Sunteți pe pagina 1din 42

Curs DUE 1

26.02.2016

7 teme:
1.Elemente introductive si delimitri conceptuale
2.Istoricul apariiei Uniunii Europene
3.Extinderea UE
4.Izvoarele dreptului UE
5.Aplicabilitatea dreptului UE in dreptul intern al statelor membre
6.Structura instituionala a UE.Organizare si functionare
7.Curtea de Justitie a UE:Organizare si functionare

Manualul Uniunii Europene-Fuerea:paginile 13-32;paginile 84-137


Dreptul Uniunii Europene si specificitatea acestuia-A.Dumitrascu,ed 2,2015-paginile 13-
45;paginile 78-107;paginile 107-195;paginile 195-215
Dreptul Uniunii Europene-sinteze si aplicaii-A.Dumitrascu,Roxana Popescu-ed.2,2015
Tratatele fundamentale ale UE-C.H. Beck

Curs:minimum 8 prezente

Examen:1 P din oficiu,2p din seminar,7 puncte din examenul propriu-zis


Seminar:0.25p din prezenta activa:rspunsuri,prezentarea unor tiri scurte din domeniul
juridic al UE;0.5p din:referat(tema care ne intereseaza),referatul de la cercul de dreptul
UE,prezentarea unei hotarari,participarea la procese simulate;1.25p din 2 teste:primul test
este grila;al doilea este pe modelul examenului.Primul test:intre 8 si 10-0.50p;pentru note
intre 5 si 7-0.35p.Al doilea test:intre 8 si 10-0.75p;intre 5 si 7-0.25p

LA ultimul seminar trebuie cunoscut punctajul de la seminar!!

Examenul dureaza o ora.7 ntrebri-7puncte

Elemente introductive(DIP) si delimitri conceptuale

Organizaii interguvernamentale si organizaii NON-guvernamentale(ONG)


Primul motiv al apariiilor OIG este meninerea pcii(ONU)
Un alt motiv este cel economic.Interdependentele care apar in procesul de dezvoltare a
statelor:economice,comerciale,financiare,transfer de tehnologie,dezvoltare regionala
Dimensiunea noilor probleme cu care se confrunta societatea internationala si care
determina un tratament global al acestora:srcia,epuizarea resurselor,poluarea
mediului,spaiul cosmic

Elementele constitutive ale unei organizaii interguvernamentale


Statele-cel puin 3
Acordul de vointa liber ale acestor state care vor sa se asocieze intr-o asemenea
forma
Scop,obiectiv sau domeniu
Structura instituionala proprie
Sediu
Metoda de colaborare dintre state
o Organizaiile clasice-cooperare
o Metoda integrarii
Asocierea sa fie conforma cu normele dreptului international public

Personalitatea juridica este consecinta elementelor constitutive=>poate sa isi asume


drepturi si obligatii in DIP si in dreptul intern.Poate intra in raporturi juridice de DIP si de
drept intern cu alte subiecte de drept.OIG are voie sa intre in acele raporturi juridice pentru
care a fost creat(principiul specialitii capacitii de folosinta).

Clasificarea OIG:
Dupa compunerea unei organizaii internationale
o Organizaii universale-au vocaia de a primi orice stat:ONU-192 de state
o Organizaii regionale
Organizaii semi-deschise-UE,Consiliul Europei,NATO
Organizaii nchise-au fost create de la inceput pentru anumite
state:Uniunea Vamala Benelux

Dupa domeniul de activitate:


o Politice
o Tehnico-economice:UE
o Militare:NATO

Dupa metoda de colaborare


o De cooperare-acordul international ca sa intre in dreptul intern al statelor-
parti trebuie sa intre intr-o procedura de ratificare facuta la nivel intern
printr-un organ intern.Statul la nivel intern are ultimul cuvnt in introducerea
acordului in dreptul intern.Odata ratificat,acordul intra cu putere de
lege(preia natura juridica a actului din care a fost preluat)
o De integrare-ACtul european face parte din momentul adoptrii automat din
dreptul intern.Nu e nevoie de ratificare.Actul e aplicabil exact asa cum
e.Aplicabilitate automata si directa in dreptul intern.Isi pastreaza natura
juridica initiala.
DUE CURS 1-26.02.2016

TEMATICA :

1)aparitia comunitatilor europene -istoric

2)dezvoltarea constructiei comunitare si a comunitatii UE

3)caracteristicile comunitatii europene ca sub de dr international public

4)ordinea juridica a UE-izvoarele de drept ale UE si caracteristicile lor(izvoare


scrise- primare,secundare(derivate) ,acordurile internationale si sursele
complementare ; izvoare nescrise -principiile generale de drept si jurisprudenta
CIJ a UE)

5)caracteristicile dreptului UE(aplicare prioritara,directa si imediata)

6)structura institutionala a UE -delimitari conceptuale,p.care guverneaza


activitatea institutiilor UE si evolutia institutiilor UE.-7
institutii(org,functionare,atributii)-Parlamentul European, Consiliul
European,Consiliul ,Comisia(europeana),Curtea de Justitie a UE,Banca Centrala
Europeana si Curtea de Conturi ; organizarea,functionarea si rolul
agentiilor,organelor si oficiilor UE.

APARITIA COMUNITATILOR EUROPENE

"Ideea europeana" isi are originea inca din Antichitate,cunoscand o evolutie


relativ constanta de-a lungul Evului Mediu, Renasterii, Epocii imperiului lui
Napoleon, pentru ca in perioada interbelica a secolului 20 sa cunoasca o
dezvoltare puternica,liderii europeni devenind din ce in ce mai constienti de
necesitatea reunirii statelor europene in vederea evitarii unei alte conflagratii
mondiale.

Lav 1920 se reia ideea de constructie europeana si se doreste crearea unei


federatii europene.Dupa criza econ din 1923 , in 1930 e evident ca ideile
conducatorilor europeni impun necesitatea dezvoltarii unor aliante intre statele
Europei insa acestea nu urmaresc din pacate realizarea unei uniuni europene
depline ,ci impartirea sferelor de influente.Consecintele celui de-al 2-lea Razboi
Mondial marcheaza intreaga lume si nu in ultimul rand ,determina liderii europeni
sa militeze din ce in ce mai puternic pt crearea unei adevarate unitati
europene.Ideea europeana a devenit din ce in ce mai actuala si identificarea celei
mai bune solutii pt unirea statelor Europei sub acelasi deziderat se impunea cu
necesitate.

Societatea Natiunilor nu aducea destula constrangere asupra statelor mb cat sa


impiedice conflictele,atunci liderii europeni au readus "ideea europeana" pt a
evita riscul unei conflagratii mondiale.S-a dorit o forma de unire mult mai
integrata decat forma de cooperare din cadrul SUA.

In 1946 W.Churchill propune intr-un discurs la Univ. din Zurich realizarea statelor
unite ale Europei.Tot in aceeasi perioada ia fiinta in Franta Uniunea Federalistilor
Europeni .In 1947 W.Churchill vine cu o noua propunere ,creand miscarea pt
Europa unita care-si propune reunirea statelor Europei nu intr-o org
internationala supranationala,ci intr-o org care sa promoveze cooperarea
interguvernamentala intre statele membre.Tot in 1947 SUA lanseaza planul
Marshall care avea drept scop sustinerea reconstructiei statelor Europei dupa
distrugerile provocate de cel de-al 2-lea R.M.

In acelasi an organizatiile cu caracter federalist sau unionist se reunesc in cadrul


Comitetului International pt coordonarea miscarilor de unificare europeana .In
1948 se creeaza uniunea vamala intre statele BENELUX .In acelasi an este semnat
Tratatul de infiintare a Uniunii Europei Occidentale.Tot in 1948 ia fiinta
Organizatia pt Cooperare Economica Europeana .In 1949 se creeaza o noua
organizatie, Consiliul Europei care urmarea promovarea dr omului si tot in acelasi
an are loc semnarea Tratatului Atlanticului de Nord .

