Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Enumerati 5 elemente comune focalizate de met JIT, MRP, TQM, si Six Sigma
Focalizarea de la inceputul procesului managerial pana la momentul evaluarii
performantelor asupra clientului care este centrul structurii organizationale.
Focalizarea procesului care creaza si adauga valoare pentru clienti.
Managementul se bazeaza pe fapte , cifre si nu aprecieri arbitrare
Managementul are un caracter proactiv si nu reactiv
Colaborarea pe scara larga intre toti membri organizatiei

2. Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP se stabileste compehtorii de clasa medie sau de
clienti ?
Standardele de apreciere a eficientei si a eficacitatii MOP se stabilesc in functie de clienti; deoarece prod treb sa
fie adaptata permanent la cerintele prezente si viit ale cons, sa satisfaca cerintele cu maxim de eficienta.

3. Prezentati 5 elemente comune de analiza comparative pentru JIT si MRP.


MRP se bazeaza pe BOM, documentele inventar
JIT are ca element component tehnica KANBAN, programul master
Din punct de vedere al obiectivului
MRP tehnici de planificare, programare si control
JIT se doreste imbunatatirea continua, diminuarea sau chiar eliminarea pierderilor.
Din punctul de vedere al implicarii in procese
MRP pasiva, fara a face eforturi de schimbare
JIT activa, urmareste imbunatatirea si schimbarea sistemului, reducerea inventarelor.
Din punct de vedere al informatiilor necesare metodei
MRP necesita informatii detaliate
JIT informatii reduse, exista tendinta de vizualizare a necesitatilor
Din punct de vedere al operationalizarii
MRP grad mai ridicat de informatizare pentru a putea sa fie realizat
JIT simplu, se face un control manual

4. Analizati comparativ urmatoarele instrumente de programare : Graficul Gannt, ciclograma si PERT-


CPM.

In practica graficul Gantt, ciclograma pe produs si comanda si metoda CPM-PERT determina durata ciclului de
productie. Ciclograma prezinta in plus fata de Gantt legaturi constructive dintre componentele unui produs.
Drumul critic sau determinarea duratei de executie a unui produs este drumul cel mai lung si semnifica durata cea
mai scurta de executie. Ciclograma asigur posibilitatea de determinare a duratei ciclului de producie, dar i a
momentelor de lansare n fabricaie a fiecrui component al produsului.
Dezavantajele acestui sistem clasic de programare sunt: grad de detaliere redus; posibilitile minime de
adaptare n cazul apariiei factorilor perturbatori; stabilirea concomitent a duratelor de execuie i a
arborescenei produselor. Acestea conduc la folosirea metodei CPM sau acelei PERT n stabilirea duratei totale a
ciclului de producie.

5. In ce consta unitatea metodelor MOP?


Continutul unei metode MOP e identic sau asemanator la nivelul fiecarei functii manageriale. Astfel la nivelul fct de
programare, procesarea unor produse complexe cu cicluri mari presupune pogramarea pe baza metodelor
devansarilor calendaristice. In cadrul MOP, tehnicile si metodele se diferentiaza de la o unitate la alta in functie de
tipul de productie, procesul de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au caracter unitar. Astfel, functia
de organizarea presupune constituirea grupelor omogene de masini cellule flexibile de fabricatie sau linile de
productie polivalene. Coordonarea determina durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor si se calculeaza
parametrii de management operational. Antrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la nivelul
subunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind desemnate executatntilor cu inalta calificare. Momentele de
lansare in fabricatie se determina pe baza de devansari, regasite in reprezentarile grafice, iar controlul presupune
verificarea datelor inscrie in programele de productie sau grafice de executie pentru 2 niveluri: programat si
executat.

6.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP ?


Antrenarea in procesele operationale consta in transmiterea de catre subiectul conducator obiectului condus a
sarcinilor ce urmeaza a fi executate. Acest proces se realizeaza prin lansarea in executie care desemneaza
eleborarea, multiplicarea si difuzarea documentelor economice care asigura declansarea executiei pe baza datelor
calendaristice sau prioritatiilor determinate in cadrul functiei de programare.

7. Comparati marimea numerica de prioritate cu regula de prioritate


Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului pe cand
marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care putem determina ordinea de
lansare in fabricatie.

8. Care sunt cerintele unei productii ritmice ?


Cerinele produciei ritmice sunt:
a) producia programat (Pp) trebuie s asigure utilizarea superioar a mrimii capacitii de producie (Cp), ceea ce
se poate exprima astfel: Pp tinde Cp
b) producia obinut (R) s fie cel puin egal cu cea programat: R > Pp
c) meninerea aceleai variaii a indicelui de ndeplinire a programului: dR /dt=C
unde:
t = reprezint variabila timp, iar
C = 0 sau C = ax + b
n care mrimea ax + b definete dreapta de variaie a ndeplinirii programului de producie, Ip(t).
Aceste cerine definesc o producie ritmic n condiiile ndeplinirii ntocmai a planului (programului), dar i n
situaia depirii acestuia.

9. Perioada de repetare in executie egala cu durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala
marimea stocului ?
DCF=R
Is=L*nL
nL= DCF/R
nL=1
Is=L
nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata. L este marimea unui lot. Is marimea
stocului. Deci, rezulta ca marimea stocului este egala cu marimea unui lot.

10. Perioada de repetare < decat durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea
inventarului (stocul).
R<DCF
In aceasta situatie se identifica cea mai mare imobilizare a activelor
Is=L*nL
L= Is/nL
L=Is*R/DCF
nL= DCF/R
DCF este durata ciclului de procesare
R est eperioada de repetare
Is este marimea stocului
L este marimea unui lot
nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata
11. Enumerati cerintele unui program calendaristic MASTER (eficient)
Cerintele programului calendaristic MASTER sunt :
- determinarea produselor programate
- cantitatil programate din fiecare produs
- prioritatea ce trebuie acordata fiecarei cantitati de produse programate
- termenele de livrare
- valorea productiei marfa programate
Programul calendaristic prin prezentarea sarcinilor de fabricatie constituie o sursa de informare pentru
compartimentul de aprovizionare, cu privire la calculul necesarului de materii prime.

12. Care este esenta armonizarii resurselor cu obiectivele de productie ? Da-ti exemple pentru fiecare resursa.
Armonizarea resurselor cu obiectivele de productie trebuie sa asiguare desfasurarea ritmica a fabricatiei. Pentru a
realiza insa o defalcare, care sa creeze premisele unei desfasurari ritmice a productiei, este necesar sa se
reexamineze acesta defalcare in functie de valoarea productiei repartizata pe perioadele de programare. Acesta
presupune evaluarea productiei cu ajutorul pretului pe unitatea de produs, astfel :
Xi=xi*Qi, in care :
Xi - reprezinta valoarea productiei in planul anual al intreprinderii din tipul de produs
xi pretul pe unitatea de produs i
Qi cantitatea anuala planificata din tipul de produs i

13. In procesul de programare calendaristica se foloseste conceptul PULL sau PUSH? Explicati optiunea;
(care sunt efectele)?

In sistemul Push, produsul este impins pe parcursul procesului de fabricatie, in loturi suficient de mari
pentru a:
- Satisface cererile prezente si viitoare
- Compensa problemele aparute pe parcursul procesului.
Lansarea in productie se planifica pe baza comenzilor existente si estimate.

In sistemul Pull produsul este tras pe parcursul procesului de productie, in ritmul impus de cererea
clientului; produsele finite se realizeaza printr-o serie de stocuri tampon tactice (kanban), care ofera control asupra
stocului de productie neterminata. Lansarea in productie se face la achizitia produselor de catre client.
In procesul de programare calendaristica alegem sistemul pull deoarece este un program de productie generat
de cerere, iar strategiile programarii se refera la urmarirea cererii.
Efectele acestui sistem sunt urmatoarele :
-reducerea duratei ciclului de productie
-reducerea nivelului cheltuielilor operationale( nu se mai comanda la fel de multe materiale ca inainte, nu se
mai stocheaza atat de multe produse finite)
- imbunatatiri ale calitatii produselor (defectele nu mai sunt multiplicate la nivel de lot de productie si sunt
mai usor de observat)
-imbunatatiri in ergonomie (cosurile cu piese sunt mai mici si mai putin numeroase, devenind mai usor de
transportat)
-imbunatatiri in ceea ce priveste siguranta proceselor

14. Analizati comparativ cererea dependenta cu cea independenta in procesele MOP

In procesul MOP ,nivelul inventarului de produse aflate in procesare si in mod deosebit al celor dintre
subunitatile structurale de fabricatie este influentat direct de caracterul independent sau dependent al cererii finale
sau intermediare.
Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte.
Cererea independenta nu este corelata cu nicio o alta cantitate dorita sau determinate separate.
15. Enumerati functiile obiectiv intr-un proces de ordonantare
Functiile obiectiv intr un proces de ordonantare sunt:
minimizarea termenului final de executie
minimizarea timpului petrecut de un produs in atelier
minimizarea avansului sau a intarzierii in executie
minimizarea timpului de alocare

16. Principii comune ale metodelor de control cantitativ


Urmarirea si controlul cantitativ al productiei se poate face pe baza de: program-grafic, documente si stocuri.
Principii comune:
a) Consemnarea stadiului de executie a produselor la un loc de munca sau alta subunitate structurala de
fabricatie;
b) In raport de nivelul programat;
c) Pe acelasi raport informational (document, grafic etc.);
d) In raport de variabila de timp.

17. In ce consta controlul cantitativ pe verticla, dar cel pe orizontala?


Urmarirea pe orizontala are ca obiect un produs indiferent de unitatea structurala de productie
(sectie,atelier) in care se afla .Urmarirea pe veriticala are ca obiect o singura unitate structurala de productie
(sectie,atelier) si o multitudine de produse.Alegerea uneia sau alteia din cele 2 forme se face pe baza conditiei de
fabricatie (tipul de productie ,procesul tehnologic,nomenclatura de fabricatie).

