1.

Introducere RC
Reea de calculatoare
O reea de calculatoare ( computer network) leag ntre ele o mulime mai mic sau mai mare
de calculatoare, astfel nct un calculator poate accesa datele, programele i facilitile sau resursele unui
alt calculator conectat la aceeai reea. De obicei este nevoie desigur i de msuri de restricie/siguran a
accesului.
Clasificare dup topologie
Principalele tipuri de topologii pentru reelele LAN sunt:
Topologia Bus (nseamn magistral) - are o fiabilitate sporit i o vitez mare de transmisie.
Topologia Ring (inel) - permite ca toate staiile conectate s aib drepturi i funciuni egale;
Topologia Star (stea) - ofer o vitez mare de comunicaie, fiind destinat aplicaiilor n timp real.
Topologia arbore(stea extinsa)este prezent multiplicarea nodurilor centrale, permind lucrul reelei
chiar dac unul din nodurile centrale se defecteaz. Are o performan mai mare ca topologia Star(stea).
Clasificare dup relaiile funcionale (arhitectura de reea)
Reelele de calculatoare mai pot fi clasificate n funcie de relaiile funcionale care exist dintre elementele
unei reele, ca de exemplu: Active Networking Architecture,Client-Server Architecture i Peer-to-peer
(workgroup) Architecture.
O alt clasificare funcional folosete termenii:
Storage Area Network (SAN) - o reea dedicat interconectrii eficiente a dispozitivelor de stocare a
datelor
Network Attached Storage (NAS) - dispozitive de stocare concepute pentru a fi ataate nu la cte un
calculator particular din reea, ci direct la reea, putnd astfel fi puse la dispoziia tuturor calculatoarelor
reelei
Clasificare dup extindere
1. Reea local LAN (=Local Area Network), reprezint un ansamblu de mijloace de transmisiune i de
sisteme de calcul folosite pentru transportarea i prelucrarea informaiei. Ele sunt frecvent utilizate pentru a
interconecta calculatoarele personale i staiile de lucru (workstation) din birourile companiilor i ale
celorlaltor organizaii, cu scopul de a partaja resurse (exemple: imprimantele; un ruter cu acces la Internet)
i de a face schimb de informaii. Reele locale se disting de alte tipuri de reele prin trei caracteristici:
mrime sau extindere spaial relativ mic, de ordinul a cel mult ctorva sute de metri
tehnologie de transmisie,
topologie: magistral (bus) sau o topologie echivalent, realizat fizic printr-un cablu (electric, optic)
sau i prin radio, fr fir (wireless)
2. Reelele metropolitane ( MAN=Metropolitan Area Network) sunt reele de mare extindere, care de
obicei mpnzesc un ntreg ora sau chiar o ntreag zon urban. Aceste reele folosesc cel mai des
tehhologia fr fir (wireless) sau fibra optic pentru a crea conexiuni.
3. reea de arie larg (WAN, = Wide Area Network) este orice reea care conecteaz orae, regiuni sau
ri. De obicei reelele de arie larg includ linii de telecomunicaie publice i elementele de legtur i
conectare necesare. Cel mai extins WAN este Internetul, care n ziua de azi acoper practic ntregul glob
pmntesc. Reelele de arie larg se folosesc pentru interconectarea mai multor LAN-uri i a altor tipuri de
reele, astfel nct s se faciliteze comunicarea ntre persoane i computere situate la mari deprtri unele
fa de altele.
4. Personal Area Network (PAN)este o reea de calculatoare folosit pentru comunicarea ntre cteva
mici calculatoare sau i aparate multifuncionale inteligente (smart), apropiate unele de altele. Exemple de
dispozitive care sunt folosite n reeaua de tip PAN sunt imprimantele, aparatele de fax, telefoanele
mobile, Personal Digital Assistant (PDA-uri), scanere.Raza de aciune a reelelor PAN este aproximativ de
la 6-9 metri. Reelele PAN pot fi conectate cu magistrale USB i FireWire. Cu ajutorul unor tehnologii ca
IrDA (unde infraroii) i Bluetooth (unde radio) se pot crea i reele de tip Wireless PAN (reele PAN fr
fir).
5. Reea academic (Campus Area Network).Un CAN este o reea de LAN-uri interconectate,
asemnatoare cu cea de tip MAN, dar ea se extinde pe o zon geografic limitat, de exemplu a unei
universiti. CAN este ca extindere n general mai mare dect reelele locale LAN dar mai mic dect WAN.
Reelele CAN au fost create cu scopul de a facilita studenilor accesul liber la reeaua Internet i la
resursele universitii.
6. Reea global (Global Area Network)Specificaiile reelei globale (GAN) au fost n curs de
dezvoltare de ctre multe grupuri de specialiti. n general, reeaua global GAN definete un model de
asigurare a comunicaiilor mobile ntre un numr arbitrar de reele WLAN, zone de acoperire prin satelit,
etc. n proiectul IEEE 802.20, IEEE a stabilit standardele pentru reeaua terestr GAN, valabile cu ncepere
din iunie 2008.