Toate aceste aspecte reprezinta incercari de concretizare a ideii europene ,care


insa nu au reprezentat in opinia liderilor politici forma adecvata de reunire a
statelor Europei astfel incat sa se preintampine riscul izbucnirii unui conflict major
pe teritoriul european.
DUE CURS 2-04.03.2016

APARITIA COMUNITATILOR EUROPENE

Dupa al 2-lea R.M. la nivelului continentului european au fost create o serie de


organizatii internationale interguvernamentale in vederea reunirii statelor
europene astfel incat sa se evite riscul aparitiei unei noi conflagratii
mondiale .Conform dr international public,org internationale
interguvernamentale reprezinta subiecte de dr international public fiind
reprezentate de urmatoarele caracteristici conform definitiei formulate de
Comisia de Drept International a ONU:

1)reprezinta o asociere de state

2)constituite prin tratat

3)inzestrata cu o constitutie si organe comune

4)posedand o personalitate juridica distincta de aceea a statelor membre

In baza acestei definitii doctrina a formulat alte noi definitii, adaugand si alte
caracteristici unei org internationale interguvernamentale.Astfel,o org
internationala interguvernamentala poate reprezenta o asociere de
state,stabilita prin si bazata pe un tratat, care urmareste scopuri comune si care
are organe speciale proprii ,indeplinind functii particulare inauntrul organizatiei.
Clasificarea organizatiilor internationale interguvernamentale s-a realizat in
doctrina de drept public luandu-se in considerare anumite criterii generale,fara
insa a se exclude caracterul specific al fiecarui tratat de instituire a unei org
internationale.Astfel principalele tipuri de org comune , in functie de
compunere(compozitie) ,functii si structura sunt urmatoarele :

1.In functie de compozitie se disting organizatii cu vocatie universala -ONU si


celelalte org care graviteaza in jurul ONU si organizatii cu caracter regional
constituite potrivit principiului contiguitatii geografice, formate in general din
state aflate in aceeasi regiune. Spre deosebire de org cu caracter
universal,acestea se caracterizeaza printr-un mai inalt grad de omogenitate
cuprinzand state avand sisteme politice identice ,asemanatoare sau
compatibile,precum si o baza economica si culturala asemanatoare.Astfel de
organizatii regionale intalnim pe teritoriul continentului european-comunitatile
europene,Consiliul Europei ; pecontinentul american - OSA ,Piata Comuna a
Sudului(MERCOSUR); pe continentul african - OUA ,Comunitatea Economica a
Africii Centrale ; pe continentul asiatic - Asociatia Natiunilor Asiei de SE(ASEAN)

2)In functie de domeniul de activitate organizatiile internationale


interguvernamentale se clasifica in organizatii politice care se pot implica in
aspecte care tin de interesele vitale ale statelor -ONU , organizatii tehnico-
economice -OMS

3)In functie de structura institutionala organizatiile se clasifica in organizatii de


cooperare care sunt constituite din state care in raport cu aceste organizatii isi
pastreaza exclusiv si discretionar dreptul de a aprecia angajamentele pe care si le
asuma in cadrul organizatiei si consecintele acestora (statele sunt egale si isi
pastreaza pe deplin suveranitatea) si organizatiile de integrare care au un
caracter supranational caracterizandu-se prin:

a)deciziile adoptate la nivelul organizatiei au forta obligatorie pt statele membre


(dispare caract discretionar al indeplinirii angajamentelor),

b) dispun de organe proprii care adopta deciziile mentionate anterior si de


mijloace proprii pt aducerea la indeplinire a deciziilor respective ,

c)exercita functii guvernamentale in mod independent fara a se impune


necesitatea cooperarii guvernelor statelor care compun organizatia

d)dizolvarea unei organizatii de integrare nu se poate realiza fara acordul


organelor proprii care exercita puteri supranationale - Comunitatea Europeana
care inca de la momentul constituirii s-a caracterizat printr-o structura functionala
proprie supranationala care a adoptat decizii obligatorii pt toate statele membre
ale organizatiei.

Organizatiile regionale/universale aparute pe continentul european dupa cel de-al


doilea R.M. se impart in functie de obiectivele urmarite in : A.organizatii cu
caracter militar, acestea fiind :
1)Uniunea Europei Occidentale (UEO) care a fost creata in 1948 prin Tratatul de
la Bruxelles care a functionat pana in 2011 dar care nu a manifestat un rol activ pe
continentul european

2)Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) care a fost creata prin


Tratatul de la Washington din 1949 si care cuprindea nu numai state europene ,ci
si SUA si Canada .In fapt,aceasta organizatie reprezinta o alianta politica bazata pe
o integrare militara , tratatul de infiintare continand o clauza de angajament
militar automat in caz de agresiune impotriva unuia din membrii sai.

B.-organizatiile create in domeniul economic : Organizatia Europeana de


Cooperare Economica constituita in 1948 cu scopul de a permite si de a facilita
statelor europene sa gestioneze in comun sprijinul financiar acordat de SUA in
cadrul Planului Marshall ; din 1960 aceasta organizatie a capatat denumirea de
Organizatia pt Cooperare Economica si Dezvoltare

C.organizatii create in domeniul politic - Consiliul Europei (1949, Statutul de la


Londra) care reprezinta o organizatie de cooperare ce urmareste promovarea
democratiei si a drepturilor omului pe continentul european .Acestor organizatii
internationale interguvernamentale care activau pe continentul european li s-a
aplicat invariabil delimitarea sferelor politice aparuta dupa cel de-al doilea
R.M. ,astfel incat este evident ca majoritatea statelor care le compuneau au fost
state vest occidentale.

In Europa de Sud-Est statele au fost grupate in organizatii specifice avand caracter


militar (Pactul de la Varsovia) sau caracter economic (CAEN) .Existenta acestor
org internationale nu a oferit liderilor europeni de la acea vreme cea mai buna
solutie pt a realiza unitatea europeana sau "ideea europeana" care sa elimine
riscul izbucnirii unui alt razboi mondial .In paralel, "ideea europeana" a prins
contur printr-o serie de actiuni promovate de liderii europeni sau de anumite
state europene :

-in 1946 Winston Churchill lansa ideea crearii Statelor Unite ale Europei

-in 1946 in Franta este infiintata Uniunea Federalistilor Europeni


-in 1948 ia fiinta uniunea vamala BENELUX

In contextul acestor demersuri si al infiintarii organizatiilor regionale mentionate


anterior Robert Schuman (ministru de externe francez) da citire la 9 mai 1950
celebrei declaratii prin care "ideea europeana" prinde contur si care constituie in
fapt punctul de nastere a Comunitatilor Europene.Prin aceasta declaratie se
lanseaza propunerea directa de punere in comun a productiei de carbune si otel
de catre Franta si Germania, aceste 2 materii fiind esentiale pt industria de
armament.

Declaratia prezinta modul de realizare in concret a mecanismului de colaborare si


integrare pt gestionarea de catre statele respective a productiei de carbune si
otel(se prevede crearea unei inalte autoritati comune,este avuta in vedere
eliminarea taxelor vamale pt aceste produse etc). Aceasta declaratie a stat la baza
infiintarii in 1951 prin Tratatul de la Paris semnat la 18 aprilie a Comunitatii
Europene a Carbunelui si Otelului(tratatul a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 si a
fost incheiat pe o durata de 50 ani). Prin acest tratat ia nastere prima comunitate
europeana care urmareaun obiectiv precis, respectiv, punerea in comun si
gestionarea in comun a productiei de carbune si otel de catre cele 6 state
fondatoare (Franta, Germania,Italia,Belgia,Olanda si Luxemburg).

Caracterul limitat al integrarii statelor membre a condus la continuarea


identificarii celei mai bune solutii pt integrarea europeana si,in consecinta,pt
concretizarea ideii europene.Astfel, a fost lansata ideea crearii unei comunitati
europene de aparare (initiativa pe care Franta nu a sustinut-o) si a unei
comunitati politice europene care,in fapt, s-a realizat mult mai tarziu.Toate
acestea,au determinat liderii europeni sa continue colaborarea pt concretizarea
ideii europene la nivel economic.(Conferinta de la Mesina-1955)
Extinderea Uniunii Europene

1956
1960
1973 Europa celor 9
1981 Europa celor 10
1986 Europa celor 12
o 1987
o 1990 extindere de facto
o 1992

1995
2004
2007
2013

Franta refuza in 1963 asumarea riscului intrarii in comunitatile europene a unui stat legat
intr-o maniera privilegiata de SUA (UK), invocand posibilitatea denaturarii tocmai a finalitatilor
constructiei unitare. Aceasta deoarece in prima sa cerere Marea Britanie solicita excluderea sa
de la politica agricola comuna, dorind limitarea participarii britanice doar la liberalizarea
schimbului de produse industriale.
In 1967 Charles De Gaulle refuza a doua solicitare a Marii Britanii pe acelasi motiv ca
impunea derogari.
Opozitia franceza ia sfarsit in 1969 si asta pentru ca Charles de Gaulle moare.
In 1972 Marea Britanie, impreuna cu Irlanda si Danemarca semneaza acordul de aderare si
un an mai tarziu intra in vigoare (1973). Norvegia negociaza si ea, dar cand acordul este supus
referendumului populatia voteaza 54% nu.
Avantajele integrarii UK:
Marea Britanie, fiind o economie stabila si o democratie constitutionala a dus la o
credibilizare in lume a comunitatii europene.
Dezavantaje:
Incercarea repetata a Marii Britanii de renegociere a conditiilor de aderare vizand
agricultura.
Alte efecte: engleza devine a treia limba comunitara.

Groenlanda intra in Uniune prin Danemarca, insa in 1979 Groenlanda dobandeste titlul
de teritoriu autonom atasat coroanei daneze, calitate prin care primeste dreptul de a organiza
un referendum doar in insula, cu privire la decizia de a ramane sau nu in comunitati.
Referendumul este organizat in 82, raspunsul fiind similar Norvegiei.
Irlanda este o tara argicola, insa mai putin dezvoltata decat celelalte state membre, ceea
ce face ca ansamblul comunitatilor europene sa fie mai putin omogene, insa integrarea aceasta
pregateste comunitatea pt probleme ulterioare cu state similare. Irlanda primeste fonduri
pentru a ajunge din urma celelalte state.
O data cu Europa celor 9 comunitatile europene ajung la aproximativ 256 de milioane de
locuitori depasind URSS si SUA si ocupand primul loc in comertul mondial.
Tema cerc: 70 de ani de la lansarea ideii de State Unite ale Europei evolutii si
perspective. Deadline: Sfarsitul lui aprilie. Nu trebuie sa avem acelasi titlu. Trebuie sa gasim
subteme legate de acest domeniu. Cerinte tehnice: 10 pagini minim, note de subsol,
bibliografie. Times New Roman, 12, 1.5p. Note de subsol la 1 rand, times new roman, 11.

