1.

Definitie cercetarea stiintifica

2. Cercetarea empirica si cercetarea teoretica
3. Cercetarea de baza si cercetarea aplicata
4. Ce intelegeti prin metodologia cercetarii?
5. Ce intelegeti prin metoda, in contextul cercetarii
6. Ce intelegeti prin tehnica, in contextul cercetarii
7. Trasaturile fundamentale ale metodei stiintifice
8. Fidelitatea si validitatea instrumentelor sau tehnicilor de cercetare
9. Pasii/etapele cercetarii din punct de vedere al rationamentului
10.Definiti epidemiologia
11.Definitia indicelui
12.Proprietatile indicilor
13.Incidenta si prevalenta
14.Ce semnificatie are notiunea de intensitate in cazul unui indice?
15.Indicele DMFT
16.Ce intelegeti prin protocol de cercetare?
17.Ce informatii sunt incluse in protocolul sau planul de cercetare
18.Ce reprezinta ipoteza in cadrul cercetarii
19.Mecanismul inductiv vs cel deductiv in formularea ipotezelor
20.Tipare de formulare a ipotezelor conform canoanelor lui Mill
21.Studiul pilot
22.Precizati si descrieti 3 elemente folosite in studii pentru impiedicarea aparitiei
distorsiunilor (p23)
23.Precizati variantele de studii epidemiologice in functie de tipul problemei
abordate / Clasificarea studiilor dupa tipul problemei abordate (p69-70)
24.Diferenta dintre studiile observationale si experimentale
25.Diferenta dintre studiile descriptive si analitice
26.Diferenta dintre studiile transversale si cele longitudinale
27.Raportul de caz si cazurile seriate (seria de cazuri)
28.Ancheta epidemiologica
29.Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare
30.Studiul transversal tipul studiului; structura
31.Studiul caz-control tipul studiului; structura
32.Studiul de cohorta tipul studiului; structura
33.Studiul tip experiment clinic in varianta studiu randomizat controlat tipul
studiului; structura
34.Potrivirea/matching-ul grupurilor initiale in studiile clinice
35.Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul caz-control
36.Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul de cohorta
37.Indicatori utilizati pentru masurarea efectului factorului de risc in aparitia bolii
in studiile de cohorta
38.Legarea la ochi sau orbirea in studiile tip experiment clinic
39.Alocarea subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic
40.Alocarea randomizata a subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic
41.Precizati 3 variante posibile de grupuri de control in experimentul clinic
42.Studiul transversal avantaje si dezavantaje
43.Studiul de cohorta avantaje si dezavantaje
44.Studiul caz-control avantaje si dezavantaje
45.Studiul randomizat controlat avantaje si dezavantaje
46.Conceptul de practica medicala bazata pe dovezi stiintifice
47.Studiile integrate cu meta-analiza (Systematic review and meta-analysis)
48.Scara/nivelul evidentei stiintifice
49.In vederea testarii ipotezelor etiologice care este cel mai indicat tip de
studiu? Argumentati
50.In vederea testarii medicamentelor sau procedurilor terapeutice care este cel
mai indicat tip de studiu? Argumentati
 1. Definitie cercetarea stiintifica
Cercetarea stiintifica ar putea fi definita, astfel, ca un proces
de largire a cunostintelor realizat printr-o observare atenta si
obiectiva, prin investigare si experimentare, avand ca tinta
descoperirea sau interpretarea unor noi informatii.

2. Cercetarea empirica si cercetarea

teoretica

Cercetarea in domeniul sanatatii urmeaza, de cele

mai multe ori, modelul empiric, prin faptul ca este bazata pe
observatie si experienta mult mai mult decat pe teorii si modele
abstracte.

Cercetarile epidemiologice, de exemplu, se bazeaza pe

colectarea sistematica a observatiilor privind un anumit
fenomen, ce intereseaza grupuri de populatie bine definite.

3. Cercetarea de baza si cercetarea

aplicata
Cercetarea pura se refera la cunoasterea unor fapte sau
fenomene ce nu au o utilitate imediata sau un tel bine precizat.

Cercetarea aplicata este orientata spre rezolvarea unei anumite

probleme avand un scop bine definit; este de cele mai multe ori
generata de o nevoie perceputa, si este orientata spre gasirea de
solutii pentru o problema existenta.
 4. Ce intelegeti prin metodologia
cercetarii?
Prin metodologie se desemneaza stiinta efectuarii
cercetarii

Astfel, metodologia constituie o totalitate de mijloace

de abordare si analiza a fenomenelor realitatii obiective,
bazate pe aplicarea unor principii rezultate din intelegerea
stiintifica a acelei realitati. Ea presupune, pe de o parte un
mod de a analiza, iar, pe de alta parte, un mod de a privi
(intelege) aceasta realitate.

5. Ce intelegeti prin metoda, in

contextul cercetarii
Metoda desemneaza un anumit mod de a proceda sistematic
in practica un mod de cercetare care da o imagine adecvata a
fragmentului ales al realitatii si explica fenomenele care au loc
in cadrul lui. Intr-un alt sens, metoda este calea pe care o
urmeaza gandirea pentru a ajunge la cunostinte adevarate asupra
faptelor.

Trasaturile fundamentale ale metodei stiintifice:

Precizia observatiilor - adica un mod riguros de efec-
tuare a observatiilor, care permite sa se obtina rezultate
identice sau asemanatoare de catre orice observator care
aplica metoda respectiva (reproductibilitate)

Corectitudinea rationamentelor - care elimina erorile

logice si, ca urmare, deformarile descrierii sau falsurile
generalizarii.