18. a.. Varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mic cost? Efecte?
b. Varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mare cost? Efecte?
Modelul general al programarii agregat se fundamenteaza pe baza a 3 variabile principale:
Cantitatea produsa in perioada t;
Nivelul cererii de produse in perioada t;
Nivelul stocului de produse finite(inventarul) la sfarsitul perioadei t.

Variabilele modelului implica mai multe categorii de costuri, care au un continut tipic (le putem define
extracosturi):
a) Costul de intretinere a stocului de produse finite;
b) Costul de supramunca;
c) Costul de inactivitate;
d) Costul deficitului de produse;
e) Costul angajarii si demiterii.

Raspunsul la intrebarile a si b sunt:


- a) Strategia de tip A
- b) Strategia de tip B
Intre multiplele strategii de planificare agregat, care pot fi modelate, se evidentiaza doua strategii de baza denumite
si strategii pure, acestea fiind:
A. strategii de urmarirea cererii, unde productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pt
aceeasi perioada. Aceasta se poate realiza prin:
Ore suplimentare, cand se depaseste posibilitatea de productie, sau nefolosirea integrala a fortei de
munca (timp de inactivitate)

Anagajari sau concedieri de personal in functie de cresteeasi respectiv, de scaderea cererii


Avantejele constau in lipsa inventarului de produse finite, cu exceptia celor de siguranta si in acoperirea
integrata a cererii in functie de fiecare trimestru (inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse)

B. Strategia de progarmare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie.
Acesta se realizeaza prin acoperirea cererii din stocurile de produse finite normate in trimestrele in care productia
constanta programata a fost mai mare decat cererea , sau prin amanarea satisfacerii cererii pt o parte sau toate
produsele. In cazul in care se amana satisfacerii cererii pt o parte sau toate produsele, productia constanta
programata este mai mica decat cererea iar stocurile de produse finite formate anterior sunt insuficiente sau
inexistente.

Dezavantajul consta in in faptul ca acesta strategie este influentata de si de momentul (trimestru) in care
intreprinderea patrunde pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite.

19. Prezinta 3 variante de programare agregat ce se pot aplica in practica.


Cele 3 variante sunt:
a) Costul de supramunca;
b) Costul deficitului de produse;
c) Costul angajarii si demiterii.

Costul angajarii si demiterii apare atunci cand managerii hotarasc corelarea stricta intre cerere, productia
programata si numarul de muncitori. El cuprinde cheltuielile pe care le presupune organizare activitatii de
recrutare si cheltuielile care privesc organizarea activitatii de formare a noilor angajati, taxele de somaj suportate
de intreprindere etc.
Costul de angajare si de concediere, pe care il presupune realizarea unei strategii, se calculeaza conform
urmatoarei formule, dupa ce s-a estimat costul trimestrial unitar (pe muncitor) de angajare si de concediere.
Ct = ct x Nmt
Nmt = (QtS + QtD) / Qm

20. Ordonantarea comenzii intr-un program master se face pe baza unui calcul matriceal. Se poate inlocui cu
metoda ELECTRE?
Stabilirea prioritilor comenzilor, n scopul ordonrii cerinelor pieei, se face prin
calcule care au la baz teoria deciziilor multicriteriale. Aceasta se bazeaz pe teoria
utilitilor, utilitatea fiind o funcie ce ia valori n intervalul [0,1]. Plecndu-se de la
considerentul c deciziile de fabricaie se iau ntr-un mediu care implic riscul i
incertitudinea, se impune ca numrul criteriilor decizionale utilizate de manageri s fie ct
mai mare. Din mulimea acestor criterii se pot enumera: profitul, clienii, costul, valoarea
comenzilor, ncrcarea centrelor de producie, adaptabilitatea, pieele poteniale etc.

Se stabilesc coeficienii de importan pentru fiecare criteriu (suma acestora trebuie s fie egal cu unitatea),
apoi se elaboreaz matricea utilitilor i se determin vectorul de prioritate a comenzilor (produselor), ale crui
componente se ordoneaz n ir descresctor.

Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni a produselor-activitati, care este de ordinul
n!, la nivelul celor m executanti , in conditiie restrictiilor tehnologice si ale respectarii criteriilor de performanta.
Practic se pune problema unei decizii multicriteriale.
ELECTRE reprezinta o familie de metode de Analiza Multicriteriala a Deciziei avand ca scop rezolvarea de
probleme legate de sortare ordonantare precum si de alegere.
Metodologia ELECTRE poate fi utilizata pentru problematica ordonantarii comenzii intrucat presupune
corelarea unor seturi de criterii, in functie de importanta unor anumiti factori. Importanta unui criteriu precum si
influenta lui asupra altuia se realizeaza prin intermediul unei functii de influenta (numita weight function de tipul
w:A R+ )
Fiind data o serie de valori ce prezinta o eterogenitate a componentelor sale, cum este practic o problema de
ordonantare, metoda ELECTRE prin intermediul aparatului sau matematic poate furniza decizia optima de adoptat.

21. In domeniul MOP exista reprogramare si nu programare, afirma un manager de subunitate


structurala. Are dreptate? De ce?
In sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia produselor.
Arborele motor al fabricatiei, care asigura si managementul operational al principalelor
activitati productive de baza, este programarea, pregatirea si urmarirea productiei.

Sistemul de programare a productiei se constituie ca o unitate de 3 subsisteme, programare propriu-zisa,


lansare si control. Ultimul subsistem asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabilirii abaterilor ( ) fata de
standardele initiale. In aceste conditii termenul practic este de reprogramare si nu programare.
Aceasta conceptie este conturata de mediul turbulent, specific si proceselor de productie. Abordarea
managementului operational pe baza turbulentei mediului conduce la constientizarea faptului ca modelele propuse
sunt supuse mediului de afaceri in care evolueaza firma.
Concluzia rezultata este ca prima cerinta ce se impune managementului operational
este flexibilitatea.

Managerul de subunitate structurala nu are dreptate.


Afirmatia sa sugereaza faptul ca programarea, realizarea programului de productie, nu se poate respecta in
timp datorita multitudinilor de schimbari ce pot surveni.
Contrar credintelor acestuia, programul de productie calendaristic coordonator este constituit de asemenea
natura incat permite actualizari ale planului initial si armonizari agregate ale comenzilor facute de clienti cu
resursele de productie. Actualizarile se fac pe baza factorilor perturbatori externi unitatii. Masurile ce pot fi luate
sunt de natura urgentarii, reesalonarii ale progarmului de aprovizionare sau poate imbrca forma demiterii anagajarii
reevaluarii de personal.
Totodata subunitatile structurale trebuie sa dispuna , pt buna desfasurare activitatii, de programe de
productie proprii acestea din urma fiind elaborate pe baza principiului obiect de fabricatie ori celui tehnologic.
O buna realizare a programarii va lua in considerea factorii perturbatori externi unitatii precum va prevede si
mijloacele de armonizarea a acestora cu agrenajul proceselor efectate de intreprindere.

22. Fie afirmatia: cea mai eficienta marime a lotului este egala cu 1. Este
corecta? De ce?
Comensurarea lotului optim presupune evaluarea rationala a elementelor componenete
(costul de pregatire-incheiere, programul de productie generat de cerere, imobilizarea
activelor circulante in productie).
Productia in loturi este prea lenta pentru a satisface termenele de livrare cerute de
client, determina stocuri prea mari si nu permite detectarea defectelor intr-o faza initiala a
procesului de productie.
Daca lotul de produse este egal cu unu vom putea comesura, optimiza, evalua
urmatorii factori: costul materiilor prime pe produs, costul salarial pe produs, costul fix pe
produs, costul de pregatire-incheiere, pierderea din imobilizarea activelor circulante.
Din aceste considerente se recomanda productia in flux continuu (productia in loturi de
un produs).

23. Programarea agregata. Extracostul. In procesul de programare agregata extracostul cu intretinerea de


inventar este o variabila constanta. Ce cuprinde acest extracost?

Extracostul total de intretinere a stocului in trimestrul t (sau extracostul intretinerea de inventar) se calculeaza dupa
cum urmeaza:
C1 = c1t ( QSt QDt + St 1 ) , unde QSt QDt = St

C1 se determina doar daca St + St 1 > 0, altfel daca c + St 1 = 0 rezulta C1 = 0

Elementele constitutive a acestui extracost sunt dupa cum urmeaza:


c1t = cost unitar de intrtinerea stocului pe unitatea de produs echivalent;

QSt = productia programata in trimestrul t comform strategiei alese;

QDt = cererea etimata in trimestrul t;

St 1 = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului anterior;

St = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului t ;

24. Strategii de programare agregata


Strategii de urmarire a cererii productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pentru aceeasi
perioada.
Poate fi realizata prin :
1. ore suplimentare efectuate de muncitori atunci cand
a. cererea depaseste posibilitatile de productie
b. nefolosirea integrala a fortei de munca in situatia inversa (timp de inactivitate)
2. angajari/concedieri de personal in functie de cresterea sau scaderea cererii
Avantaje :
- lipsa inventarului de produse finite, exceptie cel de siguranta
- inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse
Strategia de programare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie este
influentata de momentul patrunderii firmei pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite.
Modalitati de actiune practica a strategiilor agregat
- se prevede un nivel al productiei constant, iar marimea stocului de produse finite asigura satisfacerea cererii
in cazul abaterii fabricatiei de la marimea acesteia
- se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in raport cu cererea, iar marimea minima a stocului corecteaza
greselile de previziune in domeniul cererii
- se prevede un program mixt, deoarece asigura cheltuieli obisnuite de productie si cheltuieli minime de :
o angajare sau demitere a lucratorilor
o de plata a timpului suplimentar lucrat
o de reorientare a personalului

