Sunteți pe pagina 1din 54

li

r

r

1

-\,.-

În VFP: sunt puţine instrumente oferite administratorului BD faţăde ceea ce

ar trebui ofere un SGBD. Astfel, există asistenţii Database Designer şi Table Designer care oferă elemente de proiectare asistată; se poate lucra

opţional cu noţiunea explicită de bază de date şi deci cu dicţionarul BD prin

comanda

DBC

.CREATE

DATABASE,

care

produce

fişierul tip

corespunzător dicţionarului BD; există câteva comenzi SET pentru

schimbarea unor parametri. Toate acestea nu sunt însă doar la dispoziţia adminsitratorului BD ci le poate folosi orice utilizator.

l

~

,.

;

Rezumat Definirea unui sistem de bază de date (SBD) se face în strânsă legătură cu

noţiunea de aplicaţie inf01matică.

Sistemul de bază de date (DataBase System) este un ansamblu de elemente

intercondiţionate care contribuie la realizarea şi exploatarea unei aplicaţii cu baze de date. Elementele care fac parte din acest ansamblu se referă la date, software şi alte resurse necesare. Două arhitecturi de SBD au fost prezentate: pe componente şi pe niveluri. Arhitectura pe componente a SBD evidenţiază elementele sale: datele, software, elementele auxiliare. Arhitectura pe niveluri a SBD arată modul de structurare a datelor, rolul SGBD-ului şi legăturile între diversele elemente. Sunt trei niveluri de organizare a datelor în baze de date: conceptual, logic, fizic. Fiecărui nivel îi corespunde, respectiv, un punct de vedere: administratorul BD, programatorul de aplicaţie, analistul de sistem. Fiecare dintre aceştia

realizează schemele bazei de date: conceptuală, logică (externă), fizică

(internă).

SBD

evoluează continuu,

ponderea

majoritară fiind

deţinută de cele

relaţionale. Noi tipuri de SBD (avansate) au apărut prin interferenţa

tehnologiei bazelor de date cu alte tehnologii infonnatice: paralele,

1 multimedia, mobile, sisteme suport de decizie, Internet, spaţiale. Pe scurt, este prezentată activitatea de administrare a unei baze de date, punctându-se: ce este un administrator, care sunt nivelurile de administratori, care sunt sarcinile administratorului BD, precum şi instrumentele necesare a fi la dispoziţia sa pentru a îndeplini aceste sarcini.

\"

~

26

Note bibliografice Noţiuneade sistem de bazăde date (SBD) este tratatăatât în materialele llldl vechi (în ţara noastră sub denumirea de bancă de date) cât şi în cele mai noi. Conceptul este prezentat fie doar în contextul elementelor sale componente [CONNOO], [DATE04], fie ca noţiune şi apoi pe componente [VELU03). SBD avansate sunt prezentate pe larg, teoretic (concepte, arhitecturi,

interacţiuni) şi practic (exemple, studii <le caz, aplicaţii), în mai multe lucrări:[RICCOl], [RAGEOOJ, [DIAZOOJ. Am prezentat aici, doar o sinteză a principalelor tipuri de SBD avansate, şi anume cele mai utilizate în acest

moment. Pentru o bunădocumentare în ceea ce priveşteactvitatea de administrare a

unei baze de date, cititorul poate consulta [LUVE021.

Cuvinte-cheie sistem de bazăde date- SBD bazăde date - BD

aplicatie informatică

niveluri de organizare a datelor nivel logic SBD avansate

Teste-grilă

1. Pentru o bazăde date:

bancăde date sistem de gestiune a bazelor de date -

SGBD arhitectura de SBD nivel conceptual

nivel fizic

· administrator'baze d~ date

a) structura conceptualăse deduce din cea logică

b) structura externăse deduce din cea conceptuală

c) structura globalăse deduce din cea conceptuală

d) structura globalăse deduce din cea fizică

e) structura internăse deduce din cea fizică

27

2. Componenta de date dintr-un SBD poate conţine:

a)

sistemul de operare

 

b)

sistemul de coduri

 

c)

dicţionarul distribuit

 

d)

fişierele anexe

 

e)

fişiere tip DOC

În

3. arhitectura

unui

SBD

pe

niveluri,

viziunea

programatorului

de

aplicatie corespunde:

a)

nivelului fizic

b)

nivelului sistem de operare

c:)

nivelului SGBD

d)

nivelului

fizic: şi logic

e)

nivelului logic:

4. Yisual Foxpro este:

a)

un limbaj de programare universal

b)

o bază de date

c:)

un sistem de fişiere

d)

un SGBD reţea

e)

un SGBD orientat vizualizat

5. Pentru o bază de date:

a)

structura externă se deduce din cea globală

b)

structura

logică se deduce din cea conceptuală

c:)

structura

globală se deduce din cea externă

d)

structura

internă se deduce din cea logică

e)

structura externă se deduce din cea internă

6. Structura internă (fizică) a unei baze de date este punctul de vedere al:

a)

programatorului de aplicaţie

b)

administratorului de reţea

c:)

administratorului bazei de date

d)

şefului echipei de lucru

e)

nu există o astfel de structură de date

28

7. Într-o arhitecturăde sistem de bazăde date, Visual Foxpro face parte din componenta:

8.

a) date

b) elemente auxiliare

c) elemente obligatorii

d) software

e) baza de date

Componentele unui sistem de bază de date (banca de date) sunt:

a)

b)

c)

d) modelul de calcul

e) programele utilitare

sistemul de operare software-ul de reţea reteaua de calculatoare

:-)

,

-.

,

9. Arhitectura pe componente a unui sistem de bază de date conţine:

a) fişierele

b) programele de comunicaţie

c) software-ul specializat de comunicaţie

d) datele

e) elementele auxiliare

··

10. Pe câte niveluri de organizare poate fi structurată.9 bază de date ? :

a) două

b) trei

c) patru

d) unul

e) uneori pe trei, alteori pe patru

-~··'.

