Sunteți pe pagina 1din 29

Obligatii

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie. Conditiile


generale ale raspunderii delictuale
Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa
il repare. Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.

Conditiile generale ale raspunderii civile delictuale

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale trebuie indeplinite cumulativ 4 conditii sau
elemente constitutive: prejudicial, fapta ilicita, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si
prejudiciu, vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciable.

Victima prejudiciata care il cheama in judecata pe autorul faptei prejudiciabile sau dupa caz pe
persoana raspunzatoare, fiind reclamant in process, conform principiului actori incubit
probatio(reclamantului ii incumba sarcina probei), pentru admiterea actiunii sale este tinuta sa
faca dovada celor patru conditii ale raspunderii delictuale. Dovada acestor conditii se face prin
orice mijloc de proba reglementat de lege, inclusive cu martori si prezumtii simple.

Prejudiciul

Notiune

Prin prejudiciu intelegem rezultatele daunatoare, de natura patrimoniala sau morala, consecinte
ale incalcarii sau vatamarii drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane.

Raspundrea civila reparatorie intervine numai in cazul in care exista un prejudice injust cauzat
unei persoane, prejdiciu care, potrivit legii, trebuie sa fie reparat.

Clasificarea prejudiciilor

a.potrivit clasificarii traditionale, prejudiciile sunt de doua feluri: patrimoniale si nepatrimoniale


sau daune morale

1)prejudiciile patrimoniale- sunt consecinte daunatoare care au valoare economica, putand fi


evaluate pecuniar. Ele sunt in primul rand, urmarea incalcarii drepturilor si intereselor economice
ale victimei, cum ar fi :sustragerea, distrugerea sau degradarea unui bun, uciderea unui animal,
pierderea dreptului la intretinere etc.

prejudiciile patrimoniale pot rezulta si din urma incalcarii unui drept personal nepatrimonial cum
ar fi : diminuarea sau pierderea castigului din munca, urmare a vatamarii sanatatii sau integritatii
corporale etc.

1
2)prejudiciile nepatrimoniale sau daunele morale- sunt consecintele daunatoare suferite de
catre o persoana, consecinte care nu au o valoare economica si prin urmare, nu pot fi evaluate
pecuniar; ele constau intotdeauna in dureri fizice si psihice ale victimei si sunt urmarea, in
principiu, a incalcarii drepturilor personale nepatrimoniale care definesc personalitatea umana.

b.clasificarea moderna tripartite a prejudiciilor

1.prejudicii patrimoniale- prejudiciile cu o valoare materiale, evaluabile pecuniar care rezulta


din incalcarea drepturilor si intereselor economice ale victimei.

2.prejudicii corporale- cauzate prin incalcarea drepturilor nepatrimoniale care definesc


personalitatea fizica a unei persoane, cum sunt :dreptul la viata, dreptul la sanatate.

Sunt considerate prejudicii mixte, cu o alcatuire dubla: o component economica si una morala;
ambele component sunt reparabile.

3.prejudicii morale sau daune morale pure- constau in dureri psihice cauzate prin atingerile
aduse personalitatii affective ori personalitatii sociale au unei persoane, cum sunt:moartea unei
rude apropiate, atentatele la onoarea, cinstea ori demnitatea victimei.

In doctrina exista si alte importante clasificari dintre care retinem:

a)prejudicii previzibile si prejudicii imprevizibile- prejudiciile previzibile sunt cele care


puteau fi prevazute in momentul savarsirii faptei ilicite.

b)prejudicii individulae, colective si prejudicii in masa- prejud. Individuale sunt acele


prejudicii care rezulta din atingerile sau incalcarile unui drept ori interes legitim individual al
unei persoane, prejudiciile collective presupun lezarea dreptului sau interesului unei colectivitati
privit in sine insusi, iar prejudiciile in masa sunt prejudiciile cauzate unui numar mare de victim,
care rezulta dintr-o fapta ilicita sau o imprejurare unica, ex: un act de terrorism, o catastrofa
naturala.

c)prejudicii instantanee si prejudicii successive- prejudiciile instantanee sunt acele consecinte


daunatoare care se produc dintr-o data sau intr-o perioada de timp foarte scurta. Prejudiciile
successive constau in acele consecinte daunatoare care se produc continuu sau intr-o perioada
indelungata de timp, cum sunt: o boala cronica, o infirmitate permanenta etc.

Caracterele prejudiciului pentru a fi reparabil


Pentru a fi reparabil, prejudiciul trebuie sa fie cert,personal, direct si sa rezulte din incalcarea sau
atingerea unui drept ori a unui interes legitim.

1.Certitudinea sau caracterul cert al prejudiciului

2
Un prejudiciu este cert atunci cand existenta lui este sigura, neidoielnica si, totodata, poate fi
stabilita intinderea sa in present.Sunt certe toate prejudiciile actuale si prejudiciile viitoare si
sigure.

Prin prejudiciu actual se intelege acela care s-a produs in totalitate pana la momentul in care
victima cere repararea lui. Prejudiciile viitoare si sigure sunt acele prejudicii care, desi inca nu s-
au produs,este sigur ca se vor produce, putand fi stabilita valoarea lor, pe baza de elemente
indestulatoare.

Prejudiciile viitoare si eventuale a caror producere in viitor este nesigura sunt lipsite de character
cert; ele oblige la reparare numai dupa ce s-au produs sau este sigur ca se vor produce.

Distinctia dintre un prejudiciu viitor reparabil si un prejudiciu eventual, care nu este reparabil, se
poate sesiza in cazul prejudiciilor care sunt rezultatul pierderii unei sanse. Pentru ca un
prejudiciu rezultat din pierderea unei sanse sa aiba carcater cert si reparabil trebuie indeplinite
urmatoarele conditii : sansa sa fie reala si serioasa, pierderea sansei sa fie consecinta directa a
faptei ilicite sau a altei imprejurari pentru care se angajeaza raspunderea delictuala.

2.Caracterul direct al prejudiciului

Pentru a fi direct prejudiciul presupune necesitatea existentei raportului de cauzalitate intre fapta
ilicita si acel prejudiciu injust cauzat victimei; asadar el priveste un element obiectiv, raportul de
cauzalitate, iar nu unul subiectiv. De aceea caracterul direct al prejudiciului exista atat in cazul
prejudiciilor cauzate in mod direct (prejudicial suferit de victim imediata), cat si in cazul
prejudiciilor directe cauzate indirect (prejudiciilor cauzate altor persoane , victim indirecte,
datorita prejudiciului initial cauzat in mod direct si nemijlocit victimei immediate)

Prin prejudiciu direct intelegem prejudicial cauzat printr-o legatura cauzala directa si nemijlocita.
In primul caz, persoana prejudiciata se numeste victim directa si imediata, iar in cel de al doilea
caz, se numeste victim indirecta sau prin ricoseu ori reflectare.

Prejudiciile prin ricoseu sau reflectare apar mai ales in stransa legatura cu prejudiciile corporale
cauzate victimelor immediate; in acest sens exemplul classic este cel al prejudiciilor patrimoniale
sau morale injust cauzate sotului si copiilor victimei immediate care a incetat din viata ca urmare
a vatamarii integritatii sale corporale.

Prejudiciile prin ricoseu sunt cauzate victimelor indirecte. Este victima indirecta orice persoana
care este legata printr-o relatie de rudenie ori de interes cu victima imediata si care, datorita
prejudiciului suferit de victima imediata, pierde o valoare patrimoniala ori este lezata in
sentimentele ei de afectiune fata de aceasta.

Dreptul victimei indirecte la reparatie este un drept propriu, nascut direct in patrimoniul sau,
nefiindu-I transmis pe cale succesorala.

3
3.Caracterul personal al prejudiciului

Prin caracterul personal al prejudiciului intelegem ca doar persoana care a suferit un prejudiciu
injust cauzat are dreptul de a pretinde repararea lui.

Caracterul personal al prejudiciului nu impiedica repararea prejudiciilor collective care rezulta


din incalcarea unor interese care apartin unor categorii de persoane si nici a prejudiciilor prin
ricoseu.

Prejudiciile collective sunt acele prejudicii care sunt cauzate mai multor persoane de catre unul si
acelasi eveniment.(exemple: accident tehnologic major, accident nuclear, act de terrorism,boala
contagioasa etc.)

In principiu, in cazul prejudiciilor collective, fiecare membru al acestei colectivitati sau al grupul
respective poate sa ceara repararea prejudiciului pe care l-a suferit; in schimb el nu are dreptul de
a pretinde repararea prejudiciului cauzat intregii colectivitati. Totusi , atunci cand interesul
colectiv lezat priveste un numar mare de persoane pot exista indoieli asupra certitudinii si
caracterului personal al prejudiciului suferit de fiecare in parte.

Actiunile colective sunt actiunile introduce pentru repararea prejudiilor collective.