Dupa mediul de transmisie:

-cablat fibra optica
-cablat electric
-wireless cu antene
Dupa echipamente:
-fixe
-mobile
-portabile
In functie de tehnologia hardware (si software) folosita pentru interconectare
Retele folosind medii de transmisie cu fir
Retele folosind medii de transmisie fara fir
2.Topologii fizice de retea.Topologii logice de retea
Topologia reelelor este studiul de aranjament sau cartografierea a elementelor (legturi, noduri etc.) dintr-
o reea, n specialinterconexiunile fizice (reale) i logice (virtuale) dintre noduri.
Tipurile de topologii
topologii fizice - trateaz aspectul spaial i organizarea fizic a staiilor din reea i a cablurilor:
BUS,RING,STAR
topologii de semnal
topologii logice - se refer la modul n care se realizeaz comunicarea n reea, la modul n care datele
circul ntre staii :topologia logica de difuzre,topologia secventa sau in inel
Topologia unei reele afecteaz direct performanele acesteia, alegerea unei topologii n detrimentul alteia
influeneaz:tipul de echipament necesar , caracteristicile necesare ale echipamentului , posibilitile de
extindere a reelei , modul de administrare a reelei.
Topologia Point-to-Point
Cea mai simpl topologie din aceast categorie este o legtur (sau link) permanent ntre oricare dou
terminaii ( endpoint). Topologiile de tip switched point-to-point sunt modelele de baz ale telefoniei
obinuite. Valoarea definitiv a reelelor point-to-point este o valoare garantat dinte cele dou terminaii.
Valoarea a conexiunilor de tip on-demand point-to-point este proporional cu numrul de perechi de
poteniali abonai.
Topologia Magistral (Bus)
Avantajele topologiei Bus Dezavantajele topologiei Bus

Uor de implementat i de extins Lungimea cablului este limitat i la fel numrul de staii
Necesit mai puin lungime de cablu dect Dac exist probleme cu cablul, toat reeaua se
reelele stea prbuete
Sunt bine adaptate pentru reele temporarei Costurile de ntreinere pot fi mari pe o perioad lung de
mici care nu necesit viteze mari, n plus se poate timp
uor de configurat Performana degradeaz dac sunt conectate prea multe
Sunt mai puin costisitoare deoarece se calculatore
folosete numai un cablu Este necesar terminaia corect a semnalului (i a
cablului)
Capacitate de ncrcare semnificativ (fiecare tranzacie
trebuie s ajung la destinaie)
Lucreaz mai bine cu un numr limitat de noduri
Este mai lent dect alte topologii
Dac un calculator se defecteaz atunci toat reeaua se
prbuete

Topologia Star (stea)

Este tipul de topologie de reea n care fiecare din nodurile de reea este conectat la un nod central,
numit hub sau switch. Toate datele care sunt transmise ntre nodurile din reea sunt nti transmise n acest
nod central i abia apoi sunt retransmise la unele sau la toate celelalte noduri n reea. Aceast conexiune
centralizat permite o conexiune permanent chiar dac un dispozitiv de reea iese din funcie. Singurul
pericol este ieirea din funcie a nodului central, care ar duce la pierderea legturii cu toat reeaua.
 Avantajele topologiei stea Dezavantajele topologiei stea

O performan sporit: Trecerea Primul dezavantaj este dependena sistemului cu privire la

pachetelor de date (data packets) prin nodurifuncionarea nodului central. n timp ce eecul unei legturi
inutile este prevenit de aceast topologie. individuale duce numai la izolarea unui singur nod, pe cnd
Izolarea dispozitivelor: Fiecare defeciunea nodului central duce la perderea legturii dintre toate
dispozitiv este izolat inerent de ctre legturanodurile.
(link) care se conecteaz la nodul central. Performana reelei tot depind de nodul central.
Acest lucru face izolarea dispozitivelor
individuale destul de simplu, i permite Marimea reelei este limitat de numrul de conexiuni pe care
deconectarea lui n orice moment de la nodulnodul central poate s le suporte.
central. Aceast procedur de izolare previne
orice eec non-centralizat care va afecta toatTraficul dintre un nod i nodul central este izolat de celelalte, dar
reeaua. dac un nod din reea ocup o parte semnificativ din capacitatea
de procesare a nodului central atunci celelalte noduri pot s se
confrunte cu scderea performanei a reelei.
Topologia Extended Star (stea extins)
Este prezent multiplicarea nodurilor centrale, permind lucrul reelei chiar dac unul din nodurile centrale
se defecteaz. Are o performan mai mare ca Star.
Topologia Mesh
O reea fr fir (radio) de tip mesh (Wireless Mesh
Network) reprezint o reea destinat transportrii
datelor, instruciunilor i vocii prin nodurile de reea.
Aceast tip de reea ofer o conexiune continu i
dispune de algoritmi de reconfigurare n caz de noduri
blocate sau neoperaionale. Scopul principal al acestor
algoritmi este de a gsi cea mai bun rut pentru a
ocoli nodurile neoperaionale i de a transmite pn la
destinaie pachetele de date, n ciuda dificultilor.
O reea mesh n care toate nodurile sunt interconectate
poart denumirea de reea deplin conectat( fully
connected network). Reelele mesh difer de celelalte
reele prin aceea c toate componentele reelei pot fi
interconectate prin aa numitele hop-uri, care n general nu sunt uniti mobile.
Topologia logic =modul de expediere a mesajelor intr-o retea.
Exista topologia logica de difuzare(broadcast logical topology) in care mesajul este transmis
tuturor terminalelor fiind ignorat de cele carora nu este destinat.
Topologia secventa sau in inel(ring logical topology)=presupune transmiterea mesajului in
retea treptat de la un nod la altul.Dupa citirea adresei destinatie se decide la nivelul nodului daca ii este
adresat acestuia sau trebuie transmis urmatorul nod din retea.Avantaj:reduce incarcarea retelei.
3.Modele ierarhice pentru retele.Organizare cu nivel,conexiune protocol,interfata
Pentru a se realiza comunicarea intre 2 locatii este necesare a avea o cale unica de comunicare si
suplimentar un nivel intermediar prin care mesajele sa fie transmise intr-un limbaj comun.Implementarea
de la sursa si de la destinatie contine acelasi nr. nivele nu obligatoriiu implementate identic la fiecare nivel
o comunicatie virtuala cu un protocol specific,un nivel fizic cu o comunicatie fizica si protocol
Intre nivele exista interfete la nivelul carora se face transferul de date intre cele 2 nivele.
Interfata este implementata pe baza de servicii si pct. de interconectare si se noteaza SAP=service accsess
point.
Nivelul inferior este cel care pune problema serviciilor la
nivelul superior.Nivelul superior este cel care apeleaza
nivelul superior.