··

Il. În arhitectura pe niveluri a

unui sistem de bază de date, punctul de

vedere al administratorului corespunde:

a) nivelului logic

b)

c) nivelului conceptual

d) nivelului aplicaţie

e) nici unui nivel

nivelului fizic şi logic

-

-

,

, ,

,_

29 -, ,

1ihl'

\_,

12. Structura externă a unei baze de date este de competenta (punctul de

vedere):

a) programatorului de aplicaţie

b) nu existăo astfel de structurăde date

c) administratorului bazei de date

d) administratorului de reţea

e) SGBD-ului

13. Componenta de date dintr-un SBD poate conţine:

1

L

i

,

a) programele de aplicaţie

b) dicţionarul BD

c) programele utilizator

d) dicţionarulde programe

e) fişieretip HTML

L 14. Sarcini ale administratorului BD sunt:

a) asigurăindependenţaconceptualăa datelor

b) defineştedicţionarulBD

1

1

,

c) monitorizeazăaccesul la date

d) asigurăprotecţiadatelor

e) întreţine BD

15. Instrumente la dispoziţiaadministratorului BD sunt:

a) produse hardware oferite de SGBD

b) produse hardware din sistemul de operare

'-

'-

~

~

c) produse software oferite de SGBD

d) produse software oferite de sistemul de operare

e) produse software realizate de administratorul BD

16. runcţiileunui SGBD sunt:

a) manipularea programelor

b) administrarea reţelei

c) descrierea interfeţelor

d) definirea utilizatorilor

e) utilizarea limbajelor universale

30

Răspunsuri la teste

1 -

b

;

2 -

d

;

3- e

; 4- X

;

5- a, b, d

;

6- X

;

7 -

d

;

8 -X

;

9 -

d,

e

; 10-b

;

11-c; 12-a; 13-b;14-b,c,d,e;15-c,d,e;16-x

Probleme

J) Din activitatea de cercetare-dezvoltare a unei firme se identifice o subactivitate pentru care se poate construi un SBD în VFP.

2) Din activitatea de producţie a unei firme se identifice o subactivitatc pentru care se poate construi un SBD în VFP.

Din activitatea financiar-contabilă u unei firme se idenrificc o subactivitate pentru care se poate construi un SBD în VFP.

3)

4) Din activitatea comercială a unei firme se identifice o

5)

6)

subactivitate pentru care se poate construi un SBD în VFP. Din activitatea de resurse umane a unei firme se identifice o subactivitate pentru care se poate construi un SBD în VFP. se identifice în VFP componentele care asigură functiile unui SGBD.

care se poate construi un SBD în VFP. Să se identifice în VFP componentele care asigură

.-'

, _"~~~-.;,·:·!~~.:;.~'

t; ,.,.

'\t~

{ ,' ··;,,::;;;',;· :,',':;'1" ,~J

··.:~.

•'-;~~--~-

.

.::

"

;"

:./

3J

·~1

'~l

Capitolu12

2.1. Definirea BD

2.2. Aspecte privind organizarea datelor în memoria externă

2.2.1. Evoluţia organizării datelor

2.2.2. Organizarea datelor în fişiere

2.3. Modelele logice de structurare a datelor în baze de date

2.4. Consideraţiiprivind protecţia bazelor de date

Rezumat

Note bibliografice

Cuvinte-cheie

Teste-grilă şi probleme

2 Introducere în baze de date (BD)

2.1 Definirea bazei de date

În orice calculator datele sunt stocate atât în memoria in temă (temporar) cât şi în memoria externă (persistent) . Bazele de date - BD, ca mod de organizare a datelor în memoria externă, au evoluat din fişiere printr - un proces de integrare a lor (fişierele şi legăturile

dintre ele) şi ţinând cont de cerinţele aplicaţiilor informatice.

Elementele componente ale unei baze de date Deoarece bazele de date au evoluat din fişiere, o serie de noţiuni utilizate în cele două moduri de organizare a datelor în memoria externă sunt similare, aşa cum reiese din tabelul de mai jos. De remarcat faptul atât fişierele cât şi bazele de date se construiesc pornind de la lumea reală înconjurătoare . Citirea tabelului se va face de la stânga la dreapta. iar noţiunile corespunzătoare de pe cele două rânduri pot fi considerate similare. Astfel vom spune: o bază de date este fmmată din mai multe colecţii de date. Fiecare dintre acestea are ataşată o famili~.decaracteristici, care. esţe formată din mai multe caracteristici, care iau valori dintr-un domeniu de valori.

În mod similar se citeşte rândul de jos: un sistem de

fişiere este foqnat din

mai multe fişiere. Fiecare dintre acestea are ataşată o înregistrare logică - articol, care este formatădin mai multe câmpuri, care iau valori.

Baza de date

lecţii de date

aracteristici

Domenii de valori

aracteristici

i1

~

.-.

~

-

l'"j

'1

~

Sistem de fisiere

Valori

Ne vom ocupa, în continuare, de noţiunile aferente bazelor de date, urmând

ca de fişiere să ne ocupăm în paragraful următor.

Domeniul de

caracteristică (exemplu: culorile posibile pentru un automobil).

mulţimea valorilor posibile pentru o

valori este dat de

33

,_

~

, ,

~

r

1

-·1

L-'

Ca orice SGBD relaţional, VFP este un sistem tranzacţional, dar nu sunt respectate toate caracteristicile tranzacţiilor.

Salvarea şi restaurarea BD nu

este făcută automat ci doar explicit de

către

L administratorul BD.

1

SECURITATEA datelor este asigurată prin măsurile care se iau de către proiectantul BD, dar şi de către benefidar, pentru protejarea datelor stocare

împotriva

evenimente nevoite.

1. Autorizarea şi controlul accesului la date constă în identificarea

unor incidente -

evenimente voite, dar şi a unor accidente -

utilizatorilor şi restricţionarea accesului

operaţii de prelucrare.

acestora, pentru diferite

1

1

2. Viziunile/vederile/tabele virtuale- views- sunt partiţiilogice ale BD definite pentru diferiţi utilizatori.

, 3.

anumite operaţii asupra datelor şi care sunt accesibile anumitori utilizatori.

Criptarea este operaţiade codificare a datelor în vederea stocăriisau

transmiterii datelor. În acest sena, se folosesc o mulţime de tehnici specifice: parole, algoritmi de criptare/decriptare, rutine speciale etc. În VFP. Se poate lucra cu tabele libere- free table (rezultăfişieretip DBF), caz în care securitatea datelor este scăzută. Se poate lucra şi cu noţiunea de bazăde date prin comanda CREATE DATABASE (rezultăfişiertip DBC), caz în care securitatea datelor creşte.

1 Se poate lucra cu viziuni prin comanda SQL CREATE VIEW, dar nu sunt îndeplinite toate caracteristicile acestora.

"'-'

"-

,
4.

1

L-

Procedurile .1peciale sunt rutine, oferite de SGBD, care efectuează

~

\"

Pentru administratorul BD VFP oferăpuţineinstrumente pentru întreţinerea BD. Majoritatea operaţiiloradministratorul BD le va efectua prin proceduri proprii.

Criptarea nu este asiguratăautomat de VFP.

1.-o

66

Rezumat

Capitolul începe cu definirea conceptului de BD şi a noţiunilor aferente. Pentru noţiunea de BD este dată o definire originală, completă: un ansamblu de colecţii de date în memoria externă cu următoarele caracteristici:

organizat, pe trei niveluri - conceptual, logic, fizic; structurat, conform unui model de date pentru 130 - ierarhic, reţea, relaţional, orientat obiect; coerent, prin restricţiile de integritate şi protecţia datelor; cu o redundanţă minimă şi controlată, prin implementarea unui model de date şi prin aplicarea unei tehnici de proiectare; accesibil mai multor utilizatori în timp util, adică informaţiile din BD pol fi folosite de către mai mulţi utilizatori atunci când e nevoie de acestea.

