Cresterea animalelor

Curs 6
Controlul productiei de lapte

La taurine controlul productiei de lapte sa face periodic, din 28 in 28 de zile. Productia de lapte
stabilita in ziua de control se inmulteste cu 28. Intr-un an de zile se efectueaza 13 controale. La suine
controlul productiei de lapte se face indirect, prin determinarea capacitatii de alaptare cxare reprezinta
greutatea lotului de purcei ai scroafei la varsta de 21 de zile. In cazul vacilor de lapte se determina nu
numai productia cantitativa de lapte cat si cea calitativa. Numarul de celule somatice, procentul de
proteine si cel de grasime sunt determinate.

Productia de carne

Alaturi de productia de lapte, productia de carne intereseaza in egala masura, aceasta deoarece
carnea este un aliment cu o valoare trofico-biologica ridicata. In carne intalnim un sfert substanta uscata si
apa trei sferturi. Substantele organice sunt date de proteine, grasimi, glucide, vitamine, enzime, etc.
Continutul in apa variaza in functie de specie, varsta si stare de ingrasare.
La bovine in cazul tineretului continutul in apa este de 72-78%, in cazul animalelor adulte 60-75%.
Substantele proteice reprezinta in medie 18,5%. La bovinele adulte continutul in substante proteice
variaza intre 18,5% si 20,5%.
Substantele grase - la bovinele adulte variaza intre 3% si 20,4%. La taurasii ingrasati continutul in
grasimi este de 7% iar la cei slabi 1%.
Glucidele sunt sub forma de urme.
Substantele minerale reprezinta inmedie 1%.

Structura carnii
Din punct de vedere structural in carne intra tesut muscular striat, tesuturi conjunctive, vase de
sange, ganglioni limfatici si nervi. Unitatea morfofunctionala a tesutului muscular striat o constituie fibra
musculara striata. La randul ei, fibrea musculara striata contine o membrana de protectie la exterior
(sarcolema). Sub sarcolema intalnim citoplasma, miofibrile si nuclei periferici. Miofibrilele sunt organite
specifice ale fibrei musculare striate. Ele se prezinta sub forma unor discuri clare care alterneaza cu discuri
intunecate, de unde aspectul striat al fibrei musculare. Nucleii periferici sunt in numar de 30-40. Mai
multe fibre musculare striate invelite de o foita conjunctive (endomisium) formeaza un fascicul muscular
primar. Mai multe fascicule musculare primare invelite de o a doua foita conjunctiva (perinisium)
formeaza un fascicul muscular secundar. Mai multe fibre secundare invelite de ectomisium formeaza un
fascicul muscular tertiar. Intreg ansamblul este aperit de o teaca conjunctiva, fascia lata.
Depunerile de grasimi pe fata interna a perinisiumului determina manifestarea fenomenului de
perselare a carnii in timp ce depunerea de grasimi pe fata externa indica fenomenul de marmorare.
Proteinele de la nivelul fibrelor musculare striate joaca un rol extrem de important in manifestarea
proceselor fiziologice de la acest nivel si pe de alta parte in conferirea unei valori nutritive mai mici sau
mai mari a carnii. In sarcolema fibrelor musculare sunt proteine care din punct de vedere nutritiv nu
prezinta o importanta prea mare. Proteinele de sub sarcolema sunt extrem de importante. Ele se impart in
prorteine ale miofibrilelor si proteine ale plasmei interfibrilare. Proteinele din miofibrile sunt: - miozina A,
actina G, tropomiozina.
Toate aceste proteine contin toti aminoacizii esentiali, ele intervenind si in contractia muschilor. In
plasma interfibrilara aar numeroase proteine,la fel de importante ca si cele din miofibrile: miogenul,
mioalbumina, mioglobina, miostromina. Un rol deosebit in conferirea valorii nutritive cat si al aspectului
carnii in confera mioglobina.
 Proteinele din nucleii periferici sunt proteine nobile alcatuite din proteine propriu-zise de tipul
histonelor si un grup prostetic format din acizi nucleici.

Bazele morfo-fiziologice ale productiei de carne

Formarea carnii in organismul animal este rezultanta unor procese fiziologice speciale care privesc
cresterea. Se exprima prin energia de crestere, data de masa corporala sau de greutatea corporala atinsa pe
faze de crestere si la sfarsitul cresterii. De asemenea energia de crestere este data de viteza de crestere
tradusa prin sporul mediu zilnic realizat pe faze de crestere si pe total de crestere.
Intensitatea de crestere se confunda cu precocitatea animalului. Daca precocitatea este bine
evidentiata se realizeaza greutatea corporala specifica adultului intr-un timp scurt.
Capacitatea de valorificare hranei - cu cat animalul valorifica hrana ingerata mai bine, cu atat
inseamna ca el va realiza cheltuieli mai mici pentru depunerea de spor de crestere in greutate.

Factorii care influenteaza productia de carne

Conform regulii generale ei sunt genetici si de mediu.
Factorii genetici - specia, rasa, linia, hibridul, individul, varsta, gradul de ameliorare
Factorii de mediu - temperatura, umiditatea aerului, ventilatia, noxele, pulberile din hala, zgomotele
din hala. Alaturi de acesti factori un rol important in are nutritia cxare trebuie sa fie rationala si echilibrata.
In aprecierea productiei de carne si a factorilor de influenta a acesteia se tine cont si de calitatile
carcasei obtinuta la sacrificare.
In mod deosebit intereseaza randamentul la sacrificare, determinat la cald, imediat dupa sacrificarea
animalelor si la rece dupa 24 de ore de refrigerare.
Participarea portiunilor din carcasa in alcatuirea acesteia, raportul carne/oase si carne/grasine,
suprafata muschiului longissimus dorsi.