Bucuresti Micul Paris-Arhitectura-Industrie-

Evolutie

Bucuresti, Capitala Romaniei este un oras plin de viata, de lumina si in permanenta dezvoltare.
A cunoscut multe schimbari, a trecut prin diverse ere si perioade istorice, fiecare lasandu-si amprenta
ei aparte in structura orasului, trecand de la cetate (Cetatea Dambovita), la oras la resedinta
domneasca, fiind stabilit capitala de catre Vlad Tepes in 1459 apoi trecand prin abdicarea unui rege si
sfarsirea unei intregi epoci de regat, trecerea la comunism, indurand doua razboaie mondiale, un
cutremur ce si-a lasat amprenta adanc in istoria orasului in 1977, o revolutie ce a sfarsit era comunista
si a adus trecerea la capitalism.

Orasul este modelat dupa mai multe stiluri de arhitectura, trecand prin mai multe perioade
istorice, de la regat, la era comunista si apoi moderna. Deoarece in perioada de epoca Fiecare perioada
si-a lasat amprenta ei in existenta orasului. In perioada anilor 1900 1930, a fost unul dintre cele mai
frumoase si mai moderne orase din Europa, fiind egalabil cu Parisul, de aceea a fost numit de multi
contemporani, Micul Paris.

Micul Paris

La inceputul anilor 1900 Bucurestiul a fost considerat una din bijuteriile Europei, dezvoltand-
se in acelasi timp cu Parisul si fiind foarte asemanator in arhitectura si mod de viata. De aceea mai este
numit si Micul Paris. Bucurestiul a fost primul oras din lume iluminat cu gaz lampant, primele lampi
fiind instalate in luna mai 1856. In Viena primele lampi au fost instalate abia in 1859.

Istoria Contemporana a Bucurestiului

Dupa Al Doilea Razboi Mondial in Romania s-a instaurat puterea populare ce apoi a dat
nastere dictaturii comuniste. Multe din metodele aplicate atat in domeniul economic, cat si social au
fost imprumutate de la fosta Uniune Sovietica, netinandu-se cont de specificul tarii si al Capitalei. Prin
nationalizarea principalelor ramuri industriale, regimul comunist si-a oferit mijloacele pentru a
reconstrui si dezvolta orasul. In acesti 50 de ani au fost construite, totusi, multe unitati industriale noi,
blocuri de apartamente si multe edificii cu caracter socio-cultural. Au aparut gigantii industriali si
miile de apartamente tip cutie de chibrituri.

Un rol deosebit in aceasta perioada in economia orasului, l-a avut industria de constructii-
montaj, numarul de salariati crescand de la 39.700 in 1950 la peste 97.000 in 1983.Avand in vedere ca
pana in 1950, principalele ramuri industriale dezvoltate in Bucuresti, erau industria usoara si
alimentara (57.9%), industria chimica (24.1%),in 1982, chimia reprezenta 55 % din totalul structurii

1
industriale. Ritmul mediu anual de crestere al sectorului industrial a fost enorm si a implicat costuri
uriase, asigurand astfel suprematia capitalei din punct de vedere al productiei. Pe langa intreprinderile
nationalizate in 1948 (Lemaitre devenit Timpuri Noi, Malaxa devenit 23 August) , au fost infiintate noi
intreprinderi (Policolor, Autobuzul, Danubiana, CIL Pipera). Un rol foarte important in dezvoltarea
economica a orasului l-au jucat constructiile

. Evenimentele din decembrie 1989 aduc modificari profunde in economia Capitalei, atat din
punct de vedere structural (descentralizarea si forma proprietatii) cat si al dinamicii sale.
In 1993, trei ani dupa caderea regimului comunist (1989), in Bucuresti se concentrau 12.7% din
populatia activa a tarii cuprinzand 385 societati mijlocii cu o medie de 1000 angajati. Societatile cu
mai mult de 5000 de salariati reprezentau la acel moment numai 1.8% din total.