Actiunea colectiva este actiunea introdusa de catre un reclamant-reprezentant prin care se solicita
apararea unui drept apartinand unui grup de persoane, incat solutia ce se va pronunta va fi
opozabila intregului grup. Astfel ,actiunea colectiva poate fi introdusa de o asociatie a
profesionistilor, un sindicat etc.

4. Prejudiciul sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim

Nerespectarea obligatiei de a nu adduce atingere drepturilor si interselor legitime ale altor


persoane are drept consecinta faptul ca autorul faptei ilicite este obligat sa repare prejudicial
cauzat sic and acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, daca interesul este
legitim, serios si ,prin felul in care se manifesta creeaza aparenta unui drept subiectiv.

Fapta ilicita
1.Definitie

Faptele ilicite sunt conduite ale omului prin care se incalca normele imperative ale dreptului,
savarsite fara intentia de a produce efecte juridice impotriva autorului lor, efecte care insa se
produc in puterea legii. In alti termini, prin fapta ilicita intelegem actiunea sau inactiunea
contrara legii care are ca rezultat incalcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale
uunei persoane.

4
Art. 1357 dispune cu valoare de principiu ca cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta
ilicita, este obligat sa-l repare.

Fapta ilicita prezinta urmatoarele trasaturi sau caracteristici:

a)fapta are carcater obiectiv sau existenta materiala, constand intr-o conduita ori manifestare
umana exteriorizata;

b)fapta este mijlocul prin care se obiectiveaza un element psihic, subiectiv: vointa omului care a
ales o anumita conduit;

c)fapta este contrara ordinii sociale si reprobate de societate; reprobarea sociala, din punct de
vedere subiectiv, este legata de vinovatie, iar din punct de vedere obiectiv, isi gaseste expresia
juridical in carcaterul ilicit al faptei.

Ilicitul civil

In cazul raspunderii civile, o fapta este ilicita atunci cand este contrara legilor imperative si
bunelor moravuri, avand ca effect incalcarea sau atingerea drepturilor subiecte ori cel putin a
intereselor legitime ale altor persoane, interese care nu sunt potrivnice normelor juridice si
morale.

Asadar fapta este ilicita in caul in care conduita in cauza este contrara legii in sensul larg al
cuvantului precum si in cazul in care este potrivnica bunelor moravuri.

Bunele moravuri pot fi definite ca totalitatea regulilor de buna conduit in societate, reguli care s-
auconturat in constiinta majoritatii membrilor societatii si a caror respectare s-a impus ca
obligatory, printr-o experienta si practica indelungata, in vederea asigurarii ordinii sociale si
binelui comun, adica a apararii si realizarii intereselor generale ale unei societati date.

Faptele ilicite se pot obiectiva in actiuni sau inactiuni contrare legii si bunelor moravuri

Exemple de fapte ilicite : sustragerea, deteriorarea sau distrugerea unui bun , vatamarea
corporala a unei persoane, defaimarea unei persoane, minciuna etc.

Fapta ilicita consta cel mai adesea intr-o actiune. Totusi , faptele oamenilor pot fi si omisive,
ceea ce inseamna inactiune, iar uneori fapta ilicita poate imbraca si forma unei inactiuni in acele
situatii in care o persoana este , potrivit legii, obligata sa indeplineasca o anumita activitate sau
sa savarseasca o anumita actiune. (exemplu : neluarea masurilor de atentionare a trecatorilor cu
privire la o gura de canal descoperita pe carosabil sau pe trotuar, parasirea locului accidentului de
catre conducatorul auto care l-a provocat etc)

Abuzul de drept este o fapta ilicita civila

5
Drepturile subiective trebuie exercitate cu grija de a nu aduce atingere drepturilor si intereselor
legitime ale celorlalti membrii ai corpului social.

Pentru a ramane in sfera licitului, drepturile civile trebuie exercitate in limitele prevazute de lege
sau a celor care decurg din bunele moravuri si cu buna-credinta. Niciun drept nu poate fi
exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod exesiv si nerezonabil contrar
bunei-credinte. Orice persoana fizica/juridical trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta,
in accord cu ordinea publica si bunele moravuri.

Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei


Exista anumite imprejurari in prezenta carora,desi fapta umana savarsita cauzeaza un prejudiciu
altei persoane, raspunderea civila nu se angajeaza caracterul ilicit al faptei respective fiind
inlaturat. Aceste imprejurari sunt : legitima aparare, starea de necessitate, indeplinirea unei
activitati impuse ori premise de lege, savarsirea faptei prejudiciabile in exercitarea normala si
legala a unui drept subiectiv, consimtamantul victimei.

Legitima aparare

Nu datoreaza despagubire cel care, fiind in legitima aparare, a cauzat agresorului un prejudiciu.

Este in legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a inlatura un act material, direct,
imediat si injust, care pune in pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes
general, daca apararea este proportional cu gravitatea atacului.

Conditii :

a)sa existe un atac material, imediat, direct si injust;

b)atacul, sa creeze un pericol pentru persoana celui atacat, a altuia, a drepturilor acestora ori
pentru un interes general;

c)sa existe proportionalitate intre aparare si gravitatea atacului.

Cel care a savarsit o infractiune prin depasirea limitelor legitimei aparari, prin exces de aparare,
va fi obligat la plata unei indemnizatii adecvate si echitabile;in cazul in care fapta pagubitoare a
fost savarsita in interesul unei terte persoane, cel prejudiciarare actiune impotriva acesteia in
temeiul imbogatirii fara justa cauza.

Starea de necessitate

Este o cauza care inlatura caracterul penal al unei fapte savarsita in anumite imprejurari.

Conditii

6
a)sa existe un pericol imminent;

b)acest pericol sa ameninte viata,integritatea corporala ori sanatatea proprie a faptuitorului ori a
altuia sau un bun important al sau ori al altei persoane sau un interes general;

c)pericolul sa nu poata fi inalaturat in alt mod;

d)sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala de catre persoana care urmareste sa salveze
acele valori;

e)urmarile faptei sa nu fie vadit mai grave decat daca pericolul nu era inlaturat.

Cel care a actionat in stare de necessitate a distrus sau a deteriorate bunurile altuia pentru a se
apara pe sine ori bunurile proprii de un prejudiciu ori un pericol imminent este oligat sa repare
prejudiciul cauzat acelei persoane, potrivit regulilor aplicabile imbogatirii fara justa cauza.

Daca , fapta pgubitoare a fost svrit n interesul unei tere persoane, cel prejudiciat se va
ndrepta mpotriva acesteia n temeiul mbogirii fr just cauz. Asadar, fiind savarsita in stare
de necessitate, fapta prejudiciabila este o fapta ilicita, din care se poate naste un raport juridic
obligational, dar numai daca sunt intrunite conditiile imbogatirii fara justa cauza.

Raportul obligational se naste intre imbogatit,adica cel care a actionat in stare de necessitate
pentru a se apara pe sine ori bunurile proprii sau, dupa caz, intre terta persoana in interesul careia
a savarsit fapta pagubitoare si insaracit, care este persoana prejudiciata in aceste imprejurari.
Obligatia care se naste este una de restituire a valorii imbogatirii, in care imbogatitul este debitor
si insaracitul este creditor.

Obligatia de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza are o dubla limita: imbogatitul este
obligat sa restituie numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea reclamantului este mai
mare; insaracitul are dreptul sa I se restituie doar valoarea insaracirii sale, chiar daca imbogatirea
paratului este superioara.

Savarsirea faptei prejudiciabile in indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege
sau in executarea unui ordin al superiorului.

Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu il exonereaza
de raspundere pe cel care putea sa-si dea seama de caracterul ilicit al faptei sale savarsita in
asemenea imprejurari.

Fapta savarsita intr-o asemenea activitate este in principiu lipsita de character ilicit chiar daca a
cauzat un prejudiciu altuia, ceea ce inseamna ca angajarea raspunderii autorului sau este exclusa,
el fiind exonerate de raspundere.

Atunci cand fapta prejudiciabila este savarsita in indeplinirea unei obligatii impuse sau unei a
unei activitati permisa de lege, ea va avea character ilicit doar atunci cand persoanei in cauza I

7
se poate retine si dovedi o culpa proprie in conduit sa; in schimb, in ipoteza in care fapta
prejudiciabila a fost savarsita in executarea ordinului dat de un superior, ea va fi ilicita doar in
ipoteza in care acel ordin a avut un character vadit illegal sau abuziv ori modul sau de executare
a avut un character ilicit si a fost savarsit cu vinovatie.

Savarsirea faptei prejudiciabile in exercitarea normal si legala a unui drept subiectiv

Cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat s ail repare,
cu exceptia cazului in care dreptul este exercitat abuziv.