6. Ce intelegeti prin tehnica, in

contextul cercetarii
Notiunea de tehnica desemneaza un anumit procedeu
operatoriu, de inregistrare (recoltare) si interpretare a datelor
rezultate din cercetare.
Fidelitatea si validitatea instrumentelor sau
tehnicilor de cercetare
Fidelitatea, care cere ca masuratorie repetate ale
aceluiasi fapt sa dea rezultate identice sau care variaza in
limite restranse si previzibile;

Validitatea, reprezentand cerinta ca operatia de

masurare (evaluare) sa fie legata, de obiectul cercetarii; cu alte
cuvinte, sa se masoare (evalueze) cu adevarat obiectul propus
masurarii (evaluarii).

7. Ipotezele
Sunt constructi logice bazate pe o serie de observatii.
Cea mai importanta e generarea de ipoteze care prin testare
pot duce la identificarea celor mai probabile cauze a unei
imbolnavirii.
Majorotatea ipotezelor avansate in cercetarea din
sanatate sunt folosite pentru identificarea cauzelor unor bolii
si pentru explicarea distributiei morbid la nivelul populatiei.
8.Tipare de formulare a ipotezelor (canoanele
lui Mill):
Metoda diferentelor semnificative : Frecventa unei boli e semnificativ
diferita in 2 situatii si se remarca prezenta unui factor de risc intr-una din situatii.

Metoda asocierii: Daca un factor sau absenta lui e asociata cu un numar de

situatii care la randul lor sunt asociate cu o anumita boala, acest factor sau absenta
luipoate fi asociat cu boala (hepatita A)

Metoda variatiei concomitente: Exprimarea mai accentuata a florozei

endemice in relatie cu crestarea nivelului de fluor din apa, sau a gusei endemice o
data cu scaderea nivelului de iod.

Metoda analogiei: Distributie si frecventa unei imbolnavirii pot fi relativ

similare cu cele ale alte imbilnaviri (hepatita B, cancerul de ficat)

9.Definiti epidemiologia
Stiinta care studiaza distributia si determinandi bolii la
nivelul unei populatii.

7. Definitia indicelui
Un indice reprezinta o valoare numerica care
descrie un anumit status al populatiei pe o scale gradata cu
limite definite, care este desemnate sa faciliteze comparatii intre
populatiile studiate cu ajutorul acelorasi criterii si metode

8. Proprietatile indicilor
1 . Claritate, simplitate si obiectivitate. Examinatorul va
memora indicele care trebuie sa fie simplu si usor de realizat,
fara a prezenta ambiguitati.
2. Validitate. Reprezinta capacitatea unui indice de a
identifica corect ceea ce este pus sa indentifice

3. Reproductibilitatea. Realizat indicele in aceleasi

conditii,rezultatul este acelasi pentru acelasi pacient cand acesta
este examinat de mai multi cercetatori.

4. Sensibilitate. Indicele trebuie sa fie capabil sa detecteze

modificari rezonabil de mici. Exprima probabilitatea de a fi
pozitiv cu conditia de a fi bolnav.

5. Cuantificabilitatea. Rezultatul indicelui trebuie sa se

exprime in cifre si sa permita o prelucrare statistica.

6. Acceptabilitate. Aplicarea metodei nu se va insoti de

durere sau disconfort.

9. Incidenta si prevalenta
a. Incidenta (sau morbiditatea) - se defineste ca numarul de
cazuri noi de boala sau al nuraarului de indivizi care prezinta o
anumita boala, evaluarea fiind facuta pe o anumita perioada si la o
anumita populatie

Indicele de incidenta se exprima la 100.000 de locuitori, iar

formula de calcul este:
nr. de cazuri noi pentru o anumita boala / nr. populatie x 100000/
perioada timp

b. Prevalenta - exprima numarul de cazuri de boala, de

persoane bolnave sau de evenimente morbide inregistrale la un
moment dat intr-o anumita populatie, fara sa se faca separare intre
cazurile noi si vechi ale aceleasi boli. Formula de calcul este:
nr. cazuri noi de boala + nr. vechi de bolnavi (nedecedati) / nr.
populatie x 100
10. Ce semnificatie are notiunea de
intensitate in cazul unui indice?
Intensitatea - este o nofiune specifica pentru afectiuni
care se pot manifesta la acelasi individ prin procese multiple, in
medicina dentara indicele de intensitate masoara caria, edentatia
si tratamentul prin obturatii.

11. Indicele DMFT

In nomenclatura anglo-saxona indicele este DMF

(decayed, missing, filled), fiind gasit in traduceri drept indice
CAO (cariati, absenti, obturati) sau CER (carie, extractie,
restaurare).

Raportarea poate fi facuta la nivelul numarului de dinti,

indicele fiind notat DMFt, sau DMFs. In cazul dintilor
temporari, indicele se noteaza cu litere mici. Indicele de
intensitate pentru o anumita populatie reprezinta numarul mediu
de carii, de dinti absenti si obturati la nivelul unui individ si se
exprima prin numere cu doua zecimale.

Exemplu: DMFt = 2,47.

Acest indice se poate descompune in componentele sale,
dand indicatii mai precise despre statusul dentar al populatiei
luate in calcul. De exemplu, o pondere mai mare a D si M (dinti
cariati siabsenti) din totalul cifrei indica lipsa tratamentului si
eventual servicii de sanatate deficitare in domeniu.
 12. Ce intelegeti prin protocol de
cercetare?
Primul obiectiv avut in vedere pentru inceperea unei cercetari
este pregatirea unui document scris, numit protocol de cercetare,
carerealizeaza o descriere detaliata a studiului propus.