Istoria moderna a orasului Bucuresti Capitala Romanie

Revolutia din 1821 marcheaza inceputul istoriei moderne a Bucurestiului. La inceputul

secolului al XIX-lea, se poate distinge o structura socio-profesionala: mestesugari, negustori, slujbasi
in aparatul administrativ, clerici, boieri si slujitori.

Dupa un recensamant din anul 1807, in Bucuresti erau 3523 de pravalii, iar mai tarziu, in anul
1820, sunt consemnate peste 200 de cladiri publice, mai multe piete si gradini publice.

In anul 1830 se infiinteaza Sfatul Orasenesc (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este
impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al
Bucurestiului.
Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala Romaniei si,
incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare economico-sociala. Astfel, recensamantul de
la 1878 consemneaza existenta in oras a doua turnatorii de fonta, doua intreprinderi de obiecte
mecanice, 30 de tabacarii si 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului.

In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti Giurgiu, iar in 1870 este
pusa in functiune linia ferata Bucuresti Ploiesti Galati Roman.

Prima gara construita a fost Bucuresti Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Targoviste
(1870), care ulterior a fost denumita Gara de Nord.Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si
principalul centru comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert si
Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a Romaniei (1858). Sfarsitul
secolului al XIX-lea marcheaza dezvoltarea relatiilor capitaliste si realizarea unui sistem bancar prin
aparitia unor banci noi: Marmorosch Bank, Banca Generala a Romaniei, Banca de Scont, Banca
Romaneasca.Tot in aceasta perioada s-au facut lucrari de rectificare si adancire a albiei raului
Dambovita, lucrari pentru alimentarea cu apa potabila a Capitalei prin filtrarea apei Dambovitei. In
1882 a fost inaugurat iluminatul public electric, iar in 1892 a fost construita uzina electrica Grozavesti.
Punerea in functiune a uzinei electrice Filaret (1908) a facut posibila in 1894 inaugurarea primei linii
de tramvai electric in oras.

2
 Cea mai prospera perioada a Bucurestiului, ca si a intregii tari, a fost perioada interbelica.
Devenind capitala statului national unitar roman, Bucurestiul continua sa fie in perioada interbelica
principalul centru industrial, comercial si financiar al Romaniei. Procesul de industrializare in aceasta
perioada se intensifica, Bucurestiul concentrand in 1938 aproximativ 17% din numarul total de
intreprinderi cu pondere importanta in economia tarii, acoperind intreaga gama a industriilor din acea
perioada.Sectorul de stat era reprezentat in aceasta perioada de intreprinderile: Grivita, Pirotehnica
Armatei, Societatea Comunala de alimentare cu lapte a Bucurestiului, Abatorul, Atelierul S.T.B. si
fabricile de gheata.

In anul 1921 s-a dat in folosinta aeroportul Baneasa, iar in 1931 se infiinteaza Societatea de
Transport Aerian SARTA, care in 1933 se transforma in Liniile Aeriene Romane (LARS) si
apartineau statului.In 1933 se inaugureaza actualul Palat al Telefoanelor, prima centrala telefonica
automata functionand inca din 1927.Apar banci noi: Banca Chrissoveloni (1920), Banca Comerciala
Italiana si Banca franco-romana (1921).

Dupa planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere
administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica . Zona centrala avea patru sectoare , fiecare
dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita
forturilor. Comunele cuprinse in ceasta zona au primit statutul de comunitati suburbane. Interesele
generale ale orasului si ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36
consilieri alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea administratiei era
asigurata de Primarul General, ales de consiliu.

Intrarea Romaniei in razboi, in anul 1941, aduce Bucurestiului o perioada grea, bombardamentele
trupelor aliate provocand distrugeri multor cladiri, unele de importanta istorica, altele obiective
industriale.

3
Student : Vieriu Madalina-Maria

Specializarea : Geografia Turismului, Anul I, Grupa 111