Pentru a nu constitui o fapta ilicita, exercitiul dreptului subiectiv trebuie sa fie normal, adica in
limitele interne si externe, prevazute de legile in vigoare, de uzante, bunele moravuri si cu buna-
credinta.

Consimtamantul victimei. Clauze de neraspundere

Fapta prejudiciabila este lipsita de character ilicit atunci cand victim a consimtit, in prealabil,
printr-o conventie sau printr-un act unliteral, la savarsirea unei fapte, stiind ca exista riscul sa I se
cauzeze un prejudiciu. Un asemenea consimtant constituie o clauza de neraspundere pentru
prejudiciul care a fost cauzat.

In ceea ce priveste clauzele privind raspunderea civila, NCC mentioneaza despre prina categorie
de prejudicii : Sunt valabile clauzele care exclude raspunderea pentru prejudiciile cauzate,
printr-o simpla impreudenta sau neglijenta, bunurilor victimei. In schimb, Nu se poate exclude
sau limita prin conventii sau acte materiale, raspunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia
printr-o fapta savarsita cu intentie sau din culpa grava.

Referitor la cea de a doua categorie de prejudicii, art 1355 (3) Rspunderea pentru prejudiciile
cauzate integritii fizice sau psihice ori sntii nu poate fi nlturat ori diminuat dect n
condiiile legii. Prin urmare, clauzele de neraspundere pentru prejudiciile cauzate integritatii
fizice sau psihice ori sanatatii, in principiu, nu sunt valabile.

Clauzele sau conventiile de neraspundere vor fi valabile numai in situatia in care consimtamantul
la savarsirea faptei care poate fi prejudiciabila intruneste cumulative urmatoarele conditii: sa fie
dat de titularul dreptului sau, daca legea prevede expres, de catre un reprezentant al acestuia; sa
fie informat si liber exprimat; sa priveasca drepturi asupra carora se poate dispune, sa nu exista
interdictii sau limite prevazute de lege care sa excluda explicit sau implicit consimtamantul la
savarsirea faptei in cauza.

Declaraia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea nsi,


renunarea victimei la dreptul de a obine plata despgubirilor.

8
Raportul de cauzalitate
La fel ca prejudiciul , raportul de cauzalitate este o conditie necesara si generala a raspunderii
civile.

Raportul de cauzalitate este o conditie materiala sau obiectiva a raspunderii civile care nu se
confunda cu vinovatia. Vinovatia este o conditie subiectiva. Asa se explica faptul ca poate exista
raportul de cauzalitate, dar sa lipseasca vinovatia, dupa cum poate sa existe vinovatia autorului
faptei ilicite si sa nu existe raportul de cauzalitate.

Fara raport de cauzalitate nu exista raspundere civila, acesta fiind un criteriu in functie de care se
determina intinderea reparatiei care se datoreaza victimei. Dreptul la reparatie poate fi
recunoscut numai pentru prejudiciile care sunt , neindoielnic, consecinta faptei ilicite.

Raspunderea nu poate fi angajata in cazul in care intre fapta ilicita si prejudiciul suferit de victim
nu exista un raport de cauzalitate direct sau indirect. Raportul de cauzalitate , lipseste atuncci
cand prejudiciul este cauzat in exclusivitate de forta majora, uneori de cazul fortuit, de fapta unei
terte persoane sau fapta victimei.

Stabilirea raportului de cauzalitate

De cele mai multe ori, existent raportului de cauzalitate este usor de dovedit, legatura dintre fapta
ilicita si prejudiciu fiind indiscutabila. Cu toate astea, uneori, stabilirea si raportului de
cauzalitate devine o problema dificila. Pentru stabilirea acestuia au fost elaborate mai multe
teorii.

Teoria sau sistemul echivalentei conditiilor sau al conditiilor

Potrivit acestei teorii,in cazul in care nu se poate determina cu precizie faptul cauzal,rationametul
este simplu : toate faptele si toate imprejurarile care au fost indispensabile pentru producerea
prejudiciului trebuie retinute ca fiind cause ale acestuia,cu valoare cauzala egala,adica sunt
echivalente. Pe cale de consecinta, fiecare fapt ce precede rezultatul prejudiciabil si in lipsa
caruia acesta nu s-ar fi produs, este considerat cauzal, alaturi si deopotriva cu celelalte fapte si
imprejurari.

Ex: proprietarul unui automobile l-a lasat intr-un loc public, uitand sa-l inchida cu cheia; intre
timp, automobilul este furat si autorul furtului savarseste din culpa sa una accident grav ranind o
persoana. Conform teoriei echivalentei conditiilor necesare, neglijenta proprietarului poate fi
considerate o condtiei sine qua non a prejudiciului cauzat.

Teoria sau sistemul cauzei adecvate

Aceasta teorie are mai multe variante; intr-o variant numita a cauzalitatii suficiente se face
distinctive intre efectele normale si efectele exceptionale ori efectele proportionale si

9
disproportionale ale evenimentului prejudiciabil,astfel incat se aprecieaza ca numai primele pot fi
considerate ca prejudicii directe su deci reparabile.

Teoria sau sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii

Potrivit acesteia, in stabilirea raportului cauzal, trebuie avut in vedere ca fenomenul-cauza nu


actioneaza singur ci in ambianta unor conditii externe care fara a produce efectul pagubitor, au
favorizat producerea acestui effect, inlesnind nasterea procesului cauzal, grabind si favorizand
dezvoltarea lui sau agravandu-I rezultatele negative.

Clauzele care exclude existent raportului de cauzalitate (cauzele exoneratoare


de raspundere)
1.Forta majora

Daca legea nu prevede altfel ori daca partile nu convin contrariul, raspunderea civila este
inalturata atunci cand prejudiciul este cauzat de forta majora sau de caz fortuit.

Forat majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabila.

Forta majora este o imprejurare de origine externa, cu character exceptional, care este
imprevizibila si absolut invincibila si inevitabila. Asadar, pentru ca un eveniment sau o anumita
impejurare sa poata fi calificata forta majora este necesar sa indeplineasca in mod cumulative 3
conditii:sa fie externa, imprevizibila, absolut invincibila si inevitabila.

A.EXTERIORITATEA

Forta majora este o imprejurare care isi are originea sau etiologia in afara celui care inaparenta ar
fi chemat sa raspunda, precum si campul sau de activitate.

Evenimentele de forta majora sunt, de cele mai multe ori, fenomene natural exraordinare, straine
de activitatea si vointa omului, cum sunt : cutremurele grave, inundatiile, catastrofele, alunecarile
de teren, trasnetele, tornadele etc. de asemenea sunt cazuri de forta majoara si unele evenimente
sociale extraordinare, provocate de oameni, cum ar fi razboaiele si revolutiile.

B.IMPREVIZIBILITATEA

Daca imprejurarea putea fi prevazuta, cel chemat sa raspunda savarseste o fapta culpabila
deoarece nu a prevazut-o si nu a luat masurile necesare pentru preintampinarea sau evitarea
urmarilor sale prejudiciabile.

Pentru a fi in prezenta fortei majore este sufficient ca imprevizibilitatea evenimentului sa fie


normal;aceasta inseamna ca nu este necesar sa fie vorba despre o imprevizibilitate absoluta,
extraordinara sau de exceptie.

10
C.ABSOULTA INVINCIBILITATE SI INEVITABILITATE

Invincibilitatea si inevitabilitatea trebuie sa fie absolute,adica pentru orice persoana.

Daca imposibilitatea de a preintampina, invinge si evita evenimentul respective si consecintele


sale prejudiciabile este doar relative, in sensul ca putea fi invins sau evitat de catre un om cu
capacitate, prudenta si diligenta maxime, dar cel chemat sa raspunda nu a despus ori nu a fost
capabil sa depuna asemenea straduinte in acest scop, nu suntem in prezenta fortei majore;
raspunderea se va putea angaja si paratul va fi obligat sa repare prejudiciul. O simpla imprejurare
externa, invincibila numai relative, adica numai pentru cel in cauza, nu constituie forta majora, ci
eventual un caz fortuit.

In situatia in care forta majora este singura cauza a prejudiciului,este exclusa automat existent
raportului de cauzalitate dintre fapta paratului si prejudiciu; de asemenea, indirect este exclusa si
vinovatia persoanei respective in cazul raspunderii civile subiective. Asadar, in lipsa conditiilor
prevazute de lege, angajarea raspunderii civile fata de victim prejudiciata nu mai este posibila; in
alti termini, raspunderea civila nu exista.

Este insa posibil ca forta majora sa nu fie cauza exclusive a prejudiciului, situatie in care exista
ipoteze diferite. Asa de pilda, prejudiciul a fost provocat de forta majora impreuna cu una sau
mai multe imprejurari care sunt simple cazuri fortuite. Evident ca atunci cand si cazul fortuit este
cauza exoneratoare de raspundere civila, el va produce efecte identice cu forta majora; cu alte
cvinte raspunderea civila va fi exclusa in totalitate. Dimpotriva, in cazul in care egea prevede
expres ca numai forta majora exonereaza de raspundere, obligatia de reparare a celui chemat sa
raspunda va fi proportionala cu contributia cazului fortuit la producerea prejudiciului; altfel spus,
raspunderea civila este numai partial exclusa.