1981 Grecia adera la comunitate. Are loc orientarea comunitatilor europene catre Sudul
Europei. Grecia semneaza tratatul in 79, fiind singurul stat din aderarile de pana in acel
moment care a primit aviz negativ al comisiei europene.
Aderarea Greciei a orientat comunitatea europeana spre Sud si a crescut dezvoltarea
inegala. Grecia devine alaturi de Irlanda (si apoi Spania si Portugalia) beneficiara fondurilor
europene. Extinderea catre statele mediteranene a creat o noua imagine pentru comunitatea
europeana ca pol democratic si prosper capabil sa se deschida unor state care ieseau dintr-o
perioada de dictatura si izolare diplomatica si care aspirau la modernizarea economiilor lor inca
putin dezvoltate. In felul acesta comunitatea europeana devine mai reprezentativa pentru
continentnu doar din punct de vedere economic, ci si politic.
1986 Spania si Portugalia. Impactul aderarii acestor tari a fost foarte mare, comunitatea
confruntandu-se cu problema productiei excedentare, concilierea dificila cu acordurile
comerciale incheiate de statele mediteranene cu tari terte, functionarea mai complexa (dificila)
a institutiilor comunitare. Este ultima extindere facuta inainte de respectarea conditiilor
aderarii.
Aceste state au obtinut perioade lungi de tranzitie (7-10 ani).
1987 Maroc depune cerere se respinge. Astazi Maroc este parte din PEV (Politica
Europeana de Vecinatate).
1990 extindere fizica de facto in urma reunificarii RFG.
1992 AELS + CE/UE = SEE (Spatiul Economic European). Legislatia pe marfuri si servicii
pe piata comuna este extinsa si celor 4 state din AELS.
1995 Austria, Suedia, Finlanda. Norvegia primeste din nou un rezultat negativ. Este
prima extindere a Uniunii Europene. A fost cea mai usoara extindere, ultima de tip clasic (adica
in absenta unei revizuiri prealabile a tratatelor si institutiilor). Extinderea este facilitata de
demografia scazuta si nivelul dezvoltat al economiei.
2004 10 state: Estonia, Let, Lit, Slovacia, Slov, Cehia, Ung, Polonia, Malta, Cipru.
2007 Ro, BG.
2013 Croatia.
DUE CURS 3-11.03.2016

APARITIA COMUNITATILOR EUROPENE-CONTINUARE

Crearea primei comunitati europene intr-un domeniu limitat precum si esecul


infiintarii comunitatii europene de aparare si a comunitatii europene politice au
determinat liderii europeni sa continue eforturile pt identificarea celei mai bune
solutii privind realizarea unitatii europene.Astfel in urma Conferintei de la
Messina si in baza raportului Spaak in 1957 a fost semnat Tratatul de la Roma la
25 martie ,instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice precum si
Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana ;ambele tratate au intrat in
vigoare la 14 ianuarie 1958.Din acest moment, cele 3 comunitati europene se
inscriu pe calea unei uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele europene.

Comunitatea Economica Europeana urmarea ca obiectiv central integrarea


economica la nivelul celor 6 state fondatoare in conditiile in care Tratatul de la
Roma prevedea instituirea unei piete comune intre aceste state ,punerea in
aplicare a 4 libertati fundamentale (libera circulatie a marfurilor,a persoanelor-
lucratorilor,a serviciilor si a capitalurilor) si instituirea a 4 politici comune(politica
agricola comuna,politicacomuna in domeniul transporturilor,politica comerciala
comuna si politica comuna in domeniul pescuitului).

Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice urmarea formarea


si dezvoltarea unei industrii nucleare europene la nivelul statelor fondatoare.Este
evident ca cele 3 comunitati desi urmareau scopuri diferite corespundeau ideii de
unitate europeana,mai ales ca modul de luare a deciziilor prevazut de tratate era
unul specific,nemaintalnit la nicio alta organizatie de pe continentul
european .Insa pt aducerea la indeplinire a acestor obiective specifice,cele 3
comunitati aveau nevoie de o structura institutionala proprie in cadrul careia
statele fondatoare sa fie reprezentate.

In acest sens, Tratatul de la Paris(avea o durata limitata la 50 ani incheiat la 18


aprilie 1951 si intrat in vigoare la 23 iulie 1952) prevedea urmatoarea structura
institutionala : intalta autoritate ,institutie independenta care reprezenta
interesele comunitatii si care avea atributii de adoptare a deciziilor,adunarea
comuna care reprezenta interesele popoarelor statelor membre,Consiliul special
de Ministrii ,institutie independenta care reprezenta interesele guvernelor
statelor membre si Curtea de Justitie cu rol de a aplica si interpreta uniform
deciziile adoptate la nivelul comunitatii.

Tratatele de la Paris prevedeau urmatoarele institutii: Adunarea, Consiliul,Comisia


si Curtea de Justitie .Este evident ca existenta unei structuri functionale din
fiecare din cele 3 comunitati facea dificila ducerea la indeplinire a activitatilor
specifice fiecarei institutii.Astfel, s-a impus necesitatea unificarii tuturor acestor
institutii ceea ce s-a realizat prin Conventia de la Roma din 1957 prin care s-au
unificat cele 3 Curti de Justitie rezultand Curtea de Justitie a Comunitatii Europene
si adunarile rezultand Adunarea Parlamentara Comuna care in 1963 a devenit
Parlamentul European.

Institutiile inaltei autoritati/comisiei si ale Consiliului s-au unificat prin Tratatul de


la Bruxelles-1965-1967-intrare in vigoare rezultand Consiliul Comunitatilor
Europene(denumit Consiliul) si Comisia Comunitatilor Europene(denumita
Comisia).Odata create acestor 3 comunitati europene a inceput si procesul de
extindere a acestora catre noi state europene; in fapt procesul de integrare la
nivelul statelor membre a mers in paralel cu procesul de extindere.

DEZVOLTAREA CONSTRUCTIEI COMUNITARE/UNIUNII EUROPENE

-Dezvoltarea constructiei comunitare e analizata dpdv calitativ (analizarea


crizelor si esecurilor care au marcat evolutia comunitatilor/a UE) si cantitativ
(analizarea etapelor extinderii comunitatilor/UE).

Dimensiunea calitativa se caracterizeaza prin identificarea crizelor si esecurilor


care au marcat evolutia comunitatilor uniunii,analizarea acestora si adoptarea
unor masuri concrete sau a unor norme legislative care au revizuit tratatele
fondatoare. Principalele crize si esecuri care au marcat constructia comunitara
pot fi identificate in urmatoarele domenii:

1)in domeniul adoptarii deciziilor la nivelul institutiilor ,in principal la nivelul


Consiliului : criza intitulata "Politica scaunului gol" care s-a incheiat prin semnarea
Compromisului de la Luxemburg (1966) si a vizat modul de adoptare a deciziilor in
cadrul Consiliului .Criza provocata de stabilirea majoritatii calificate si a minoritatii
de blocare in cadrul Consiliului ca urmare a faptului ca poporul norvegian a
refuzat a 2-a oara prin referendum aderarea la comunitatea europeana in
conditiile in care la nivelul acesteia se stabilise modul de luare a deciziilor luand in
calcul si aderarea Norvegiei; aceasta criza a fost depasita prin Compromisul de la
Ioanina din 1995 in contextul in care in acel an au aderat la comunitate numai
Austria,Finlanda si Suedia.

2)in domeniul aderarii -amanarea aderarii Regatului Unit al Marii Britanii si al


Irlandei de Nord,criza care s-a finalizat cu aderarea acestui in 1973; esecul aderarii
Norvegiei care ar fi trebuit sa adere fie in 1973 fie in 1995, insa poporul norvegian
a respins prin referendum aceasta optiune a autoritatilor norvegiene.

3)in domeniul ratificarii tratatelor modificatoare : cel mai important esec este cel
al ratificarii proiectului de tratat instituind o constitutie pt Europa si,de
asemenea,este important de mentionat si criza privind ratificarea tratatului
semnat la Lisabona semnat in 2007

Dimensiunea cantitativa are in vedere analizarea etapelor extinderii comunitatilor


europene/UE.Prima extindere a avut loc in 1973 ,moment in care au aderat
Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord ,Irlanda si Danemarca.In 1981 a
aderat Grecia ; in 1986 au aderat Spania si Portugalia. In baza Tratatului de la
Maastricht (1992 semnat,1993 intrat in vigoare) .In 1993 Consiliul European
(reuniunea sefilor de stat sau de Guvern) intrunit la Copenhaga a stabilit criteriile
de aderare pe care orice stat care doreste sa fie membru al UE/Comunitatii
Europene trebuie sa le indeplineasca,respectiv :

a)criterii de ordin geografic - statul trebuie sa fie unul european

b)criteriul politic -statul trebuie sa fie un stat de drept care sa garanteze


democratia ,dr omului, respectul si protectia minoritatilor

Aceste 2 mari criterii au fost completate de Consiliul European intrunit la Madrid


in 1995,adaugandu-se :
a)criteriul economic care initial fusese prevazut la Copenhaga si extins la
Madrid,care presupunea ca statul care dorea sa devina stat membru sa dispuna
de o economie de piata viabila care sa faca fata presiunilor concurentiale din
cadrul pietei interne a UE

b)criteriul juridic sau al acceptarii acquis-ului uniunii care presupunea ca statul in


cauza sa dispuna de capacitate administrativa de a prelua intreaga legislatie
obligatorie a comunitatii in perioada de preaderare.

