Managementul de proiect

(Project Management)

Din latina: manum agere = "to lead by the hand" (a conduce cu mna)
To manage [engleza] = a conduce; a reui; a se descurca; a servi
Mangement = conducere; administrare; iscusin
= "the art of getting things done through people."
(arta de a nfptui ceva mpreun cu ali oameni)
Mary Parker Follett

Proiect
= un efort temporar intreprins pentru a creea produse, servicii
sau rezultate unice

Exemplu: proiectul unui nou tip de laptop, care cuprinde prototipul functional,
desenele de executie, schemele electrice, listele de materiale, de subansamble,
instructiunile de asambalare etc.;
Fabricarea propriu-zisa respectind proiectul- nu mai este un proiect, este o
activitate curenta compusa din operatii (v. mai departe paragraful: proiecte
versus operatii)

Anvergura (scope) unui proiect

= activitatea (work) care trebuie depusa pentru a livra (deliver) un produs,
serviciu sau rezultat care respecta caracteristicile si functiile specificate

Caracteristicile unui proiect:

Temporaritatea

Unicitatea (produselor, serviciilor sau a rezultatelor)

Elaborarea progresiva

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 1

 Temporaritatea
= un inceput si un sfirsit definite

Un proiect se termina cind:

obiectivele* proiectului au fost atinse
a devenit evident ca obiectivele nu mai pot fi realizate
nevoia pentru proiect nu mai exista
a ajuns la termenul de incheiere (predare)

*Obiectiv = ceva catre care este directionata activitatea/intrepriderea (work)

dintr-un proiect: cucerirea unei pozitii strategice, un punct care sa fie atins, un
rezultat care sa fie obtinut, un produs care sa fie realizat, un serviciu care sa fie
implementat.

Caracterul temporar al proiectului

:
-nu se aplica (in general) produselor, serviciilor sau rezultatelor create prin
proiect (exemple: un monument, o piramida etc.)
-se poate aplica si altor aspecte ale efortului intreprins (proiectului)
oportunitatea sau fereastra de piata (market window) proiectele au
un timp cadru limitat ca sa-si realizeze produsele sau serviciile (exemple:
colectiile de moda toamna-iarna, primavara-vara etc.)
echipa de proiect ca unitate de lucru, adesea este dizolvata dupa
terminarea proiectului si persoanele sint realocate pe alte proiecte

Unicitatea (produselor, serviciilor sau a rezultatelor)

= un proiect creaza livrabile (deliverables) unice, care pot fi produse, servicii
sau rezultate.

Proiectele pot crea:

Un produs care este executat, este cuantificabil si poate fi un articol final

sau o componenta intermediara
O capabilitate de a efectua/furniza un serviciu
Un rezultat, ca de ex. un efect (outcome) sau un document

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 2

 Exemplu de rezultat: un proiect de cercetare poate dezvolta cunostinte care pot fi
utilizate pentru a determina daca exista vreo tendinta / trend intr-un fenomen, sau daca
un nou proces este benefic pentru societate

Unicitatea este o caracteristica importanta a livrabilelor unui proiect.

Exemplu:
S-au dezvoltat mii de cladiri de birouri (office buildings), dar fiecare facilitate
este unica:
-proprietari diferiti
-locatii diferite
-contractori diferiti
etc.
Prezenta unor elemente repetitive nu schimba unicitatea livrabilelor
(rezultatelor) proiectului

Elaborarea progresiva
= dezvoltarea in pasi (steps) si continuarea incrementala - este o caracteristica a
proiectelor care insoteste conceptele de temporar si unic si nu este acelasi lucru
cu dilatarea activitatilor (scope creep)

Anvergura/activitatile (scope)* proiectului va/vor fi descrisa/e in mare la

inceputul proiectului si din ce in ce mai explicit si mai detaliat pe masura ce
echipa de proiect dezvolta o mai buna si mai completa intelegere a obiectivelor si
livrabilelor.
____________________
* anvergura proiectului (project scope) = activitatea care trebuie depusa pentru a livra un produs,
serviciu sau rezultat care respecta caracteristicile si functiile specificate

Proiecte versus operatii (Operational Work)

Organizatiile desfasoara activitati (work) pentru a atinge un set de obiective.