Se un exemplu de BD relaţională pe care se exemplifică definiţia noţiunii

deBD. După ce s-a definit noţiuneade organizare a datelor, s-a prezentat evoluţia acesteia pentru memoria externă, pornind de la fişiere - primul mod de organizare a datelor în memoria externă şi ajungându-se la ultimele tipuri de baze de date, cele orientate obiect. In această evoluţie, s-au urmărit câleva

aspecte - caracteristici comparative: structura de datt;, .-mod':!l de prelucrare a datelor, redundanţadatelor, software-ul utilizat. ·-" Pentru a se fundamenta necesitatea organizării datelor in memoria externă, comparativ cu memoria internă, s-a prezentat un tabel în care se găsesc cinci criterii: cost, viteză, capacitate, persistenţă, organizare. În continuare, se defineştenoţiuneade fişierşi,acesteia, i se prezintăcâteva dintre cele mai importante aspecte de organizare a datelor: operaţii, structura, modul de organizare, modul de acces.

O parte consistentă din capitol este destinată organizării datelor în baze de

date conform unor modele de date.

Mai întâi sunt prezentate principalei noţiuni necesare: informaţia, modelul

de structură, modelul de date, tipuri de modele de date, schema conceptuală,

elementele componente ale unui model logic de date (definirea structurii,

operatorii, regulile de integritate).

67

După aceea, sunt prezentate cele patru modele logice de date fundamentale/de bază, întâlnite la organizarea datelor în baze de date:

ierarhic, reţea, relaţional, orientat obiect. Fiecare model este prezentat în

acelaşi mod: elementele

pot urmări, comparativ, cum se regăsesc noţiunile prezentate la începutul capitolului: în fiecare model în parte. Capitolul se încheie cu o sinteză privind protecţia bazelor de date. Sunt luate în considerare cele două aspecte ale protec1ici: securitatea, integritatea. Fiecare dintre acestea este descompusă în principalele subactivităţi care trebuie fie asigurate într-un sistem de bază de date, de către SGBD şi administratorul bazei de date. La fiecare paragraf au fost prezentate soluţii de implementare în VFP, precum şi în nucleul extins de SQL.

se

componente, carac:terizare generală. În acest fel

Note bibliografice

Aspecte suplimentare despre organizarea datelor în baze de date se găsesc în

[DA TE04], [RICCO 1) şi (CONNOO].

Referitor la tipurile de modele de date pentru baze de date, se face o bună prezentare în [RAGEOO] . Protectia bazelor de date este tratată în majoritatea lucrărilor, sub diferite aspecte. Exemple de implementare în SGBD relaţional a aspectelor privind securitatea şi integritatea datelor se găsesc în [VELU02] şi [VELUOO]. Conceptele fundamentale utilizate în acest capitol se regăsesc în [VELI05]

şi parţial în [DATE06] .

Cuvinte-cheie

baza de date

domeniu de valori

caracteristica

colecţiade date

organizarea datelor

structura de date memoria externă

mod de organizare a unui fişier

mod de acces la un fişier

model de date

68

tipuri de modele de date structura modelului de date regulile de integritate model reţea model orientat obiect securitatea datelor

Teste-grilă

schema conceptuală

operatorii modelului de date model ierarhic

model relaţional

protecţiabazei de date integritatea datelor

,_,

""'"'

,

-

1. După modelul de date implementat, bazele de date sunt:

a) ierarhice, locale

b) distribuite, generalizate

c) relaţionale, de conducere

d) orientate obiect, specializate

e) reţea, de documentare

, ,

r-1

2. Modul de organizare clasică1 elementarăal fişierelorcuprinde tipurile:

a) organizarea partiţionată

b) organizarea secvenţială

c) organizarea standard

d) organizarea indexat-secvenţială

e) organizarea relativă

3. În modelul relaţional pentru baze de date:

a) definirea legăturilorse face logic prin atribute declarate chei

b) domeniul este linia dintr-o tabelă şi nu are nume

c) conectivele sunt operatori orientaţipe tuplu din calculul relaţional

d)

e) se face trecerea la a treia generaţie de baze de date

existărestricţiareferenţială

4. La organizarea datelor în memoria externă , noţiuni corespunzătoare

sunt:

a) câmp - valoare

b) caracteristică-câmp

c) caracteristică-înregistrare

d) câmp- înregistrare

e) colecţiade date- fişier

69

r'l

-,

.-,

r-,

, ,

~

,

l

L

5.

În modelul ierarhic pentru baze de date:

 

a) există operatorul de trecere de

la o înregistrare la alta într-o tabelă

b) există operatorul de adunare

c) există noţiunea de

tip arbore

d) există noţiuneade domeniu de

e) un nod copil poate avea mai mulţi părinţi

 

6.

Baza de date este un ansamblu de date:

a) organizat, structurat

 

b) cu o redundanţă minimă şi necontrolată

 

c) accesibil mai multor utilizatori în timp util

 

d) coerent, modular

 

e) distribuit uniform

7.

La evoluţia organizării datelor în memoria externă se au în vedere aspectele:

a) modul de organizare a aplicatiei

 

b) structurile de program

c) procedurile de calcul

d) transmisia datelor

e) redundanţa programelor

8.

Componenta de date dintr-un SBD poate conţine:

 

a) sistemul de operare

 

b) sistemul de coduri

c) dicţionarul distribuit

d) fişiereleanexe

e) fişiere tip DOC

9.

Ansamblul

de

concepte

şi instrumente

pentru

a

realiza

schema

1

L.

L.

!

!