In 1995 au aderat la comunitatea europeana Austria ,Finlanda si Suedia ; in 2004


au aderat 10 state membre:
Cehia,Polonia,Ungaria,Slovacia,Slovenia,Estonia,Letonia,Lituania, Cipru si Malta.La
1 ianuarie 2007 au aderat Romania si Bulgaria.

Romania a semnat acordul de asociere la comunitatile europene in 1993 care a


intrat in vigoare in 1995 si a fost ratificat prin legea nr 20/1993.In 1995 Romania a
depus cererea de aderare la comunitatea europeana ; in 1997 Consiliul European
de la Luxemburg a acordat Romaniei statutul de stat candidat.In 1999 Consiliul
European de la Helsinki a decis ca Romania sa inceapa negocierile de aderare,care
au inceput efectiv la 15 feb 2000(31 cap de negociere).Negocierile au fost
incheiate in decembrie 2004 ,din acel moment Romania a trecut de la statutul de
stat candidat la stat in curs de aderare ,declansandu-se procedura de incheiere a
tratatului de aderare.Tratatul de aderare a fost incheiat la 25 martie 2005 ,la data
de 17 mai 2005 a fost ratificat de Parlament prin legea 157/2005 iar Romania a
devenit stat membru la 1 ianuarie 2007 dupa ratificarea tratatului de catre toate
statele membre.

Urmatoarea extindere a avut loc in 2013 cand Croatia a devenit stat membru.In
prezent baza legala privind aderarea la UE e stabilita prin art 49 din Tratatul
privind UE care prevede ca orice stat european care respecta valorile uniunii
poate deveni stat membru .Tratatul de la Lisabona a prevazut prima data in art 50
posibilitatea acordata statelor membre de a se retrage din uniune.(art 50 din
Tratatul privind UE).
Trebuie mentionat ca UE continua procesul de extindere, in acest moment state
precum Turcia, Islanda, Serbia, Muntenegru si Macedonia au statut de tari
candidate iar state precum Albania si Kosovo au statut de state potential
candidate.Se poate observa ca UE s-a indreptat din ce in ce mai evident catre
statele din estul Europei si in special catre statele din Balcani care se bucura fie de
statutul de tara candidata sau potential candidata,in timp ce state precum Rep
Moldova sau Ucraina au devenit state asociate la UE iar alte state estice au fost
incluse in politica de vecinatate a UE.
DUE CURS 4-18.03.2016

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE TRATATELOR INSTITUTIVE SI MODIFICATOARE

Dimensiunea calitativa a UE reprezinta nu numai o prezentare a principalelor crize


si esecuri in constructia UE ,dar si un mijloc de identificare a masurilor si textelor
de dr pozitiv adoptate in urma acestora.Principalele norme de dr pozitiv se
regasesc in tratatele modificatoare care au fost adoptate in vederea adaptarii
constuctiei comunitare la realitatile interne si la contextul international.

Tratatele institutive se caracterizeaza prin norme de drept adaptate scopurilor


comunitatilor de la acea vreme, care reflecta atat cadrul institutional,cat si cadrul
domeniilor de actiune ale comunitatii.

TRATATUL DE LA PARIS instituind CECO (18 aprilie 1951-23 iulie 1952) cuprindea
o serie de dispozitii referitoare la :

1)institutiile comunitatii ,care erau urmatoarele: Inalta Autoritate , care repezenta


interesele comunitatii ,Adunarea Comuna, care reprezenta interesele cetatenilor
statelor fondatoare, Consiliul Special de Ministri care reprezenta interesele
guvernelor statelor fondatoare si Curtea de Justitie.Aceste institutii functionau in
baza a 3 mari principii : p.superioritatii,p.indepedentei,p.colaborarii la care se
adauga p.general al egalitatii intre state.

2)competentele si domeniile de actiune ale comunitatii ,cele mai importante se


refera la modalitatea de realizare a obiectivului central al comunitatii,respectiv
punerea in comun a productiei de carbune si otel (scutirea de taxe la import si la
export,aplicarea de masuri nediscriminatorii intre producatori etc)

TRATATUL INSTITUIND COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA (25 martie


1957-1 ianuarie 1958) cuprindea la randul sau dispozitii referitoare la:

a) institutiile comunitatii : Adunarea,Consiliul,Comisia(Inalta Autoritate) si Curtea


de Justitie).Li se alatura acestor institutii Comitetul Economic si Social ca organ
auxiliar\

b)competentele si domeniile de actiune ale comunitatii :


-se prevedea instituirea unei piete comune si apropierea progresiva a politicilor
economice ale statelor membre

-stabilirea unor politici comune in domeniul agriculturii,relatiilor comerciale cu


statele terte,transporturilor si al pescuitului

-instituirea a 4 libertati fundamentale: libera circulatie a marfurilor,a


persoanelor/lucratorilor,a serviciilor,a capitalurilor

-instituirea unei uniuni vamale intre statele membre

TRATATUL INSTITUIND COMUNITATEA EUROPEANA A ENERGIEI ATOMICE (idem


1) prevedea aceleasi 4 institutii ca si tratatul instituind CEE , urmarind formarea si
dezvoltarea unei industrii nucleare europene.In acest sens,tratatul stabilea ca
aceasta comunitate dispune de un dr de optiune asupra mineralelor,materiilor
brute si materialelor fuzionabile produse pe teritoriul statelor membre, precum si
de un dr de control,de securitate asupra destinatiei finale a produselor .

Conventia de la Roma incheiata in 1957 a fostcea care a stabilit cadrul legal pt


fuzionarea Curtilor de Justitie rezultand CJ a Comunitatilor Europene precum si a
institutiilor adunarii,rezultand Adunarea Parlamentara Comuna care in 1963 va
deveni Parlamentul European.Procesul de fuziune a institutiilor comunitatilor
continua astfel,in 1965 se incheie la Bruxelles tratatul de fuziune care a intrat in
vigoare in 1967 prin care au fuzionat institutiile Consiliului,rezultand Consiliul
Comunitatilor Europene ,care era ajutat in activitatea sa de Comitetul
Reprezentantilor Permanenti ai statelor membre(COREPER) , precum si a
institutiilor Comisiei rezultand Comisia Comunitatilor Europene.

Prin acest tratat se deschide seria tratatelor modificatoare care continua cu


tratatele incheiate in materie financiar-bugetara ,incheiate in anii 70-75 care au
adus modificari tratatelor initiale in ceea ce priveste stabilirea resurselor proprii
ale comunitatii (Decizia Consiliului din 1970).Ele au vizat acordarea Parlamentului
European a competentei de a se pronunta asupra cheltuielilor nonobligatorii si nu
in ultimul rand,acestea au stat la baza infiintarii in 1975 a Curtii de Conturi.
Tot in anii '70 vorbim de o decizie care modifica tratatele institutive ,Decizia din
1976 adoptata de Consiliu,prin care membrii Parlamentului European sunt alesi
prin vot universal ,direct si secret,pana la acea data ei proveneau din randul
parlamentarilor nationali.In 1979 au loc primele alegeri parlamentare.

ACTUL UNIC EUROPEAN (17 februarie 1986 Luxemburg si 28 februarie 1986 Haga,
intrat in vigoare la 1 iulie 1987) reprezinta piatra detmelie pe care se va construi
UE deoarece se mentioneaza pt prima data "transformarea relatiilor statelor
membre intr-o Uniune Europeana" .In ceea ce priveste organizarea,functionarea
si atributiile institutiilor,Actul Unic European prevede urmatoarele :

a)institutionalizarea Consiliului European,reuniunea sefilor de stat sau de


Guvern,aparut la mijlocul anilor '70

b)implicarea Parlamentului European in procedura legislativa prin instituirea


procedurii de cooperare in anumite domenii de actiune

c)aparitia unei instante jurisdictionale care sa degreveze Curtea de Justitie de


anumite litigii(tribunalul de prima instanta infiintat prin decizie a Consiliului in
1989).Principalele prevederi referitoare la competentele si domeniile de actiune
sunt urmatoarele :

-realizarea pietei interne(termen 31 dec 1992)

-dezvoltarea cooperarii politice intre statele membre

-instituirea unor noi politici : de cercetare,de mediu(politica in care se va aplica


p.subsidiaritatii intre uniune/comunitatile europene si statele membre)

TRATATUL DE LA MAASTRICHT PRIVIND UE (7 FEB 1992 -1 NOIEMBRIE 1993 )


aduce o ampla reforma constructiei comunitare instituind UE care se bazeaza pe
comunitatile europene(pilonul 1 ,pilonul comunitar) precum si pe politicile si
formele de cooperare intre statele membre structurate in politica externa si de
securitate comuna(pilonul al 2-lea) si justitie si afaceri interne(pilonul al 3-lea).

