
Sa nu fie suparata Inainte-a boilor
Ca ma duc eu cateodata, Mere floarea florilor,
Cand ii frunzuta mai lata Dragostea feciorilor.
Si drafostea mai curate. Zis-a luna catre soare:
-Manati, feciori, boii tare
Frunza verde marule, Ca vine Tarnava mare.
Ia-ma-n brate dorule, -Las sa vie sa ne maie,
Si ma treci padurile, Numai mandra sa-mi ramaie.
La mandruta din poiana,
Tucu-i ochii si-o spranceana
Si cercelu din ureche De ti-s draga, bade draga,
Si gura cand i-o fi sete. De nu, iaca, lumea-i larga,
Ie-ti murgutu si-l alearga,
Si-t capata alta draga,
Bade, palarie-n dunga, Alta cu cosita neagra.
Ce ti-o pui in a mea ciuda? C-al meu par ii calbior,
Pune-o, bade, cum ii vrea, Pot fid raga tuturor,
Pune-o tot in ciuda mea. Cum ti-am fost, bade, si tie
Cand erai, bade, cu mine Din crestet pana-n calcaie,
Ti-o puneai rau, si-ti sede bine, Pana-i fost de omenie,
Da acuma badiu meu, De la omenie-n jos,
O pui bine da-ti sta rau. Capata-ti mandra pe-ales.

Ma duse-i la coasa-n rat, Da, Doamne, roade-n bucate,


Cosii doua, tri poloage, La toata casa fecior.
Foamea la pamant ma trage. Da, Doamne, roade-n bucate,
Ma uitai pe rat in sus, O fata la sapte sate.
Vazui pe toanta venind, Cand o fi fata fecioara,
Cu capu necheptanat, Sa dea Dumnezeu sa moara.
Cu borsu nestracurat, Si s-o-ngroape intre pelini,
Cand vazui ma saturai. Sa n-o deie la straini.
Du-te toanto c-am mancat. Pelinu-i pelin amar,
Ma uitai pe rat la vale, Dar strainu-i foc si iute,
Vazui pe mandra Calare, Tear pune boi la caruta,
Cu pui cad in chischinau, Si-ar cara pietre cu tine.
Hai, manca baditul meu !
Hai, manca mancare-ai joc,
Daca n-ai avut noroc, Mandruta de doru tau
Sa fi cu mine-ntrun loc. Carnii boii, rupsei barsa,
Hai, manca mancare-ai jar Pana-mi facui barsa noua,
Daca n-ai avut ticneala, Mi s-o rupt grandeiu-n doua.
Sa fi cu mine-ntr-o tara. Pana-mi facui grandei nou,
Mi s-o sangerat un bou,
Pana l-am desangerat,
Mandrulita pentru tine Mi-a picat si celalalt,
Multe-am tras si multe-mi vine, Si-am ramas baiat sarac,
Caci ma gandesc tot la tine. M-am bagat sluga in sat.
De-as mai teage cat am tras,
De tine tot nu ma las.
Am catat prin nori si stele Cand maicuta m-a nascut
Dragostea inimii mele In al ei vis am vazut
Dar o stiu ajuns bine, Ursitoarea ce-a venit
Mi-ai spus ca-i in san la tine. Si maicutii i-a vorbit:
As dori astazi in lume, Fiul tau acum nascut
Si tu,draga, mie-mi spune De mine fie ursat
De ai catusi de putin Vesnic sa te pribeiasca,
Dragoste la mine-n san. Lumea sa o ocoleasca
Si din mica lui etate
Din straini sa-si faca frate,
Spune-mi, maica adevaret Intr-o lume departata.
Cand am fost eu mic baiat, Din batrani se povesteste
Pe ce mana m-ai tinut, Ca ursita te urseste.
Si din ce tita am supt,
Si-n ce apa m-ai scaldat,
De numa eu tis baiat ? Poruncit-o mandra mea
Ca patru fati am avut Pe un pui de turturea,
Pe toti patru i-ai pierdut ! Sa ma duc pana la ea.
-Pe tine cand te-am baiat, Eu iara i-am poruncitu
In brate ieu te-am luat, Pe un pui mandru de cucu,
Si manuta ti-am luta Ca n-am vreme sa ma duc.
Si t-am facut cruce, tince, Iar ea o zis cucului:
Apoi t-am dat tita dulce, -O, tu, puiu cucului
Sip e tine te-em scaldat Din varvutu nucului
Cu apa din tri fantani, Du-te, spune badiului,
Rosmarin din tri gradini. Ca nu pot de doru lui.
Ti-am dat tita de-a dreapta, De cand nu m-ai sarutat
Sa-ti fie draga lumea. Buzele mi s-or uscat.
Si de cand nu mai iubit
Buzele-mi s-or ofilit.
Stii, mandro, cand ne iubeam,
Amandoi un mar mancam.
Stii, mandro. Cand te-aveam draga, Luni si marti as fi lucrat
Amandoi mancam o fraga. Si nu mi s-o aratat,
Dintr-un mar si dint-o para, Miercurea e sarbatoare
Ne era cina-ntr-o sara, Si e rau de multe boale,
Dar acum de-ar fi zece, Joile inca-s legate,
Nici de sete nu ne-ar trece. N-as lucra sa-mi fac pacate,
Si-acum sa fie cu sacu, Vinerea as fi lucrat,
Nu ne-am da unu la altu. Si nu mi s-a aratat,
Si-acum cand ne intalnim, Sambata as fi lucrat,
Nici tri vorbe nu vorbim. Insa, zau, m-am cheptanat,
Duminica-i zi oprita
Intu care popa canta,
Atunci dorm si eu bine,
Ca nu ma starneste nime.