13. Ce informatii sunt incluse in protocolul

sau planul de cercetare
In pregatirea protocolului de cercetare trebuie descrise
amanuntele practice caracteristice fiecarei etape ale
cercetarii, metodele si tehnicile folosite, resursele umane si
material necesare, insotite de motivatia realizarii lor in maniera
propusa.
Warren (1978) propune o lista de intrebari care
orienteaza asupra realizarii protocolului de cercetare.
Acestea pot fi grupate dupa etapele descrise anterior:

Care este problema luata in studiu?

Care sunt scopurile generale ale cercetarii si care sunt
intrebarile la care se incearca sa se dea un raspuns?
Cum va contribui studiul la imbogatirea cunostinfelor in
domeniu?
Ce este deja cunoscut despre problema propusa?

2. Structurare
Care va fi design-ul (tipul) studiului?
Care sunt avantajele si dezavantajele acestui design?
 Sunt necesare interventii din partea cercetatorilor (studiu
tip experiment)?
Care va fi populatia luata in studiu?
Este necesara esantionarea?
Care va fi criteriul de selectie?
Care este numarul de participanti (volumul)?
Studiul indeplineste criteriile etice?
Ce comitet etic avizeaza protocolul de cercetare?
Ce informatii trebuie sa primeasca participantii la studiu?
Cum va fi obtinut consimtamantul informat al
participantilor?
Ce timp de urmarire necesita subiecpi?
Care este desfa^urarea in timp a studiului?
Cine este responsabil pentru fiecare etapa?
Este necesar un studiu pilot?
Daca da, cap participanti sunt necesari?
Cat timp va dura studiul pilot?
Metodologia cercetarii stiintifice 31
Cati dintre subiectii din studiul pilot vor fi inclusi in
cercetarea principals?
Care sunt costurile studiului?
Care este sursa de finantare?
Ce alte resurse in afara de bani sunt necesare?
31 Culegerea datelor
Ce informatii vor fi culese?
Care sunt variabilele care prezinta cel mai mare interes?
Care este potentialul de corelare a variabilelor?
Cum vor fi culese informatiile?
Care este validitatea si precizia metodelor folosite?
Care va fi modul de stocare a datelor?
Ce pregatire necesita observatorii?
4. Analiza datelor
 Cum vor fi procesate si analizate datele?
Este necesara introducerea intr-un program de calcul a
informatiilor?
Cum vor fi introduse datele?
Ce tip de analiza se preconizeaza?
Cine va realiza analiza datelor?
Ce tabele si grafice sunt necesare?
Comunicarea rezultatelor
Care rezultate ale studiului vor fi publicate?
Cum vor fi communicate rezultatele studiului $i
implicatiile
lor asupra sanatatii publice catre comunitatea
stiintifica, factorii de decizie si public?
Ce tipuri de raportare a rezultatelor vor fi folosite?
Care este modalitatea de aplicare a rezultatelor?

14. Ce reprezinta ipoteza in cadrul

cercetarii
Ipotezele sunt constructii logice bazate pe o serie de
observatii, care folosesc drept punct de pomire intr-un
rationament inductiv
Orice cercetare, general vorbind, este asemanatoare unei
probleme
matematice, In care investigatorul, pe baza unor elemente
concrete din domeniul de studiat (evidente stiintifice) propune o
ipoteza de studiu. Utilizand modalitati specifice problemei luate
in studiu, se cauta demonstrarea valabilitatii ipotezei sau
infirmarea acesteia.
 15. Mecanismul inductiv vs cel deductiv in
formularea ipotezelor
Procesul de dezvoltare a unor teorii prin observarea
unor cazuri individuale defineste inductia. In cazul
utilizarii inductiei, colectarea datelor (informatiilor despre
cazurile individuale) trebuie sa preceada elaborarii teoriilor
si sa fie realizata intr-o maniera in care informatiile sa
fie usor de utilizat si sa ofere toate elementele necesare
rationamentului.

Metoda altemativa este deductia, care reprezinta

procesul de a trage concluzii in ceea ce priveste anumite
cazuri particulare pornind de la principii generale.

16. Tipare de formulare a ipotezelor

conform canoanelor lui Mill
Exista mai multe tipare de formulari a ipotezelor (cunoscute
drept canoanele lui Mill),
ce stabilesc relatii de asociere sau cauzalitate:

Metoda diferentelor semnificative - cand frecventa unei

boli este semnificativ diferita in doua situatii si se remarca
prezenta unui factor de rise intr-una din situatii dar nu si in
cealalta, acest factor sau absenta lui poate determina
imbolnavirea

Metoda asocierii - daca un factor sau absenta lui este

asociata cu un numar de situatii care la randul lor sunt
asociate cu o anumita boala, acest factor sau absenta lui
poate fi asociat cu boala (de exemplu hepatita A este
 asociata cu aglomeratia, condifii modeste de igiena,
fecestea ducand la facilitarea transmiterii virusului
hepatitei);

Metoda variatiei concomitente - exprimarea mai

accentuata a florozei endemice in rela te cu crecterea
nivelului de fluor din ap l,H sau a gusei endemice odata cu
scaderea nivelului de iod, ori cre$terea frecvenfei leucemiei
odata cu cresterea expunerii la radiatii reprezinta exemple
ale variatiei concomitente;

Metoda analogiei - distribufia si frecventa unei

imbolnaviri sau a unui efect pot fi relativ similare cu cele
ale altei imbolnaviri, astfel incat pot fi sugerate cauze
similare (de exemplu hepatita B si cancerul de ficat).