In ceea ce priveste organizarea ,functionarea si atributiile institutiilor ,tratatul


mentioneaza urmatoarele elemente de reforma :
-Consiliul European este oficializat ca institutie alaturi de
Consiliu ,Comisie ,Parlament si Curtea de Justitie

-Curtea de Conturi e de asemenea mentionata ca institutie a uniunii

-Banca Centrala Europeana e prevazuta ca o institutie cu personalitate


juridica,avand un rol esential in punerea in aplicare a uniunii economice si
monetare.

-Parlamentul European e asociat procedurii legislative alaturi de Consiliu devenind


colegislator; totodata Parlamentul este insarcinat cu emiterea in anumite cazuri a
unui aviz conform,care la randul lui devine o procedura legislativa.

Dispozitiile de dr material vizeaza in principal, urmatoarele :

a)Comunitatea Economica Europeana se transforma in Comunitatea Europeana

b)instituirea cetatenii unionare/europene care insoteste cetatenia nationala, fara


a o inlocui,si care garanteaza o serie de drepturi pt cetatenii statelor membre.

c)instituirea uniunii economice si monetare prin introducerea in cel mai scurt timp
a unei monede unice

d)finalizarea realizarii pietei interne intre statele membre

Asadar,Tratatul de la Maastricht instituie o structura speciala pt functionarea UE


in cadrul careia deciziile devin obligatorii pt statele membre in vederea
armonizarii legislatiilor acestora(pilonul 1) sau,dupa caz, sunt adoptate in baza
cooperarii interguvernamentale intre statele membre(pilonul al 2-lea si pilonul al
3-lea).

Tratatul insa,nu consacra, personalitate juridica UE ci numai Comunitatii


Europene.

TRATATUL DE LA AMSTERDAM (2 oct 1997-1 mai 1999) aduce o serie de


modificari institutiilor europene in special Parlamentului European, caruia,pt
prima data, i se atribuie un nr maxim de parlamentari(626).De asemenea, prin
acest tratat sunt sporite domeniile in care deciziile sunt adoptate cu majoritate
calificata .Este instituita functia de inalt reprezentant pt politica externa si de
securitate comuna .Insa cele mai importante modificari si completari sunt aduse
domeniilor de actiune ale Comunitatii Europene avand in vedere ca :

-se instituie mecanisme de garantare si protectie a dr fundamentale,justitie si


afaceri interne-se comunitarizeaza in sensul ca anumite domenii sunt transferate
in pilonul 1(cooperarea in materie civila,viza,azilul,imigratia) ,in pilonul al 3lea
ramanand doar dispozitii referitoare la cooperarea judiciara si politieneasca in
materie penala.Se comunitarizeaza de aquis-ul Schengen in sensul in care
dispozitiile privind realizarea spatiului Schengen intre anumite state membre sunt
incluse in tratat,depasind forma unor tratate multilaterale incheiate intre anumite
state membre.
DUE CURS 5-25.03.2016

ORDINEA JURIDICA A UNIUNI EUROPENE

DELIMITARI CONCEPTUALE :Ordinea juridica a UE desemneaza totalitatea


izvoarelor de drept ale uniunii privite in ierarhia lor in functie de prevederile din
tratate si interpretarea Curtii de Justitie a UE.In stransa legatura cu definirea
notiunii de ordine juridica se afla si notiunea de "aquis" al UE care desemneaza
totalitatea normelor cu caractr obligatoriu adoptate la nivelul UE care
reglementeaza raporturile dintre uniune si statele membre ,statele terte si
organizatiile internationale interguvernamentale ,precum si relatiile dintre UE si
cetatenii statelor membre si ai statelor terte ,inclusiv raporturile dintre uniune si
persoanele private care se afla intr-o legatura cu statele membre.

Anterior intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona,termenul de "aquis


comunitar" desemna totalitatea normelor obligatorii destinate statelor membre si
institutiilor comunitare ,precum si normele care urmau a fi adoptate de statele
candidate in perioada de preaderare (aquis comunitar). "Aquis-ul" cuprinde atat
dreptul UE lato sensu ,cat si principiile si obiectivele politice ale tratatelor UE.

In ce priveste ierarhia izvoarelor de drept ale UE trebuie precizat ca aceasta nu a


fost reglementata la nivelul tratatelor sau printr-o norma secundara obligatorie,
insa ea a fost dedusa din interpretarea dispozitiilor tratatelor si din jurisprudenta
CJUE .Astfel, dpdv al ierarhiei,putem identifica urmatoarele izvoare principale:

1.Izvoarele primare - tratatele

2.Principiile generale de drept

3.Acordurile internationale

4.Izvoarele secundare (derivate)

5.Izvoarele complementare.

1.IZVOARELE PRIMARE sunt reprezentate de tratatele constitutive sau


institutive ,tratatele modificatoare si protocoalele anexate acestora precum si
tratatele de aderare si Carta dr fundamentale a UE care a dobandit valoare
juridica obligatorie in urma intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona.

****Tratatele constitutive si cele modificatoare au fost analizate in momentul


tratarii aspectelor privind depasirea crizelor si esecurilor in contructia
comunitara/a UE,reprezentand acte de drept pozitiv adoptate in acest sens .In
cursul anterior au fost analizate tratatele modificatoare incluzand Tratatul de la
Amsterdam .In ce priveste Tratatul de la Nissa (2001-2003)precizam ca acesta a
adus o ampla reforma institutiilor UE (a sporit nr parlamentarilor
europeni,precum si nr membrilor Comisiei Europene ,a pus bazele infiintarii
Tribunalului functiei publice).

Tratatul de la Lisabona reprezinta un tratat reformator care a adus modificari


majore , atat in ce priveste constructia UE,cat si in privinta organizarii,functionarii
si atributiilor institutiilor UE si a domeniilor de actiune si a competentelor UE si ale
statelor membre.Astfel,Tratatul de la Lisabona a eliminat structura UE pe cei 3
piloni, a instituit personalitatea juridica a UE, precum si lista domeniilor de
competenta dintre uniune si statele membre.

La nivelul institutiilor UE modificarile sunt substantiale, de la caz la caz, insa


trebuie precizat faptul ca cel putin in ce priveste cooperarea politica, tratatul a
instituit functia de Presedinte al Consiliului European, precum si pe cea de Inalt
Reprezentant pt Afaceri Externe si Politica de Securitate.Totodata, Tratatul de la
Lisabona este cel care a conferit Cartei dr fundamentale a UE valoare juridica
egala cu cea a unui tratat si a prevazut aderarea Uniunii la Conventia Europeana a
Dr Omului.

In ceea ce priveste ierarhia intre diferitele tipuri de tratate, trebuie precizat ca


tratatele institutive precum si cele modificatoare au prioritate in raport cu
tratatele de aderare.Tratatul de la Lisabona,la randul lui,cuprinde cele 2 tratate
(Tratatul privind UE si TFUE) insa ambele au aceeasi valoare juridica.Structura
tratatelor cuprinde de obicei un preambul, dispozitii generale,dispozitii cu
caracter institutional, dispozitii de drept material, dispozitii finale si/sau tranzitorii,
precum si anexe.
Conform regulilor de dr international public,tratatele intra in vigoare dupa
ratificarea lor de catre statele membre,conform normelor constitutionale interne
cu exceptia Cartei Dr fundamentale a UE care nu a necesitat o ratificare separa
deoarece aceasta e o anexa/e alaturata Tratatului de la Lisabona.Tratatele sunt
elaborate in cadrul unei conferinte interguvernamentale formata din
reprezentanti ai statelor membre si pot fi revizuite conform unei proceduri
specifice prevazute in prezent in art 48 din Tratatul privind UE.

PRINCIPIILE GENERALE DE DREPT stabilite la nivelul UE vizeaza acele principii care


au fost deduse din principii ale dreptului international public, principii ale
dreptului intern al statelor membre precum si din interpretarea unor reguli si
norme stabilite prin tratate sau prin jurisprudenta CJUE sau din practica
institutiilor UE. Astfel, cele mai des utilizate principii generale de drept sunt
principiul "pacta sunt servanda" ,principiul bunei-credinte, principiul
egalitatii(egalitatea intre statele membre in fata tratatelor, egalitatea de
tratament intre femei si barbati in ce priveste remuneratia pentru aceeasi munca
depusa), principiul dr la aparare,principiul securitatii juridice, principiul retragerii
actelor administrative.

Totodata precizam ca la nivelul UE drepturile fundamentale reprezinta principii


generale de drept potrivit art 6 din Tratatul privind UE.