L

L conceptuală a datelor reprezintă:

a) structura de date fizice

b) structura programelor

c) SGBD

d) modelul fizic

e) modelul de date

70

1O. În modelul retea pentnl baze de date:

a) definirea obiectelor se face prin tip arbore

b) un nod poate avea oricâţi superiori

c) un nod poate avea oricâţi subordonaţi

d) există noţiunea de tip set

e) se pot reprezenta numai legături l:M

11. Visual Foxpro este:

a) un limbaj de programare universal

b)

c) un sistem de fişiere

d) un SGBD reţea

e) un SGBD orientat vizualizat

o bază de date

12. În modelul relaţionalpentru baze de date:

a) există noţiunea de tip

înregistrare

b) atributele care au rol în realizarea legăturilor între tabele se numesc chei compuse

c) legăturileîntre tabele se descriu în LMD

d) există noţiunea de schema tabelei

e) proiectia, negaţia şi existenţa sunt operatori din algebra relatională

13. În modelul reţeapentru baze de date:

a) există noţiunile de nod proprietar şi nod membrti

b) existăoperatori de actualizare într-un set

c) existăoperatorul de localizare a unui arbore

d) o înregistrare nu poate fi membră a două realizări ale aceluiaşi tip set

e) actualizarea datelor este greoaie

14. Modul de dispunere a înregistrărilor, conform unor reguli, reprezintă pentru un fişier:

a) modul de acces

b) modul de regăsire

c) modul de organizare

d) modul de calcul

e) modul de programare

71

15. În modelul ierarhic pentru baze de date:

a) definirea obiectelor se face prin clase de obiecte

b) se admit legături 1:1, I:M, M:N

c) există secven{e ierarhice de realizări

d) existăoperatorul de actualizare într-un arbore o realizare copil este întotdeauna asociată unei singure realizări

t:)

părinte

16. Visual Foxpro con{ine:

a) un limbaj procedural

b) un limbaj descriptiv

c) un limbaj de descriere a datelor

d) un limbaj de manipulare a datelor

c) un limbaj utilizator distribuit

17 . În modelul orientat obiect pentru baze de date:

a) obiectul are identificator, proprietăţi

b)

c) există caracteristicile încapsularea

d) există restricţia de integritate: orice clasă respectă regulile impuse obiectului din care face parte

c) Ia baza operaţiilor (operatorilor) stau metodele

obiectul are

interfaţă, implementare

fundamentale

ale obiectelor:

succesiunea şi

18. La organizarea datelor în fişiere,nivelurile de referinţăsunt:

a) global

b) conceptual

c) logic

d) de ansamblu

c) fizic

19. În modelul reţeapentru baze de date :

a) există un singur tip înregistrare rădăcină

b) la un subordonat se poate ajunge pe mai multe căi

c)

existăoperatori de localizare a unei înregistrăripe baza valorii unui câmp

d)

o înregistrare poate să aparţină mai multor tipuri set

c)

implementarea modelului se face logic

72

 

,

20. La

organizarea

datelor

în

fişiere se au

în vedere următoarele

 

caracteristici:

 

a) limbajul de programare

 

b) actualizarea datelor

c) tipul şi frecvenţa operaţiilor pe înregistrări

 

d) volumul de date

 

e) dimensiunea hard discului

 

21.

La organizarea datelor în memoria externă, noţiuni corespunzătoare

 

sunt:

 

a)

fişier- familia de caracteristici

 

b)

fişier- valoare

c) înregistrare- caracteristică

 

d) înregistrare- domeniu de valori

 

e) câmp- colecţie de date

 

22. Modelul de date pentru baze de date este un ansamblu format din:

 
 

a) concepte

 

b) structura de program

 

c) structura de date

d) schema internă

 

e) structura funcţională

 
 

 

-··

23. În modelul relaţionalpentru baze de date:

 

a) reuniunea şi proiecţia sunt operatori din calculul relaţional

 

b) într-o tabelă nu trebuie existe două tupluri cu aceeaşi valo<ţre pentru ansamblul cheie compusă

c) cheia formată din mai multe atribute se numeşte cheie primară

l

d) implementarea modelului se face la nivel logic

 

e) definirea datelor se face prin tablouri bidimensionale numite relaţii

 

24.

Baza de date este un ansamblu de date:

 

a) condus, coerent

 
 

,

 

b) accesibil mai multor utilizatori în timp util

 

c) structurat, cu

o redundanţă minimă şi controlată

 

d) organizat, coerent

 

e) administrat, programat

 

,

,

,

,

,

,

,

,

,

73 ,

'- l

r

~ r

'

!'

L-

L-

"

1

~" ,

"'""

L-

L-

L-;

L.,.

w

l

;

25. Structura unui fişieroarecare este datăde componentele sale:

a) partea de program

b) partea de identificare

c) partea cu structura fişierului index

d) partea de date

e) partea de comunicaţie

26. Modul/ metoda de acces la un fişierpoate ti:

a) indexat-secvenţial

b) nedefinit

c) dinamic

d) structurat

e) standard

27. Elementele /componentele oricărui model de date pentm baze de date sunt:

a) regulile de integritate

b) regulile de comportament

c) regulile de comunicaţie

d) definirea procedurilor de calcul

e) definirea

obiectelor 1 entităţilor

28. Dupămodelul de date implementat, bazele de date sunt:

a) generalizate

b) specializate

c) statistice

d) de gestiune

e) de conducere

29. În modelul ierarhic pentru baze de date:

a) orice acces la un nod se poate face pe mai multe căi

b) un nod părintepoate avea mai multe noduri copil

c) legătura părinte-copil poate fi 1:1, 1:M

d) numărul de ierarhii posibile creşte combinatorial cu numărul

înregistrărilor

e) existăoperatorul de localizare a unui arbore

74

30. Elementele definitorii ale unei baze de date sunt:

a) caracteristica

b) coleclia de caracteristici de grup

c)

d) familia de caracteristici

e) colecfia de baze de date

colecfia de date

·

31. Elementele 1 componentele oricărui model de date pentru baze de date sunt:

a)

definirea entităţilor 1obiectelor

b)

operatorii care acţionează asupra structurii de date

 

c)

operatorii aritmerici

d)

definirea legăturilordintre entităţi1asocierile

 

e)

regulile lui Codd

În

32. modelul relaţional pentru baze de date:

 

a)

definirea obiectelor se face prin tip înregistrare

 

b)

tuplul este coloana dintr-o tabelă şi are un nume

c)

domeniul este un subansamblu al produsului cartezian al mai multor tabele

d)

potenţial, orice tabelă se poate lega cu orice tabelă

 

e)

cuantificatorii sunt operatori

orientaţi pe

do!Jleniu,

din

calculul

 

/

·

.

33. În Visual Foxpro se poate lucra- ca stil de lucru:

a) prin meniul utilizator final

b) prin comenzi

c) prin program

d) prin generatoarele de date

e) prin date

34. În modelul orientat obiect pentru baze de date:

a) comportamentul obiectului se indică prin metode

b) mesajele sunt cereri de regăsire

c) un obiect nu îşi poate deriva datele şi funcţionalitatea din alt obiect

d) proprietăţileobiectelor pot fi actualizate

e) sunt patru caracteristici fundamentale (de bază) ale obiectelor

75

35 . În modelul orientat obiect pentru baze de date:

a) există restricţiade integritate: accesul la obiecte nu este limitat

b) există restricti a de integritate: identificatorul obiectului asigură integritatea referirii Ia acesta

c) existăoperatorul privind actualizarea proprietăţilor

d) există operaton1l

e) diferite obiecte pot răspunde diferit la aceleaşi mesaje

privind actualizarea claselor

36. Partea de manipulare a unui model de date pentru baze de date este dată de:

a) definirea entităţilor

b) definirea legăturilor

c) definirea atributelor

d) regulile de integritate

e) regulile de derivare

37 . În modelul orientat obiect pentru baze de date:

a) conceptul de bază folosit este clasa de tupluri

b)

c) obiectul are nume şi mesaj

d) existăoperatorul privind identificatorul obiectului

e) existăcaracteristicile obiectelor: mesajul, polimorfismul

obiectul are nume

şi interfaţă

38.