MDB=manag. date-base
IDU=interface data unit
ICI=interface control inform.
Nivelul N implementeaza un set de servicii puse la
dispozitia nivelului imediat superior prin SAP
intern,nivelul implementeaza o baza de date de
management a informatiei specifice.
Accesarea unui serviciu de la nivelul N+1se face prin
transferarea unui bloc de date numit IDU de la nivelul
N+1 la nivelul N.
IDU este format din 2 parti:ICI si SDU. In SDU sunt
datele specifice in format specific niveluui N+1;in ICI
sunt codificare inforrmatiile de control pt acces la
serviciu.
Pe baza continutului de ICI si a informatiilor din MDB se completeaza partea de header si partea de
tail,sfarsitul din PDU(protocol data unit).
Partea de date din SDU este partea din SDU provenita de la
nivelul superior.PDU este transmis prin comunicatie
virutala la nivelul N da in realitate el se constituie ca SDU
intr-un IDU pentru accesul la serviciul din nivelul N-1.

PDU asigura comunicatia pe orizontala iar IDU asigura

comunicatia pe verticala.
Atat PDU cat si IDU au o bucata de date specifice cat si o
bucata de control.
4.Modelul OSI.Descriere nivele
Modelul de referinta OSI este un model teoretic cu rol de referinta pentru alte modele:structurat si
organizat pe 7 nivele:
7. nivelul de aplicaie (Application Layer). APDU
6. nivelul de prezentare (Presentation Layer) PPDU
5. nivelul sesiune (Session Layer) SPDU
4. nivelul de transport (Transport Layer) TPDU
3. nivelul de reea (Network Layer) PACKET
2. nivelul legturii de date (Data Link Layer) FRAME
1. nivelul fizic (Physical Layer) BIT
Acestor nivele li se asociaz seturi de protocoale, denumite protocoale OSI.
Fiecare nivel are rolul de a ascunde nivelului superior detaliile de transmisie ctre nivelul inferior i invers.
Nivelele superioare beneficiaz de serviciile oferite de cele inferioare n mod transparent.
Pe nivelel 1,2,3 PDU are un nume specific:nivelul fizic-bit,nivelul legatura de date -frame,nivelul network
-packet.Nivelele superioare au nume generic de date.

1.La nivel fizic, se transmit datele n format binar (bii 0 i 1) pe canalul de comunicaie
din reea. n standardele echipamentelor care lucreaz la nivel fizic, precum i n cele ale
interfeelor fizice aferente acestora, sunt specificate caracteristicile lor electrice, mecanice,
funcionale i procedurale. Natura sursei de informaie (date, voce, audio, video) nu se mai
cunoate la acest nivel ceea ce face ca procesul de comunicaie s fie considerat transparent.

2.La nivelul legturii de date circul cadre de bii, adic pachete ncapsulate cu antet
(H - header) i marcaj final (T - trail), care includ adresele sursei (SA - Source Address) i
destinaiei (DA - Destination Address) pentru a se putea expedia datele ntre calculatoare.
Suplimentar, n cadrul de date sunt incluse: un cmp de control al erorilor, unul responsabil
de sincronizarea transmisiei, un cmp de protocol etc.
n principal, nivelul legturii de date este responsabil de detecia erorilor de transmisie
a datelor prin reea.

3. Pe nivelul de reea, se alege calea de expediere a pachetului, se realizeaz controlul

traficului informaional din reea i dintre reele, se rezolv congestiile, eventual se
convertete formatul pachetului dintr-un protocol n altul. n unele LAN-uri, funcia nivelului
de reea se reduce la cea de stocare (buffering) i retransmisie a pachetelor. n WAN-uri, la
acest nivel se realizeaz operaia de rutare a pachetelor, adic stabilirea cilor optime de
transmisie ntre noduri.

Nivelele 1,2,3 sunt nivele inlantuite si au o implementare tipic hardware sau hardware + firmware.
Nivelele 4,5,6 =avem comunicatie pct la pct.;implementare software

4. Nivelul de transport deplaseaz datele ntre aplicaii. Acest nivel rspunde de

sigurana transferului datelor de la surs la destinaie, controlul traficului, multiplexarea i
demultiplexarea fluxurilor, stabilirea i anularea conexiunilor din reea. De asemenea, la acest
nivel mesajele de mari dimensiuni pot fi fragmentate n uniti mai mici, cu lungime impus,
procesate i transmise independent unul de altul. La destinaie, acelai nivel rspunde de
refacerea corect a mesajului prin ordonarea fragmentelor indiferent de cile pe care au fost
transmise i de ordinea sosirii acestora.