De asemenea,prejudiciul poate fi cauzat de forta majora in concurs cu unele fapte sau


imprejurari, altele decat cazul fortuity. De exemplu, prejudiciul cauzat de un animal sau un lucru
in cursul unui eveniment de forta majora. In cazul in care animalul sau lucru a fost un simplu
instrument pasiv prin mijlocirea caruia forta majora a cauzat singura prejudiciul existenta
raspunderii civile este exclusa. Daca forta majora nu a avut alt rol decat sa contribuie alaturi de
animal sau de lucru la producerea prejudiciului, raspunderea va fi inalturata doar in parte,
proportional cu contributia fortei majore la producerea prejudiciului.

2.Cazul fortuit

Reprezinta un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de cel care ar fi fost chemat
sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs.

Evenimentele care pot fi calificate cazuri fortuite sunt de doua feluri:

a)imprejurari interne- care isi au originea in campul de activitate a celui care este sau ar fi
chemat sa raspunda fiind intrinseci lucrurilor si animalelor acestuia, cum sunt :viciile ascunse ale

11
lucrului, defectele de fabricatie, sperietura unui animal etc. imprejurari care nu sunt imputabile
persoanei respective.

b)imprejurari de origine externa- neimputabile persoanei chemate sa raspunda, care nu au


character extraordinary si nu puteau fi prevazute de catre un tip uman mediu si nici prevenite ori
evitate decat de omul cel mai capabil de o diligenta si prudenta maxima. Exemple : ploile
torentiale, cutremurele de mica intensitate, inundatiile care se produc frecvent in unele locuri etc.

Cazul fortuit, la fel ca forta majora, in principiu exclude existent si angajarea raspunderii civile.
Totusi , disctinctia intre cele doua prezinta importanta mai ales in spatial raspunderii delictuale.
Aceasta pentru ca sunt situatii de exceptie cand numai forta majora exclude raspunderea
delictuala, exemplu: raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, raspunderea
pentru prejudicial cauzate de animalele ce le avem in paza juridical, raspunderea pentru
prejudiciul cauzat de ruina edificiului, raspunderea pentru prejudiciile cauzate de accidentele
nucleare, etc.

In aceste cazuri suntem in prezenta raspunderii civile pentru cazul fortuity. Asadar , persoana
raspunzatoare, nu poate inlatura o asemenea raspundere decat daca va dovedi ca prejudiciul a
fost cauzat de forta majora, fapta victimei sau fapta unui tert, cu conditia ca acestea din urma sa
preinte caracterele fortei majore.

3. Fapta victimei si fapta unei terte persoane

Fapta victimei nsei i fapta terului nltur rspunderea chiar dac nu au caracteristicile forei
majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, ns numai n cazurile n care, potrivit legii sau
conveniei prilor, cazul fortuit este exonerator de rspundere. Asadar , raspunderea civila a
paratului este exclusa total sau partial dupa cum fapta victimei sau fapta unui tert a fost cauza
exclusive a producerii prejudiciului sau, dupa caz, alaturi de aceasta fapta la originea
prejudiciului se afla si alte imprejurari.

Pentru a fi cause care inaltura angajarea raspunderii civile, fapta victimei si fapta unui tert trebuie
sa indeplineasca, in principiu, conditiile fortei majore sau ale cazului fortuity. Aceasta ipoteza
este valabila in situatiile in care forta majora sau cazul fortuir sunt cause exoneratoare de
raspundere civila.

Vinovatia autorului faptei ilicite


Cel care cauzeaz altuia un prejudiciu printr-o fapt ilicit, svrit cu vinovie, este obligat s
l repare. Autorul prejudiciului rspunde pentru cea mai uoar culp.

Definitie si elemente

Culpa este definite ca fiind incalcarea unei obligatii preexistente prin care se adduce atingere
unui drept subiectiv sau unui interes legitim;ea poate fi omisiva sau comisiva.

12
Vinovatia este atitudinea psihica a autorului faptei ilicite si prejudiciabile fata de fapta respectiva
si fata de urmarile acelei fapte. Vinovatia este compusa din doi factori:

Procesul intelectiv- consta in reprezentarea in constiinta omului a semnificatiei sociale a faptei


sale si in prevederea sau cel putin posibilitatea de prevedere a urmarilor acelei fapte pe care o
savarseste in acel moment sau pe care urmeaza sa o savarseasca.

Procesul volitiv- este Acela in care are loc deliberarea asupra faptelor si asupra motivelor care
pot determina luarea hotararii de a desfasura sau nu anumite codnuite.

Formele vinovatiei si gradele culpei

a.intentia sau dolul- fapta este savrsita cu intentie atunci cand autorul prevde rezultatul faptei
sale si urmareste producerea lui sau, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.
Rezulta ca intentia este de 2 feluri:

-intentia directa sau dolul direct este atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si
urmareste ca el sa se produca

-intentia indirecta atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si cu toate ca nu-l
urmareste, accepta riscul sau posibilitatea sa se produca.

b.culpa- fapta ilicita este savarsita din culpa atunci cand autorul prevede rezultatul faptei sale, pe
care nu-l accepta socotind fara temei ca nu se va produce sau dupa caz nu prevede acel rezultat
desi trebuia sa-l prevad. Culpa poate fi :

-cu prevedere se mai numeste si imprudenta si consta in aceea ca faptuitorul prevede rezultatul
faptei sale, pe care insa nu il accepta, sperand si crezand ca nu se va produce;

-fara prevdere sau neglijenta- consta in aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi
in conditiile date trebuia si putea s ail prevada.

O persoana care a cauzat un prejudice altuia este obligata sa-l repare in intregime indifferent
daca a actionat cu intentie,fara intentie, din culpa. Cuantumul reparatiei depinde de intinderea
prejudiciului si nu de forma vinovatiei.

In cazul in care pentru un prejudiciu raspund in solidar doua sau mai multe persoane in
raporturile dintre ele, sarcina reparatiei se imparte proportional in functie de contributia fiecaruia
la cauzarea prejudiciului ori, daca aceata nu poate fi stabilita proportional cu intentia sau
gravitatea culpei fiecaruia.

Gradele culpei

NCC defineste culpa grava : Atunci cand autorul a actionat cu o neglijenta si imprudenta pe
care nici persoana cea mai lipsita de dibacie nu ar fi manifestat-o fata de propriile interese.

13
Gradele culpei prezinta totusi o utilitate practica in cateva situatii: clauzele de nearaspundere
pentru prejudiciul material cauzat bunurilor altuia sunt valabile numai in caz de culpa usoara sau
foarte usoara; in cazul vinovatiei commune,cei obligati sa raspunda solidar fata de victim, in
raporturile dintre ei, suporta sarcina rapararii proportional, in fnctie de anumite criteria, dintre
care unul este gravitatea culpei.

Stabilirea culpei

Pentru aprecierea vinoviei se va ine seama de mprejurrile n care s-a produs prejudiciul,
strine de persoana autorului faptei, precum i, dac este cazul, de faptul c prejudiciul a fost
cauzat de un profesionist n exploatarea unei ntreprinderi.

Capacitatea delictuala. Obligatia subsidiara a persoanei lipsite de


discernamant de a indemniza victim prejudicata prin fapta sa ilicita
Pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala , persoana fizica trebuie sa aiba constiinta
faptelor sale.

Capacitatea delictuala nu se confunda cu capacitatea de exercitiu a persoanei fizice; prima se


refera la raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin savarsirea de fapte ilicite extracontractuale
care produc asemenea consecinte, iar a doua inseamna aptitudinea persoanei de a incheia singura
acte juridice civile si de a raspunde pentru neindeplinirea obligatiilor asumate prin angajamentul
sau.

Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani sau persoana pus sub interdicie judectoreasc nu
rspunde de prejudiciul cauzat, dac nu se dovedete discernmntul su la data svririi faptei.

Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani rspunde de prejudiciul cauzat, n afar de cazul n care
dovedete c a fost lipsit de discernmnt la data svririi faptei.

Cel care a cauzat un prejudiciu nu este rspunztor dac n momentul n care a svrit fapta
pgubitoare era ntr-o stare, chiar vremelnic, de tulburare a minii care l-a pus n neputin de a-
i da seama de urmrile faptei sale.

Cu toate acestea, cel care a cauzat prejudiciul este rspunztor, dac starea vremelnic de
tulburare a minii a fost provocat de el nsui, prin beia produs de alcool, de stupefiante sau de
alte substane.