În modelul relaţionalpentru baze de date:

a) legăturileîntre tabele se descriu în LDD

b) operatorii relaţionali sunt implementaţi în LDD

c) există restricţia tip set

d) existăoperatorul de localizare a unei înregistrări

e) există valoarea NULL

39.

La organizarea datelor în fişiere,nivelurile de referinţăsunt:

a)

conceptual

b)

programator

c)

global

d)

de reţea

c)

de ansamblu

76

40. În modelul ierarhic pentru baze de date:

a) implementarea modelului se face fizic

b) implementarea modelului se face logic

c) dacă un tip de înregistrare nu are realizări atunci nici tipurile de înregistrare descendente nu au realizări

d) există operatorul

e) există operatorul de localizare a bazei de date

de localizare a unui arbore

41. Elemente definitorii ale unei baze de date sunt:

a) colecţia de proprietăţi

b)

c) familia de caracteristici

d) familia de înregistrări

e) caracteristica

colecţia de date

42. La evoluţia organizării datelor în memoria externă se au în

aspectele:

a) modul de organizare a datelor

b) nivelurile de structurare a datelor

c) modul de prelucrare a datelor

d) redundanţa programelor

e) software-ul aferent

--

J

,.

-.

vedere

43. În modelul relaţional pentru baze de date:

a) există restricţia entităţii

b) există noţiunea de cheie

c) există noţiunea de cheie externă

d)

T(al :D l,

internă

, an:Dn), unde T -

este schema relaţională

tabelă, ai - atribut, Di - domeniu,

e) ordinea liniilor şi coloanelor dintr-o tabelă are o mare importanţă pentru creare

~

l

-

"""'

~

,

,

,

, ,

-

,

"""1

77

~

~ r 1 44. ProtecţiaBD, sub aspectul securităţiidatelor, se referă la: Probleme 1 1 a)
~
r
1
44.
ProtecţiaBD, sub aspectul securităţiidatelor, se referă la:
Probleme
1
1
a) criptarea
b) controlul concurenţei
1)
c) viziunile
Să se descrie, pe scmt, o activitate dintr-o firmă pentru care se poate
realiza un SBD în VFP. Din descriere sa se construiască schema
,.
d) co~trolul cheilor
conceptuală a BD.
e) salvarea
2)
1
1
Să se creeze în VFP o bază de date şi în
schemei conceptuale de la problema l ).
cadrul ei tabelele conform
Se va da o soluţie în VFP şi
45.
ProtecţiaBD, sub aspectul integrităţiidatelor, se referăla:
apoi în SQL.
a) viziunea administratorului de reţea
3)
Să se
identifice
în VFP
elementele
din definiţia unei BD.
b) procedurile manuale
4)
Să se
identifice
şi să se
utilizeze în VFP şi în SQL elementele
c) controlul accesului concurent
d) codificarea datelor
5)
modelului de date relaţional.
Să se identifice în VFP două aspecte privind protectia datelor.
e) salvarea şi restaurarea
46. ProtecţiaBD este asiguratăprin:
a) securitatea datelor
b) integritatea programelor
c) securitatea programelor
l
t
d) software de reţea
e) SGBD
.
~
··
Răspunsuri
i
l
1
:
-
; 2 : b,
d, e ;
3 : a,
c ;
4 : b,
e ;
5
: c
;
6 : a,
c ;
7 :
- ;
8 : d
;
9 : e
;
10: b, c, d;
11
:-
;
12: d;
13: a, b, d, e;
14: c;
15: c, d,
e
;
16: a, b, c, d;
17:
1
1
a, b, c ;
18 : c, e ;
19
: b,
c, d;
20 : b, c,
d;
21 : - ;
22 : a, c ;
23 :
d, e
;
24 : b, c, d
;
25 :
b, d;
26: c;
\
27
: a, e;
28 : - ;
29 : b, c, d,
e ;
30 : a, c, d
;
31 : a, b, d ;
32
: d,
e ;
33 :
b, c ;
35 : b,
34 : a, b, d
;
c, d ;
36 : - ;
37 :
b ;
38 : a, e
;
39 : -
;
40 : a, c, d
;
41
: b, c, e
42 : a, b, c, e ;
43 : a, c ;
44 : a, c ;
45 : c,
e
;
46 : a, e
,_,
78
79

Capitolul3

3.1. Aspecte organizatorice privind realizarea unei baze de date

3.2. Obiectivele urmările la realizarea unei baze de date

3.3. Etapele pentru realizarea unei baze de date

3.4. Aspecte privind eficienţa bazelor de date

Rezumat

Note bibliografice

Cuvinte-cheie

Teste-grilă şi probleme

3 Realizarea bazelor de date Aspecte metodologice

~

,

, , 3.1 Aspecte organizatorice privind realizarea unei baze de date 1"""\ Realizarea unei baze
,
,
3.1 Aspecte organizatorice privind realizarea unei baze de date
1"""\
Realizarea unei baze de date se face respectând o anumită metodologie de
lucru. O astfel de metodologie respectă, în cea mai mare parte, activităţile
care se parcurg pentru realizarea unui sistem informatic (vezi [LUSA03]).
De fapt, o aplicaţie cu baze de date este un caz particular de sistem
informatic şi anume unul care are organizarea datelor în memoria externă în
baze de date. În acest fel, activitatea de realizare a unei baze de date trebuie
să înceapă, conform oricărui management de proiect, cu organizarea
,
,
,
acesteia, adicăpregătirea acţiunii. În cadrul acestei pregătiri, ţinând cont de
obiectivele urmărite pentru realizarea bazei de date, se va face un fel de
inventar a ceea ce este un minim necesar pentru a se putea realiza baza de
date. Se poate astfel, din start, hotărî dacă activitatea va demara imediat sau
dacă mai sunt necesare alte acţiuni pregătitoare. Aspectele organizatorice ar
~
trebui să fie stabilite independent de SGBD
realizarea aplicaţieicu BD.
care
va, fi
utilizat pentru
'
·
·
,
,
Prezentăm, în continuare, câteva aspecte mai importante ur~ărite în
activitatea de organizare a unei baze de date:
1.
Organizarea
intrărilor de
date. Informaţiile care se vor încărca iniţial în
,
BD, precum şi cele
care se vor utiliza pentru actualizare, pot proveni
din diferite surse. De cele mai multe ori, aceste surse furnizează date
care trebuie filtrate sau transformate şi nu ca atare. Aşadar, organizarea
intrărilorde date pentru
o BD se referă la:
-
sursa datelor, adică se ţine cont de documente primare existente, de
posibilele fişiere care există în alte aplicaţii operaţionale şi care pot
furniza date, de procedurile de calcul care pot genera datele necesare
etc.;
,
,
.
81
~

"-

1

L

L

L

r

L

r

'-'

obţinute cu VFP instalat cu opţiunea Standalone -

calculator fie

instalat VFP la rularea aplicaţiei.

nu este necesar ca pe

5. Dezvoltarea sistemului

Imediat după darea în exploatare a BD, în· mod continuu, pot exista factori pe1turbator.i care generează schimbări în BD. Schimbările necesare trebuie preluate de BD uşor şi "din mers".