5.Nivelul de sesiune furnizeaz diverse servicii ntre procesele-pereche din diferite

noduri: transfer de fiiere, legturi la distan n sisteme cu acces multiplu, gestiunea
jetonului (token) de acordare a permisiunii de a transmite date, sincronizarea sistemului etc.
O sesiune ncepe doar dac legtura ntre noduri este stabilit, deci este orientat pe
conexiune. Nivelul sesiune este considerat ca fiind interfaa dintre utilizator i reea.

6. Nivelul de prezentare se ocup de respectarea sintaxei i semanticei impuse de

sistem, de codificarea datelor (compresie, criptare) i reprezentarea lor n formatul standard
acceptat, de exemplu, prin codarea ASCII (American Standard Code for Information
Interchange) a caracterelor. n plus, acest nivel supervizeaz comunicaiile n reea cu
imprimantele, monitoarele, precum i formatele n care se transfer fiierele.

7.La nivelul aplicaie se implementeaz algoritmii software care convertesc mesajele n

formatul acceptat de un anumit terminal de date real. Transmisia se realizeaz n formatul
standard specific reelei. Fa de aceste standarde de comunicaie, DTE-ul real devine un
terminal virtual care accept standarde de reea specifice (de exemplu, VT100/ANSI).
Un program de aplicaie pentru comunicaii n reea poate s ofere unul sau mai multe
servicii de reea, pe baza anumitor protocoale de transmisie.
5.Modelul TCP/IP de scriere nivele .Explicati comparatia cu OSI
Modelul TCP/IP ( Control Protocol/Internet Protocol) a fost creat ca un standard deschis (open standard),
ceea ce nseamn c oricine era liber s foloseasc TCP/IP. Acest lucru a dus la creterea vitezei de
dezvoltare a TCP/IP ca standard .
1. Cel mai elocvent este cazul stratului Aplicaie, care n cazul modelului TCP/IP se ocup cu
reprezentarea, codarea i controlul dialogului.
2. Stratul transport se ocup de calitatea serviciilor oferite precum: sigurana, controlul traficului i
corecia erorilor. Unul din protocoalele sale,TCP Transmission Control Protocol, ofer o cale excelent
i flexibil pentru a crea siguran, un trafic bun, o reea cu erori reduse. TCP este un protocol orientat pe
conexiune. El menine dialogul ntre surs i destinaie ct timp stratul aplicaie ambaleaz informaia n
uniti numite segmente. Orientarea pe conexiune nu nseamn c un circuit exist ntre calculatoarele ce
comunic, acest lucru nseamn c segmente de strat 4 traverseaz reeaua nainte i napoi ntre cele dou
gazde pentru a confirma existena conexiunii logice pentru o anumit perioad de timp.
3. Scopul stratului Internet este de a diviza segmentele TCP n pachete i a le transmite ctre orice reea,
acestea ajung la reeaua destinaie independent de calea pe care merg. Protocolul specific care guverneaz
acest strat este numit Internet Protocol (IP). Determinarea cii optime i comutarea pachetelor se realizeaz
n acest strat.
4. Numele stratului acces la reea este foarte vast i uneori confuz. Mai este cunoscut i ca strat gazd-
reea. Acest strat se ocup cu toate componentele, att fizice ct i logice, care sunt necesare realizrii unei
legturi fizice. Acest aspect include toate tehnologiile reelei, incluznd toate detaliile straturilor fizic i
legturi de date ale modelului OSI.
OSI` TCP/IP
7.Aplicatie 4.Aplicatie data
6.Prezentare
5.Sesiune
4Transport 3.Transport segment
3.Retea 2.Internet pachet
2.Legaturi date
1.Fizic Acces la retea Frame
Bit

Asemnri ntre modelul OSI i TCP/IP: Diferene ntre modelul OSI i TCP/IP:

amndou au straturi; TCP/IP combin straturile OSI legturi de date

amndou au stratul aplicaie, chiar dac includ
servicii diferite;
amndou au straturile transport i reea
comparabile;
ambele presupun c pachetele sunt comutate.
Acest lucru nseamn c pachetele individuale
(ale aceluiai mesaj) pot parcurge ci diferite
pentru a ajunge la aceeai destinaie. Aceasta este
n contrast cu reeaua circuit-comutat n care toate
pachetele o iau pe aceeai cale.
i fizic n stratul acces la reea;
TCP/IP pare simplu deoarece are doar cteva
straturi;
Protocoalele TCP/IP sunt standardele n jurul
crora s-a dezvoltat Internetul, astfel modelul
TCP/IP a ctigat credibilitate doar datorit
protocoalelor sale. n contrast, de obicei reelele
nu sunt construite pe protocolul OSI, chiar dac
modelul OSI este folosit drept ghid.
6.Echipamente de retea:Hub,Switch,Router.Explicati functionarea raportat la nivelele
OSI
OSI1

Scopl lor este de a conecta mai multe echipamente intre ele folosind mai multe tronsoane.Tronsoanele pot
fi realizate din aceeasi tehnologie sau din tehnologii diferite.
BRIDGE = sau puntea dintr-o retea de calculatoare, este un echipament de retea care face legatura intre 2
retele de calculatoare. Scopul acestui dispozitiv care lucreaza pe subnivelul MAC al nivelului OSI este de a
adapta nivelele semnalelor si/sau de a converti informatiile (pachetele) dintr-un nivel in altul.
REPETOR = un dispozitiv electronic care primete semnale pe care le retransmite la un nivel mai nalt sau
la o putere mai mare, sau de cealalt parte a unui obstacol, astfel ca semnalul s poat acoperi zone mari
fr degradarea calitii sale.
Un HUB interconecteaza mai mult de 2 segmente,datele receptionate pe un port sunt retransmise pe toate
celelalte porturile.Retransmiterea se face online fara stocarea de date.