Frunza verde frunzulita Ma dusei iar pe ulita,


Ma duc sara pe ulita, Mandra-mi iasa la portita.
Mandra iasa la portita Gata ca o paunita.
Gata ca o paunita. -Ie-ma, bade, ie-ma, draga,
-Ie-ma, bade, ie-ma draga, Si-mi da gura ca-s beteaga.
De-mi da gura ca-s beteaga ! Ie-ma, bade, ie-ma, zau,
-Eu, mandro, nut e-oi lua Si-mi da gura ca mi rau !
Pana nu vei face asa, -Eu mandro nut e-oi lua,
Pana nu vei otravi Ca tu porti venin la brau
Pe frate-tau cel mic Si-omori omu de viu.
Ca umbla-n umbletu meu Si de te-i mania
Si joaca unde joc eu. Si cu mine-i face asa.
-Dar cu cel sa-l otravesc ? -Bade, cum te-ai indurat
-Dute-n fundul gradinii Pe mine de mai lasat ?
Ca este-o serpoaica sura, Ca pe-o pasare in gard,
Din gura otrava-i cura, La toti oameni de sfat ?
Din coada venin picura, Nu mi ciuda ca nu mi-ai spus
Cauta si-o sprijineste, Si nu mi-ai lasat raspuns,
Pe frate-tau otraveste Cu cine sa ma iubesc,
Ies afara intr-un casa, Tare sa nu ma topesc.
Frate-sau beat nici ca-i pasa Nici de stire nu mi-ai dat,
Canta cu pelin pe masa Inima mi cu banat.
Be, be, be, fraticul meu, De stire nu mi-ai facut
De-acolo beui si eu Pano-i muri nu te uit.
Si-am baut de doua ori. Nici atunci nu te-oi uita,
Si-au grait de noua ori: Ca ti-o fost dulce gura.
-Sora, sorisoara mea !
Pentru-n cane de hapsan,
Otravis un frate bun,
Ca el tot nu te-o lua.
Numai lin, dorule lin, Cu uratu si cu prostu
Ca soarele pe senin. Si la prototop am fost.
Ca si luna de sub stele. Si m-am dus la vladica,
Numai lin, dorule lin, Si n-am castigat nimica,
C-aicea-s pe loc strain. Ca vladica m-o manat
Ca de-as fi pe loc de-al meu La popa nostu din sat.
Hai, dorule, tot mereu. Dar si ala m-o certat:
,,Fata, cand te-am intrbat;
Iti place de-acest baiat ?
Nu-s frumoasa nici n-am fst Tu ai zis ca tie-ti place,
Dar n-am iubit lucru prost, Acum rabda, n-am ce-ti face
Ca eu lucru si muncesc,
Nu pot sta sa-ngalbenesc,
Ca de-as sta la umbra groasa Grele-s, Doamne, vremile,
N-ar fi alta mai frumoasa. Ca lasam muierile
Sa umble cu carale,
Si sa poarte plugurile,
Doina cant si doina-mi place Sa are pamanturile,
Si nici domnii n-au ce-mi face Sa sape la cucuruz
Boii mei cand aud doina Ca barbtii is tot dusi.
Ara tarina si moina. Nu stiu, Doamne, ce-am facut
Cand aud doina de jale, De-asa tare m-ai batut.
Boii trag sa se omoare. Cand era sa traiesc bine
Boii mei, cand le doinesc, Vine ordin dupa mine,
Ara de sa prapadesc. Ordin verde de chemare,
Trageti voi boi de la ruda Ca sa plec la concentrare.
Ca voi sunteti cei de truda,
De strambati resteele
Si de scurtati relele. Saraci, brazi, saraci inlti,
Geaba voi va leganati,
Ca de vant si toamna lunga
Pe-acest deal, pe-acest potec Codrul nu mai are frunza.
Merge-o fata si-un voinic. De s-ar face primavara
Voinicul merfea Calare, Frunza-n codru sa dea iara,
Fata merge ape picioare, Sa rasara florile
Adunandu-si cate-o floare. Pe toate cararile.
Floare mica, floare mare, Si sa dea frunza de fag,
Suie-ma bade Calare Sa urcam la munte iara
Dar eu, mandro, te-as sui Si sa scapam de povara.
Dar mi-e murgu batranel.