Factorii pot fi: organizatorici, datoraţi progresului tehnic, rezultaţi din cerinţele noi ale beneficiarului, din schimbarea metodologiilor etc.

În VFP dezvoltarea aplicaţiei cu BD poate fi fli.cută relativ uşor datorită

apartenenţei sale la categoria de SGBD relaţional.

3.4. Aspecte privind eficienţa bazelor de date

Realizarea unei aplicaţii cu BD implică un mare consum de resurse, pe o

perioadă îndelungată, datorită complexităţii unei astfel de activităţi. De

aceea, un astfel de efort nu poate fi făcut fli.răun calcul de eficienţă. Efectele directe şi indirecte ale bazelor de date conduc spre eficienţă, mai ales pentru aplicaţiile mari şi complexe, acolo unde alte produse informatice nu fac faţă.

Efectele realizării şi utilizării BD rezultă, în mare parte, din avantajele

oferite de o astfel de soluţie informatică:

elimină redundanţele necontrolate prin modul de organizare;

creşte productivitatea activităţii informatice prin aplicarea unor tehnici de proiectare;

oferă suport informa~onal optim pentru conducere şi execuţie prin sursa

de informaţii pe care o oferă;

permite interogarea datelor de către toate categoriile de utilizatori prin

facilităţilede utilizare oferite de SGBD; conduce spre aplicaţii deschise prin numeroasele tehnologii informatice care sunt integrate cu tehnologia bazelor de date într-un SBD evoluat.

Efortul depus pentru realizarea şi întreţinerea unei BD este considerabil şi

de aceea investiţia necesară trebuie fundamentală pentru a putea fi

recuperată.

1

i

l

Fundamentarea investiţiei pentru o aplicaţie'cu BD se face prin studiul de

preliminară) care va conţine un studiu al costurilor şi o

de realizare şi întreţinere.

fezabilitate (analiza

evaluare a efortului

98

f;-1;