OSI2
Switch=echipament concentrator multiport.Pentru fiecare port sunt implementate distinct nivlelele OSI1 si
OSI2.Switch-ul implementeaza un mecanism de dirijare a traficului retransmitand cadrul receptionat pe
portul sursa in mod directionat pe portul unde "stie"unde se afla calculatoarele destinatie.Daca nu are
informatii despre calculatoarele destinatie atunci se comporta similar ca un HUB si retransmite pe toate
porturile.
Datele receptionate pe portul sursa sunt prelucrate la nivelul OSI1 si apoi la OSI2 pe baza informatiiei din
cadrul reultat si a informatiei din tabela de comutare ,cadrul este directionat pe 1 sau pe toate proturile de
destinatie si procesat la nivel de OSI2 apoi la OSI1 si transmis catre destinatie.
In functionare normala switch-ul realizeaza o dirijare a traficului catre destinatie.

OSI3
Ruter=este format din interfete si prelucreaza pachete.Pentru fiecare interfata sunt implementate nivelele
OSI1 si OSI2 ,OSI3.
Pe interfata sursa datele sun procesate in ordinea 1,2,3 pe interfata destinatie in ordinea 3,2,1.Ruterul
implementeaza o tabela de rutare pe baza pachetului receptionat si a informatiilor din tabela de rutare si
decide daca pachetul trebuie transmis mai departe si pe ce interfata
Nivelele 1,2,3 sunt nivele inlantuite putand avea intremediar mai multe echipamente de retea intre sursa si
destinatie.Din motive tehniice se prefera limitearea numarului si tipului de echipamente care se pot
cascada.
\
7.Probleme specifice rezolvate in cadrul retelelor de calculatoare: problema accesului
la mediu, erorilor de transmisie, fragmentare, legaturi orientate-conexiune, legaturi
punct la punct

Controlul accesului la mediu -MAC(Medium Access Control)

Rol: Folosit pentrua determina cine urmeaza sa transmita intr-un canal multi-acces(engl.multiaccess
channel ).
Contextul problemei: acelasi mediu fizic e folosit de mai multi emitatori (identificati unic printr-o adresa
fizica sau adresa MAC) care activeaza simultan, de exemplu:
transmisie semi-duplex, intre entitati care utilizeaza acelasi mediu fizic pentru ambele sensuri
comunicatia prin unde radio, cind exista statii care emit pe aceeasi lungime de unda (Wireless Ethernet
IEEE 802.11, Bluetooth, etc).
Strategii:
Alocare statica
FDM (Frequency Division Multiplexing)
TDM (Time Division Multiplexing)
Acceptarea posibilitatii coliziunilor si retransmiterea pachetelor afectate de coliziuni alocare dinamica
Coliziune=transmitereasimultanaa datelor
Mecanism general: o statie ce are date de transmis, le transmite imediat; in caz de coliziune va face
retransmitere pana la transmitere cu success.
Protocoale pentru controlul accesului la mediu: ALOHA, CSMA, MACA, MACAW.

Problema erorilor de transmisie

Conexiune orientata

n sistemul connection-oriented (conexiune orientat), o conexiune este stabilit ntre expeditor i destinatar
nainte de a transmite date. Un exemplu de reea cu conexiune orientat este sistemul telefonic.
Expeditorul plaseaz un apel, conexiunea este stabilit, i apoi are loc comunicare.
Procesele ce au loc n reeaua orientat pe conexiune se mai refer i ca procese cu circuite comutate. O
conexiune dedicat ntre surs i destinaie este mai nti stabilit, i apoi ncepe transferul datelor. Toate
pachetele circul secvenial prin acelai circuit fizic sau virtual ntr-un ir continuu.

Fragmentare = fiecare retea impune o marime maxima pachetelor sale.Aceste limite au diferite cauze:
Hardware, Sistemul de operare, Protocoale etc. Rezultatul tuturor factorilor este ca administratorii de retea
nu sunt liberi sa aleaga marimea maxima a pachetului .Practic singura solutie este de a permite gateway-lor
fragmenteze pachetele trimitand fiecare fragment ca un pachet de internet separat.Totusi convertind un
obiect de dimensiuni mari in fragmente mici este considerat mai usor decat procesul invers.
Legaturi punct la punct (PP) asigur o cale unic, prestabilit, n reeaua WAN, de la client la reeaua de
destinaie, prin intermediul unei reele de transport, cum ar fi o reea de telefonie fix. Liniile punct la
punct se nchiriaz, de obicei, de la compania de telecomunicaii, de unde i numele de linie nchiriat.
Pentru astfel de linie transportatorul (compania de telecomunicaii) aloc o pereche de fire, de regul cu
performane superioare, al crui pre depinde de banda necesar i distana ntre puncte. Pentru conectarea
fizic la WAN a unui computer sau a unui LAN sunt necesare echipamente specializate numite modem-uri
(modulare-demodulare).
8.Topologii fizice de cablare: cablare structurata( cablu electric coaxial, cablu electric
torsadat, fibra optica, wireless, radio )