25. Caracteristicile unui program calendaristic centralizator master.

- Se elaboreaza pe o perioada de la 1 la 3 luni,incepand cu subunitatea finalizatoare si tinand seama de activitatea


centrelor de productie situate in amonte
- Se bazeaza pe ritmul de productie pe t lung, impartit pe fiecare an, luna si zi lucratoare
- Urmareste stabilirea uniforma a programelor
- Incarcarea uniforma a centrelor se face dc ac asigura asamblarea finala
- Succesiunea finala tb sa conduca la costuri de trecere cat mai apropiate de zero.
- Se transmite centrelor de productie si furnizorilor
- In fiecare zi / subunit de timp, prevede o cant exacta ce nu poate fi modificata ( dc cota zilnica este d 7 ore ,
productia este oprita, dc prod este in urma se practica supramunca/ ore suplimentare)
- Se bazeaza pe sistemul de circulatie de tip Pull ( atragere , preluare) - obiectele muncii s misca in sis d prod
ca rasp la cererea de la centrul op urmator
- Intocmit pe baza cererilor constante, asigura golirea munctii centrelor de prod si furnizorilor ( exista un niv
min de inventar, pt ca prod nu e instantanee)
Programele calendaristice eficiente sunt de tip multiobiect si nu monoobiect,opereaza cu loturi discrete si
nu economice,iar nivelul programului e nivelat pe intervale relativ reduse.productia multiobiect este mai eficienta
decat cea monoobiect deoarece asigura satisfacerea cererii la un numar mare de clienti indiferent de
perioada.loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse iar marimea ideala este 1.productia nivelata urmareste
folosirea rationala in cadrul unei organizatii.

26. Criterii de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi:


Un rol important in programarea si urmarirea productiei in cadrul sectiilor de fabricatie il are modul de repartizare il
are modul de repartizare a sarcinilot de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi .Aceasta trebuie sa
se realizeze dupa urmatoarele criterii:
1.Crit tehnologic
2.Crit organizatoric
3.Crit economic
1.Acest crit impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat ciclul de fabricatie a produsului respectiv sa fie
cat mai mic
2.Impune corelarea categ muncitorului cu cea a lucrarii
3.Impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat timpul de asteptare a produsului si a utilajelor pe fluxul de
fabricatie sa fie cat mai mic

27.

28. Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de fabricatie se


desfasoara pe baza mai multor metode care se stabilesc in raport de rezultatele testului
preferential tip ABC.

Testul ABC
Cele 3 zone au urmatoarele caracteristici :
Zona A a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 75% dintre elementele din nomenclator
corespund la 15% din volumul productiei.
Zona B a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 20% dintre elementele
din nomeclator corespund la 35% din volumul produtiei.
Zona C a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 5% dintre elementele din nomenclator
corespund la 50% din volumul productiei.

- zona A pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode fundamentale pe date calendaristice (aplicam
marimile numerice de prioritate). Reperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri si costuri mari.
- zona B componentele produselor se programeaza pe baza de prioritati ce desemneaza ordinea, succesiunea
de lansare in fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin costuri si cicluri de fabricatie medii.
- zona C reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza de stocuri la
punctul comenzii.

29. Metode de determinare a tipologiei de productie. ????????


Managementul operativ al activitatii de productie si, in primul rand, a celei de fabricatie, este puternic influentata
de tipul de productie existent in cadrul fiecarei unitati structurale de fabricatie. Aceasta impune determinarea tipului
de productie pentru fiecare loc de munca, atelier, sectie, pentru a allege metoda de management cea mai eficienta.
Literatura de specialitate formuleaza mai multe metode care se pot grupa in metode cantitative si metode calitativ-
cantitative.
Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de productie se refera la indicatorul
numarul de obiective-operatie (No) ce de executa la un loc de munca. In raport cu marimea acestui indicator,
determinat in mod experimental, sistemul de productie este apreciat dupa cum urmeaza:
No=1 tip de productie de masa
2<No<6 tip de productie de serie mare
6<No<10- tip de productie de serie mijlocie
10<No<20 tip de productie de serie mica
No>20 tip de productie individuala.
O astfel de metodologie masoara exact tipul de productie numai in doua cazuri:
a) Cand la un loc de munca se executa continuu unu singur obiectiv-operatie;
b) Cand la un loc de munca se executa mai multe obiective-operatii ale caror volume de munca sunt repartizate
uniform pe timpl maxim diponibil.
n afara acestor dou cazuri, n practic poate fi ntlnit i cazul referitor la executarea pe un loc de munc
a mai multor obiecte-operaii, ale cror volume de munc sunt repartizate neuniform n fondul su de timp maxim
disponibil. n aceste situaii, cu o mai mare frecven n practic, indicatorul numr de obiecte-operaie nu mai
permite o apreciere exact a tipului de producie.
nlturarea acestor deficiene impune utilizarea unui indicator sintetic, care, incluznd
toate cazurile particulare, s permit o caracterizare unitar a tipului de producie.

Determinarea tipului de producie se face n funcie de limitele coeficientului tipului de producie determinat
cu relaiile de mai sus, astfel:

0,0000 Ktp < 0,2864 - tip de producie de mas;


0,2864 Ktp < 2,5872 - tip de producie de serie mare;
2,5872 Ktp < 3,3220 - tip de producie de serie mijlocie;
3,3220 Ktp < 4,3220 - tip de producie de serie mic;
Ktp > 4,3220 - tip de producie individual.

n timp, tipul de producie se poate schimba, datorit creterii volumului de produse care deplaseaz tipul de
producie spre cel de mas,ct i datorit scderii timpilor de operaie, ca urmare a specializrii utilajelor,
introducerii tehnicilor noi, etc., care acioneaz n sensul deplasrii tipului de producie ctre producia de serie
mic.
Din acest motiv, periodic, este necesar recalcularea tipului de producie, pentru a alege formele i metodele
adecvate de organizare a produciei i pentru a modifica utilajele, echipamentele tehnologice, regimurile de lucru,
etc.

30. Definiti lotul de fabricatie


Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de produse identice lansate simultan in fabricatie, care se prelucreaza pe
aceleasi locuri de munca si care consuma un singur timp de pregatire incheiere.

31. Factorii care influenteaza marimea lotului de fabricatie


1. factori externi intreprinderii
- realizarea unui volum de productie intr-o perioada determinata, potrivit cerintelor pietei
- nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprinderii
- situatia aprovizionarii tehnico-materiala
2. factori interni intreprinderii
a. actori de natura tehnica
b. factori de natura organizatorica
factori de natura financiara

32. Criterii de dimensionare a marimii optime a loturilor de fabricatie.


Criteriu economic

Dimensionare loturilor de fabricatie dupa criteriul economic consta in stabilirea unei astfel de marimi a
lotului, denumita marime optima, care conduce la costul unitar minim.

Criteriul tehnico-economic

Acest criteriu se utilizeaza in fabricatie acelor produse pentru care timpul de pregatire-incheiere (unde o
pondere mai mare o are timpul de reglare a utilajelor) inregistreaza valori ridicate. Este cazul prelucrarii
produselor la masini automate si semiautomate, cazul matritarii la prese prevazute cu matrite complicate etc.
Esenta acestui criteriu este stabilirea unor raporturi intre timpul de pregatire-incheiere si timpul de lucru al
utilajui.

Criteriul disponibil

Determinarea marimii loturilor de fabricatie dupa acest criteriu se aplica in cazul proceselor care necesita un
timp de pregatire-incheiere si de lansare in fabricatie rellativ redus.

Criteriul tehnologic

Marimea lotului indicate de acest criteriu este egala cu numarul de produse prelucrate intre doua reascutiri
successive ale sculelor. Acest criteriu este folosit pentru productia de serie mare si de masa.

Criteriul financiar

Marimea lotului este data in acest caz de un nivel acceptabil al mijloacelor circulante imobilizate in
productia nedeterminata. Criteriul se aplica oricarui tip de productie , intrepinderea stabilind prin planul sau
financiar, cota de mijloace care poate fi imobilizata, iar apoi se va determina pentru loturile de fabricatie
periodicitatea care va mentine o cota sub cea stabilita.

Criteriul findului de timp

Utilizand acest criteriu, intreprinderea studiaza timpii de pregatire-incheiere a fabricatiei si apoi detremina o
perioada de repetare in fabricatie suficient de mare, asigurandu-se astfel fondul de timp necesar indeplinirii
programelor de productie. Pe baza periodicitatii se determina marimea lotului. Se aplica produse care se
fabric ape utilaje si masini cu unu numar strict de ore de functionare.

Criteriul seriilor standard


Marimea loturilor este, in cazul acestui criteriu, este egala cu o fractiune fixa (1/1; ; ; 1/8 etc.) din
planul de productie annual. Acest criteriu se aplica productiei repetitiva de serie mica pentru a nu impiedica
continuitatra procesului de fabricatie.

Criteriul perioadei contabile

Marimea lotului determinata in aces caz este egala cu cantitatea de produse ce se poate fabrica intr-o
perioada contabila ( luna, trimestru, semestru)

Criteiul periodictatii

Dimensiunea lotului data de acest criteriu este egala cu cantitatea de produse ce se executa in intervalul de
timp dat de perioada se repetare in fabricatie. Se recomanda acest criteriu in caul acelei productii care se
livreaza si se consuma cu o ritmicitate prestabilita.

Criteriul transferului

Loturile de fabricatie determinate pe baza creteriului transferului se mai numesc si loturi cilcice. Un astfel de
lot poate fi prelucrat in mod succesiv la un numar de operatii tehnologice.
Urmarind reducerea ciclului de fabricatie si, implicit, a produtiei nedeterminate imobilizate, este indicat ca
trecerea produselor de la o operatie la alta sa se faca inainte de terminarea lucrarii intergale a lotului cyclic
care poate trece imediat la operatiunea urmatoare din procesul tehnilogic.

33. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie


Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie reprezinta un parametru al managementului operational al productiei de
serie care desemneaza intervalul de timp dintre doua lansari consecutive in fabricatie.
Avand continutul prezentat, acest parametru poate caracteriza, in buna masura, ritmicitatea fabricatiei in cadrul
productie respective.
Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se determina ca un raport intre fondul de timp aferent producerii
loturilor (T) si nr de loturi (nL) : R=T/nL . Numarul de loturi se determina astfel : nL=N/Lo, unde N-reprezinta
programul anual pentru produsul caruia ii calculam periodicitatea; si Lo- marimea optima a lotului de fabricatie.
Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se poate afla, in raport de marimea ciclului de fabricatie Tc, in
urmatoarele situatii: a) R=Tc , b) R>Tc, c) R<Tc.
In cazulin care programul de fabricatie este diferit de la o perioada la alta, este necesar a se lua in calcul acel
interval de timp (T) pentru care este valabila expresia : dN/dT=0, in care N reprezinta programul de fabricatie in
cadrul perioadei T de timp; pentru respectarea conditie , N trebuie sa fie constant in intervalul T.
Pentru a urmari si respecta ritmicitatea fabricatiei cu ajutorul perioadei de repetare in fabricatie, este necesar sa se
stabileasca in mod riguros momentul lansarii loturilor.

34. Documentele utilizate in lansarea in fabricatie


Modulele subsistemului de lansare in fabricatie suunt in principal urmatoarele:
Bonuri de materiale sau fisele limita . Au ca scop stabilirea cantitatilor de materii prime si materiale
necesare executarii articolelor cuprinse in programele de productie operative.

Informatiile de intrare necesare provin in principal din :


o Subsitemul de elaborarea a programelor de productie si , in special, din modul programul operativ,
referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare etc;
o Activitatea de pregatire tehnica, referitoare la caracteristicile materiilor prime, consumuri specific pe
articole.
In urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorii de informatii: bonuri de materiale sau fise limita,
ce curpind informatii referitoare la cantitatile de materii prime necesare exectarii programelor de productie.
Fisele de insotire si dispozitiile de lucru. Se elaboreaza cu scopul informarii executantilor asupra operatiilor
ce urmeaza a se executa, ale operatiilor SDV-urilor necesare formatiei de lucru, categoria de incadrare etc.
Informatiile cu intrare porvin din :
o Modulul program operativ, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare
etc;
o Activitatea de pregatire tehnica referitoare la: caracteristicile tehnice ale produselor, tehnologiei de
fabricatie etc.
In urma prelucrarii, rezulta purtatorii de informatii fisa de insotire si dispozitiile de lucru, cu informatii
de iesire necesare executantilor directi.

35. Obiectivele lansarii in fabricatie


Lansarea in fabricatie desemneaza ansamblul lucrarilor cu privire la elaborarea, multiplicarea si difuzarea
documntelor, in vederea declansarii executiei sarcinilor de productie, la nivelul centrelor efectorii (locuri de munca).
Se atribuie lansarii in fabricatie urmatoarele obiective:
Stabilirea cheltuielilor normate cu material prima si manopera pe unitatea de produs si total produse cuprinse in
programele de fabricatie;

Asigurarea esalonata, in functie de cerintele subactivitatii de programare, a tuturor informatiilor necesare


locurilor de muncapentru exectia produselor;

Rationalozarea documentatiei economice care circula la executantii directi;

Reducerea deplasarii executantilor directi pentru procurarea si restituirea documentatiei;

Utilizarea unor sisteme modern de lansare a produselor in fabricatie care sa asigure reducerea costului de
productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiilor necesare executiei si dimensionarii cheltuielilor de
productie.

36. Algoritmi de ordonantare


Algoritm de ordonantare NEXT BEST
- NB cu origine fixa dat fiind primul reper care se executa, se va alege urmatorul reper acela care
corespunde celui mai mic timp de reglare a utilajului, dupa executarea reperului anterior
- NB cu origine variabila conform careia se va considera ca primul reper se prelucreaza oricare dintre cele
ce urmeaza a fi fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se procedura de la NB cu origine
fixa
- NB cu reducerea coloanelor presupune stabilirea in cadrul matricei a timpului minim de pe fiecare coloana
si scaderea acestuia din toate elementele coloanei respective
Algoritmul de ordonantare JOHNSON
- se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru intreg
consumul de productie minim pe primul utilaj
- se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se prelucreaza pe cele
doua utilaje
37. Controlul calitativ
- al indeplinirii programelor de productie - consta in culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor
primare cu privire la functionarea utilajelor si desfasurarea procesului de productie, in scopul de a evidentia
stadiul in care sarcinile de productie lansate in fabricatie au fost executate
- al sarcinilor de productie reflecta concret modul in care se executa si programeaza productia programata si
lansata in fabricatie
Pentru realizarea obiectivelor de baza este necesar a compara continuu sarcinile programate cu cele realizate.

38. Evolutia sistemului MRP


MRP are posibilitatea de a :
- planifica necesarul de materiale
- programa si controla capacitatea de productie
- planifica toate resursele utilizate de o firma
Niveluri de aplicare :
- ca un sistem de control al stocurilor
- ca un sistem de control al productiei si stocurilor
- ca un sistem de planificare si programare a resurselor pentru activitati de productie si a capacitatii de
productie
Detalierea MRP se fundamenteaza pe :
- programarea agregat
- programarea cererii
- comenzile firmei de la clienti
Functiile MRP:
- planul indistrial si comercial
- programul director de productie
- calculul incarcarilor globale
- calculul nevoilor dependente
- calculul incarcarilor detaliate
- urmarirea si controlul fluxului incarcarii
- controlul executiei
- buclele de reglaj

1.Enumerati 5 elem comune, focalizate de metodele JIT, MRP, TQM, 6 Sigma


-Sunt metode inteligente de conducere, folosirea acestor metode ducand la cresterea profitabilitatii, eficientizarea
productiei ;-JIT si MRP se bazeaza pe control al stocurilor, JIT reducerea acestora si MRP-se realizeaza contolul
stocurilor pe baza listei de materiale BOM, documentul inventar si comenzile anterioare;-6Sigma si TQM reprezinta
managementul calitatii, au ca principal scop imbunatatirea calitatiiproductiei/produselor, reducerea rebuturilor,
atingerea unui nivel inalt de satisfactie a cerintelor clientilor;-JIT si 6 Sigma presupun si recuperarea investitiilor
facute ;-toate cele 4 metode sunt orientate catre client, fiecare aducand imbunatatiri abordarii intreprinderii fata de
acestia, in moduri diferite.

2.Care sunt modalitatile de folosire a metodei coef. Organizometrici in practica ?-pag 307
In conditiile nivelului actual de management operational,se poate considera ca metoda cea mai folosita este metoda
coeficientilor organizometrici.La baza metodei sta conceptia conform careia calitatea organizarii sistemului se poate
caracteriza prin estimarea cantitativa a variabilelor organizationale sub forma unor marimi relative. Cu ajutorul
marimii variabilelor se pot constiti inicatori sintetici :
1)Coef indeplinirii productiei fizice (obtinerea produselor finite la termenele,cantitatea si structura impusa de
cerintele pietei)
2)Coef indeplinirii cifrei de afaceri(gradul in care volumul veniturilor corespunde nivelului programat)
3)Coef indepliniri pragului pe sortimente(daca activitatea este subordonata cerintelor pietei)
4),Coef ritmicitatii procesarii(PP sa tinda la Cp ; prod obtinuta sa fie cel putin egala cu cea programata,mentinerea
aceleasi variatii a indicelui de indeplinire a programului)
5),Coef folosirii fondului de timp disponibil al lucratorilor(gradul in care forta de munca a fost utilizata in scopuri
productive)
6),Coef folosirii fondului de timp disponibil sl utilajelor(raportul intre timpul efectiv si cel disponibil)
7),Coef folosirii potentialului productiv (capacitatea de procesare),
8)Coef vitezei de rotatie a activelor circulante(valoarea productiei vandute la 1 u.m mijloace circulante imobilizate)
9),Coef costurilor aplicarii metodei MOP ca raport intre marimea acestora si totalCosturi :
10)ponderea cheltuieilor neeconomice( care nu creaza valoare in total costuri)
Cei 10 coeficienti org.sunt cuprinsi in intervalul(0,1).Limita inferioara semnifica o dezorganizare totala iar limita
superioara o organizare ideala.Pt. aprecierea calitatii de management operational coeficientii enumerati se agrega
intr-un coeficient general,prin calcularea mediei geometrice,ponderate sau aritmetice.

3.Care sunt deosebirile dintre metoda entropiei informationale si a met energiei informationale pag 304-305
Metodele existente pentru determinarea gradului de organizare a managementului operational al productiei se pot
grupa in metode neparametrce(anchete,chestionare,interviuri) si paramatrice:
1)bazate pe teoria informatiei (metoda entropiei,energiei,metoda cantitatii de informatii
2)metode matematice(Management games,Simulation Games)
Cea mai recomandata este metoda entropiei.

Entropia ca masura a incertitudinii , a dezorganizarii sistemului se poate estima pe baza unor relatii de calcul. Astfel,
dc se considera ca sistemul analizat este format dintr-un ansamblu de evenimente A1, A2, .An care se
realizeaza cu posibilitatile P1, P2.Pn se recomanda relatia: H(A)= - Pi* log2Pi.Ansamblul de evenimente
contine o incertitudine cu privire la rezultatele finale ce se vor obtine in sistemul analizat .Prin realizarea acestor
evenimente se inlatura incertitudinea si ca atare dezorganizarea in sistem. Relatia prezentata este expresia entropiei
unui camp de probabilitate dat, fiind denumit si entropie informational.Pt ca sistemul manag operational sa evolueze
pe traiectoria impusa de programul de productie , entropia trebuie sa evolueze intre anumite limite.Un numar mare
de expoeriente arata ca probabilitatile pot fi bine evaluate prin frecvente.Ca urmare valoarea entropiei poate fi
determinat cu urm relatie: H(A)= - fj*log 2 fj in care fj- frecvanta starii Aj a sistemului analizat si j=1,m-
numarul starilor.Pe baza acestei constatari , starea de organizare a sistemului poate fi apreciat in egala masura cu
ajutorul a ceea ce poarta numele de energie informational.
Aceasta met se considera mai aporpiata de cerintele practicii, deoarece frecventa fj este singura informative care se
detine in legatura cu starea Aj.Spre deosebire de entropie , energia informationala creste o data cu starea de
organizare a sistemului.