Miresuta ca a noasta, Miresuta cu cununa


Nu-i in sat la dumneavoastra. Hainele pe tine suna.
Nici mire ca si a nost, Si pe tine si pe pat,
Nu mai este, nici n-o fist. Ca esti draga la barbat.
Fire-ai, maica, blestemata, S-o tulbur cu trupu tau.
C-ai avut si tu o fata -Badit, badisorul meu,
Si-ai dat-o sa fie data, Uita eu ce te-as ruga:
Ca eu n-am fost invatata, Capul sa mi-l taiati
Sa dorm cu usa-ncuiata. Si la vama sa mi-l dati
-mandro, mandruleana mea, Ca sa vaza maicele
Adineauri ce ziceai, Care-ndeamna fetele.
Pe mumata o blestemai, El capu i l-o taiat
Pe mine ma pomeneai. Si la soacra-sa o plecat,
Cociselul meu, Si la poarta o strigat:
Prinde caii la hinteu, -Soacra, soacra poama acra,
S-o ducem pe mandruta, Da deschide-ne poarta !
Ca I dor de maica-sa. -Deschiza-ti-o nevasta !
-Caii la hinteu i-am prins, -Da nevastabnu-i aicea,
Numa-n el sa va suiti. Ca-i in balta langa grau,
In hinteu ei s-o urcat, Si-i in sange pan la brau.
La maica-sa o plecat. Si-i in balta langa iarba,
El din grai asa graia: Si-i in sange pana-nbarba.
-Mandro, mandruleana mea,
Ui o balta cat colea,
Eu gandesc in gandu meu

Badita, pana de corb, Mandra-nalta, hapaliga,


Tu m-ai vazut,n-ai fost orb, Doarme langa mamaliga,
De harnica m-ai stiut, Mamaliga fierbe-n oala,
De frumoasa m-ai vazut. Ea doarme de sa omoara.