Cablarea structurat reprezint un set de standarde ce determin modalitatea de instalare a cablurilor ce

ntr n componena reelelor de date sau voce din centre de calcul, birouri sau cldiri. Aceste standarde
determin modul de cablare n formaie 'stea', n care toate prizele de date sunt conectate la un patch
panel central (montat, de obicei, ntr-un rack de 19 oli), de unde poate fi determinat exact modul n care
vor fi utilizate aceste conexiuni.
Cablarea structurat are n componen urmtoarele subsisteme:
Instalaia de intrare - reprezint interfaa cldirii cu lumea exterioar.
Camerele de echipament - gzduiesc echipamentul utilizat de persoanele din cldire.
Dulapul de telecomunicaii - conine echipamentele de date i telecomunicaii ce conecteaz
subsistemele de cablare orizontal la backbone.
Backbone-ul - transport semnalul ntre instalaiile de intrare, camerele de echipament i dulapurile de
telecomunicaii.
Cablarea orizontal - reprezint cablurile de la camerele de telecomunicaii la prizele individuale (de
pe acelai etaj).
Componentele zonei de lucru - conecteaz echipamentul utilizatorului final la prizele subsistemului de
cablare orizontal.

Cablu electric coaxial

Cablu coaxial = este un cablu electric, care se compune dintr-un fir conductor nconjurat de un
material izolator , nconjurat de un alt mveli, conductor la rndul su , acoperit de un ultim strat izolator .
Acesta este utilizat pentru transmisiuni de nalt frecven sau pentru semnale de band larg.
Deoarece cmpul electromagnetic purttor al semnalului exist doar n spaiul dintre cei 2 conductori,
acesta nu poate interfera sau permite interferene cu alte cmpuri electromagnetice externe.
Avantaje: cablu), ns i pentru tehnologii digitale
Datorit structurii sale i a izolrii bune, moderne de transmisie de date.
cablul coaxial prezint dou avantaje majore Dezavantaje
fa de alte tipuri de cablu de cupru: nu suport pentru Ethernet o lime
comportare foarte bun n de band mai mare de 10Mbps.
frecven este un mediu partajat (shared-
poate acoperi o band foarte larg, media) i nu poate oferi un grad minim
de la frecvene joase pn la UHF (Ultra High de securitate.
Frequency), ceea ce l face ideal pentru pentru a oferi o imunitate bun la
transmisii de video analogic (televiziune prin interferenele electromagnetice trebuie
mpmntat la un capt.
Cablu electric torsadat
Cablul torsadat este un tip de cablu des ntlnit n care doi conductori sunt rsucii unul n jurul celuilalt
n scopul anulrii interferenei electromagnetice ce cauzeaz diafonie. Numrul de rsuciri pe o distan de
un metru face parte din specificaiile tipurilor de cabluri. Cu ct acest numr este mai mare, cu att diafonia
este redus mai mult. Rsucirea firelor cauzeaz reducerea interferenei deoarece:
Zona de bucl dintre conductori (care determin cuplajul magnetic n semnal) este redus la mimimul
fizic.
Direciile de curent generate de un cmp magnetic cuplat uniform sunt inversate la fiecare rsucire,
anulndu-se reciproc.
Tipuri de cablu torsadat
Cablu torsadat neecranat UTP (Unshielded Twisted Pair)
Este format din 4 perechi de fire, izolate intre ele. Prin torsadarea perechilor de fire apare efectul de
anulare, efect ce limiteaza degradarea semnalului util din cauza interferentelor magnetice. Cablul
torsadat neecranat este cea mai des ntlnit variant de cablu torsadat din reelele de date. Cablurile
UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, dup Ethernet, standardul cel mai rspndit (dar nu i cel mai
fiabil) ce folosete cabluri UTP. Acesta este tipul principal de cablu utilizat n bucla local a
reelelor telefonice i n reelele de date (n special drept cablu patch sau conexiune temporar la reea)
datorit flexibilitii sale deosebite.
Spre deosebire de FTP i STP, cablul UTP nu are nici un tip de ecranare.
Cablu torsadat ecranat cu folie (FTP)
Cablul FTP este un cablu UTP n care conductorii sunt nvelii ntr-o folie exterioar de ecranare n
scopul protejrii mpotriva interferenelor externe. Folia exterioar are, de asemenea, rolul de
conductor de mpmntare.
Cablu torsadat ecranat, cu tres (S/UTP)
Asemntor cu FTP, singura diferen fiind c S/UTP are o tres mpletit n loc de folie nvelind toate
perechile
Cablu torsadat ecranat, cu folie i tres (S/FTP)
Acest tip de cablu este o combinaie a tipurilor S/UTP i FTP, fiind ecranat cu folie i tres.
Cablul de fibra optica
Un cablu de fibr optic este un cablu care conine una sau mai multe fibre optice. Fibrele optice sunt
n general acoperite individual cu straturi de plastic i coninute ntr-un tub de protecie, adecvat
mediului n care va fi montat cablul.
Cablurile de fibr moderne pot conine pn la o mie de fibre, cu o lime de band potenial de
ordinul a civa terrabii/secund.