4.Standardul de apreciere al eficientei si eficacitatii MOPse stabileste in functie de competitorii de cls


maondiala sau in raport de cilenti?Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP asigura satisfacerea
tuturor clientilor pe intervale relativ reduse si minimizeaza intervalul aflat in procesare.
In functie de clienti deoarece productia trebuie sa fie adaptata permanent la cerintele prezente si viitoare ale
consumatorilor,sa satisfaca cerintele cu maxim de eficienta.

5.Prezentati cinci elemente de analiza comparativa intre JIT si JOBSCOP.


Obiectivele fundamentale ale JIT se considera imbunatatirea profitului, diminuarea inventarului,imbunatatirea
calitatii.Astfel,se asociaza termenl JIT cu stocuri reduse sau stoc zero.Inventarul redus inseamna si loturi se marime
redusa care implica dezordine minima la locul de munca,costuri mici de verificare,,reducerea timpului de pregatire-
incheiere.Sistemele JIT sunt caracterizate prin muncitori policalificati cu un spirit cooperativ iar furnizorii sunt
parteneri si nu adversari.In conditiile JIT exista putine rezerve de timp .
JIT se bazeaza pe sistemul programului Master(MPS) si pe kanban are ca obiectiv operational imbunatatirea
continua si eliminarea pierderilor,implicarea in procese este activa,informatiile necesare sunt reduse iar
operatoinalizarea este simpla.
In cazul metodei Jobscop ,sistemul se conduce dupa comenzi,este flexibil.
Pentru fiecare comanda a clientilor necesarul de materiale contine informatii ce descriu elementele cerute,cum vor fi
folosite,cantitatea in care sunt cerute.Necesarul individual de materiale al JOBSCOP este legat de operatiile
specifice.Din acest punct de vedere,JOBSCOP a asigurat intotdeana un adevarat sistem JIT al managementului
materialelor.
Jobscop se conduce dupa comenzi,acceptarea unei comenzi are loc numai dpa ce au fost controlate disponibilitatile
de capacitate la locurile de munca,pot fi operate schimbari ori de cate ori este nevoie,sistemul este in permanenta
actualizat.

- 6. Analizati comparativ urmatoarele instrumente de programare :Graficul GANTT, Ciclograma, CPM-


PERT.In practica ,durata ciclului de productie se determina prin graficul Gantt,ciclograma pe produs sau comanda
si metodele Cpm sau Pert.Ciclograma prezinta in plus fata de Gantt legaturile constructive dintre componentele unui
produs.CPM-drumul crtic este cel mai lung drum din graf,cu durata cea mai scurta.
Ciclograma de produs se elaboreaza in special pentru productia de serie mica si individuala cu scopul determinarii
devansarilor calendaristice pe faze de fabricare a produsului respectiv fata de termenul de livrare. Dezavantajele
ciclogramei sunt :
gradul de detaliere redus
posibilitati minime de adaptare in cazul aparitie factorilor perturbatori
stabilirea concomitenta a duratelor de executie si a aborescentei produselor
Graficul Gannt permite sa se vizualizeze avansarea lucrarilor, componenta cu previziunile.
PERT este o metoda de optimizare care permite sa se minimizeze timpul total de realizare a proiectului si sa se puna
in evidenta rezervele de timp a unor activitati necritice.CPM poate fi folosita mai eficient la lucrarile executate pe
baza de proiect-tip pentru care s-a calculat norme de munca exacte pe cand PERT la lucrari de unicat unde factorii
pertubatori ce actioneaza in procesele pde productie nu permit determinarea exacta a duratei activitatii. Pentru a
controla timpul sunt folosita in general 2 metode : Gannt si PERT.

7. In ce consta unitatea metodelor MOP?MOP are caracter unic in orice intreprindere producatoare, indifferent de
tipul de productie sau tipologia produselor, Atingerea obiectivelor sectiillor de productie sunt conditionate de
indeplinirea celor 5 functii ale managementului . In cadrul MOP, tehnicile si metodele se diferentiaza de la o unitate
la alta in functie de tipul de productie, procesul de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au caracter
unitar. Astfel , functia de organizare pp constituirea grupelor omogene de masini-celule flexibile de fabricatie sau
liniile de productie polivalente. Coordonarea det durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor si se calc
parametrii de management operational. Antrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la nivelul
subunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind desemnate executantilor cu inalta calificare. Momentele de
lansare in fabricatie se determina pe baza devansari, regasite in reprezenterile grafice, iar controlul pp verificarea
datelor inscrise in programele de productie sau grafice de executie pentru 2 niveluri : programat si
executat.Metodele de productie se bazeaza pep e sistemul JIT, conceptual de cerere-tragere. Acest sistem pp
reducerea stocurilor ca urmare a lansarii in fabricatie doar a produselor pt care exista cerere.Centrele de fabricatie
functioneaza doar at cand exista cerere de la centrele anterioare acestuia(exceptie face montajul, ultimul centru ,
care primeste ordin de fabricatie).Sistemul pp gruparea operatiilor similar pentru a scurat timpii de asteptare

8.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP.In ce consta aceasta?


Antrenarea,ca functie a MOP presupune:lansarea in fabricatie, documentele economice de lansare ,aplicatiile
lansarii, forme si metode de lansare, ordonanatarea fabricatiei, sisteme de lansare in fabricatie.In procesele
operationale , antrenarea executantilor directi se realizeaza prin lansarea in executie care consta in transmiterea de
catre subiectul conducator a sarcinilor ce urmeaza a fi procesate de catre obiectul condus.Aceasta transmitre se
realizeaza prin intermediul unor documente care se elaboreaza ,multiplica si difuzeaza la nivelul tuturor locurilor de
munca Obiectivele lansarii sunt:-elaboreaza in mod esalonat in functie de programare documentele de lansare
;-contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime si manopere;-minimizeaza deplasarile executantilor
directi pentru procurarea documentelor economice si tehnice folosind metoda activa;-rationalizeaza documentele
economice de lansare prin includerea datelor calendaristice sau a prioritatilor de executie in continutul acestora;-
promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazate pe produse informatice
9. Comaprati prioritatea cu datele calendaristice in procese MOP; in ce conditii cele doua marimi sunt egale?
Stabilirea marimilor numerice de prioritate rezulta din calcule in care se includ termenele de livrare / cele finale de
fabricati, durata ciclului de productie, marimea imobilizarilor de active.
Pij= Tliv i d devans ij
Pij prioritatea pt produsele i la niv executantilor;Tliv i - termenul de livrare pt produsul i;d devans ij durata
devansarilor produselor i la nivelul excutantilor j; se apreciaza prin durata ciclului.Toate marimile din relatie se
exprima numeric.In conditii eficiente, prioritatea care desemneaza succesiunea de executzie si nu term
calendaristice poate fi egala cu data calendaristica de procesare.Conditiile sunt :-Cuprinderea in durata ciclului de
productie a tuturor elementelor componente (durate de procesare, activitati auxiliare, timpi de asteptare);-Asigurarea
corelatiei dintre necesar si disponibil pe intregul itinerariu de procesare.

10.Comparati MRP cu JIT.Exista 3 situatii prin prisma carora se pot analiza comparativ cele 2 sisteme :a)din
punct de vedere al productiei de serie mare sau de masa;b)din punct de vedere al productiei de serie mijlocie;c)din
punct de vedere al productiei de serie mica
a) in conditiile productiei de masa, programul master este acelasi in fiecare zi ca structura si nivel de productie.In
aceasta situatie, sistemul de productie JIT bazat pe principiul cerere-trageremerge foarte bine.singura ncertitudine
in nefunctionarea sistemului JIT, in conditiile productiei de masa ramane posibilitatea defectarii masinilor.Aceasta
problema este totusi rezolvata de sistemul cerere-tragere care opreste productia cand postul de lucru se opreste la
un moment dat Prin urmare in conditiile productiei de masa nu e necesar un sistem MRP pentru a prevede
necesitatile de productie viitoare.in conditiile productiei de serie mare , programul master ramane repetitiv pentru un
anumit orizont temporal.Sistemul de productie JIT este folosit pentru executia planului fara stocuri.Sistemul JIT este
ajutat in cazul evenimentelor majore de sistemul MRP;
b)in conditiile productiei de serie mijlocie se poate utiliza un sistem de productie hibrid MRP 2 si sistemul JIT.in
acest caz programul MASTER nu va fi identic zi de zi dar va avea cateva elemente repetitive .MRP va fi folosit la
impingerea materialului in fabricatie la capacitatea ceruta, in timp ce JIT va fi folosit la executarea productieii in
cadrul centrelor .acest sistem hibrid functioneaza bine atunci cand productia este organizata pe celule de fabricatie
unde MRP poate furniza comenzi acestora in timp ce JIT este folosit la atragerea produselor de la o celula la
alta;c)in conditiile productiei de serie mica orientata pe loturi si nonrepetitiva se poate folosi MRP2 pentru
planificarea productiei .un exemplu al acestei situatii este acela in care fabricile lucreaza la comanda si fiecare
comanda este diferita .in acest caz un sistem JIT nu va functiona.materialul productiv va fi avansat pentru cereri
viitoare care sunt diferite cu fiecare comanda.planul de capacitate si sistemul de control al stocurilor sunt cerute pt a
realiza fluenta materialelelor in productie.totusi in aceste conditii cateva elemente caracteristice sistemulu JIT ca
reducerea timpilor de pregatire- incheiere,muncitori policalificati,rezolvarea prb cu ajutorul managerilor si
muncitorilor si legaturi mai bune cu furnizorii se pot folosi cu succes.