Obligaia subsidiar de indemnizare a victimei

Lipsa discernmntului nu l scutete pe autorul prejudiciului de plata unei indemnizaii ctre


victim ori de cte ori nu poate fi angajat rspunderea persoanei care avea, potrivit legii,
ndatorirea de a-l supraveghea. Indemnizaia va fi stabilit ntr-un cuantum echitabil, inndu-se
seama de starea patrimonial a prilor.

14
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta altuia
Raspunderea persoanelor care au obligatia de supraveghere a unui
minor sau interzis judecatoresc pentru prejudiciul cauzat tertilor
prin fapta ilicita savarsita de cel aflat sub acea supraveghere

Cel care n temeiul legii, al unui contract ori al unei hotrri judectoreti este obligat s
supravegheze un minor sau o persoan pus sub interdicie rspunde de prejudiciul cauzat altuia
de ctre aceste din urme persoane. Rspunderea subzist chiar n cazul cnd fptuitorul, fiind
lipsit de discernmnt, nu rspunde pentru fapta proprie.

Cel obligat la supraveghere este exonerat de rspundere numai dac dovedete c nu a putut
mpiedica fapta prejudiciabil. n cazul prinilor sau, dup caz, al tutorilor, dovada se consider
a fi fcut numai dac ei probeaz c fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze dect
modul n care i-au ndeplinit ndatoririle decurgnd din exerciiul autoritii printeti.

Sfera persoanelor pentru care se raspunde

Raspunderea civila delictuala se angajeaa pentru prejudiciile cauzate prin faptele ilicite ale
copiilor minori cat si prin faptele ilicite ale persoanelor puse sub interdictie
judecatoreasca,indifferentde varsta.

Acesta raspundere nu exista in cazul in care autorul faptei este o persona majora lipsita de
discernamant care insa nu este pusa sub interdictie judecatoreasca pentru alienatie sau debilitate
mintala.

Determinarea persoanelor chemate de lege sa raspunda

Raspunderea se angajeaza in sarcina tuturor persoanelor fizice sau juridice care au oligatia
prevazuta de lege, stabilita intr-un contract sau printr-o hotarare judecatoreasca de a supraveghea
pe minorul sau, dupa caz, persoana pusa sub interdictie care a savarsit fapta ilicita prin care s-a
cauzat unei terte persoane un prejudiciu injust.

Prinii au dreptul i ndatorirea de supraveghere a copilului minor.

Alte persoane carora le revine obligatia de supraveghere sunt : tutorii interzisilor judecatoresti,
cadrele didactice din invatamantul preuniversitar, meseriasii care instruiesc ucenici minori,
persoanele carora un copil minor le este incredintat in plasament prin hotarare judecatoreasca,
asistentii maternali etc.

15
Conditiile existentei raspunderii

Conditiile sunt de doua feluri: generale si speciale. Astfel este necesar sa fie prezente cumulative
3 dintre conditiile generale ale raspunderii civile: prejudiciul injust cauzat unei terte persoane,
fapta ilicita a minorului sau dupa caz a interzisului judecatoresc si raportul de cauzalitate dintre
fapta ilicita si prejudiciu. Vinovatia nu este o conditie necesara pentru existent acestei
raspunderi.

Autorul faptei ilicite si prejudiciabile va raspunde pentru fapta proprie , iar persoana
raspunzatoare va raspunde in principal, distinct si autonom pentru fapta altuia. NCC prevede ca,
cei ce raspund pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti solidar la reparative fata de cel prejudiciat.

Conditiile speciale

Alaturi de conditiile cu valoare generala, raspunderea in discutie se poate angaja numai daca sunt
prezente si 2 conditii special:

A.Minoritatea sau , dupa caz, statutul de persoana pusa sub interdictie aceasta conditie trebuie
sa existe la momentul in care autorul prejudiciului a savarsit fapta prejudiciabila; in ceea ce
priveste minoritatea, legea nu face distinctive intre minorul care a implinit varsta de 14 ani, cand
este prezumat de lege ca nu are discernamant in plan delictual, si minorul intre 14-18 ani care,
dimpotriva , este prezumat ca are discernamant. Asadar , este important ca respective conditie
speciala sa fie intrunita in momentul savarsirii faptei de minor sau cel pus sub interdictie
judecatoreasca.

B.Fapta ilicita si prejudiciul sa fie savarsita de catre minor sau de interzisul judecatoresc dupa
momentul nasterii effective a obligatiei de supraveghere in sarcina persoanei raspunzatoare.

Prin obligatie de supraveghere intelegem indatorirea si puterea persoanei in sarcina careia s-a
nascut de a organiza, a dirija, indruma si controla activitatea autorului faptei ilicite si
prejudiciabile.

Fundamental raspunderii pentru prejudiciile cauzate prin faptele ilicite ale


minorilor si interzisilor judecatoresti. Dreptul de regres al persoanei
raspunzatoare

Cel obligat la supraveghere este exonerat de rspundere numai dac dovedete c nu a putut
mpiedica fapta prejudiciabil. n cazul prinilor sau, dup caz, al tutorilor, dovada se consider
a fi fcut numai dac ei probeaz c fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze dect
modul n care i-au ndeplinit ndatoririle decurgnd din exerciiul autoritii printeti.

16
Asadar, raspunderea persoanelor care au obligatia de supraveghere a unui minor sau interzis
judecatoresc este obiectiva, pana cand o ipotetica raspundere a minorului sau interzisului
judecatoresc este subiectiva si se fundamenteaza pe vinovatia dovedita. Vinovatia sau
nevinovatia autorului prejudiciului nu are nicio relevanta in ceea ce priveste nasterea obligatiei
de reparare in sarcina persoanei raspunzatoare. In concluzie, raspunderea acestor persoane nu
depinde de existent raspunderii autorului faptei prejudiciabile si nici nu este grefata pe aceasta.
Mai mult,raspunderea este si directa, victim putand sa se indrepte direct impotriva persoanei
raspunzatoare pentru a obtine reparatia, fara ca promovarea actiunii sa fie conditionata de
chemarea in judecata inainte sau simultan si a autorului prejudiciului, chiar daca are
discernamant.

Regresul persoanei raspunzatoare care a reparat prejudiciul cauzat victimei

Atunci cand persoana raspunzatoare a reparat prejudiciul cauzat, in anumite conditii ea are
dreptul de regres impotriva faptuitorului. Atfel ,art.1384 alin 1 prevede ca : Cel care rspunde
pentru fapta altuia se poate ntoarce mpotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepia
cazului n care acesta din urm nu este rspunztor pentru prejudiciul cauzat.

Asadar, persoana raspunzatoare care a reparat prejudiciul in total sau in parte are actiune in
regres impotriva minorului sau interzisului judecatores, autor al faptei prejudiciabile, doar atunci
cand sunt intrunite conditiile ca acesta sa raspunda pentru fapta proprie, adica trebuie dovedita
vinovatia autorului faptei prejudiciabile. (dovada destul de dificila)

Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani rspunde de prejudiciul cauzat, n afar de cazul n care
dovedete c a fost lipsit de discernmnt la data svririi faptei. Textul instituie o prezumtie
legala relative, in sensul ca minorul care a implinit 14 ani are discernamat in plan delictual;
asadar, daca se dovedeste vinovatia lui, el va raspunde pentru prejudiciul cauzat. Aceasta
inseamna ca daca persoana raspunzatoare a acordat victimei reparatia, ea se poate intoarce cu
actiune in regres impotriva minorului, autor al faptei ilicite care ii este imputabila.

Raspunderea comitentului pentru prejudiciile cauzate tertilor prin faptele


ilicite delictuale ale prepusului
(1) Comitentul este obligat s repare prejudiciul cauzat de prepuii si ori de cte ori fapta
svrit de acetia are legtur cu atribuiile sau cu scopul funciilor ncredinate.

(2) Este comitent cel care, n virtutea unui contract sau n temeiul legii, exercit direcia,
supravegherea i controlul asupra celui care ndeplinete anumite funcii sau nsrcinri n
interesul su ori al altuia.

17
(3) Comitentul nu rspunde dac dovedete c victima cunotea sau, dup mprejurri, putea s
cunoasc, la data svririi faptei prejudiciabile, c prepusul a acionat fr nicio legtur cu
atribuiile sau cu scopul funciilor ncredinate.

Raspunderea comitentului pentru prejudiciul cauzat de prepusul sau intervine numai atunci cand
se cauzeaza un prejudiciu unei terte persoanei printr-o fapta ilicita delictuala.

Printre conditiile de drept comun ale angajarii raspunderii comitentului, NCC nu prevede si
conditia vinovatiei dovedite a prepusului care a savarsit fapta ilicita si prejudiciabila.

Raspunderea comitentului este principala si independent de vinovatia sau nevinovatia precum si


de raspunderea proprie a prepusului; asta inseamna ca victima il va putea chema in judecata
numai pe comitent pentru a fi obligat sa repare prejudiciul ce i-a fost cauzat prin fapta ilicita a
prepusului.