Wireless
Reelele fr fir sunt reele de aparate i dispozitive interconectate prin unde radio, infraroii i alte
metode fr fir (n englez: wireless network; cuvntul wireless nseamn fr fir i se
pronun /wa.i.lis/, v. AFI). n ultimii ani ele au cunoscut o dezvoltare semnificativ pe plan
mondial, reprezentnd o soluie alternativ la legturile cu fir (electric, din fibr optic i altele).
Conexiunile fr fir devin tot mai populare, deoarece ele rezolv probleme ce apar n cazul cnd avem
multe cabluri, conectate la multe dispozitive. Tehnologiile moderne fr fir pot interconecta
echipamentele (sau i reelele locale, LAN-urile) la distane mici, dar i la distane mari.
n prezent exist mai multe moduri de a transmite date prin eter: WiFi, Bluetooth, GPRS, 3G, GPS .a.

Transmisii radio
Radio a fost la origine o metod de transmitere a sunetelor prin unde radio, care prin natura lor
sunt unde electromagnetice. Tot "radio" se mai numete i aparatul receptor corespunztor. Azi se
transmit prin radio (unde radio) o larg gam de semnale diferite, inclusiv imagini mictoare
(televiziune) i fluxuri enorme de date. Undele radio cltoresc prin aer i pot trece prin cele mai multe
corpuri nemetalice inclusiv corpul omenesc.
Cea mai larg folosire a radioului o constituie radiodifuziunea, cu al su caz particular, i de mare
amploare televiziunea. Totui, domeniile principale ale radiocomunicaiilor , inclusiv cele spaiale, l
reprezint n continuare radiotelegrafia i radiotelefonia. Un subdomeniu de larg prezen n
radiodifuziune este constituit de tehnica redrii ci nalt fidelitate a sunetului
9.Fenomenul de coliziune.Producerea si detectarea coliziunilor ,timp minim de emisie
,coliziuni la distanta
Se bazeaza pe comportarea duala emitator receptor.Functia de receptor va prelua semnalul emis si se va
face verificarea corectitudinii lui .Daca semnalul nu a fost perturbat atunci va fi identic cu cel de la
emisie,daca nu, semnalul va fi diferit cu cel de la emisie
atunci va semnala eroare.
Consideram un tronson de lungime l,mediu partajat si
viteza v de propagare a unui fond de unda,

= reprezinta intervalul de timo in care un front de
unda se propaga de la un capat la altu al tronsonului.
Considerand conectate la capetele unui tronson 2
emitatoare in situatia cea mai defavorizata.
= =>timpul necesar transmiterii celor N
biti si consideram timp de referinta 0,inceputul de
transmitere S.Pana la momentul 0 mediul este liber.
Pentru intervalul [0, ]mediul este partial ocupat de
transmisia lui S1 si considerat liber de catre S2.

Consideram situatia cea mai defavorabila.S2 incepe

sa transmita de la momentul .

Pe tronson apare un prim punct C de coliziune in

varianta cea mai defavorabila aproape de S2.Dupa
coliziune la un timp forma de unda se propaga pana
la S1.