17. Studiul pilot

In cazul unor cercetari de amploare mai mare si care
prezinta o mare complexitate structurala, se prefera realizarea
unor cercetari pilot.
Acestea folosesc ipoteza initiala, aceleeasi structura a
studiului si aceleasi procedee de manevrare a informatiilor, pe
o anumita fractiune a populatiei de studiat. Rolul lor este de a
verifica structurarea investigatiei, sub toatc aspectele acesteia.
Acum se poate realize testarea instrumentelor folosite,
relevanta informafiilor culese eventuale erori in conceperea
acestora. Totodata, studiile pilot pot anticipa, cu o marja de
eroare, rezultatele finale ale cercetarii.
 18. Precizati si descrieti 3 elemente folosite in
studii pentru impiedicarea aparitiei
distorsiunilor (p23)
Pastrearea probabilitatii de-a lungul studiului este o cerinta
strict necesara in structurarea cercetarii, care asigura validitatea
studiului. Cele mai reprezentative elemente folosite care permit
mentinerea probabilitatii si impiedica aparitia distorsiunilor
sunt:
Esantionarea reprezentativa, randomizarea in selectia
grupurilor,mentinerea de grupuri de comparatie (control),
legarea la ochi a experimentatorului si subiectilor, utilizarea
metodelor statistice in analiza si interpretarea rezultatelor
(aceste procedee vor fi descries pe larg in capitolele urmatoare).

20.Precizati variantele de studii

epidemiologice in functie de tipul problemei
abordate / Clasificarea studiilor dupa tipul
problemei abordate (p69-70)
Dupa McMaster:
descrierea istoricului unei boli
descrierea cauzelor imbolnavirilor
rezultate ale unor procedure terapeutice
valoarea testelor diagnostice

19. Diferenta dintre studiile

observationale si experimentale
Aceste tipuri observationale difera in mod clar de
experimente prin faptul ca nu este realizta nici o interventie
directa de catre investigator asupra grupurilor de studiu.

20. Diferenta dintre studiile descriptive si

analitice
Studiile observationale pot fi descriptive sau analitice.
Majoritatea studiilor epidemiologice sunt analitice, in afara de
formele simple descriptive, care urmaresc descrierea
caracteristicilor anumitor boli la nivelul populatiei si reprezinta,
de obicei, punctul de pomire al investigatiei epidemiologice
Studiile descriptive apartin categoriei de studii
observationale si nu au ca scop probarea unei ipoteze, nefiind
structurate, formal, ca si studiile analitice sau experimentale.

Materialul obtinut de acestea foloseste de obicei la

avansarea unor ipoteze de lucru, care apoi vor fi testate cu
ajutorul unei structurari analitice fie observationala, fie
experimentala a studiului consecutiv.

21. Diferenta dintre studiile transversale

si cele longitudinale

Studiile transversal
Aceste studii, in varianta analitica, incearca sa determine o
posibila asociere de tip cauza-efect sau corelare, determinand
expunerea la posibilul agent etiologie si prezenta imbolnavirii in
acelasi timp. Desi acest tip de studiu este usor de executat, rapid,
ieftin si acceptabil din punct de vedere etic, el nu poate decat sa
stabileasca o asociere si nu o relatie de tip cauza-efect. In plus,
atat expunerea cat si cazuistica depind de corecta inregistrare a
evenimentelor din trecut.

Studiile longitudinale
Se pot utiliza cateva metode pentru a colecta datele,
in sistem longitudinal:
- interviul;
- urmarirea in timp a fisei medicale;
- examene medicale si de laborator;
- inregistrarea relatiilor dintre datele de expunere, ca numarul
de certificate de nastere, si rezultate, ca numarul
de decese intr-un grup de nou nascuti.

22. Raportul de caz si cazurile seriate (seria de

cazuri)
Raportul de caz si cazurile seriate
De obicei acestea sunt folosite pentru a descrie o anumita
conditie (o boala rara sau un aspect nou al unei boli mai putin
rare),
un tratament nou sau o inovatie, sau efectele adverse ale unei
interventii.
Deseori aceste prezentari ofera un numar mare de informatii
care insa nu pot fi integrate intr-un studiu epidemiologic, prin
lipsa
unui grup de referinta. Ele pot atrage atentia asupra unor
probleme si
permit emiterea de ipoteze conducand apoi la dezvoltarea unor
studii
mai ample. Acestea pot fi utile pentru informatiile pe care le
ofera
despre un procedeu nou de tratament si noi aplicatii ale unei
metode.

23. Ancheta epidemiologica

Din acest tip de studii face parte ancheta epidemiologica
(survey), care evalueaza, spre exemplu, distributia unei boli,
unei
disabilitati, conditii imunologice, sau a statusului nutritional.
Acest
tip de studiu se poate utiliza in analizele de opinie. Una dintre
utilizari
a reprezentat-o domeniul planificdrii familiale, acum folosindu-
se in
anchete legate de cuno^tinte, atitudine, $i practica (acestea
putand fi
folosite in educatia pentru sanatate oro-dentara).
24. Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-
dentare
Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare
Anchetele epidemiologice asupra sanatatii oro-dentare au ca
obiect culegerea datelor privind starea de sanatate a structurilor
dento-parodontale si al nevoii de tratament, in ideea planificarii
si
gestionarii programelor de s5natate. Ele nu sunt destinate
culegerii
informatiilor privind factorii etiologici si nici asupra eficientei
metodelor de tratament.
Obiective principale:
1. De a realiza un tablou complex asupra starii de sanatate
oro-dentara a populatiei dintr-o anumita colectivitate.
2. De a urmari in timp evo!u(ia morbiditatii afectiunilor
stomatologice. Datorita lipsei de standardizare a acestui
tip de studio, incident rezultata din calcule successive
poate prezenta erori.
3. De a aprecia eficienta serviciilor stomatologice.
4. De a realiza o estimare cantitativa si calitativa al resurselor
necesare programelor de sanatate.