Vai, badita, dragi ne-avem, Ihai mandro, ihai drace,


Ne-am lua da nu putem, De te-oi prinde ce ti-oi face,
C-avem doi parinti acasa, Te-oi rezema de o salca
Ne-am lua si nu ne lasa, Si te-oi pupa pan te calca.

Asta-i fata de birau Sub calcaiu mandrei mele,


Cu poale de lepedeu, Zace dracu si-o muiere,
C-un darab de sac in cap, Si ma-nvata sa fac rele.
Ea gandeste ca-i bumbac.
Joaca mandro, nut e face,
Ori nu joci cu cine-ti place ?
Arza-te focu om drag, Caci cu cine ti-ar placea,
De mana ma duci in iad. Ai juca da nu te ia.
Ba io nu te duc de mana,
Ca tu meri de voie buna. Du-te dracu tu ranjita,
Ca ti casa dezlipita.
Cate fete-s cu cheptare, Si te du si ti-o lipeste.
Toate-s strambe de spinare, Si-apoi hai sit e ranjeste.
Cu barbatu beutor, Canta pasarica-n vie,
Nu bagi pita in cuptor, Moare mandra de manie,
Numa mamaliga-n oala, Ca i-am scris pe-o bartiuta,
Dar si aia numa goala. Ca n-o mai tin de draguta.

Cine nu stie ce-i doru, Mireasa cu flori marunte,


Poate creste ca mohoru. Ai avut dusmane multe
Eu de asta n-am crescut, Da tu mi te-ai maritat,
Ca de tanar l-am stiut. Pe dusmane le-o calcat.

Joaca mandra-ntr-un picior Pentru badea care-i nalt,


Ca i-a venit petitor. Nici asara n-am cinat.
Iata, maica, se marita Sa stiu ca l-oi dobandi,
Si nu stie face pita. Nici mane nu oi pranzi.

De-ai sti toarce si urzi Cine nu-i de veselie


Cum te sti la joc suci, La nedeie san u vie,
Nu ti-ar fi camasa rupta Ca nedeiea-i veseloasa,
Si catrinta descusuta. Mai bines a steie acasa.

Mandruta cu ochii mari Badea nalt cu palarie,


Si-a dat boii pe cheptar, Tine umbra lui si mie,
Si-o juninca pe oglinda, Dar badita cu caciula,
Sa se vada cum se stramba. Te saruta numa-n gura.

Firicel de iarba neagra, Hai, badic, sa ne iubim,


Prinde doru si mi-i leaga. La luat sa nu gandim.
Eu l-am prins si l-am legat Ca luatu-i lucru mare,
El l-o rupt si mi-o scapat. Traba vin, traba mancare.

Da-ne, Doamne, noroc bun, Catu-i codru de-nfrunzit,


C-am plecat acum la drum Eu tanar si necajit,
Da-ne, Doamne, noroc mare, Catu-i codru de-mpenat,
C-am plecat acum pe cale. Eu tanr si suprat !

Catu-i baba de batrana Bunu-i locu de jucat,


Cand aude cetera, Mandrela de sarutat,
Pune floarea la ureche Bunu-i locu de sarit,
Si joaca cu sapte fete. Si mandruta de iubit.

Drag-mi calea pe grui, N-o avut dracu ce lucra,


Dar n-am pentru cin s-o sui, Far m-o-nvatat a juca.
C-am avut pentru badea Cand aud cantand de joc,
Si mi l-o luat alta. Nu-mi mai sta picioru-n loc.
Frunza verde, tufele, Stau fetele si sa uita
Spala mandra rufele, La camesa mea c-ai rupta,
Si le-ntinde pe nuiele, Si nu prind sa o carteasca,
Mariir canii la ele. Daca stiu ca am nevasta.

Mandro, ochisorii tai, Alba-i fina ca si casul


M-as baga sluga la ei. Si se tine cu nanasul.
Mandro, sprancenele tale, Si-o cunosc pe cingatori,
M-as baga sluga la ele. Ca pierde dupa feciori.

