APARAREA NATIONALA

Apararea nationala cuprindea ansamblul de masuri, activitati si actiuni

intreprinse de catre stat in toate dimensiunile securitatii sale, in situatii de pace,
criza si razboi, prin politica de aparare, in vederea descurajarii, contracararii ori
respingerii oricarei agresiuni.

Conceptia apararii nationale se bazeaza pe:

natura si promovarea intereselor nationale
caracteristicile teritoriului national
situatia geostrategica
resursele proprii
traditia si arta militara
continutul doctrinei militare
prevederile Constitutiei si dreptului international
prevederile tratatului la care statul ia parte

Scopul apararii nationale: descurajarea, contracararea sau respingerea

oricarei agresiuni, inclusiv cu mijloace armate, pentru garantarea intereselor
fundamentale ale statului in situatii de pace, criza si razboi.

Obiectivele apararii nationale:

stabilitatea politica si dezvoltarea economica
sporirea capacitatii de aparare a statului in deosebi in domeniul politic,
economic si militar.
integrarea in structurile europene si euro-atlantice
intarirea stabilitatii regionale

Principiile apararii nationale

riposta graduala
nici un stat nu poate fi considerat aprioric potential inamic
dimensiune defensiva
respectarea dreptului uman international
apelarea la structurile de securitate si aparare regionala sau zonala
realizarea sistemului national de aparare

Tipuri probabile de agresiune

agresiuni interne
agresiuni externe
agresiuni combinate
Agresiuni externe: actiunile teroriste; blocadele; actiuni de natura
psihologica etc
Agresiuni interne: actiuni separatiste; sabotaje; actiuni teroriste-
diversioniste din interior
Agresiunile combinate sunt cele mai periculoase

Conducerea apararii nationale:

Un ansamblu de decizii, activitati si actiuni de previziune, planificare,
organizare,coordonare,comanda, indrumare si control- desfasurate de
autoritatile constitutionale ale statului in scopul garantarii intereselor
nationale fundamentale