25. Studiul transversal tipul studiului;

structura
A. STUDIILE DESCRIPTIVE apartin categoriei de studii
observationale si nu au ca scop probarea unei ipoteze, nefiind
structurate, formal, ca i studiile analitice sau experimentale.
Materialul
obtinut de acestea foloseste de obicei la avansarea unor ipoteze
de
lucru, care apoi vor fi testate cu ajutorul unei structurari analitice
fie
observationala, fie experimentala a studiului consecutive
3. Studiile transversale realizeaza culegerea de date la un
moment dat, dupa cum sugereaza si numele, la nivelul unei
populatii
sau a unui esantion dintr-o populatie. Cele mai multe studii
transversale
nu se refera la asocieri sau la testarea unor ipoteze, fiind astfel
studii descriptive; masurarea expunerii (factor de risc)si
efectului
(imbolnavire) sunt realizate in acelasi timp. Ele ofera date
despre
prevalenta unei imbolnaviri la un moment dat. In putine cazuri,
cand
exists informatii privitoare la expunere inainte de a se produce
efectul,
analiza datelor se face ca si in cazul uui studiu de cohorta
(prospectiv).
26. Studiul caz-control tipul studiului;
structura
B. STUDII OBSERVATIONALE ANALITICE
1. Studiile caz-control reprezinta o structura utila de studiu,
fiind eficient si de utilizare larga in epidemiologie. Design-ul
acestuia
este folosit pentru a stabili cauzele unei imbolnaviri prin
asocierea
expunerii la un factor de rise si existenta bolii. Structura
studiului este
simpla, modul de urmarire fiind orientat spre antecedentele
(istoricul)
subiectilor luati in studiu - studiu retrospectiv. Se urmarete
realizarea
asocierii prin compararea expunerii la un factor de rise a unei
serii de
cazuri ce prezinta boala respectiva (caz), in comparatie cu un
grup
neafectat de boala (control), selectat pe baza anumitor criterii.
Informatiile
sunt analizate pentru a determina daca expunerea cazurilor a
fost
diferita de expunerea lotului de control la factorul de rise
(fig.III.l.).
Factorul de rise, In acest studiu este reprezentat de un eveniment
(fapt) care a survenit in istoricul subiectilor, de presupus
Inaintea declanarii bolii; factorul de rise poate fi reprezentat de
fumat, medicatie administrate sau chiar un factor permanent
cum ar fi
anumite caracteristici individuale (spre exemplu grup sangvin),
necesitand
determinari de laborator. Sursa informatiilor este reprezentata
de anamneza sau istoricul Inregistrat (scris) al subiectilor, de
exemplu
fise medicale. Un indicator al asocierii intre factor si boala este
depistarea unei expuneri mai mari la factorul de rise al cazurilor,
comparativ cu al grupului de control, asocierea avand
importanta
etiologica (factorul intervine in producerea bolii).
27. Studiul de cohorta tipul studiului;
structura
B. STUDII OBSERVATIONALE ANALITICE
2. Studii de cohorta
Strategia uzuala a acestor studii este de a incepe cu un grup de
referinta (sau un esantion reprezentativ, in care este necesar sa se
realizeze) dintre care unii indivizi au anumite caracteristici sau
sunt
supusi unui factor de risc(grup expus) si un grup martor, ce nu
prezinta aceste caracteristici sau nu este expus factorului de rise
(grup neexpus). Ambele grupuri trebuie, la inceputul studiului,
sa nu
prezinte situatia sau situatiile de studiat (afectiunea urmSrita).
Pentru
excluderea acestora se poate realiza la inceputul studiului o
ancheta
transversala pentru depistarea subiectilor bolnavi (de tip
screening).
Ambele grupuri sunt apoi observate pe o anumita perioada
pentru a
determina riscul pe care il prezinta factorul studiat in
dezvoltarea
situafiei urmarite (bolii urmarite).
28. Studiul tip experiment clinic in varianta
studiu randomizat controlat tipul studiului;
structura
C. STUDIUL EXPERIMENTAL. EXPERIMENTE
CLINICE
Experimentul poate fi definit ca o etapa finala, sau definitiva a
procesului de cercetare, un mecanism care confirm^ sau infirma
validitatea ideilor, presupunerilor, postulatelor sau ipotezelor
legate
de comportamentul unor unitati, sau efectele asupra acestora,
care
rezulta dintr-o interventie in cadrul unui set bine definit de
conditii.
Un experiment este un tip de investigate in care cercetatorul
studiaza efectele expunerii la (sau al privarii de) un anumit
factor (sau
factori) asupra unor unitati de studiu. Conducatorul studiului
selecteaza
unitatile (sau subiectii), determina variabilele de raspuns si
modalitatea
lor de masurare ?i stabileste conditiile in care este condus
experiments.
Ca si in structurarea altor tipuri de cercetari, cercetatorul are
rareori posibilitatea de a lua in studiu toate unitatile dintr-un
context
dat; prin urmare, trebuie selctat un esantion din populafia tinta in
scopul experimentului dat, care sa pastreze integritatea
reprezentarii
in scopul generalizarii rezultatelor. Acest lucru se realizeaza
printr-un
proces probabilistic de selectare intamplatoare a unitatilor de
studiu.
In plus, numarul de subiecti trebuie sa fie suficient de mare
pentru a
putea face cele mai bune estimari, cu posibilitatea de stabilire a
gradului lor de validitate, dintr-un set de observatii (experiment
absolut) sau a determina semnificatia diferentelor intre
rezultatele
obtinute intre grupuri de comparare (experiment comparativ).
Un exemplu de experiment absolut este determinarea
incarcaturii