Conditiile special ale raspunderii comitentului

A.Existenta raportului de prepusenie

Este comitent cel care, n virtutea unui contract sau n temeiul legii, exercit direcia,
supravegherea i controlul asupra celui care ndeplinete anumite funcii sau nsrcinri n
interesul su ori al altuia.

Prepusii se afla sub autoritatea comitentilor, fiind subordonati acestora, cei dintai avand puterea
de directive, supraveghere si control asupra lor. Pentru a fi in prezenta raportului de prepusenie
nu este insa necesare contactul direct, nemijlocit si permanent al comitentului cu prepusul sau;
dreptul comitentului de a da ordine, de a supraveghea si de a control ape prepusi nu presupune si
exercitarea lui in fapt.

Raportul de prepusenie este un raport juridic; in principiu, el se naste numai cu consimtamantul


ambelor parti, in sensul de vointa decalarata a comitentului si respective a prepusului. In cele mai
frecvente situatii, raportul de prepusenie se naste dintr-un contract; este vorba in primul rand
despre contractual individual de munca dintre salariat si angajator.

B. Fapta ilicita savarsita de prepus trebuie sa aiba legatura cu atributiile sau scopul functiilor
incredintate

Conditia rezulta din prevederile art 1373 : Comitentul este obligat s repare prejudiciul cauzat
de prepuii si ori de cte ori fapta svrit de acetia are legtur cu atribuiile sau cu scopul
funciilor ncredinate. Comitentul nu rspunde dac dovedete c victima cunotea sau, dup
mprejurri, putea s cunoasc, la data svririi faptei prejudiciabile, c prepusul a acionat fr
nicio legtur cu atribuiile sau cu scopul funciilor ncredinate.

Comitentul va raspunde in primul rand si intotdeauna cand prepusul a savarsit fapta ilicita si
actionand in interesul comitentului sau la ordinul sau interesul altuia, in limitele stricte ale
18
atributiilor care alcatuiesc continutul functiei sale. De asemenea , comitentul va raspunde si
pentru prejudiciul cauzat de prepus atunci cand a actionat prin deviere de la functia sa, prin
depasirea limitelor sale si chiar prin exercitiul abuziv al acesteiea cu conditia ca fapta sa fie in
legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate. Legatura intre fapta prejudiciabila a
prepusului si atributiile sau scopul functiilor incredintate poate fi de timp, de loc ori de mijloace
folosite.

Comitentul nu raspunde in ipoteza in care dovedeste ca victim cunostea sau dupa imprejurari
putea sa cunoasca la data savarsirii faptei prejudiciabile ca prepusul a actionat fara nicio legatura
cu atributiile sau scopul functiilor incredintate. In alti termini, este necesar ca victima sa fi fost
de buna credinta la momentul savarsirii faptei, adica sa fi avut convingerea ferma si deplina ca
prepusul a actionat potrivit instructiuniilor si dispozitiilor comitentului, sub indrumarea, directia,
supravegherea si controlul sau , in limitele atributiilor functiei incredintate si pentrurealizarea
interesului comitentului sau al celui desemnat de acesta. Buna credinta e prezuma pana la proba
contrara.

Corelatia raspunderii parintilor cu raspunderea altor persoane care au obligatia de a


supraveghea un minor

Prinii nu rspund dac fac dovada c sunt ndeplinite cerinele rspunderii persoanei care avea
obligaia de supraveghere a minorului. Din aceasta dispozitie rezulta faptul ca parintilor le
incumba obligatia de supraveghere a minorului autor al unei fapte ilicite prejudiciabile, obligatie
prevazuta de art 493 : Prinii au dreptul i ndatorirea de supraveghere a copilului minor.

Raspunderea parintilor este generala, ea se angajeaza cu excluderea in intregime a raspunderii


altor persoane. In schimb, parintii nu vor raspunde atunci cand vor proba ca , in momentul in
care copilul lor minor a savarsit fapta in cauza, obligatia de supraveghere a acestuia apartinea in
temeiul legii, al unui contract sau al unei hotarari judecatorest altei persoane cum ar fi : asistentul
maternal, cadrul didactic, persoana caruia minorul i-a fost dat in plasament familial, orice
persoana si-a asumat misiunea de a-l instrui pe minor etc.

In ipoteza in care parintii minorului sunt decedati, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti,
sau li s-a aplicat pedeapsa penala de interzicere a exercitarii drepturilor parintesti, pusi sub
interdictie judecatoreasca, disparuti ori declarati judecatoreste morti, obligatia generala de
supraveghere revine tutorelui. Acesta urmeaza sa raspunda pentru pejudiciile cauzate prin faptele
ilicite ale copilului minor, savarsite cat timp se afla sub tutela sa.

Daca interzisul judecatoresc este un minor cu varsta intre 14-18 ani si are parinti, el se afla si
ramane sub ocrotirea parintilor, care au obligatia generala de a-l supraveghea; ei vor raspunde
pentru prejudiciile cauzate cu exceptia cazului in care fac dovada ca la momentul savarsirii faptei
ilicite o alta persoana avea obligatia de a-l supraveghea.

19
In cazul minorului aflat sub interdictie ajuns la majorat obligatia de supraveghere si raspundere
generala vor reveni tutorelui interzisului.

Coralatia raspunderii comitentului cu raspunderea altor persoane in cazul in care prepusul


sau este un minor

Raportul de prepusenie se naste dintr-un contract de munca, iar minorul dobandeste capacitatea
de a incheia un astfel de comtract la implinirea varstei de 16 ani; mai mult, si minorul care a
implinit varsta de 15 ani poate incheia un contract de munca, cu acordul parintilor sau al altor
reprezentanti legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostiintele
sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. Intr-o atare
situatie, minorul se afla sub supravegherea parintilor sau a altor persoane care au aceasta
obligatie si , in acelasi timp, in exercitarea functiei care i-a fost incredintata de comitent, sub
autoritatea si controlul comitentului.

Ori de cate ori sunt prezente conditiile raspunderii comitentului se va angaja in mod obligatoriu
raspunderea acestuia; astfel raspunderea parintilor este exclusa indifferent daca minorul prepus
cauzaeaza un prejudiciu unei terte persoane, ori comitentului insusi. De la aceasta regula s-a
admis o singura exceptie care intervine in imprejurarea in care parintele are si calitatea de
comitent in raport cu copilul sau minor, cand victim poate opta pentru una dintre cele doua
cazuri de raspundere.

Nicio alt persoan, n afara comitentului, nu rspunde pentru fapta prejudiciabil svrit de
minorul care avea calitatea de prepus. Cu toate acestea, n cazul n care comitentul este printele
minorului care a svrit fapta ilicit, victima are dreptul de a opta asupra temeiului rspunderii.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, de


animale si de ruina edificiului

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general

Art 1376 prevede ca orice persoana este obligata sa repare prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub
paza sa. De aici rezulta ca, pentru angajarea raspunderii, lucrul trebuie sa indeplineasca o singura
conditie,aceea de a se fi aflat in momentul cauzarii prejudiciului sub paza persoanei chemate sa
raspunda.

Determinarea persoanei raspunzatoare. Notiunea de paza a lucrului

20
Prin notiunea de paza juridica se intelege puterea de directive, control si supraveghere pe care o
persoana o poate exercita, in mod independent,asupra unui lucru sau animal. Aceasta definitie a
fost preluata de art 1377 care defineste notiunea de paza a lucrului astfel : n nelesul
dispoziiilor Art. 1375 i 1.376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, n
temeiul unei dispoziii legale sau al unui contract ori chiar numai n fapt, exercit n mod
independent controlul i supravegherea asupra animalului sau a lucrului i se servete de acesta
n interes propriu.

Temeiul pazei juridice este de regula un drept, deoarece sunt si situatii in care un lucru sau un
animal cauzeza un prejudiciu aflandu-se doar in fapt sub controlul si supravegherea unei
persoane, fara niciun temei legiti si chiar impotriva celui care are un drept asupra acestuia, cum
este persoana care a furat un lucru sau un animal sau este gasitorul ei. In jurisprudenta,s-a
stability ca persoana raspunzatoare este aceea care si-a insusit in fapt, fara sa aiba un drept
puterea, controlul si supravegherea asupra lucrului sau animalului altuia.

Paza juridical si paza materiala a lucrului

Prin notiunea de paza juridica se intelege puterea de directie, control si supraveghere pe care o
persoana o poate exercita, in drept sau in fapt in mod independent,asupra unui lucrului de care se
serveste direct sau indirect in interes propriu. Prin paza materiala intelegem tot o putere de
directive,control si suraveghere pe care o persoana o exercita asupra unui lucru, sub autoritatea
pazitorului juridic si in interesul acestuia. Asadar , pazitorul material supravegheaza , controleaza
si directioneaza lucrul la ordinele si instructiunile pazitorului juridic si in interesul acestuia.