·i"l>

:li~·

~~~;;

~~,;. Etapele care trebuie parcurse pentru determinarea eficienţei BD:

Studiul costurilor iniţiale- de realizare:

• costul software necesar pentru organizarea datelor în BD;

·.

·

I.

• hardware necesar pentru stocarea structurii

costul

BD

apoi

a

datelor;

• de

costul impus

trecerea

de

la

sistemul

existent

-

manual,

informatizat cu soluţie cu fişiere, la noua soluţie cu SBD;

 

• costul resurselor necesare realizării BD - umane,

 

materiale,

informaţionaleetc.;

• costul consultanţei tehnice privind decizia de a se realiza o BD şi apoi privind modalitatea ei de realizare.

2. Evaluarea costurilor de funcţionare a BD:

• costul de punere în funcţiune care include testele şi implementarea BD la parametrii proiectaţi;

• costul de exploatare curentă a BD de către beneficiar cu asisten!ă tehnicăde la proiectant;

• costul de întreţinere şi dezvoltare a BD de către proiectant în colaborare cu beneficiarul. Dezvoltarea trebuie să poată fi făcută cu un efort dU mai mic şi fără a se întrerupe funcţionarea BD. 3. Calcule de rentabilitate privind întregul proces de realizare şi funcţionare a BD presupune:

• utilizarea unor metode specifice activităţii de rc;:,alizare a calculelor de rentabilitate privind BD. Un exemplu de e·astfel de metodă este Analiza Cost-Beneficiu.

• utilizarea unor produse software, dar pot fi şi hardware, specializate pentru realizarea şi exploatarea BD. Acestea, prin facilităţile de produse dedicate pe care le oferă cresc performanţa, dar pot scădea portabilitatea BD. De exemplu o BD de regăsire documentară

realizată şi exploatată cu un SGBD dedicat are performanţe de

interogare remarcabile dar portabilitatea este redusă.

Rezumat Activitatea de realizare a unei baze de date este complexă şi cere un efort considerabil. De aceea, ea trebuie realizată sistematic, după o metodologie

adecvată.

Înainte de a se realiza o bazăde date, se are în vedere organizarea acestei

activităţi - intrările, memorarea datelor, protecţia datelor, legăturile datelor -

99

astfel încât se poată decide dacă merită sau nu demararea acţiunii respective. După luarea deciziei baza de date este posibil a fi realizată, se fixează câteva dintre obiectivele importante ale acestei activităţi: partiţionarea, deschiderea, eficienţa, reutilizarea, regăsirea, accesul, modularizarea,

protecţia, redundan1a. independenţa.

În continuare, pentru realizarea bazei de date, se poate urma o metodologie anume sau se pot parcurge etapele 1 activităţile prezentate: analiza de sistem, proiectarea noului sistem, realizarea componentelor logice, punerea în funcţiune, dezvoltarea.

Atât pe parcursul realizării unei baze de date

cât şi după aceea la exploatarea

ei, trebuie avută în vedere eficienţa acestei activităţi. Acest lucru este important pentru că investiţia pentru realizarea unei baze de date este mare şi ea se recuperează în timp îndelungat. Eficienţa bazei de date va avea în vedere câteva aspecte: studiul costurilor iniţiale, evaluarea costurilor de funcţionare, calcule de rentabilitate.

Note bibliografice

Aspectele legate de organizarea şi obiectivele unei baze de date sunt tratate, în special, în cărţi care abordează aspectele teoretice ale acestui domeniu al informaticii [VELI05],[VELU03], [CONNOO], [DATE04], [DATE06].

Metodologii de realizare a bazelor de date sunt prezentate în cărţi care îmbină aspectele teoretice cu soluţii practice [VELU03], [LUSA03], [DIAZOO]. Cartea noastră însă, a avut, pentru acest capitol, ca principale surse: experienţa autorilor în domeniul realizării aplicaţiilor informatice, precum şi sursele bibliografice [RAGEOO] , [RICCOl], unde sunt prezente activităţi şi exemple de aplicare a lor.

Cuvinte-cheie

organizarea bazei de date metodologii de realizare a BD

analiza structurală

analiza dinamică

schemele bazei de date

IDO

obiectivele bazei de date analiza de sistem

analiza funcţională

proiectarea bazei de date eficienţabazei de date

i.·.

?;:!;

~-~

;.·

Teste-grilă

l. În metodologia de realizare a BD diagrama entitate-asociere rezultă în urma:

a) analizei funcţionale

b) proiectăriidinamice

c) analizei structurale

d) analizei dinamice

e) proiectării logice

2. La organizarea unei baze de date se urmăresc aspectele:

a) organizarea intrărilorde date

b) organizarea ieşirilorde date

c) organizarea memorării datelor

d) organizarea prelucrărilorfinale

e) organizarea programelor

3. Eficienţa unei baze de date poate fi evaluată prin:

a)

studiul organigramei întreprinderii

 

b)

studiul costurilor iniţiale

c)

calcule de rentabilitate

d)

calcule relaţionale

e)

algebra relaţională

4.

În metodologia de realizare a BD, construirel! face prin:

unei

a)

proiectarea schemei externe

b)

proiectarea schemei conceptuale

c)

proiectarea schemei

interne

d)

analiza logică

e)

analiza globală

5.

Obiective urmărite în realizarea unei BD sunt:

viziuni (view) se

1

~

'î

n

,

,

~

,

,

'î

1

,

1

a) aceleaşi date nu pot fi utilizate în moduri diferite

b) creşterea preţului de cost pentru memorarea datelor

c) cererile de regăsire trebuie fie doar prestabilite

d) aplicaţiile cu baze de date trebuie să poată reutiliza un fond de date

existent deja

e) redundanţa minimă dar necontrolată

101

-

-

'-

1 1

6.

Aplicaţiilecu baze de date pentru domeniul economic se deduc, în

mare parte, din funcţiileîntreprinderii:

a)

coordonare-control

b)

cercetare-dezvoltare

c) comercială

d)

e)

organizare

7.

Tipurile de utilizatori pentru baze de date sunt:

a)

întreprinderi mici şi mijlocii

'-"

'

'--

1 1

-

J

1.--

;

1

b) agregaţi

c)

intensivi

d)

finali

e)

de specialitate

8.

În metodologia de realizare a unei BD etapa de proiectare conţine:

a)

alegerea SGBD-ului

b)

alegerea personalului implicat

c)

alegerea entităţilordin lumea reală

d)

proiectarea dinamică

e)

proiectarea schemelor

9.

Într-o metodologie de realizare a BD activitatea de analizăse desfăşoară sub aspectele:

a)

informaţional static

b)

structural

c)

modular

d)

obiectual

e)

10.

Pentru realizarea unei BD, la alegerea SGBD se ţinecont de aspectele:

a)

cerinţele legislative

b)

c)

facilităţiletehnice SGBD

d)

limbajele de programare universale

e)

limitele utilizatorilor

102

~~r

,tt ]lăspunsuri

1

:

c

;

2 :

a, c

;

3 : b,

c ;

4 : a

;

5 : d

;

6 : b,

c, d ;

7 :

c, d,

e ;

8 : a, e

;

9 :b, e

;

10:

b, c;

Probleme

1. Pornind de la funcţiile întreprinderii se aleagă o acti viwte pentru realizarea unei BD. se identifice aspectele privind organizarea unei astfel de BD.

2. realizarea unei BD alese se descrie, pe scurt, obiectivele

Pentru

sale.

3. Pentru dezvoltarea unei BD alese se realizeze studiul situaţiei

existente.

4. Pentru dezvoltarea

unei BD alese se

realizeze analiza de sistem

sub cele trei aspecte: stmcturală, funcţională, dinamică.

5. se aleagă un SGBD pentru

criterii care se au în vedere.

realizarea BD, identificând o serie de

6. Pentru BD aleasă, pornind de la diagrama entitate-asociere, se

proiecteze schemele BD: conceptuală, logică, fizică.

7. Pornind de la schema conceptuală a BD alese se '

crearea bazei de date; crearea structurii de date, inclusiv restricţiilede integritate; actualizarea structurii de date; încărcareadatelor în tabele; actualizarea datelor în cele trei moduri: adăugare, modificare, ştergere;

scrie în limbajul

din VFP şi/sau în SQL:

se

vizualizeze datele;

se

realizeze accesul la

date în cele trei moduri: secvenţial, direct după

cheie, direct după număr de realizare.

8. Pentru BD aleasă să se facă un calcul de eficienţă.

\03

Capitolul4

4.1. BDR bazele

4.2. Tehnica normalizării

4.3. Calculul relaţional. Algebra relaţională

Rezumat