electrice a unui electron. Observatii repetate pot sa nu duca la
acelasi rezultat, si se va ajunge la atribuirea unei valori
estimative, cu
o eroare standard definita; aceasta, care masoara precizia
experimentului,
poate fi redusa prin marirea numarului de observatii, desi
acest lucru nu va influenta acuratetea, exprimata prin devierea
unei
estimari fata de valoarea adevarata.
Un experiment comparativ este un experiment in care se
compara doua tratamente prin efectele asupra unei
caracteristici a
subiectilor. In aceasta circumstanfa, studiul caracteristicii
respective
pentru fiecare grup este lipsit de interes; ceea ce se urmareste,
adica
ipoteza studiului, este daca distributia observatiilor
caracteristicii
pentru fiecare grup difera sau este identica. De cel mai mare
interes
sunt experimentele comparative controlate. Controlul poate fi
e f e c t u a t prin atribuirea (fixarea) cat mai multor variabile,fie
prin
ran d o n u z a re a aloc&rii unitatilor de studiu ]a grupe de
tratament
diferite. In procesele biologice variabilele sunt atat de multe si
de
complexe intat d e obicei se foloseste alocarea intamplatoare a
su b ie ctilo r la grupe diferite de tratament.
Epidemiologia utilizeaza in mare masura strategii experimentale
in domeniul studiilor clinice ?i de teren si a programelor de
interventie.
29. Potrivirea/matching-ul grupurilor initiale in
studiile clinice
Metodele pentru selecda grupurilor de control sunt potrivirea
grupurilor (matching) sau utilizarea de grupuri care nu se
potrivesc.
Potrivirea semnifica faptul ca indivizii grupului de control
prezinta anumite caracteristici comune cu cazurile, pentru a mari
precizia studiului. Dezavantajul este tendinta de a
suprapotrivi, de
a potrivi pe baza a multe variabile. Desigur, odata ce o variabila
a fost
utilizatS ca un criteriu de potrivire, este eliminate din analiza de
vreme ce distributia sa va fi identica atat la grupul de cazuri, cat
si la
cel de control. In consecinta, rolul sau etiologic nu mai poate fi
evaluat. Daca, de exemplu, grupurile sunt potrivite in functie de
statutul marital intr-un studiu asupra cancerului de san, nu se
poate
aprecia daca frecventa cancerului este diferita la femeile
maritate fata
de cele nemaritate. Desigur, nu trebuie niciodata realizata
potrivirea
pe baza variabilelor incluse in ipotezele studiului.
30. Modalitatea de formare a grupurilor initiale
in studiul caz-control
Alegerea lotului de studiu
Cazurile trebuie alese dupa criterii bine definite, tinand de
caracteristicile histologice ?i al alte particular!tati specifice, ca
de
exemplu data diagnosticarii si zona geografica. Cazurile care nu
respecta aceste criterii trebuie excluse din studiu. Deoarece acest
tip
de proiect este eficient mai ales pentru boli rare, toate cazurile
care
indeplinesc criteriile studiului intr-o anumita perioada de timp
sunt
deseori incluse. Trebuie stabilite $i criterii de excludere din
studiu.
Cazurile in studiile de tip control de caz sunt deseori cele ale
unor pacienti din spital sau ai unor cabinete private; se pot folosi
registrele de pacienti pentru uurarea studiului dar $i pentru a
avea
date complete la fiecare caz in parte. Cazurile nou diagnosticate
intro
perioada de timp (incidente) sunt preferate cazurilor prevalente,
de
vreme ce o astfel de alegere poate elimina posibilitatea ca
supravietuitorii
pe o perioada lunga ai unei boli sa fi fosti expu$i la factorul de
rise investigat dupa debutul bolii.
Sursele de cazuri pot fi:
- toate cazurile intemate in sau extemate dintr-un
spital, clinica sau cabinet particular intr-o anumita
perioada de timp;
- toate cazurile mentionate sau diagnosticate in timpul
unei anchete sau al unui program de supraveghere
intr-o anumita perioada de timp;
- cazuri incidente;
- cazuri incidente in cadrul unui studiu de cohorta in
desfasurare (un studiu caz-control grefat pe un studiu
de cohorta in desfasurare se numeste studiu hibrid);
- cazurile de deces atunci cand este precizata cauza
decesului si cand indeplinesc criteriile pentru luarea
in studiu;
- cazuri aflate in procesul de insanatosire.
Daca numarul de cazuri este prea mare va trebui facutS o
e$antionare.
Cazurile alese pentru studiu trebuie sa fie reprezentative
pentru toate cazurile din boala luata in studiu.
31. Modalitatea de formare a grupurilor
initiale in studiul de cohort
Caracteristici de proiectare ale studiului:
a. Selectarea grupului
Un grup poate fi:
- un grup comunitar de o anumita varsta sau sex;
- un grup expus la un factor de rise: fumatori, femei
utilizatoare de contraceptive orale;
- nou-nascuti, elevi;
- un grup de persoane diagnosticate sau supuse unui tratamet
anterior: de exemplu, radioterapie.
Procedura obi?nuitg este de a localiza sau identifica
grupul, care poate fi o intreaga populatie sau doar o
fractiune a ei.
32. Indicatori utilizati pentru masurarea
efectului factorului de risc in aparitia bolii
in studiile de cohorta
2. Masurarea efectului
a. Riscul relativ
RR se calculeaza direct impartind incidenta (cumulativa sau
densitatea incidentei) unui grup la cea a celuilalt grup:
incidenta ( ) la cei expusi
RR=
incidenta ( ) la ceineexpusi
Asadar grupul de expusi are un rise de RR ori mai mare de
aparitie a bolii decat grupul de neexpusi.
Intr-un mod mai simplu, efectuand simplificarile,
a/(a+b)
RR=
c /(c+ d)