ACORDURILE INTERNATIONALE - Tratatul de la Lisabona a adus importante


modificari in ceea ce priveste procedura de incheiere a acordurilor
internationale.De asemenea, Tratatul privind functionarea UE a introdus pt prima
data acordurile internationale incheiate de uniune in cadrul actiunii externe a
uniunii. Acordurile internationale pot fi incheiate de catre UE cu state terte sau cu
organizatii internationale interguvernamentale. In ceea ce priveste forta lor
obligatorie, se mentioneaza in mod clar ca acestea au valoare juridica obligatorie
fata de altele adoptate de institutiile uniunii si fata de dreptul intern al statelor
membre.

Pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona,incheierea acordurilor


internationale a adus permanent in discutie aspecte legate de repartizarea
competentelor intre Uniune si statele membre, avand in vedere faptul ca aceste
acorduri puteau fi incheiate de catre comunitate numai in domeniile in care
dispunea de competente ; CJ a Comunitatilor Europene a fost cea care a stabilit
(cand a fost cazul) domeniile in care institutiile comunitatii puteau incheia
acorduri internationale in situatiile in care tratatele nu prevedeau o competenta
specifica a UE in domeniul respectiv(doctrina AERTER ,hot CJCE 22/70,avizul 1/76
al CJ).

In prezent,conform TFUE art 2-6 prevede -Uniunea poate incheia acorduri


internationale in domeniile de competenta exclusiva sau in anumite conditii, in
domeniile de competenta partajata cu statele membre.Procedura de incheiere a
acordurilor internationale este prevazuta de art 218 din TFUE .Initiativa incheierii
unui acord international poate apartine Comisiei Europene care alaturi de Inaltul
Reprezentant pt Afaceri Externe si Politica de Securitate (in domeniul strict al
politicii externe si de securitate comuna) au devenit singurul negociator ai unui
acord international .

Negocierile sunt derulate de catre Comisie si Inaltul Reprezentant numai dupa


obtinerea unui mandat de negociere din partea Consiliului.Mentionam ca
institutia Comisiei Europene reprezinta interesele UE iar Consiliul reprezinta
interesele statelor membre si care este format din reprezentanti ai statelor
membre la nivel guvernamental-ministrii de resort.

Parlamentul European,care reprezinta interesele cetatenilor statelor


membre,intervine in procedura de incheiere a acordurilor international,avand
rolul de a emite un aviz consultativ inaintea incheierii unui astfel de acord sau de
a aproba incheierea anumitor acorduri strict prevazute in tratat.(de ex acordul de
aderare a UE la CEDO).De asemenea, CJUE se pronunta cu privire la
compatibilitatea acordului international cu prevederile tratatelor anterior
incheierii unui tratat.Curtea poate emite un aviz pozitiv sau un aviz negativ, caz in
care fie se procedeaza la modificarea proiectului de tratat ,fie la
modificarea/revizuirea tratatelor. In domeniul specific de activitate, Banca
Centrala Europeana poate emite avize cu privire la incheierea anumitor acorduri
internationale.Acordurile se incheie de catre Consiliu conform procedurii de vot
mentionate in art 218 din TFUE .
In ceea ce priveste incheierea unor acorduri internationale de catre statele
membre trebuie precizat faptul ca aceasta nu se poate realiza decat in domeniile
de competenta al statelor membre si numai cu respectarea stricta a dreptului UE;
de altfel, statele care au devenit state membre ale UE sunt obligate sa-si
revizuiasca toate acordurile internationale incheiate cu statele membre sau state
terte anterior aderarii si sa asigure conformitatea acestora cu dreptul UE.

Dobandirea de catre UE a personalitatii juridice o face raspunzatoare in fata


celuilalt sub de dr international public de respectarea prevederilor acordului
international.Se pune in discutie daca statele membre care nu sunt parti la un
acord international pot fi raspunzatoare pt nerespectarea de catre UE a
prevederilor unui acord international.
7. Parlamentul European
vineri, 8 aprilie 2016
14:10
Parlamentul European este o institutie.
Sediile sunt la:
Strasbourg si Bruxelles (unde au loc sesiuni ale sale)
Luxemburg (unde se afla secretariatul general)


In 1952, cand a fost creat CECO, se numea Adunare Comuna, iar atunci cand s-a creat EURATOM se
numea Adunare. Ulterior, s-a numit Adunare Parlamentara, iar dupa 1962 i s-a consacrat denumirea
de Parlament European (de facto), iar de iure denumirea a fost trecuta in tratat in 1986.

Parlamentul European este singurul exemplu din UE de democratie supranationala, avand
legitimitate democratica, datorita faptului ca este ales prin vot direct, liber, universal, secret din 1979
si pentru ca dezbaterile sale sunt publice. Mandatul sau este de 5 ani, iar Lisabona limiteaza numarul
membrilor PE la 751.

Organizare
Parlamentul European are urmatoarea organizare:
Presedinte (mandat de 2 ani si jumatate)
Birou al PE - Compus din:
Presedintele PE
14 vicepresedinti PE
5 chestori
Biroul este cel care se ocupa cu elaborarea proiectului preliminar de estimare bugetara. Tot
acesta decide in toate chestiunile administrative, de personal si de organizare.

Chestorii sunt responsabili de problemele administrative si financiare care ii privesc in mod
direct pe eurodeputati si de conditiile de munca ale acestora.

In ceea ce priveste Presedintele PE, rolul sau este acela de a reprezenta PE in relatiile externe si
in relatiile cu celelate institutii UE. El supravegheaza dezbaterile in plen si dezbaterea
regulemtnului de procedura. Semneaza, impreuna cu Presedintele CE, actele adoptate potrivit
procedurii legislative ordinare. In urma adoptarii bugetului de catre PE, Presedintele PE il
semneaza, devenind operational din acel moment.

Conferinta Presedintilor are rol politic si este un organism format din Presedintele PE,
Presedintii celor 8 grupuri politice Parlamentare, la care se adauga un reprezentant al
europarlamentarilor independenti (neinscrisi in niciun grup politic parlamentar).
Aceasta conferinta are ca atributii organizarea lucrarilor parlamentului, realizarea programarii
legislative, se ocupa de relatiile cu celelalte institutii ale uniunii, cu Parlamentele nationale si cu
tarile terte si pregateste calendarul Parlamentului si ordinea de zi a sedintelor plenare.

Comisiile - care sunt de mai multe feluri:
a. Permanente, specializate pe domenii (20) - avand rolul de a pregati sedintele plenare ale
Parlamentului, adica cei care fac parte din aceste comisii (eurodeputatii) elaboreaza,
modifica, adopta propuneri legislative si rapoarte.
b. Temporare, care se constituie pe anumite subiecte de interes la un moment dat. Ele pot
avea o durata de maximum 12 luni, reinnoibila o singura data.
c. Comisiile de ancheta, care au rolul de a investiga cazurile de incalcare a dreptului uniunii
sau de aplicare deficitara a acestuia. Aceste comisii nu pot ancheta fapte care se afla pe
rolul instantei de la Luxemburg. La sfarsitul investigatiei, comisiile de ancheta depun un
raport si isi inceteaza existenta.

Delegatiile au ca rol intretinerea de relatii cu Parlamentele nationale ale statelor terte.

Functionarea Parlamentului
El se reuneste la Strasbourg in a doua marti din luna martie in sesiune ordinara anuala (timp de o
saptamana).

Exista sesiuni suplimentare care au loc la Bruxelles sau sesiuni extraordinare.

Alegerea PE
PE este ales din 1979, iar normele care reglementeaza alegerea europarlamentarilor sunt de doua
tipuri:
Norme comune (de Drept al Uniunii Europene)
o De ex.: Dreptul de a vota si de a candida la alegeri;
o Alegerile se desfasoara in aceeasi perioada in toate statele, iar datele si orele exacte sunt
stabilite la nivel national si pot diferi;
o Principiul nediscriminarii intre cetatenii europeni si resotisantii altor state membre care
vin sa voteze sau sa fie alesi pe teritoriul statului de care nu apartin;
o Se poate vota o singura data;
o Deschiderea urnelor se face doar dupa ce alegerile s-au incheiat in toate statele membre;
o Functia de eurodeputat este incompatibila cu urmatoarele alte functii:
Membru in Guvernul unui stat membru
Membru CE
Judecator, avocat general, grefier la Curtea de la Luxemburg
Membru al Curtii de Conturi UE
Membru al Comitetului economic si social european
Angajat BEI
Functionar/agent activ al institutiilor UE sau al organismelor specializate ale
acestora
Membru al Tribunalului de la Luxemburg
Membru in Comitetul Executiv al BCE
Mediator european
Membru al Parlamentului national al unui stat membru UE
Dispozitii nationale specifice fiecarui stat membru care variaza de la un stat la altul

Europalamentarii
Europarlamentarii voteaza individual si personal, ei nu pot primi mandat si nu pot primi instructiuni
cu privire la modul in care voteaza.
Incompatibilitati (trebuie precizate, sunt cele de mai sus).
Au imutati si privilegii de care se bucura pe timpul sesiunilor parlamentare, chiar daca nu se afla in
sedinta si se afla in drum spre sesiune. Imunitatea poate fi ridicata la cererea unui stat membru si nu
poate fi urmarit pentru opiniile sau voturile exprimate in exercitarea functiei lor de europarlamentar.