11. In ce conditii de corelare calendaristica si cantitativa pentru procesele cu caracter continuu folosim
metoda stocurilor?Dar in conditiile productiei cu caracter discontinuu?In procesel cu caracter continuu
corelarea momentului de lansare in executie (Z) cu cel de finalizare sau de livrare catre client (W)se realizeaza prin
intermediul inventarului stocurilor de produse aflate in fiecare moment in prelucrare.(w det s care det z, iar s det pe
i)-metoda mersului invers (z det s det w).Procesele cu caracter discontinuu coreleaza cele 2 momente z si w prin
intermediul devansarilor calendaristice (d).
12.Care sunt cerintele unei productii ritmice?
Cerinele produciei ritmice sunt:
a) producia programat (Pp) trebuie s asigure utilizarea superioar a mrimii capacitii de producie (Cp), ceea ce
se poate exprima astfel: Pp tinde Cp
b) producia obinut (R) s fie cel puin egal cu cea programat: R > Pp
c) meninerea aceleai variaii a indicelui de ndeplinire a programului: dR /dt=C
unde:
t = reprezint variabila timp, iar
C = 0 sau C = ax + b
n care mrimea ax + b definete dreapta de variaie a ndeplinirii programului de producie, Ip(t).
Aceste cerine definesc o producie ritmic n condiiile ndeplinirii ntocmai a planului (programului), dar i n
situaia depirii acestuia.
Asigurarea ritmicitatii presupune existenta unei proportii intre necesar si disponibil la nivelul fiecarei resurse
,perioade si subunitati strusturale care tinde catre cifra 1
Tnk * vi * ri Tnk * vi 1 * ri 1
c 1 necesar
Tdk * vi * ri Tdk * vi 1 * ri 1 ; disponibil 1 .Realizare practica aproportiei dintre v si d presupune
folosirea concomitenta a teoriei constrangerilor ,JIT,TQM,LAN.Realizarea proportiei presupune ca obiectiv
operational folosirea eficienta a potentialului productiv, utilizarea superioara a fortei de munca si utilizarea maxima
a bazei de materii prime si informationale.

13.Perioada de repetare in executie este egala cu durata ciclului de productie?Cu cine este egala marimea
stocului inventarului?Da , (R) sau perioada de repetare in executie se analizeaza in corelatie cu durata ciclului de
productie a unui lot(Dcp)
( L 1)(i i 1)
Relatia de calcul pentru marimea inventarului este : I i / i 1 = .Daca i i 1 , intre cele 2
i
subunitati se constituie un inventar de acumulare in fata verigii i+1.In caz contrar se identifica stocuri de asteptare la
nivelul subunitaii i care ulterior sunt transferate la i+1.Constituirea de stocuri urmareste continuitate in procesare.

14. .Perioada de repetare in executie este mai mica decat durata ciclului de productie?Cu cine este egala
marimea stocului inventarului?Da ,poate fi mai mica , caz in care avem cea mai mare imobilizare a activelor ,ceea
ce imprima dificultati sistemului de organizare si implcare. Relatia de calcul pentru marimea inventarului este :
( L 1)(i i 1)
I i / i 1 = .Daca i i 1 , intre cele 2 subunitati se constituie un inventar de acumulare in fata
i
verigii i+1.In caz contrar se identifica stocuri de asteptare la nivelul subunitatii care ulterior sunt transferate la
i+1.Constituirea de stocuri urmareste continuitate in procesare

15. Fie o linie de procesare cu Nro (nr de oper).la fiecare op este un loc de munca (mj).Ce marime are inventarul de
transport?dar cel tehnologic?Inventarul de transport este reprezentat de obiectele care se afla permanent in transport
de la o operatie la alta ,rolul sau fiind acela de a preveni intreruperile de la operatiile urmatoare , in asteptarea
obiectelor de la operatia anterioara .Daca transportul se face bucata cu bucata marimea acestui stoc se det cu
relatia:Str=Nop-1.Daca transportul se face in containere :Str=Lt(Nop-1), Lt lotul de transport.
Inventarul tehnologic al liniei este reprezentat de obiectele(piese,subansamble)aflate in lucru in orice moment la
diferite locuri de munca ale liniei ,inclusiv la loturile CTC.In expresie fizica,marimea acestuia se determina dupa
n
relatia:Steh= Mi ,Mi nr de locuri de munca,n-nr operatiilor de pe linia tehnologica.Daca transferul obiectelor
i 1
n
muncii se face pe lotri de transport(in containere).Steh=Lt Mi . Lt-lotul de transport.
i 1
16.subunitatea I livreaza produsele pentru subunitatea I+1.Subunitatea I sufera o cadere.Cum se poate calcula stocul
de siguranta dintre cele 2 subunitati?Stocul de siguranta dintre linii are rolul de a asigura continuitatea fabricatiei pe
linia beneficiara in cazul unor intreruperi accidentale in functionarea liniei furnizoare.Ssig=Tif/Tb.Tif=timpul mediu
de intreruperi la linia furnizoare.Tb=tactul liniei beneficiare

17.Care e dimensiunea(marimea)specifica in determinarea nivelului unui lot?care e raportul dintre marimea acesteia
si dimnesiunea lotului? Pentru determinarea corecta a marimi loturilor de fabricatie se utilizeaza in special toate
elementele de cheltuieli din marimea costurilor categoriei de timp de pregatire incheiere a fabricatiei
Marimea specifica unui lot se dimensioneaza prin :a) factorii externi intreprinderii ( realizarea unui volum de
productie intr-o perioada determinta potrivit cerintelor pietei ; nivelul si formele de specializare si cooperare ale
intreprindrii ; situatia aprovizionarii tehnico materiale);b) factorii interni intreprinderii( factori de natura tehnica,
organizatorica si financiara)

17. Care e dimensiunea (marimea) specifica in determinarea nivelului unui lot? Care e raportul dintre marimea
acesteia si dimensiunea lotului?Dimensiunea unui lot se determina pe baza cheltuielilor de pregatire incheiere si a
altor categorii de cheltuieli obtinandu-se un lot de marime economica sau unul de marime discreta. Cheltuielile de
pragatire incheiere se determina pe baza unor timpi de tipul a. timpul pt elaborarea, multiplicarea si difuzarea
documentatiei economice de lansare in executie b. timpul pt. asigurarea locului de munca cu cele necesare
fabricatiei (materii prime, sdv, etc) c. timpul pt. instruirea lucratorilor si asimilarea proceselor de executie. d. timpul
pt reglarea utilajelor. e. timpul pt executia uneia sau mai multor piese de proba f. timpul pt reducerea locurilor de
munca la stadiul initial fabricatiei. In practica timpul de pregatire-incheiere e specific in primul rand produciti
repetitive (de serie) dar si celei individuale ( mai multe produse identice sau ultimele sunt folosite la produse
diferite). Masurarea acestui timp are la baza calcule riguroase sau observari instantanee. Grafic lot economic,Grafic
lot discret (capitolul 3).Marimea lotului economic are o tendinta de crestere I.Lotul discret tinde catre 1 II
Lotul discret e posibil numai in cazul reducerii cheltuielilor de pregatire incheiere pe unitatea de produs ca urmare a
folosirii mijloacelor de automatizare produse informatice, precrum si masuri organizatorice.

18. Enumerati cerintele unui program unui program calendaristic(master)eficient?


Programul calendaristic master eficient este de tip multiobiect si nu monoobiect,
opereaza cu serii , loturi de marimi discrete si nu economice,
Este elaborat pt o perioada de 1 la 3 luni,se bazeaza pe ritm de productie pe termen lung.
Cupribde pt fiecare luna inf referitoare la denumirea produselor programare,cantitatile programate,prioritatea
acordata ,termenele de livrare,val prod marfa programata.
iar nivelul de procesare care asigura clientilor produsele este nivelat.Productia multiobiect necesita in practica un
sistem flexibil care permite obtinerea unor produse diferite in cantitati diferitebdar cu un nivel al costurilor acceptat
de unitate si schimbari minime in structura sistemului productive.Loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse
si tendinta acestora este sa egalizeze unitatea.Productia nivelata are ca obiect asigurarea resurselor de toate tipurile
la niv sistemului de procesare si al cerererii.

20. In sistemul de productie folosim conceptual Pull sau Push? Explicati optiunea. Care sunt efectele?Termenii pull
si push sunt folositi pentru a descrie 2 sisteme diferite de miscare a obiectelor muncii prin procesul de productie.In
sistemul push cand s-a terminat executia unei operatii piesele sunt transmise , predate operatiei urmatoare. Cand se
ajunge la ultima operatie produsele ramase sunt trecute pe stocuri.In sistemul pull , fiecare centru de productie preia
produsele numai la operatiile anterioare, at cand ii sunt necesare . In acest caz produsele care se afla in operatiile
finale sunt preluate fie din comenzile clientilor, fie de programul de prooductie.Efectele favorabile ale conceptiei a
trage si nu a impinge este reducerea imobilizarilor de pe fluxurile de fabricatie , respectarea termenelor
intermediare si a celor finale de executie, precum sia celor de livrare.