b. Riscul atribuit (atribuibil)

RA reprezinta diferenta dintre incidenta ( ) la expusi si

incidenta ( ) la neexpusi.
Diferenta poate fi atribuita factorului sau factorilor studiati si
este o trasatura a studiilor de cohorta. Neajunsul este acela ca
RA este influentat de frecventa bolii.

33. Legarea la ochi sau orbirea in

studiile tip experiment clinic
Legarea la ochi
Este bine de a mari obiectivitatea studiului prin legare la
ochia cercetatorului, adica prin ascunderea identitatii unitatii de
studiu, acesta nestiind daca subiectul face parte din grupul de
studio sau de control. Forma clasica este studiul dublu-orb, in
care nici investigatorul nici subiectii nu cunosc identitatea
grupurilor.
Cea mai comuna abordare este studiul clinic controlat,
randomizat, dublu-orb. Rezultatele sunt analizate prin realizarea
tabelelor decontingenta de tip 2x2.

34. Alocarea subiectilor in grupurile initiale in

experimentul clinic
 Pentru a preveni distorsiuni in alocarea subiectilor la un
anumit grup de interventie, se foloseste selectarea intamplatoare
a subiectilor in lotul de studiu si in cel martor (nu se realizeaza
selectia controland anumite caracteristici, variabile).

35. Alocarea randomizata a subiectilor in

grupurile initiale in experimentul clinic

Cea mai directa strategic, in acest caz, este randomizarea

completa, in care se realizeazS alocare subiectilor bazata in
intregirne pe alegere inamplatoare (randomizare simpla).

Aceasta structura are mai multe avantaje:

Flexibilitate completa in ceea ce priveste numarul de

subiecti;
Analiza statistics este simpla, chiar daca erorile difera de
la un grup la altul sau rezultatele unor grupuri nu pot fi
folosite. Principala obiectie la folosirea acestei metode este
potential sursa de erori ce poate proveni din diferentele de
conjuncture in care se realizeaza experimentul.

36. Precizati 3 variante posibile de

grupuri de control in experimentul clinic
placebo
alt tratament
ambele
lipsa administrarii
 37. Studiul transversal avantaje si
dezavantaje
Avantajele anchetelor transversale constau in faptul cS:
sunt singurele anchete care permit o evaluare completa a
prevalentei. Aceasta estimare este utila pentru aprecierea
unui fenomen, a consecinfelor sociale a unei anumite
boli si contribuie in final la stabilirea prioritatilor programelor
de sanatate;
pot sa constitue o prima etapa a studiilor de cohorta;
se desfasoara intr-un timp relativ scurt si au un cost
scazut.
Limitele acestor anchete se refera la:
surprinderea evenimentelor intr-o secventa temporara,
nu se poate face masurarea incidentei bolii urmarite,
pot fi limitate de evaluarile selective si de erori produse
in culegerea informatiilor din antecedentele bolnavilor,
Se indica in cazul bolilor cu debut lent si perioada indelungata
de evolutie, ca si cazul cariei dentare.

38. Studiul de cohorta avantaje si

dezavantaje
Avantajele studiilor de cohorta:
Se poate calcula incidenta bolii pentru ambele grupuri,
ceea ce permite calculul riscului relativ, indicand de cate
ori este mai mare incidenta imbolnavirilor la lotul de
studiu fata de cel de control;
Se cunoaste faptul ca boala a fost dobandita pe parcursul
studiului (secventialitatea);
Sunt mai putin posibile erorile datorate selectarii
supravietuitorilor unor boli (comparativ cu studiului caz control)
desi exista distorsiuni datorita selectarii realizate la Inceputul
studiului;
Se pot analiza alte evenimente (boli) datorate factorului
luat in studiu;
Se poate calcula riscul atribuit factorului de rise, indicand
in ce masura acesta determina starea de boala;
Daca studiul s-a realizat pe un esantion, rezultatele pot fi
generalizate la intreaga populatie.