Adeseori se intampla ca paza juridical si paza materiala sa fe exercitate de una si aceeasi


persoana. Sunt insa situatii foarte frecvente in care paza materiala se exercita de catre o alta
persoana decat pazitorul juridic, cum este, de exemplu, prepusul acestuia.

Pazitorul material nu raspunde niciodata in baza art 1376 alin 1 , el poate sa raspunda numai
pentru fapta proprie. Obligatia de reparare a prejudiciului cauzat de lucru revine numai
pazitorului juridic.

Sfera persoanelor care au calitatea de pazitori juridici ai lucrurilor

Aceasta calitate o are proprietarul lucrului, care poate exercita plenar toate atributiile proprietatii-
posesia, folosinta si dispoitia- independent de orice puteri ale altei persoane. In favoarea si in
sarcina proprietarului opereaza o prezumtie relativa de pazitor juridic al lucrului aflat in
proprietatea sa. Prezumtia in cauza poate fi inlaturata atunci cand proprietarul dovedeste ca
lucrul sau, in momentul cand a cauza prejudiciul, se afla in paza juridica legitima sau nelegitima,
de drept sau de fapt, a unei alte persoane.

Proprietarul raspunde si atunci cand animalul sau lucrul a scapat de sub paza sa.

21
In situatia in care un lucru se afla in proprietate comuna pe cote parti sau in de valmasie,
raspunderea coproprietarilor este solidara pentru prejudiciul cauzat de lucrul comun,
prezumandu-se ca toti sunt simultan si concurent pazitori juridici ai acestuia; prezumtia poate fi
inlaturata daca se face dovada ca, in momentul in care a cauzat prejudiciul, numai unul sau unii
dintre ei exercitau in fapt si independent puterea de directive, control si supraveghere asupra
lucrului

Privitor la lucrurile dintr-o mostenire vacanta trebuie sa avem in vedere reglementarile in materie
din art 1135-1140 C.civil. dreptul de a le culege il are comuna, orasul sau dupa caz municipiul in
a carui raza teritoriala sa aflau acele bunuri la data deschiderii succesiunii. Astfel , raspunderea
unitatii administrative-teritoriale pentru prejudiciile cauzate de lucrurile dintr-o mostenire
vacanta, se angajeaa numai din momentul in care a intrat in stapanirea de fapt a mostenirii.
Intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii are loc de indata ce toti succesibili cunoscuti au
renuntat la mostenire ori la implinirea termenului de un an si 6 luni de la deschiderea mostenirii
daca niciun mostenitor nu este cunoscut. In perioada dintre data deschiderii mostenirii vacante si
aceea a intrarii in stapanirea de fapt a acesteia, raspunderea pentru prejudiciile cauzate de
lucrurile care sunt bunuri ale mostenirii vacante va raspunde curatorul special, numit de notarul
public competent.

Daca proprietarul inlatura prezumtia de pazitor juridic al lucrului, aceasta va opera, atunci cand
este cazul, in sarcina titularilor celorlalte drepturi reale, cum sunt : uzufructuarul, uzuarul,
fiduciarul, creditorul gajist, creditorul retentor etc. De asemenea, posesorul lucrului in favoarea
caruia opereaza prezumtia de proprietate sau , dupa caz, de titular al unui al drept real, are
calitatea de pazitor juridic.

Transimiterea si scindarea pazei juridice

Proprietarul, titularul unui alt drept real sau posesorul poate transmite paza juridical asupra
lucrului, atunci cand legea nu interzice, unei alte persoane, prin acte juridice, adica prin
contracte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Asemenea acte juridice sunt : inchirierea
,comodatul, depozitul etc. asadar , paza juridical a lucrului se transmite detentorului precar-
chirias, comodatar, depozitar etc.

Daca se va dovedi ca prejudiciul se datoreaa unui viciu intern al lucrului sau , in general este
legat de structura lui, raspunderea se va angaja in persoana proprietarului sau posesorului.
Dimpotriva, daca lucrul provoaca un prejudiciu din cauza modului in care este pastrat sau
utilizat, raspunderea revine detentorului precar.

In concluzie, persoana prejudiciata va putea pretinde reparatia, dupa caz, de la proprietar sau
posesor, pazitor juridic al structurii lucrului- sau de la detentorul precar- pazitor al utilizarii sau
conservarii acelui lucru. Se apreciaza faptul ca pentru a putea obtine repararea prompta a
prejudiciului si a evita cheltuielile inutile de timp si mijloace banesti este recomandabil ca victim
sa-I actioneze in judecata deopotriva pe pazitorul juridic al structurii si pe pazitorul juridic al

22
utilizarii si conservarii lucrului. Atunci cand se va dovedi ca prejudiciul a fost cauzat atat de
structura lucrului cat si de modul de utilizare sau conservare, raspunderea proprietarului si a
detentorului precar va fi solidara.

In cazul in care calitatea de pazitor juridic al lucrului apartine unei persoane lipsite de
discernamant, acesta va raspunde pentru eventualele prejudicii cauzate de bun cu propriul sau
patrimoniu si nu reprezentatul sau ocrotitorul legal al acestuia.

Persoanele indreptatite sa invoce raspunderea prevazuta de art.1376

-poate fi invocate, in principiu, de orice persoana care a suferit un prejudiciu injust cauzat de un
lucru aflat in paza juridical a altei persoane.

In principiu, toate persoanele care sufera un prejudiciu cauzat de un lucru al altuia sunt in drept
sa exercite o actiune in raspundere impotriva pazitorului juridic al acelui lucru. Actiunea poate fi
promovata, de regula si de succesorii in drepturi ai victimei, daca se solicita repararea unui
prejudiciu patrimonial suferit de victima imediata.

Aceasta raspundere nu poate fi invocate de pazitorul juridic pentru a-si cere lui insusi repararea
prejudiciului pe care I l-a cauzat lucrul aflat in paza sa juridica; mai mult el nu are dreptul sa
solocite reparatia de al asiguratorul sau de raspundere civila fata de terti.

Aceasta raspundere nu opereaza nici in raporturile dintre paznicul juridic si paznicul material
pentru prejudiciile cauzate unei terte persoane. Totusi , paznicul material poate invoca aceasta
raspundere fata de pazitorul juridic al lucrului in cauza, pe acelasi temei legal.

Raspunderea in coliziunii de vehicule

Din capul locului retinem ca atunci cand prin coliziunea de doua sau mai multe vehicule aflate in
paza juridica a unor persoane diferite se cauzeaza un prejudiciu unei terte persoane, se va angaja
raspunderea prevazuta de art 1376 alin 1 NCC. Raspunderea pazitorilor juridici ai aestor
vechicule, este in principiu solidara.

Art. 1376 : (1) Oricine este obligat s repare, independent de orice culp, prejudiciul cauzat de
lucrul aflat sub paza sa. (2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i n cazul coliziunii unor
vehicule sau n alte cazuri similare. Cu toate acestea, n astfel de cazuri, sarcina reparrii tuturor
prejudiciilor va reveni numai celui a crui fapt culpabil ntrunete, fa de ceilali, condiiile
forei majore.

Raspunderea civila in cazul prejudiciilor produse de un lucru beneficiarului unui serviciu


gratuity si benevol prestart de catre pazitorul juridic al lucrului in cauza

Aceasta problema se intalneste cel mai frecvent in situatia prejudiciilor cauzate beneficiarilor
unor transporturi benevole.

23
S-a apreciat ca victim, beneficiara a transportului gratuit, va obtine repararea prejudiciului de
catre pazitorul juridic al vehiculului numai in conditiile si in temeiul raspunderii civile delictuale
pentru fapta proprie. Asftel in acest scop, va trebui sa faca proba celor 4 conditii generale are
raspunderii civile delictuale, inclusiv a vinovatiei pazitorului juridic. Asadar, raspunderea
agravata pentru prejudiciile cauzate de lucruri nu se poate angaja.

Victima nu poate obine repararea prejudiciului cauzat de persoana care i-a acordat ajutor n mod
dezinteresat sau de lucrul, animalul ori edificiul de care s-a folosit cu titlu gratuit dect dac
dovedete intenia sau culpa grav a celui care, potrivit legii, ar fi fost chemat s rspund.

Raspunderea civila in ipoteza in care victima a folosit clandestine lucrul altuia care i-a
cauzat un prejudiciu

In aceasta situatie, pazitorul nu va raspunde; totusi victima ar putea sa pretinda o reparatie dar
numai in baza normelor care reglementeaza raspunderea pentru fapta proprie, cu luarea in
considerare a propriei vinovatii a victimei.