Concluzii:
O statie ,inainte de incepe emisia observa mediul si incepe emisia daca mediul este liber..O coliziune va fi
detectata in maxim 2 de la inceputul transmisiei.Dupa timpul 2 nu ar trebui sa mai apara
coliziuni.Afectarea emisiei ar putea fi din cauza unei perturbatii .
Emitatorul va face odetectie a coliziunii pe toata durata emisiei.
Daca transmisia este t > 2 acest lucru acopera detectia efectiva a coliziunii.
Se impune o lungime minima a pachetului astfel incat transmisia sa nu termine inainte de 2.Daca datelede
transmisie sunnt in cantitate mai mica, cadrul se preungeste artificial.
Dupa terminarea transmisiei pe un interval emitatorul va astepta.
La detectarea unei coliziuni statia care detecteaza un emitator va inceta emisia si va transmite o secventa cu
rol dublu de linistire a posibilelor unde stationare din mediu si usor de recunoscut si interpretata ca detectii
de coliziune,toti emitatorii si receptorii ce detecteaza o astfel de secventa isi inceteaza activitatea.Aceasta
secventa se propaga cu o intarziere la toate statiile de pe tronson.
Din aceasta cauza orice emitator va contiuna sa monitorizeze mediul un timp 2 dupa ce si-a incheiat
emisia.
10.Algoritm pt. acces la mediu.Problematica ALOHA ,CSMA,CSMA/CD
ALOHA
-este cu timp continuu fara detectia unei transmisii in curs.O statie care are de transmis va incepe o
transmisie si va detecta coliziunea.Daca statia ce detecta coliziunea emitea o secventa de linistire a
mediului asteapta si reincearca transmisiia.Algoritmul este unul in conflict si fara sincronizare in
timp.In aceeasta forma algoritmul conduce la coliziuni repetate .Statistic exista o sansa de evitare a
coliziunii.
Functioneaza pentru o retea cu putine statii si este complet ineficient pt retelel cu multe statii.Datorita
coliziunilro repetate eficienta algoritmului este f. scazuta.
Versiuni modificate pentru algoritmul ALOHA
1. Se impune un nr. maxim de repetari daca nu s-a reusit transmisia fara coliziune ,datele sunt
abandonate .In aceste fel se evita blocarea la infinit a retelei.
2.O abordare cu timp cuantificat;se impune un interval de timp numit cuanta,inceperea unei transmisii
se va face la inceputul unei cuante de timp.Trecerea de la timp continuu la timp discret reduce sansele
coliziunii.In aceasta forma algoritmul are performante mai bune dar acestea inrautatesc la cresterea nr.
de statii
CSMA=carrier sens multiple access - cudetectia purtatoarei
CSMA-1 persistent
CSMA-p persistent p apartine (0,1) convenabil aleasa si intervine in decizia statiilor privind
retransmisia in caz de coliziune.Cu probabilitatea p o statie ce anterior nu a reusit sa transmita ,va
incerca sa retransmita cadrul.Cu probab. 1-p statia va astepta un anumit interval de timp dupa care
comportamentul se va repeta prin introducerea unui p1 creste sansa ca 2 statii sa intre din nou in
coliziune.
Practic prin acest mecanism cu probab 1-p se introduc timpi de asteptare aleatori intrucat cele 2
transmisii sa inceapa la momente diferita si sa se evite coliziuni
CSMA/CD=carrier sense multiple access with colision detection
Se refera la un canal protejat ;se face detectia purtatoarei pt evitarea unei transmisii in curs,se face
detectia coliziunii la sursa ca masura de verificare.Daca transmisia s-a realizat cu succes se face
informarea tuturor statiilor si de detectare a coliziunii.
Retele wireless- mecanism de acces la mediu pt retele fara fir
Specific retelelor radio este utilizarea pt statii a unei puteri de
emisie specifice ceea ce determina o suprafata de acoperire
finita in jurul statiei.D.a.p.dv apare fenomenu de statie ascunsa.
D-este in domeniul de acoperire a lui A deci la D este posibila
o suprapunere cu 2 comunicatii deci si coliziune.
A si S sunt plasate fiecare in afara ariei de acoperire a
celeilalte.A statie ascunsa pt S dar vizibila pt D.
Pt retelele fara fir coliziunea ar trebuie detectata la destinatie,
lucru care nu este posibil.
Mecanismul practicat este unul de tip Multiple Access with Collision
Avoidance=MACA.Nu doare le determinam ci incercam sa le
evitam.Practic se face o nerezolvare prin transmisia unor mesaje
suplimentare de tip request to send RTS(emitator) si clear to
send(receptor)CTS.
Evitarea coliziunilor se realizeaza prin cooperarea tuturor statiilor dar
nu garanteaza transmisia corecta.
11.Protocolul Ethernet.Sistem de adrese MAC .Structura cadrului ethernet.
Ethernet este denumirea unei familii de tehnologii de reele de calculatoare bazat pe transmisia
cadrelor (englez frames) i utilizat la implementarea reelelor locale de tip LAN. Numele provine de la
cuvntul englez ether despre care mult vreme s-a crezut c este mediul n care acionau i comunicau
zeitile. Ethernet-ul se definete printr-un ir de standarde pentru cablare i
semnalizare electric aparinnd primelor dou niveluri din Modelul de Referin OSI - nivelul fizic i
legtur de date. Pronunia e ntructva asemntoare cu pronunia cuvntului Internet, a nu se confunda!
Ethernet-ul este standardizat de IEEE n seria de standarde IEEE 802.3. Aceste standarde permit
transmisia datelor prin mai multe medii fizice, cum ar fi:
cabluri coaxiale, folosite n primele reele Ethernet
cabluri torsadate - pentru conectarea sistemelor individuale la reea, i
cabluri de fibr optic - pentru structura intern (backbone = magistral) a reelei.

Structura cadrului ethernet

In fata cadrului ethernet -o secventa de 8 octeti cu rol de sincronizare si marcaj de start of
frame.Lungimea este standard de 14 octeti:6 octeti MAC adresa destinatie,6 octeti adresa MaC sursa si 2
octeti referitori la date,tipul datelor sau lungimea lor.Urmeaza o secventa de date cu o lungime mimim 46
octeti si max 1500,continand date efective si daca este cazul o zona in completare de lungime necesara.
tail- 4 octeti si este o sursa de control de tip cod detector corector de erori de tip CRC
Initial atunci cand natura datelor era putin modificata s-a codificat pe 2 octeti tipul datelor la
standardizarea 802.3.Acest mecanism a fost pastrat partial si completat, in cei 2 octeti specificandu-se tipul
sau lungimea datelor.Daca codul din cei 2 octeti este corespunzator unui tip ,lungimea datelor este cea
specificata tipului respectiv.Daca acest cod nu corespunde unui timp se interpreteaza ca fiind lung.
Un cadru ethernet cu header si tail are o lungime cuprinsa intre 14+46 si 14+1500 in care au fost incluse
partea de tail si preambl.
Suma de control este o informatie redundata si verificata de hardware.Implemetarea este pe baza de
polinom CRC 32 biti,la emisie in paralel cu emisia,intreaga secventa de biti header + date se trece prin
circuitul de codare.Dupa ce headerul +datele au fost transmise se mai transmit 32 biti extrasi din circuitul
de codare.
La receptie exista un circuit identic de codare,datele receptionate vor fi stocate si introduse in circuitul de
codare.La sfarsit suma de control va fi introdusa si ea in circuitul de codare.Daca rezultatul este 0 atunci
transmisia s-a facut fara eroare si datele stocate sunt valide si vor putea fi preluate pt a fi interpretate.
Daca in urma verificarii se constata eroare atunci datele sunt abandonate.