Note bibliografice

Cuvinte-cheie

Teste-grilă şi probleme

Note bibliografice Cuvinte-cheie Teste-grilă şi probleme 4 BAZE DEDATE RELAŢIONALE (BDR) , , -.   ,

4

BAZE DEDATE

RELAŢIONALE (BDR)

, ,

-.

 

,

4.1. BDR bazele

Teoria BDR a fost primită întotdeauna favorabil de către specialişti atât

datorită abordărilor teoretice - fundamentare riguroasă, cfit şi datorită performanţelor practice- optimizarea bună a timpului şi spaţiului. Bazele de date relaţionale - BDR utilizează modelul de date relaţional şi

noţiunile aferente (vezi cap.2) şi fac parte din generaţia a II a de baze de date. BDR au o solidă fundamentare teoretică, în special prin cercetările de la ffiM conduse de E. F. Codd, care a dezvoltat teoria relaţională. Aceasta se bazează pe teoria matematică a ansamblurilor şi şi este formată dintr-un set de concepte, metode şi instrumente utilizate pentru realizarea aplicaţiilor cu baze de date relaţionalepetfonnante. BDR este un ansamblu organizat de tabele 1 relaţii împreună cu legăturile dintre ele.

-

.J

Pentru bazele de date au evoluat din fişiere şi pentru că fişierele se

utilizează în continuare alături de BDR, o comparatie

cele două modalităţi de organizare a datelor în memoria externă est.e necesară. Vom prezenta, în continuare, câteva dintre avantajele lucrului cu.

BDR faţă de lucrul cu fişiere.

între conceptele· dintre

Criteriu de comparatie

 

BDR

 

1. Independenta datelor fată de orogramele de aplicaţie

 

logica şi fizică

 

f. Niveluri de structurare a datelor

 

conceptual, logic şi fizic

logic şi fizic

~ .Deschidere şi portabilitate

 

mare

mica

- Reprezentarea şi utilizarea

simplificat prin modelul de

complicat

datelor

date relaţional

 

Structura de date se

în dictionarul BD

în programe

-

105

, ,

-

.-

,.-,

~

1

r

r

~

r

'--'

-

.,_;

,.

··o:.

În VFP: nu se foloseşte niciun limbaj bazat pe algebra relational. Elemente de algebră relaţională se regăsesc atât în limbajul procedural propriu cât şi

în nucleul extins de SQL, prin construcţia unor expresii relaţionale cu

operanzi tabele, iar operatorii relaţionali pot fi proiecţia, selecţia, jonctiunea.

Astfel, în li~bajul din VFP există instrucţiunile COPY TO pentru proiecţie

şi JOIN

care are clauzele FIELDS cu DISTINCT pentru proiecţia, WHERE pentru selecţie, FROM din două tabele combinat cu WHERE pentru joncţiune. Exemplu. Pornind de la tabela BENI se aplice operatorul relaţional de proiecţie astfel: în tabela bl rezultată se vor găsi două atribute - locbb şi denb.

pentru joncţiune. În nucleul extins SQL există comanda SELECT

în limbajul din VFP:

USE beni INDEX ON denb+locb TO fis 1 UNIQUE COPY TO bl FIELDS denb, locb

în SQL:

SELECT denb, locb DISTINCT FROM beni

Reprezentarea grafică a proiecţiei:

BENI.dbf

codb

denb

locb

sirb

telb

1 ibm

 

Bucuresti

Eminescu

0722123456

2 scop

 

Bucuresti

operei

0721123456

3 ibm

 

Bucuresti

mosilor

0733123456

bl.dbf

1 proiecţie după atributele denb şi locb

denb

locb

ibm

Bucuresti

scop

Buuresti

Transformarea relaţională

Domeniul denumit

transformarea relaţională oferă o

putere de

regăsire

echivalentă cu cea din calculul relaţional şi algebra relaţională.

122

;\t: Se bazează pe transfonnarea (mapping) unui atribut sau grup de atribute într-un atribut dorit prin intermediul unor relaţii. Altfel spus, se poate transforma oricând o expresie din algebra relaţională în alta din calculul

relaţional şi invers, echivalentă ca funcţionalitate (vezi în cartea [YELUOO]).

SGBDR realizează această transformare pentru optimizarea regăsirii.

Rezultatul este o relaţie1 tabelă care se poate utiliza

relaponală.

În VFP: se îmbină elemente de calcul relaţional şi algebră relaţională, aşa

cum

într-o altă 1ransformarc

arătam mai

sus.

Orice

expresie

din

algebra

relaţională poate

fi

transformată oricând intr-una echivalentă în calculul relaţional şi invers.

VFP conţine un nucleu extins de limbaj relaţional bazat pe transformare şi anume SQL. Acesta face transformarea automat. Pentru expresiile relaţionale scrise în limbajul din YFP, acesta nu face

automat transformările relaţionale.

Grafica relaţională

Domeniul denumit grafică relaţională oferă o interactivitate mare pentru construirea cererilor de regăsire relaţională. Utilizatorul specifică cerea alegând sau completând un ecran structurat

p~

J

Poate fi folosit de cătretoate categoriile de utilizatori în irif~rmatică. ln VFP: există o implementare de limbaj QBE prin asistentul Wizard Query. Acesta permite construirea interactivă a unor cereri de regăsire prin utilizarea unor primitive grafice. Utilizatorul parcurge paşii indicaţi de asistent şi completează sau bifează anumite opţiuni la alegere .

Rezumat

Teoria relaţională este

riguros la IBM de către cercetătorul E. F. Codd şi echipa lui

foarte bine fundamentală teoretic şi a fost dezvoltată

.

Se defineşte noţiunea de bază de date relaţională - BDR ţinând cont de

modelul de date relaţional. Se face o comparaţie a noţiunilor utilizate în BDR cu cele utilizate la lucrul cu fişiere.

\23

~·:~

~({_

Realizarea unei aplicafii cu BDR este o activitate complexă, care presupune obligatoriu proiectarea bazei de date. În acest sens se folosesc diferite

tehnici, dintre care cea mai utilizatăeste normalizarea. Scopul tehnicii de normalizare este de a elimina, în procesul de proiectare a BD, anomaliile de

actualiz.are.

nomzale - FN 1 la FNS, care se construiesc

în procesul de proiectare a unei BDR. În continuare, se prezintă un exemplu practic de proiectare a unei BDR prin

Sunt prezentate cele cinci forme

tehnica

exemplilicate doar primele trei forme normale, deoarece acestea sunt cele

mai utilizate în aplica!iile practice. În finalul capitolului se prezintă o sinteză a domeniilor imp01tantc din teoria relatională pe baza cărora au fost construite limbajele relaţionale:

calculul relaţional, algebra relaţională, transfomzarea relaţională, grafica

relaţională. Fiecare dintre aceste domenii este definit pe scurt, iar apoi sunt

de

normalizare,

ajungându-se

la o schemă conceptuală. Sunt

prezentate elemente de implementare în VFP.

Note bibliografice Elemente de teoria relaţionalăsunt prezentate în toate titlurile bibliografice care se referăla BDR [DATE04]. [VELU05], [CONNOO]. [DATE06] etc. Pentru partea de proiectarea BDR prin tehnica normalizării - dependenfe funqionale, forme normale, constrângeri - dar şi pentru algebra relaţională ş1 calculul relaţional, se găsesc explicaţii şi exemple didactice în [RICCOl].

Cuvinte-cheie

teoria relaţională

selec)ie

reuniune

 

produs cartezian

baze de date relaţionale - BDR proiectare BDR forme normale

CoddE.F. normalizarea anomalii de actualizare

124

dependenţe funcţionale expresia relaţională

cuantificatorii operatorii relationali transformarea relaţională

Teste-grilă

calculul relaţional

calculul predicatelor

algebra relaţională

limbaje relaţionale

grafica relaţională

l.

O tabelă este în FN3 dacă:

 

a)

este în FN2 şi fiecare

atribut noncheie depinde în mod netranzitiv de

cheia tabelei

 

b)

este în FNl şi fiecare atribut cheie depinde tranzitiv de atributele

noncheie

 

c)

este în

FN2

şi are

dependenţe complete

d)

este

în

FNl

şi are

dependenţe funcţionale incomplete

 

e)

este în FN2 şi are cel puţin o dependenţă funcţională completă între

atributele noncheie şi cheia tabelei

 

2.

Calculul relaţional:

 

a)

are drept construcţie de bază expresia de calcul tuplu sau ~xpresia de calcul domeniu

.-~

•••

b)

este implementat în limbajul ISBL

 

c)

conţine operatorul de joncţiune

d)

stă la baza limbajelor procedurale universale

e)

foloseşte noţiunea de formulă bine definită

3.

Se tabela Tl:

 

CODSTUD

NUMESTUD

NOTA