Eu aici mandra-n alt sat, De cine mi dorm si drag,


Ce mai dor nemangaiat ! Nu-mi face tina in prag.
Eu aici mandra-n Sibii, Dar de cine mi urat,
Ce maid or, stare-ar pustiu, Face-mi tina pana-n gat.

Eu aici, badea-ntr-alt sat, Care fete-s mai fudule,


Ce dragoste cu banat ! Merg la sat la barabule.
Eu aici, lelea-n campie, Merg cu paru lung in spate,
Vai, ce dragoste pustie. Si cu oala dupa lapte.

Lasa-ma, mama, pe voie, Si-a iu, iu papuc, papuc,


Nu-mi lega la cap nevoie, Mi-am pus cand ca sa te rup.
Las sa sed cu cine-mi place, Sa rup papucu si-oghiala,
Cu hadu sala nu-mi face. Ca-mi cumpara tata iara.

Vasalica clop cu cipca, Lasa, mando, iubitu


Vin la noi duminica. Ca te faci ca pamantul.
Sa ne coacem doua oua, De m-as face ca tina,
S-apucam dragoste noua. Iubitu nu l-oi lasa.

Nu te uita, lele draga, Asar-am jurat pe cruce,


La camasa mea ca-i neagra, Ca la mandra nu m-oi duce,
Ca maicuta mi c-am slaba, Dar si crucea rupe-oi,
Si drguta cam betega. Si la mandra duce-m-oi.

Hai, mandro, la cununie, Cate muieri dupa masa,


Pana-i frunza verde-n vie ! Toate-s cu surt de matase.
Daca frunza s-o usca, Numa eu cu surt de lana,
M-ai chema si eu n-oi vrea. Dar cu doua glaji in mana.

Mandra cu par galbior, Decat sluga la popa,


S-o iubesti pana ce mori. Mai bine sa bati toba.
Mandruta cu ocgii trasi, Ca toba-i a satului
S-o iubesti, sa n-o mai lasi. Si popa-i a dracului.
Cand aud arcul pe dipla, Du-te dor cu carale
Panu-n cap mi se ridica. N-astepta carutele,
Cand aud arcul zacand, Carutele-s mititele
Picioarele-mi ies din rand. Si nu-ncape doru-n ele.

Catu-i lumea de beteaga, Foaie verde foi de mac,


Da cetera tot mi draga Am o soacra ca un ac,
Catu-i lumea vai, vai, vai Cand se scoala-i ca un drac.
Cand aud cetera sai.

Porumbel cu porumbele, Mititica-s mitica ,


Lasa-ti porumbelele, Da de lucru nu mi frica,
Sa ramana numa spinii, Ca ma-ntorc intr-un picior
Sa ma iubesc cu vecinii. Si merge lucru sinor.

Miresuta dupa tine, Treci, badita, de la usa


Plange lumea mult si bine. Ca te musc-o catelusa,
Dar dupa mirele tau, Cateaua-i dupa cuptor
La multe le pare rau. Si te musca de picior.

Ploscuta mea, iubit vas, Ce barna de vita mare.


Pasare cu dulce glas, Daca struguri pe ia n-are.
Eu la gura te ridic Fie vita cat de rea,
Tu imi canti: coglic, coglic. Daca sunt struguri pe ea.

Cuteanu-s, cutean ma cheama, Unde vazi fecior frumos,


Cuteanu-s de buna seama, Sa sti ca-I neamul nost,
Ca port tundra si cutat Unde vezi fata frumoasa,
Si ma uit nitel urat. Sa sti ca-i din vita noasta.