Atributiile PE
1. Functia colegislativa
Parlamentul European, impreuna cu Consiliul European adopta actele legislative europene
potrivit unei proceduri legislative ordinare.
Aceasta procedura are urmatoarele etape:
o Propunerea comisiei (CE prezinta un proiect legislativ PE)
o Prima lectura in PE, in cadrul careia Parlamentul examineaza propunerea legislativa si o
poate adopta asa cum este sau o poate modifica
o Prima lectura in CE (poate decide sa adopte pozitia PE sau sa o modifice si sa retrimita
acestuia textul pentru o a doua lectura)
o A doua lectura in PE. PE examineaza pozitia CE si o poate accepta sau respinge
o A doua lectura in CE (Se examineaza pozitia PE si se pot adopa toate amendamentele sale
sau nu, ajungandu-se la convocarea comitetului de conciliere). Scopul este sa se ajunga la
un text comun.
o Textul comun, se transmite PE si CE pentru o a treia lectura, adica trebuie sa se pronunte
plenul fiecarei institutii.
o A treia lectura in PE. PE examineaza textul comun in plen si il supune la vot. Textul nu
poate fi modificat
o A treia lectura in CE (daca se adopta de catre PE). Consiliul examineaza textul comun, nu
il poate modifica, iar daca CE respinge textul/nu se pronunta actul devine caduc, iar
procedura se incheie. Daca CE aproba textul, in masura in care si PE a facut-o in a treia
lectura, actul se considera adoptat de cele doua institutii.

2. Avize consultative - Parlamentul poate da avize cu privire la acorduri internationale sau cu
privire la anumite acte legislative (ex.: derogari de pe piata interna si dreptul concurentei)

3. Aprobarea (aviz conform) pentru anumite tipuri de acorduri internationale (acordurile de
asociere, acordurile de aderare) si acordurile de retragere din UE

4. Primeste petitii de la cetateni, numeste membri in diferite institutii ale uniunii sau participa la
demiterea lor, dupa caz (CE, mediatorul european, membrii Curtii de Conturi, membrii CJUE)

5. Control politic - Este un control general, pentru ca primeste rapoarte anuale de la institutiile
uniunii
Controlul supracomisiei (Parlamentul poate adopta o motiune de cenzura)

6. Parlamentul colaboreaca cu CdC in a da descarcare de gestiune pentru executarea bugetului CE

Mediatorul european
Mandat de 5 ani, pe durata mandatului PE
Numit de PE
Apare, pentur prima oara, prin tratatul de la Maastricht, 1995
Sediul este la Strasbourg
Este o persoana independenta de orice institutie si organ al UE si nu poate avea o alta
activitate remunerata sau nu
Poate fi demis de CJUE la cererea PE
Rolul sau este de a investiga plangerile cetatenilor si persoanelor juridice din UE cu privire la
cazuri de administrare inadecvata sau incorecta a afacerilor europene
Mediatorul european nu poate investiga plangeri impotriva autoritatilor nationale, regionale
sau locale
Mediatorul european nu constituie organ de apel pentru deciziile mediatorilor nationali si nu
poate investiga plangeri impotriva unor persoane sau activitati private

Exemple de plangeri: Intarzieri de plata facute de CE, erori de procedura, intarzieri
nejustificare, cazuri de incalcare a drepturilor omului, lipsa de transparenta samd

Mediatorul nu poate investiga fapte care se afla pe rolul Curtii de la Luxemburg.
Mediatorul incearca sa gaseasca o rezolvare amiabila pentru ambele parti
(institutie/reclamant). Daca incercarile de mediere dau gres mediatorul poate da recomandari
institutiei pentru a rezolva problema. Daca institutia nu accepta recomandarile, mediatorul
poate doar sa faca un raport pe care sa il prezinte PE.

DUE Curs 9

Site-uri:

eur-lex = baza de date electronic a legislaiei europene


EUROVOC = baza de date multilingv, 121 de domenii ale DUE
EU BOOKSHOP = bibliotec online
EU OPEN DATA PORTAL = date despre instituiile europene, despre organisme
TeD = portal cu anunuri de achiziii publice, afaceri
WHOISWHO = tot personalul UE(email, telefon)
CORDIS = sunt publicate proiectele de cercetare finanate din bani europeni
N-Lex = baz de date cu linkuri ctre legislaia naional a statelor membre

Curtea de Conturi (Curtea European de Conturi)


Baz legal: art. 285 287 din TFUE
Este o instituie consacrat prin Tratatul de la Lisabona. A fost creat n 1975 la iniiativa
Parlamentului European prin Tratatul de la Bruxelles privind revizuirea unor dispoziii bugetare.
Era un organism tehnic auxiliar n 1975, ns prin Tratatul de la Maastricht Curtea de Conturi
este introdus n structura instituional n calitate de organ. Astzi, Lisabona calific aceast
entitate drept instituie.
Rolul general este de a verifica dac fondurile UE sunt utilizate corect i dac sunt colectate
corect, ajutnd n acelai timp la mbuntirea gestiunii financiare a UE.
Sediul este la Luxemburg. Dei denumirea sa este de curte, nu are atribuii jurisdicionale.
Asemnare ntre Comisie i Curtea de Conturi: rol de verficare
Statutul membrilor
Membrii Curii de Conturi i exercit funcia n deplin independen i n interesul general al
uniunii. Sunt alei dintre personalitile care fac sau au fcut parte n statul lor de origine din
instituiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebit pentru aceast funcie.
Acetia nu primesc, nu solicit i nu accept instruciuni de la niciun guvern. Membrii se abin
de la orice act incompatibil cu statutul lor. Mandatul lor este de 6 ani, iar dintre ei este numit un
preedinte pentru 3 ani, ambele fiind rennoite. Ei nu pot exercita nicio alt activitate
profesional remunerat sau nu pe durata mandatului lor(ca i n Comisie). Tratatul prevede
obligaia lor de onestitate i pruden n a accepta dup terminarea mandatului anumite funcii
sau avantaje. Trebuie s prezinte toate garaniile de independen(ca i la Comisie).
n calitatea sa de auditor extern independent, Curtea de Conturi apr interesele contribuabililor
din UE i are misiunea de a redacta rapoarte cu privire la starea financiar a uniunii.
Atribuii:
- Auditeaz veniturile i cheltuielile UE pentru a verifica dac fondurile au fost colectate i
cheltuite correct, precu i dac au produs valoare adugat
- Verific toate persoanele i organizaiile care gestioneaz fonduri europene
- Formuleaz constatri i recomandri n rapoartele de audit destinate Comisiei
Europene i guvernelor naionale
DUE Curs 9

- Raporteaz suspiciuni de fraud, corupie, alte activiti ilegale ctre Oficiul European de
Lupt Antifraud(OLAF)
- Elaboreaz un raport anual pentru Parlament i Consiliu pe care Parlamentul l
examineaz nainte de a decide dac aprob sau nu, modul n care Comisia a gestionat
bugetul.
- Public avize formulate de experi menite s ajute factorii politici, s ia cele mai bune
decizii cu privire la utilizarea ct mai eficient i mai transparent a fondurilor europene.
Aceste avize pot primi, de asemenea, i acte legislative pregtitoare cu impact asupra
gestiunii financiare a UE.
Pentru a fi eficient Curtea Conturi trebuie s fie independent fa de instituiile i organismele
pe care le controleaz, de aceea, ea este liber s decid ce, cum auditeaz, cum i unde i
prezint constatrile
3 tipuri de audit:
1. Financiar examineaz fondurile
2. De conformitate verific dac tranzaciile financiare respect regulile
3. De performan verific dac finanarea UE i atinge obiectivele, utiliznd ct mai
puine resurse ntr-un mod ct mai economic

Banca Central European


Baza legal: art. 282-284 din TFUE
Are personalitate juridic potrivit dreptului international public.
A fost nfiinat n 1998 dup modelul bncii naionale germane, iar astzi, sediul este la
franchfurt
Rol principal: gestionarea monedei euro, meninerea stabilitii preurilor, trasarea politicii
economice i monetare
Membrii BCE sunt:
- Preedintele
- Vicepreedintele
- Guvernatorii bncilor centrale din toate cele 28 de state membre
Atribuii:
- Drept de atribuie legislativ n materie de uniune economic i monetar
- Fixeaz rata dobnzilor la care acord credite bncilor comerciale din zona euro
controlnd astfel masa monetar i inflaia
- Gestioneaz rezervele valutare strine din zona euro
- Se asigur c instituiile i pieele financiare sunt supravegheate de autorit naionale
- Autorizeaz tiprirea de bancnote euro de ctre rile din zona euro
- Monitorizeaz evoluia preurilor i evalueaz riscul pentru stabilitatea acestora
BCE mpreun cu bncile centrale naionale constituie Sistemul European al Bncilor Centrale.
DUE Curs 9

BCE + bncile centrale din zona euro + cele 19 bnci?? formeaz Eurosistemul
Potrivit art. 3 din TUE, unul dintre obiectivele UE este dezvoltarea durabil a Europei
ntemeiat pe o cretere economic echilibrat i pe stabilitatea preurilor. n consecin,
stabilitatea preurilor nu este doar un obiectiv principal al politicii monetare a BCE, ci i un
obiectiv al UE, n ansamblu, avnd o contribuie important la asigurarea unui mediu economic
favorabil i a unui nivel ridicat de ocupare a forei de munc.
Moneda euro a fost introdus, scriptural, ca moned de fond, la 1 ianuarie 1999 i abia de la 1
ianuarie 2002 au fost introduse bancnotele i monedele.
Uniunea economic i monetar (coordonat de BCE) = presupune coordonarea politicilor
economice i fiscale, o politic monetar comun i o moned unic(euro).