Conditiile si efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri

Pentru existent si angajarea raspunderii trebuie sa fie indeplinite cumulative 3 conditii: doua
generale si una speciala. Conditiile generale sunt: un prejudiciu si raportul de cauzalitate dintre
lucru si prejudiciu. Conditia speciala consta in faptul ca lucrul care a cauzat prejudiciul este
necesar sa se afle in paza juridica a unei persoane. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre
lucru sau asa-zisul comportament al lucrului si prejudiciul suferit de victima.

Asadar , daca victim dovedeste participarea active directa a lucrului la producerea prejudiciului
se prezuma existent raportului de cauzalitate;asa se explica faptul ca exonerarea de raspundere a
pazitorului juridic va avea loc numai prin dovada fortei majore, faptei victimei sau faptei unui
tert. Daca lucrul a cauzat prejudiciul ca urmare a unui caz fortuity, raspunderea pe temeiul art
1376 alin 1 NCC nu poate fi inlaturata.

Atunci cand prejudiciul este consecinta faptei omului, lucrul fiind doar instrumental utilizat de
acesta pentru savarsirea unei fapte ilicite, intre lucru si prejudiciu nu exista raport de cauzalitate;
el se stabileste intre fapta omului si prejudiciu, ceea ce face ca aceasta forma de raspundere sa nu
se angajeze.

Efectele raspunderii

Daca sunt intrunite conditiile enuntate mai sus, victim are dreptul de a pretinde repararea
prejudiciului de catre pazitorul juridic al lucrului; intre cele 2 persoane se naste un raport
unilateral de obligatii civile, in care victima este numai creditor, iar pazitorul juridic al lucrului
este exclusive debitor.

24
In situatia in care lucrul cauzeaza prejudiciul in timp ce paza materiala se exercita de catre o alta
persoana decat pazitorul sau juridic victim poate pretinde reparatia de la pazitorul material in
temeiul si conditiile dreptului comun.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale

Proprietarul unui animal sau cel care se servete de el rspunde, independent de orice culp, de
prejudiciul cauzat de animal, chiar dac acesta a scpat de sub paza sa. Nu exista obligatie de
reparare a prejudiciului, atunci cand acesta este cauzat exclusive de fapta victimei,de fapta unui
tert ori este urmarea unui caz de forta majora

Persoanele chemate de lege sa raspunda

La fel ca si in cazul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, raspunderea revine


persoanei care are in paza juridical animalul in momentul cauzarii prejudiciului.

Nu pot fi obligate sa raspunda in baza art 1375 NCC, acele persoane care au si exercita doar paza
materiala a animalului, cum este prepusul pazitorului juridic, indifferent ca, in indeplinirea
atributiilor si exercitarea functiilor sale , are obligatia de a ingriji animalul sau dreptul de a-l
folosi in interesul comitentului.

Animalele pentru care se raspunde

Acest tip de raspundere se aplica numai in cazul prejudiciilor cauzate de animalele care se afla in
paza juridical a unei persoane fizice sau juridice, asupra lor putand fi exercitata in mod
independent, o putere de directive, control si supraveghere. Fac parte din aceasta categorie,
animalele domestic, indifferent de specie. De asemenea , fac parte si animalele salbatice din rilee
protejate de tip faunistic, din gradiniile zoologice, din circuri, centrele de reabilitatre etc.

Pentru animalele salbatice care traiesc in libertate, in cazul prejudiciilor cauzate de acestea
culturilor agricole, silvice si animalelor domestic, despagubiriile se vor plati de catre gestionarul
fondului de vanatoare.

Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale

Si in cazul raspunderii cazate de animalele ce le avem sub paza,art 1375 dispune ca proprietarul
sau cel care se serveste de animal raspunde independent de orice cupla de prejudiciul cauzat,
chiar daca acesta a scapat de sub paza. Mai mult, art 1380 prevede ca si in acest caz de
raspundere inlaturarea ei poate avea loc numai daca se face dovada ca prejudiciul a fost cauzat
exclusive de fapta victimei, fapta unui tert sau de un caz de forta majora. Asadar, raspunderea
pentru prejudiciile cauzate de animale este obiectova, fara vinovatie, fiind fundamentata pe

25
obligatia de garantie a asa-zisului comportament al animalului, care are ca support riscul de
activitate introdus in societate prin aproprierea si folosirea de animale.

Conditiile raspunderii

Victim prejudiciata trebuie sa faca dovada a doua conditii: existenta prejudiciului si existenta
raportului de cauzalitate dintre comportamentul animalului si prejudiciu. Victim este necesar
sa probeze doar ca animalul a participat la producerea prejudiciului. La aceste 2 conditii se mai
adauga aceea ca animalul sa se afle in paza juridical a unei persoane, or, calitatea de pazitor
juridic se prezuma ca apartine proprietarului sau celui care se serveste de animal.

Efectele raspunderii

Cel care a suferit prejudiciul are dreptul sa ceara in baza art 1375 NCC repararea lui de la
pazitorul juridic al animalului. Dupa ce pazitorul juridic a reparat prejudiciul, el are dreptul la o
actiune in regres impotriva celui care a avut paza materiala a animalului in momentul cauzarii
prejudiciului.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de ruina edificiului


Proprietarul unui edificiu sau al unei construcii de orice fel este obligat s repare prejudiciul
cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor pri din ele, dac aceasta este urmarea lipsei de
ntreinere sau a unui viciu de construcie.

Prin edificiu se intelege orice constructive realizata de om prin asamblarea trainica a unor
materiale, care, prin incorporarea lor in sau la sol ori la alta constructive, devine, in mod durabil,
un imobil in natura sa.

Persoana raspunzatoare

Pentru prejudiciile cauzate de ruina edificiului raspunde exclusive persoana care are calitatea de
proprietar al edificiului. Proprietarul edificiului raspunde chiar si atunci acesta se afla, la
momentul producerii prejudiciului, in stapanirea altei persoane pe temeiul unui alt drept real sau
personal : usufruct, abtiatie, fiducie,locatiune, comodat etc. in schimb aceasta raspundere
incumba superficiarului.

Proprietarul / superficiarul raspunde si in cazul in care edificiul se afla in stapairea unui simplu
posesor, care inca nu a dobandit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii.

Proprietarul sub conditie suspensiva va raspunde umai in cazul realizarii conditiei, astfel in
eventualitatea realizarii conditiei si avand in vedere efectul sau retroactive, proprietarul va
raspunde pentru prejudiciile cauzate de ruia edificiului produsa intre timp; pana atunci insa
raspunderea va fi a proprietarului actual; adica a celui aflat sub conditie rezolutorie, care este
considerat proprietarul actual al edificiului.

26
Atunci cand edificiul este in coproprietate sau devalmasie coproprietarii/codevalmasii vor
raspunde solidar.

Conditiile raspunderii

Conditiile sunt : existent prejudiciului;ruina edificiului sau desprinderea unor parti din edificiu
care este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie; existent raportului de
cauzalitate dintre ruina edificiului sau desprinderea unor parti din acesta si prejudiciul cauzat
victimei.

Raspunderea nu exista in situatia in care prejudiciul este cauzat de caderea sau aruncarea unui
lucru dintr-un edificiu. In acest caz, raspunderea revine persoanei care a ocupat cu titlu sau fara
titul acel imobil.

Pentru a fi angajata raspunderea, ruina edificiului trebuie sa fie involuntara sis a aiba drept cauza
lipsa de intretinere sau un viciu de constructive, inclusive un viciu al terenului pe care sau in care
este amplasat durabil.

Cele trei conditii trebuie sa fie dovedite de victima. Ele sunt conditii obiective si pot fi dovedite
cu orice mijloc de proba. Raspunderea poate fi inlaturata numai daca proprietarul edificiului
dovedeste ca ruia sa datoreaza unei cause straine: fortei majore, faptei victimei sau faptei unui
tert, ea neputand fin inlaturata prin simpla dovada a cazului fortuit.

-se fundamenteaza pe obligatia de garantie

Efecte

In eventualitatea in care ruina edificiului s-a produs din cauza lipsei de intretinere sau unui viciu
de constructive imputabil unei alte persoane, dupa repararea prejudiciului cauzat victimei,
proprietarul poate formula o actiune in regres impotriva acelei persoane.

Actiunea in regres va fi introdusa, dupa caz, impotriva:

-uzufructuarului,titularului unui alt drept real , locatarului sau comodatarului care nu a efectuat
reparatiile care cadeau in sarcina sa potrivit legii sau contractului incheiat cu proprietarul;
-prepusului care avea obligatia ,in exercitarea functiilor sale sa se ingrijeasca de intretinerea
edificiului;
-constructorului sau proiectantului vinovat de viciile de constructive sau proiectare care au fost
cauza ruinei edificiului;
-vanzatorului de la care a cumparat imobilul,pe temeiul contr de vanzare,vanatorul avea obl de
garantie pntru viciile ascunse ale edificului.
Actiunea in regres se va intemeia pe contractual incheiat.

27
28
29