21. Analizati comparativ cererea dependenta cu cererea independenta in procesele MOP.


Cererea dependenta este o caracteristica a procesului MRP iar cererea independenta a Sistemului pe comenzi .
Se bazeaza pe urmatoarele criterii:
Filosofia: CD: satisfacerea cerintelor (necesitatilor)
CI: reinnoirea comenzilor, reincarcarea potentialului
Obiective: CD: Satisfacerea nevoilor prin fabricatie
CI: Satisfacerea dorintelor clientilor
Modelul cererii: CD: Oscilanta, dar previzibila
CI: Intamplatoare
Planificarea si programarea: CD: Bazata pe programul de master
CI: Bazata pe cererea trecuta
Marimea lotului de fabricatie: CD: discreta
CI: economica (EOQ)
Tipul inventarului: CD: munca in procesare; produse finite
CI: materii prime; semifabricate; piese de schimb
Tipul controlului: CD: controlul tuturor articolelor
CI: controlul preferential ABC
Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte
Cererea independenta nu este corelata cu nicio alta cantitate dorita sau determinata separate.Separarea dintre cele
doua concepte este relativa: de ex daca se doreste indeplinirea unui program de productie lunar de 500 motoare cu 6
cilindrii fiecare, sunt necesare 3000 biele cererea dependenta.Inventarul este rezultat al cererilor atat dependente
cat si independente.Inventarul de produse aflate in procesare pe baza cererii independente se determina cu ajutorul
parametrilor: lotul de fabricatie, perioada de repetare in fabricatie, ciclul de productie si stocurile de productie
neterminata.Metoda actuala care determina nivelul inventarului ca rezultat al cererii dependente este MRP

22. Care sunt restrictiile unei probleme de ordonantare(marimile folosite de acesta). Care sunt deficientele in
determinarea acestor marimi?
Intr-un proces de ordonantare se folosesc urmatoarele marimi:
-data de eliberare a unei activitati
-durata procesarii
-termenul de livrare a produsului
-timpul de alocare a produsului
-timpul de asteptare a produsului
-momentul la care s-a incheiat procesarea produsului
-timpul petrecut de produs in atelier
-timpul de avans fata de termenii de livrare

Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni a produselor-activitati, care este de tipul n! la
nivelul celor m executanti , in conditiile restrictiilor tehnologice si de respectarii criteriilor de performanta.Intr-un
proces de ordonantare se determina urmatoarele marimi:-date de eliberare a unei activitati (tlivi);-durata procesarii
tl;-termenul de livrare a produsului tlivi;-timpul de alocare al produsului laloc I, care determina astfel taloci=tlivi-
tei;-timpulde asteptare al produselor tai=(k=1,m) taik, k=operatie la care se inregistreaza asteptari ;-momentul la
care s-a incheiat procesarea produsului tfi=tfi+(k=1,m)(taik+tik);-timpul petrecut de produs in atelier tati=tfi-
tei;-timpul de intarziere fata de termenul de livrare , tin intarziere=tfi-tlivi;-timpul de avans fata de termenul de
livrare tavansi=tlivi-tfi.Pe baza acestor masuri se stabilesc obiectivele procesului de ordonantare(tb sa completez)

23.In practica ordonanatarii folosim algoritmi optimali sau euristici(procedurali).Motivati optiunea.In practica
ordonatarii folosim algoritmi euristici (de ordonantare).Exemplu algoritmul Johnson care se utilizeaza cand avem
mai multe activitati si 2 resurse sau Next Best care se utilizeaza cand avem mai multe activitati si o singura
resursa.Acesta poate fi:cu origine fixa,variabila sau cu reducere de coloane si ordonatarea inainte si inapoicare se
utilizeaza cand avem mai amulte activ si mai multe resurse.

24. Comparati regulile de prioritate in procesul MOP. In acest scop folositi doua reguli recomandate de literatura de
specialitate si folosite in practica; care sunt modalitatile de folosire a acestora?Regulile de prioritate permit
ordonarea produs in programe lunare, la nivelul loc de munca, in raport cu un singur criteriu.Regulile de prioritate
se pot structura in 2 grupe :
-globale
;-locale.
Printre regulile recomandate de literatura de specialitate se numara : reperul cu cel mai mare ciclu de fabricatie,
reperul cu cel mai mare timp de executie, reperul cel mai costisitor, reperul cu cea mai mica rezerva de timp la
executarea unei operatii, primul reper sosit primul servit, reperul lipsa, reperul intarziat etc.
In vederea realizarii comparatiei vom folosi 2 dintre aceste reguli si anume : reperul cu cea mai mica rezerva de
timp la executarea unei operatii si reperul primul sosit primu servit(cele 2 repere se vor nota pt usurarea exprimarii
cu a) si b).Reperul b respecta doar termenele intermediare, pe cand reperul a le respecta si pe cele finale.Reperul a
se desfasoara in condit unor locuri de munca inguste , comparativ cu reperul b care se poate aplica in condit unei
programari riguroase, fara dereglari.
In practica este considerata utila si chiar eficienta regula reperului a, comparative cu reperul b in care prima
activitate sosita nu este neaparat cea mia dorita de sununit. urmatoare.
25. Enumerati functiile obiectiv intr-un proces de ondonantare. Alegeti pe cea considerata eficace si eficienta.
Motivati optiunea.
Functiile obiectiv sunt:
-minimizarea termenului final de executie a produselor-activitati;
-minimizarea timpului petrecut de un produs in atelier,
-minimizarea avansului sau intarzierii in executie
- minimizarea timpului de alocare.
Ultimele 2 sunt nu numai operative, ci si eficiente ele asigura o reducere a intervalului pe fluxul de fabricatie deci si
a imobilizarilor, disponibilizand activele circulante si capitalul fix pt activitati productive.
n m m
Functiile obiectiv sunt de tipul:min f= min [tei (t.ak tk )] ;min
i 1 k 1
f=min (tfi tei) ;min
i 1
f= min
m m

| t.livi t. fi | ;min t aloc= min


i 1
(tlivi tfi ) ;unde:-t.ei
i 1
=termenul de eliberare al unui produs, pt ai fi procesat;-

t.fi =term.finalde procesare al unui produs;-t.livi=term.de livrare a produsului i;-t.ki =term.de procesare la opretia
k a produsului i;-t.ai =term.de asteptare al unui produs.Functia eficienta si eficace in procesele de ordonantare este
B) deoarece presup. Minimizare intarzierilor si avansurilor. Aceastra aplica criteriile JIT. De asemenea, asigura o
reducere a intervalului pe fluxul de fabricatie, deci si al imobilizarilor, disponibilizand activele circulante si capitalul
fix pentru activitati.

26 Care sunt principiile comune ale metodelor de control cantitativ.


:-Consemnarea stadiului de executie aproduselor la un loc de munca sau alt subunitate structurala de fabricatie ;
-In raport cu nivelul programat ;
Pe acelasi support informational
-In raport de variabila de timp
Urmarirea si controlul cantitativ al productiei pe baza de program grafic consta in rmarirea sarcinilor in ordinbea in
care figureaza in program,pe baza acelorasi grafice care au servit la previziune,prin descrierea nivelului realizat
alaturi de cel programat.

27. In ce consta fluxul informational piramidal in controlul cantitativ?


FLUXUL INFORMATIONAL reprezinta un ansamblu de informatii necesare desfasurarii unei anumite operatii,
actiuni sau activitati ce se transmite intre emitent si destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de trecere. El
este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate, directie, forma, etc. .
Circuitul informational strict al datelor cu privire la programarea productiei cuprinde: fluxul informational
descendent, care informeaza organele operative si executantii directi asupra sarcinilor de executat si fluxul
informational ascendant care informeaza factorii de management asupra modului cum s-au executat sarcinile de
productie. In timp ce fluxul informational ascendent formeaza obiectul urmaririi si controlului indeplinirii sarcinilor
de productie, cel descendent, pe al programarii.
O directie importanta in organizarea urmaririi si controlului productiei este inlocuirea sistemului orizontal de
informare si raportare cu cel pyramidal sau selective.
Fluxul informational pramidal presupune o selectionare atenta a informatiilor care sa permita eliminarea celor
inutile, nesemnificative sau paralele, care maresc inutil volumul de date, rapesc mult timp pentru culegerea,
prelucrarea si transmiterea lor si in final diminueaza gradul de operativitate facand ca datele furnizate sa nu aiba
capacitatea de a inlesni interventia prompta a managementului operativ.A controla cantitativ productia inseamna a
controla fluxul de fabricatie ceea ce presupune programe detaliate pana la nivelul operatiilor.

28. Ce considerati esential in managementul prin exceptii in procesul MOP? Dar in cazul managementului prin
obiective?Managementul prin exceptii in procesul MOP presupune o descentralizare a obiectivelor de productie la
nivelul sectiilor de productie, a atelierelor, sectii aux. Deciziile privitoare la stabilirea obiectivelor de productie
trebuie sa fie adoptate de catre personalul direct implicat in activitatea de productie.
Managementul prin obiective in procesul MOP presupune o stabilire clara a obiectivelor referitoare la productie la
nivelul fiecarei unitati de fabricatie.
29. Care este varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mic cost? Care sunt efectele acestuia? Dar
cea cu cel mai mare extracost? Care sunt efectele acestuia?
Varianta bazata pe munca suplimentara sau intretinere de lucratori. Este specifica economiei de piata functionala dar
poate fi practicata o perioada limitat (12 sapt) ; perioada de angajari demiteri.Variant bazata pe sistemul de
procesare continuu. Este nivelul costului cel mai ridicat si neindicata n economia de piata.Pe baza variantei pure se
elab variantele posibile precum combinatii de variante pure .Sunt 3 tipuri:A)sistem de procesare relativ constant si
dimensiunea apreciabila a inventarului care corecteaza dficultati de previziune;B)productie fluctuanta potrivit cereri
si dimensiune redusa a inventarului care corecteaza dificultati de prreviziune;C)combinatie de 1 si 2.Varianta
eficace este cea care se adapteaza tipologiei produselor executate