Dezavantaje:
Sunt studii de durata;
Foarte costisitoare in termeni de timp, personal si urmarire
a pacientilor;
Pierderea subiectilor prin migrare ?i refuzul participarii;
Rolul intamplarii se amplifica datorita duratei ?i
complexitatii studiului;
Schimbari comportamcntale ale persoanelor luate in
studiu ce altereaza informatiile.
39. Studiul caz-control avantaje si
dezavantaje
Avantajele studiilor caz-control:

Indicate in cazul unei boli rare;

Eficienta relativ buna, la un numar de cazuri mai mic
decat in studiile de cohorts;
 Nu necesita urmarirea in timp a cazurilor;
Reprezinta in unele cazuri prima strategic analitica de
urmarire a unor asocieri.
Dezavantaje:
Nu se poate realiza calculul incidentei afectiunii;
Succesiunea in timp a evenimentelor face deseori imposibil
de determinat daca factorul a determinat lmbolnavirea sau
invers;
Frecventa mare a aparitiei distorsiunilor in alegerea
grupurilor;
Dificultatea in obtinerea in fo rma l lor, in cazul unor
cazuri vechi;
Nu sunt analizate alte actiuni ale factorului considerat de
rise.
40. Studiul randomizat controlat
avantaje si dezavantaje
Aceste studii reprezinta un standard de calitate in functie de
care sunt evaluate celelalte tipuri de studii. Acest tip de studii
reduce la minim distorsiunile datorita similaritatii grupurilor,
similaritate obtinuta prin randomizare, esantionare corecta,
utilizarea metodelor de tip orb, modul de culegere a datelor ?i
analiza statistics adecvata.

Studiile randomizate controlate nu reprezinta un raspuns la

toate problemele clinice. Exista situatii in care acest tip de studiu
nu este necesar, potrivit, etic, realizabil sau pur si simplu un
astfel de studiu nu a fost efectuat inca. In general problemele
terapeutice sunt bine rezolvate de aceste sudii sau, si mai bine,
de catre metaanalize, in timp ce problemele de diagnostic,
prognostic si etiologie sunt cel mai bine rezolvate de studiile
epidemiologice observationale. Studiile observationale, frecvent
utilizate m medicina dentara, pot fi foarte dificil de proiectat i
executat astfel incat distorsiunile sa fie cat mai mici. Din acest
motiv este foarte importanta aprecierea critica a validitatii
acestor studii.

41. Conceptul de practica medicala bazata pe

dovezi stiintifice
In aceasta abordare, se pleaca de la formularea unei probleme
clare, se dezvolta strategii de cautare a informatiilor stiintifice si
de selectare sistematica a acestora si, in masura in care acestea
sunt considerate relevante si aplicabile, sunt utilizate in practica.
Medicina dentara bazata pe dovezi stiintifice poate fi definita ca
gasirea celei mai bune informatii, intr-un timp scurt, atunci cind
este nevoie, evaluarea calitatii informatiei gasite si aprecierea
relevantei respectivei informatii. Principiile acestui tip de
practica a medicinei dentare ajuta medicul la introducerea in
practica zilnica a rezultatelor cercctarilor stiintifice desfasurate
in domeniu.

42. Studiile integrate cu meta-analiza

(Systematic review and meta-analysis)
Studiile integrate
Uneori este riscant sa luam decizii clinice importante, cum
ar fi o schimbare Tn politica de tratament, pe baza unui singur
studiu. De multe ori este nevoie de un lot mare de subiecti
pentru a detecta variatii mici sau chiar medii in rezultatele
referitoare la probleme clinice importante. Astfel de studii
extinse, care implica mii de pacienti s-au desfa$urat rar tn
medicina dentara.
Metaanalizele reprezinta combinarea rezultatelor studiilor
relevante, riguroase din punct de vedere metodologic,
desfasurate pe aceeasi tema, cu conditia ca rezultatele tuturor
studiilor sa fi fost exprimate in a?a fel incat sa poata fi
combinate.
Desi metaanalizele sunt studii observationale, retrospective,
ele se pot conforma unor reguli de evitare a distorsiunilor si de
sintetizare a datelor. Aceste studii sunt considerate a fi pe cea
mai inalta treapta in ierarhia evidentelor stiintifice.

43. Scara/nivelul evidentei stiintifice

 44. In vederea testarii ipotezelor etiologice
care este cel mai indicat tip de studiu?
Argumentati
Anchetele, ca studii descriptive, sunt foarte utile in generarea
de presupuneri de tip asocieri cauza-efect, care pot fi dezvoltate
in teorii ce urmeaza a fi supuse testarii. Astfel, ele pot fi
considerate
generatoare de ipoteze.
Testarea acestor ipoteze poate fi realizata prin observatie sau
experiment (fig. II.2). in epidemiologie, majoritatea ipotezelor
sunt
testate prin observarea asa-ziselor experimente naturale,
deoarece nu
este posibila testarea directa a factorilor ce declanseaza boala. In
studiul factorilor etiologici, pentru testarea ipotezelor se folosesc
cercetari, observationale/ analitice, care sunt fie retrospective
(studii
caz-control), fie prospective (studiu de cohorts). Aceste metode
compara grupuri de persoane expuse la diferiti factori
(retrospective)
sau evolutii diferite (prospective). Aceste tipuri diferS in mod
clar de
experimente prin faptul cS nu este realiztS nici o interventie
directa de
cStre investigator asupra grupurilor de studiu.
45. In vederea testarii medicamentelor sau
procedurilor terapeutice care este cel mai
indicat tip de studiu? Argumentati
Studiile bazate pe experimental clinic pot fi efectuate pe
grupuri de persoane sanatoase sau bolnave si constau din
aplicarea
unor interventii preventive sau curative, a unor medicamente sau
a
unor interventii chirurgicale, a unor proceduri diagnostice sau
terapeutice. Trebuie respectatc anumite reguli de evaluare
stiintificS
si medicals, pentru ca in final sS obtinem rezultate valide si
concluzii
care sa nu contravina principiilor etice.