Activitatile pot fi proiecte sau operatii (uneori se suprapun)
Caractetristici comune
efectuate de oameni

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 3

 constrinse de resurse limitate
planificate, executate si controlate
Diferente
proiectele sint activitati temporare si unice (se termina cind si-au atins
obiectivele)
operatiile sint activitatiti curente (ongoing) si repetitive sustin
business-ul; din cind in cind adopta un nou set de obiective si activitatea
continua

Proiectele si planul strategic

Proiectele sint mijloace de a o organiza activitati care nu pot fi rezolvate in
interiorul limitelor operationale obisnuite ale organizatiei
Proiectele sint deseori utilizate ca mijloace de a indeplini un plan strategic al
organizatiei
Echipa de proiect poate fi angajata de organizatie (constituita din angajati proprii)
sau poate fi un serviciu contractat (extern, de la un furnizor de servicii)

Considerente strategice care pot genera proiecte:

o cerere a pietii (market demand)

(o companie petroliera autorizeaza un proiect de constructie a unei rafinarii ca
urmare a lipsei de benzina/motorina de pe piata)

o necesitate organizationala (organizational need)

(o companie de instruire/training autorizeaza un proiect de creare a unui nou curs
oferit publicului, pentru a-si creste veniturile)

o cerinta a clientului (customer request)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 4

(o autoritate publica aproba un proiect de construire a unei statii electrice de
transformare care va alimenta un nou parc industrial)

un progres tehnologic (technological advance)

(o firma de software aproba un proiect pentru a dezvolta noi jocuri video dupa
introducerea pe piata de catre o firma de hardware- a unui nou echipament

o cerere legala (legal requirement)

(un fabricant de vopsele aproba un proiect de stabilire a normelor de folosire in
productie a unui nou material cu potential toxic ridicat)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 5

Ce este managementul de proiect, cine este managerul de
proiect?

Managementul de proiect*
-consta in aplicarea cunostintelor, abilitatilor, uneltelor si a tehnicilor in cadrul
activitatilor unui proiect pentru a indeplini cerintele proiectului (project
requirements)
-include:

Identificarea cerintelor (requirements)

Stabilirea unor obiective clare si realizabile

Balansarea intre cerintele competitive/contradictorii (competing

demands) pentru calitate, activitati (scope), timp si cost: se modifica una
dintre ele, trebuie modificate si celelalte doua oricum, cel putin una

Activitati Cost
(scope) Tripla constringere
(Triple constraint)

Timp
Adaptarea specificatiilor, planurilor si abordarilor pentru diferite
preocupari (concerns) si asteptari (expectations) din partea diferitelor
parti interesate in proiect (stakeholders v. paragraful corespunzator)

Managerul de proiect
este persoana responsabila de realizarea obiectivelor proiectului

______________________
* Managementul de proiect desemneaza uneori o abordare organizationala (sau manageriala),
aplicata:
proiectelor pr.-zise (project management)
si uneori
activitatilor curente (ongoing), operatiilorcare pot fi redefinite ca proiecte management prin
proiecte (management by projects)
Exista o tendinta actuala ca activitati curente, operatii, sa fie conduse prin managementul de
proiect (adica se face management prin proiecte)
Nu toate operatiile pot sau trebuie sa fie organizate in proiecte

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 6

Este bine sa existe aprioric in organizatie o cultura orientata spre managementul de proiecte
Ce inseamna un proiect de foarte buna calitate?

= un proiect care livreaza (deliver)* produsul/serviciul/rezultatul cerut

conformindu-se cu activitatile (scope)
la timp
Activitati Cost
si
Timp
respectind bugetul

= un proiect care este SMART (are obiective SMART)

Specific o imbunatatire explicita
Masurabil - de la nivelul actual pina la nivelul tinta cu metrici specifice
Atins, (de) - Agresiv dar realizabil (Achievable);
Relevant -pentru business si pentru echipa de proiect
-important pentru client
Timp, incadrat in (Bounded) rezonabil ca durata

__________________________
* Livrabila (deliverable) = orice produs / rezultat / capabilitate de a implementa
un serviciu unic si verificabil care trebuie realizat pentru a finaliza un proces, o
faza sau un proiect.
Milestone = un punct important sau un eveniment in defasurarea unui proiect (de
ex., momentul cind se atinge o anumita performanta a unui produs intermediar
-chiar livrabila- al proiectului)

Intelegerea ambianteiproiectului (Project Environment)

Proiectul este planificat si implementat intr-un ambianta specifica care
impacteaza mediile:
cultural,
social
international
politic
fizic
geografic
demografic, etc. . . .
in mod intentionat (intended) si neintentionat (unintended), pozitiv si/sau
negativ.

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 7

Contextul managementului de proiect

Managementul de proiect exista intr-un context mai larg, care include:

Programe si Managementul de program

Un program este un grup de proiecte inrudite/relationate conduse intr-un
mod coordonat pentru a obtine beneficii si un control nedisponibile daca ar fi
conduse individual
Exemple:
Un nou model de masina este un program care poate fi divizat in
proiecte de design/proiectare si imbunatatire pentru fiecare componeta
majora: motor, transmisie, interior, exterior
Publicarea unui cotidian sau a unui magazin este un program in care
fiecare aparitie individuala poate fi condusa ca un proiect (= exemplu
de operatii -activitati curente- care sint conduse de managementul prin
proiecte (management by projects))

Portofoliul si Mangementul portofoliului

Un portofoliu este o colectie de proiecte sau programe sau alte lucrari (work)
care doresc sa realizate/implementeze obiectivele strategice ale business-ului
respectiv (sint grupate pentru a facilita un management eficient si efectiv)
Proiectele sau programele din portofoliu nu sint in mod necesar
interdependente sau direct corelate.
Fondurile si suportul pot fi alocate pe baza de
categorii risc/recompensa,
linii specifice de business,
tipuri generale de proiect
-de infrastructura
-de imbunatatire a proceselor interne
etc.