Dragum-i caru cu fan, Draguta de vita mare


Eu tanar si nu batran, De-o tipi, si-n cale rasare,
Si mi drag caru-ncarcat, Dar una mai mititica,
Eu tanar, nu suparatu. O tot uzi , o tot sadesti,
Dar nimica nu culegi.
Soacra mica ce-ai facut?
Pentru un pahar de vin Dragu-mi, mandra, de tine,
Ti-ai dat fata la strain, Ca te vad incinsa bine,
Pentru un pahar de bere, Cu bracine de la mine.
Ti-ai facut fata muiere. Cumparate cu cetate,
Vandute pe sarutate.
Io-s nevasta ca o floare,
Barbatul meu jimbla moale. Cine nu stie ce-i dorul,
Io-s nevasta ca o cruce, Poate creste ca mohorul.
Barbatul meu jimbla dulce. Cine nu stie ce-i dragul,
Poate creste-nalt ca fagul
Ia asa suntem noi, Nici una nu-i ca una,
Ne-am luat fete de soi, Ca mireasa si ca nuna
Nun e-am bagat in gunoi. Nici unul nu-i ca unul,
Ne-am luat fete de viata, Ca mirele si cu nunul.
Nu ne-am bagat in tarana. Nanasica, sa traiesti,
Si la anul sa botezi.
Frunza verde maghiran Radacina prunului,
Badea-al meu de la Loman, Creasca-n curtea nunului.
Hai coboara mai la vale, Prunul ca sa faca prune,
Ca mi dor de gura ta. Si nunul sa mai cunune.

Cine joaca sin u striga, Frunza verde de marar,


N-aiva-n straita mamaliga, Mi-o spus doru la cantar
Aiva tot pane uscata, Ca mandruta mi-o am draga,
Ca-si tine gura-n cuiata. Frunza verde, frunza fraga.

Cate flori sunt la izvor, De n-as fi stiut hori,


Toate imi zic sa ma-nsor, Inima-n mini ar plezni,
Numai floarea de la iaz, De n-as fi stiu canta,
Tot zice ca sa ma las, Inima-n mini ar crapa.
Ca imi pui pe cap nacaz.
Nunul are haine noi,
Vai, urate, cum te-as vinde, Iar nuna buze moi.
Nu stiu cine te-ar cuprinde. Nuna are haina noua,
Vai urate, cum te-as da, Nunu num ape din doua.
Nu stiu cine te-ar lua.
Iesi afara soacra mare,
De-ai fi, bade, cat plopul, Ca venim cu nora-ta,
Daca nu ti bun capul Sa-ti impodobe casa.
De-ai fi cat plopul de sus, Si pe pat sip e pacel,
Daca n-ai minte de ajuns. S-o faca ca pe-un inel.

Nase, carpe de matasa, Sus la munte este-un brad,


Baga-ma bucatareasa, Nu-i ca mirele de inalt,
Ca nu-ti cer alta simbrie, Si bradu-i cu frunze multe,
Da sa-mi dai pe nunul mie. Si mirele-i om de frunte,
Si bradu-i cam clomburos,
Chiuie sin u striga, Si mirele-i om frumos.
Sa rasune ulita.
Sa rasune gheata-n vale, Tot de asta mi-o fost frica,
Sa iese mandruta-n cale. Ca mi-o fi mandruta mica.
Da acuma nu-mi mai este,
Du-te, soare, rotogol, Ca-i de-o palma si tri deste.
Ca-s in brazda domnilor
Cand oi fi in brazda mea, Toata fata sare groapa
Du te, soare cum ii vrea. Numa mandra scoate limba.

Hai, mandruto, sa te joc, Ce te tii, bade maret,


Deie-ti Dumnezeu noroc! Ca n-ai usa cu ratez!
Ca pe cate le-am jucat, Numa una cu carlig,
Dumnezeu noroc le-o dat, Iarna te calca de frig.
De toate s-or maritat.

Frunza verde busuioc,


Omul bun fara noroc.
Ca om bun am foat si eu,
Da norocu mi-o fost rau.

Cand m-a nascut mama-n lume,


N-au fost ceasurile bune,
C-au fost ceasurile rele,
Grele-s si zilele mele

Hai, mandruta sa te joc,


Pe sub mana sa te-ntorc.
Sa te-ntorc sa fii jucata,
Ca esti cea mai mandra fata.