1. Zon de comer preferenial- taxe vamale reduse ntre anumite state membre
2. ZLS(zona de) taxele vamale au fost eliminate
3. Uniunea vamal(1968) relaia dintre statele membre i exterior
4. Piaa unic liber circulaie(mrfuri, perosane, servicii, capitaluri)
5. Uniunea ecoomic i monetar(pentru 19 dintre statele membre care nu sunt n zona
euro) moned unic, politic monetar comun(pentru cele din zona euro)
6. Integrare economic complet tot ce este mai sus la care se adaug politici fiscale i
alte tipuri de politici economice armonizate

Banca European de Investiii


Baza legal: art 308, 309 din TFUE. Tratatul nu i pune etichet, nu i spune organ, instituie.
Noi I spunem organism financiar fr scop lucrative. Are personalitate juridic.
Rolul su geeral este de a oferi finanare pt proiecte care contribie la atingerea obiectivelor
uniunii(art 3 din TUE), att n interiorul, ct i n exteriorul UE.
Are un preedinte, iar consiliul este organizat din cte un administrator din fiecare mburge stat
membru + un reprez din partea Comisiei EURopene.
A fost nfiinat n 1958 i are sediul la Luxe
Are 3 scopuri principale:
- S consolideze potenialul UE n materie de locuri de munc i de cretere economic
- S sprijine aciunile menite s atenueze efectele schimbrilor climatice
- S promoveze politicile uniunii n afara granielor acesteia
Exist 3 tipuri de servicii pe care le ofer banca:
- Credite
- Finanare mixt cel care cere bani contribuie cu o parte din acea sum
- Consiliere i asisten tehnic pentru a valorifica la maxim fondurile acordate.
DUE Curs 9

BEI contracteaz mprumuturi i acord finanri n condiii avantajoase proiectele care sprijin
obiectivele UE. 90% din finanri se acord pentru proiectele din interiorul uniunii, iar 10%
pentru cele din exterior.
BEI este un organism independent i adopt propriile decizii n materie de bunuri I crditare,
findurile acordate nu provin niciodat din bugetul uniunii.
Tratatul prevede 3 tipuri de proiecte pe care le poate finana banca
- Proiecte care vizeaz regiuni mai puin dezvoltate
- Proiecte care urmresc modernizarea sau conversia ntreprinderilor
- Proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care prin amploarea sau
natura lor nu pot fi finaate n ntregime de ctre statele membre
CURS 13- 23.05.2016

CARACTERISTICILE APLICABILITATII DREPTULUI U.E.


IN DREPTUL INTERN AL STATELOR MEMBRE

I. APLICABILITATEA IMEDIATA

*"ratificare"=> NU este nevoie de aceasta


- anumite acte care sunt izvoare ale dreptului U.E. nu au nevoie (este interzisa)
preluarea lor in dr intern al s.m. prin intermediul unui act intern (de regula prin ratificare)
- marca a ideii de integrare, conditie sine qua non, insa aceasta nu caraacterizeaza
toate izvoarele de drept, ci doar pe unele->
izvor care NU are aplicabilitate imediata-> tratatele, urmeaza regula clasa,
semnate la nivel guvernamental etc, nu se bucura de aplicabilitate imediata
acordurile internationale (incheiate de Uniune cu state sau organizatii terte)-
daca sunt inch de Uniune=> sunt in domenii in care s-a transferat suveranitatea-> au
aplicabilitate imediata
acordurile mixte (Intre U.E. si s.m.- toate, pe de o parte si statul sau organizatia
terta, pe de alta parte)- nu au aplicabilitate imediata- acordul mixt este introdus prin
ratificare
principiile generale de drept- au aplicabilit. imediate-> se face apel direct la
acestea
dreptul derivat= "opera" institutiilor- au aplicabilit. imediata

II. APLICABILITATE PRIORITARA

- cea mai simpla caracteristica


- potrivit jurispr Curtii, dreptul U.E. are prioritate fata de dreptul national contrar
- intervine in sit. in care avem un conflict de norme
- prioritatea este de esenta integrarii
- de aceasta prioritate depinde aplicarea uniforma a dr. UE
1964- Hotararea Costa- rezolva un conflict intre tratat si o lege italiana ulterioara:
"Instanta de la Lux a decis ca judecatorul national are obligatia de a nu aplica, din proprie
initiativa, orice dispozitie nationala contrara dreptului comunitar" (pp confirmat su de
Hotararea Siemmenthal- 1978)
- priorit. are doua consecinte pentru s.m.:
1. face imposibila pentru state prevalarea unei norme nationale (unilaterale contrare
fata de dreptul U.E.)
2. impiedica formarea valabila de noi acte legislative nationale in masura in care
acestea sunt incompatibile cu dreptul U.E.)- pp cooperarii loiale- s.m. se obliga sa nu adopte
acte care sa contravina normelor Uniunii
- prioritate/ suprematie (ierarhia actelor dupa aderare)

III. APLICABILITATATE DIRECTA

-"executare"/ "punere in aplicare" (actul nu trebuie pus in aplicare prin


intermediul dreptului national)- astfel de acte direct aplicabile sunt folosite in mod nemijlocit
- actele europene direct aplicabile sunt complete dpv normativ; au in continutul lor
atat scopul (obiectivul) de indeplinit, cat si forma si mijloacele de atingere a acestui scop
- izvoare de drept care se bucura de aceasta caracteristica: tratatele, pp generale de
drept+ de la dreptul derivat DOAR regulamentele si deciziile, NU si directivele
- o consecinta a aplicabilit. directe (dezv de jurisprudenta) este EFECTUL DIRECT
- apl. directa caracterizeaza actul IN ANSAMBLU; EFECTUL DIRECT- consecinta
aplicabilitatii directe, este o caract. ce trebuie verificata de la caz la caz pentru fiecare norma
din actul european respectiv
EFECTUL DIRECT- doua componente:
1. obiectiv-> norma respectiva creeaza drepturi si obligatii in patrimoniul
destinatarilor normei
!!! examen- cand vorbim despre EFECTUL DIRECT-> legat de NORMA
2. subiectiv- este legata de cea obiectiva si se refera la faptul ca destinatarul normei
are posibilitatea de a INVOCA norma respectiva
Potrivit jurispr Curtii, pentru ca o norma de drept european sa poata fi invocata (sa
aiba efect direct), trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
1. sa fie clara
2. sa fie precisa
3. sa fie neconditionata

E.D. poate fi:


1. vertical- intre sub. de drept care nu se afla pe picior de egalitate (ex: stat- resortisat)
- ascendent
- descendent
2. orizontal- intre subiecte aflate pe picior de egalitate (ex: intre resortisanti, intre
s.m., intre inst. U.E.)

E.D. a aparut in urma unei Hot-> VAN GEND&LOOS- 1963; in Tr instituind CEE-> statele
membre trebuie sa se abtine sa introduca noi taxe vamale si sa le mareasca pe cele existente.
Un s.m. nu respecta aceasta regula (percepe la vama o noua taxa)+ este dat in judecata de o
companie (de o pers. particulara)-> problema de drept cu care a fost sesizata Curtea-> cerere
preliminara: POATE UN PARTICULAR SA INVOCE UN ART. DIN TRATAT CARE NU I SE
ADRESEAZA? Art. 12: "S.m. trebuie sa se abtina sa..."
Curtea: avand in vedere specificul COM. EU. (scopul: crearea unei piete comune de
care beneficiaza inclusiv resortisantii), faptul ca ei nu sunt numiti ca beneficiari finali ai oblig.
de abtinere pe care trebuie sa o respecte s.m., nu inseamna ca ei nu pot invoca-> astfel se
creeaza notiunea de EFECT DIRECT.
Norma- art. 12- are efect direct.

Pentru EXAM:
- dreptul derivat
TRATATE:
-autoarele lor- s.m.;
-nu au baza intr-un act anterior;
-se afla in varful ierarhiei izvoarelor; sunt considerate valide prin definitie
- C.J. nu are voie sa verifice validitatea lor, ci doar sa le interpreteze
- clasificare
- raportul dintre diferitele tipuri de tratate- ierarhie intre tratate-> tratatele
constitutive- prioritate fata de tratatele de aderare
- dupa TR. LIS.-> TUE, TFUE- potrivit art. 1 din fiecare dintre ele- au aceeasi valoare
juridica- nu se fac precizari cu privire la raportul dintre cele doua si TR. EURATOM
- orice izvor-> precizarile referitoate la aplicabilitate
- putem aminti de Van Gend&LOOS
- revizuirea tratatelor dupa Lisabona

!!! cu valoare de TRATAT- PROTOCOALELE anexate tratatelor-> fac parte din dreptul
primar