30. Prezentati 3 variante de programare agregat care se pot aplica in practica. Aratati conditiile de aplicare a uneia
dintre ele.Programara agregat = interfata dintre planificare si programare . opereaza cu resrse exprimate global
produse ecivalente, unitati fizice de resurse material, umane etc) . foloseste 3 variabile de baza-Nivelul cererilor
mom t Qdt ;-Nivelul ofertei la mom t QSt ;-nivelul inventarului(stocului de orice resursa aflata in procesare la un
moment dat).relatia dintre cele 3 variabile: QSt = It-I + QStk Qdt.Regula decizionala este Qst=Qst-1+A(Qdt-Qst-
1).Daca A=1 at:Qst=Qdt, nivel ala productiei care egaleaza cererea.Daca A=0 at:Qst=Qst-1, productia este egala in
fiecare per de timp.Egalizarea sistemului productiv cu nivelul cererii se poate realiza in practica prin intermediulk
unor costuri care nu sunt exemplificate si masurate in toate cazurile in contabilitatea organizatiei dar influenteaza
sau determina eficienta sist productiv

31. In procesul de programare agregat extracostul intretinerii inventarului este o variabila constanta . ce se exprima
in fctie de aceste extracost? Dar in costul de subcontractare sau a deficitului de produse?C1-extracostul intretinerii
produselor in inventar cuprinde:;C1t1-extracostul cu uzura morala a productiei imibilizate;C1t2- extracostul cu
uzura fizica a productiei imibilizate;C1t3-extracostul rezultat din imobilizarea activelor de toate tipurile;C1t4-
extracostul tezultat din depozitarea propriu zisa a produselor inclusiv cheltuielile generale ale depozitului;C1t5-
extracostul rezultat din asigurarea produselor.cele mai mari coisturi sunt cele date de imobilizarea activelor.acest
cost se determ in cazul in care Qst>Qdt;C1t=c1t(Qst-Qdt).Daca in t-1 s-a inregistrat It-1 rezulta C1t=c1t(It-1-It);C4t
extracostul deficitului de produse sau cel de subcontractare cand Qt S1<Qt s ;C4t = c4t (Qt s Qt S). paranteza
inseamna sT ;C4t extracostul de inretinere / deficitului unui produs. Se poate aprecia cu profitul pe care
organizatia il poate obtine daca poroduce la nivelul cererii.Daca in t-I s a identificat un deficit t-I rezulta C4t = cat
(t-1+t)

32. Ordonarea comenzilor intr un program MASTER se face pe baza calculului matricial. Poate fi inlocuiacest
calcul cu metoda ELECTRE?Pe baza criterilor enumerate se determina matricea utilitatilor la nivelul celor n
comenzi si n criteria (Mnm).Stabilirea ponderii criteriilor folosite de decident prioritatea fiecarui criteriu.Stabilirea
vectorlui de prioritate al comenzilor pe baza relatiei ll pm1ll = ll Unmll * ll Vm1l.Pn1 ordoneaza toate comenzile
din programul calendaristic in functie de criteriile alese de decident.Metoda este asemanatoare metodei
Electre.Metoda Electre allege o singura variant din cee posibile si anume cea care surclaseaza prima dpdv al
coeficientilor de coordonanta si discordanta toate variantele posibile. Eficienta este productia tip multiobiect si nu
cea monoobiect.
33. Flexibilitatea sau jit asigura practicarea de loturi discrete? Motivati.Cei care utilizeaza JIT mentin inventarul in
loturi de marimi cat mi mici posibile. Marimile mici ale loturiloe sunt importante din 3 motive:-Marimile mici ale
loturilor reduc media inventarului;-Marimile mici ale loturiloe ajuta la scaderea timpului de asteptare care la rnadul
lor reduc stocurile in asteptare deoarece timpul de procesare la fiecare post de lucru pentru loturi mai mari este mai
indelungat. De asemenea un lo mai mare trb sa astepte mai mult sa fie prelucrat intrucat postul de lucru respective
lucreaza la alt lot mare. In plus, pentru rluare loturiloe ce prezinta nereguli, loturile mai mari necesita mai mult
timp;-Marimile mici ale loturiloe ajuta la obtinerea unei incarcari cu munca uniforme in sistemele de operare, in
timp ce loturi mari inseamna durate mari de procesare si astfel impiedica programarea uniforma a incarcaturilor pe
posturile de lucru, loturile mici pot fi manevrat mai efficient ceea ce permite programatorilor sa utilizeze capacitatile
mai eficent.
34. In domeniul MO exista reprogramare si nu programare afirma un manager de subunitate. Motivati
optiunea.Obiectivele fundamentale si in special cele derivate sau opertaionale, in timp sunt supuse unor actualizari ,
modificari permanente.Astfe, programarea productiei ca o etapa a previziunii in domeniul productiei este denumita
ca reprogramare ceea ce subliniaza influenta factorului timp asupra activitatilor unitatilor industriale.
35.Un manager de subunitatecu o productie polivalenta(multiobiect)a determinat riguros marimea lotului si apoi
frecventa de lansare. A gandit corect? Argumentati raspunsul.
Managerul de subunitate a gandit corect stabilind marimea lotului de fabricatie si apoi frecventa de lansare,
deoarece prin stabilirea initiala a marimii lotului a respectat factorii de influenta (cheltuielile de pregatire-incheiere,
capacitatea de productie, capacitatea mijloacelor de transport) si apoi , cunoscand timpul disponibil fabricarii
loturilor a stabilit frecventa de lansare. R=Td/nL

35. Un manager de subunitate cu o productie polivalenta (multiobiect) a deteerminat riguros marimea lotului si apoi
frecventa de lansare. A gandit corect? Argumentati raspunsul.
Productia multi-obiect necesita in practica un sistem flexibil care permite obtinerea unor produse diferite in cantitati
diferite dar cu un nivel al costurilor accceptat de unitate si schimbari minime in strucutra sistemului
productiv.Productia multi-obiect opereaza cu loturi de marimi reduse si tendinta acestora este sa egaleze unitatea.
De aceea cred ca acest manager a procedat corect deoarece mai intai in cadrul unei prodctii multi-obiect trebuie sa
se determine o marime a lotului cat mai redusa cu o tendinta de egalare a unitatii. In mod normal se continua cu
determinarea frecventelor de lansare in fabricatie pe baza timpului total de procesare pt fiecare lot de fabricatie.
Indiferent de nr de frecvente de lansare pt o aplicatie in cadrul unei productii multi obiect se urmareste reducerea
marimii lotului obtinandu-se produse diferite in cantitati diferite adaptate nevoilor cerererii.
36. Enumerati 4 domenii in care se formuleaza misiunea obiectivele si politicile MOP la nivelul fiecarei functii
manageriale.Domeniul costului calitatii, domeniul timpului de pregatire incheiere, domeniul livrarii, domeniul
flexibilitatii

37. Fie un produs cu o complexitate constructiva redusa, cu o tehnologie de procesare simpla si o durata a ciclului
de procesare de asemenea redusa, ce motoda MOP folosim ma nivelul fiecarei functii manageriale?Se foloseste
metoda Just-in-time care presupune o imbunatatire a profitului si returnarea investiilor cu costuri reduse dimunuarea
inventarului, si imbunatatire calitatii.
J-I-T....prima metoda cap 7

38. Fie afirmatia cea mai eficienta marime a lotului este egala cuunitatea. Este corecta? De ce?
Un program calendaristic efficient este de tip multiobiect si nu monoobiect, opereaza in serie, loturi de marimi
discrete si nu economice, iar nivelul de procesare care asigura clientilor produsele este nivelat.
Productia multiobiect necesita in practica un system flexibil care permite obtinerea unor produse diferite in cantitati
diferite, dar cu un nivel al costurilor acceptat de unitate si schimbari minime in structura sistemului productiei.
Loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse si tendnta este sa se egalizeze unitatea.
39. Prezentati variante ale obirctivului fundamental al MOP.Cand folosim o varinata sau alta? Obiectivul
fundamental al MOP il reprezinta indeplinirea rentabilitati programelor d.p.d.v. cantitativ, calitativ si al termenelor
de procesare. Ca urmare, functia obiectiv a procesului de MOP este:
m n p

min,max f= q
i 1 j 1 k 1
k
ij xi c i ,unde:q,i,j,k = cantit de produse, lucrari, serv de tip i, procesate cu prioritatea j in

perioada k, cantit fizice pot fi transformate in valori care permit aditivitate.;X,i,j= pretul peunitatea de valoare de tip
i cu prioritatea j;C,i = criteriul e eficientizare, care poate fi identificatcu penalizarea pe unitatea de valoare, daca
clauzele contractuale nu sunt indeplinite sau cu pretul pe aceasta unitate, caz in cae functia se
maximizeaza.P=nr.perioadelor;M=nr.prioritatilor;N=nr.produse,servicii.Asigurarea ritmicitatii presup.existenta unei
proportii intre necesar si disponibil la nivelul fiecarei resurse, perioade si subunitati structurale care tinde catre cifra
1.
Tnk * vi * ri Tnk * vi 1 * ri 1 necesar
k c 1; 1
Td * vi * ri Td * vi 1 * ri 1
k disponibil

.
40. Mediul turbulent al organizatiei este o variabila independenta sau dependenta in procesul MOP? Motivati
raspunsul.Mediul turbulent al org. este o variabila independenta de procesul mop. Procesul mop dpinde de mediul turbulent al org. care impune un
management operational de criza focalizand in primul rand functiunea de procesare si apoi cele de mark. Contab. Etc.
Abordarea man operational pe baza turbulentei mediului conduce la constientizare faptului ca modelele propuse sunt supuse
mediului de afaceri in care activeaza firma. Pe masura ce turbulenta creste man op. se caracterizeaza printr-un proces de
extrovertire, de puternica sensibilitate la mediu. Activitatea functionala care rezulta din productie este corelata cu alte domenii
cum ar fi cel de marketing. Datorita provocarilordin mediul de productie firmele nu pot raspunde prin programare rapida si
eficienta ceea ce necesita un sitem de control permanent capabil sa reconstituie procese prestabilite.