Ierarhia in care se desfasoara managementul de proiect:

Plan stategic
Portofoliu
Program
Proiect
Sub- proiect

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 8

Ciclul de viata a unui proiect si organizatia
-contexte ale proiectelor-

Inceputul Sfirsitul
proiectului Ciclul de viata proiectului

Mangerul de proiect sau organizatia pot imparti proiectul in faze pentru:

a avea un control managerial mai bun

+
a crea legaturile necesare cu operatiile curente (ongoing) ale organizatiei
in care se implementeaza proiectul

Global, aceste faze sint numite

ciclul de viata a proiectului (project life cycle)

Multe organizatii au adoptat un set specific de cicli de viata pe care le folosesc

in proiectele lor.

Exemplu:

Cind o organizatie a identificat o oportunitate la care ar dori sa raspunda,

adesea autorizeaza un studiu de fezabilitate pentru a decide daca proiectul
-care ar raspunde oportunitatii- va fi abordat sau nu.

Definirea ciclului de viata a proiectului poate ajuta managerul de proiect ca

sa stabileasca cind sa trateze studiul de fezabilitate ca prima faza din proiect
sau ca un proiect separat de sine statator (cind rezultatul unui asemenea
efort preliminar nu este clar, este bine ca acest efort sa fie tratat ca un proiect
separat)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 9

Tranzitia de la o faza la alta intr-un ciclu de viata

Livrabilele (deliverables) de la o faza sint (uzual) revazute (reviewed) pentru

completitudine si acuratete apoi aprobate inainte sa inceapa lucrul la faza
urmatoare.

Faza 1 Faza 2 Faza n

Nu este neuzual ca o faza sa inceapa inainte de apobarea livrabilelor fazei

anterioare (overlap), daca riscul implicat este acceptabil

Faza k Faza k+1

Ciclul de viata a unui proiect defineste:

Ce activitate (work) se face in fiecare faza

Ex.: in ce faza intervine arhitectul la proiectul cladirii de birouri?

Cind trebuie generate livrabilele in fiecare faza si cum este revazuta

(reviewed), verificata, validata fiecare faza

Cine este implicat in fiecare faza

Ex.: abordarea concurenta cere ca si executantii (implementers) sa fie implicati
cu cerinte si proiecte (requirements and design)

Cum se controleaza si aproba fiecare faza

Descrierea ciclului de viata a unui proiect

poate fi de la foarte generala la foarte detaliata, incluzind:
-formulare,
-diagrame,
-scheme,
-grafice,
-liste de verificare (cheklists) etc.

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 10

Ciclului de viata a unui proiect - caracteristici comune

Fazele sint in general secventiale si sint definite de anumite aspecte

tehnice specifice

Costurile si implicarea personalului (staffing) sint joase la inceput, au un

maxim in fazele inermediare si scad rapid cind proiectul se aproipie de sfirsit

Nivelul de incertitudine este cel mai ridicat si riscul de a esua in atingerea

obiectivelor este cel mai mare la inceputul proiectului

Certitudinea realizarii evolueaza progresiv spre mai bine pe masura ce

proiectul inainteaza

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 11

 Posibilitatea persoanelor implicate+interesate (stakeholders) de a influenta
caracteristicile finale ale produsului unui proiect si costul final este mai
mare la inceput si scade progresiv cu desfasurarea proiectului

Costul schimbarilor si al corectarii erorilor creste (in general) pe masura ce

proiectul evolueaza

Desi multe au nume similare pentru faze cu livrabile similare, putine

cicluri de viata sint identice

Exemplu:
O firma de arhitectura angajata sa realizeze o cladire de birouri (proiectul general) este
implicata in
faza de proiectare/design si
faza de suport al lucrarilor de constructie.
Arhitectul poate trata proiectarea facilitatii si suportul lucrarilor de constructii ca
proiecte separate:
Etapa de proiectare/design poate fi vazuta si ca un proiect de sine statator, care la rindul
lui are seria proprie de faze, de la stabilirea cerintelor proprietarului, la dezvoltarea
conceptuala, la definire, la implementare pina la incheiere (closure).

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 12

Caracteristicile fazelor unui proiect

Terminarea (completion) si aprobarea uneia sau a mai multe livrabile

(deliverables) caracterizeaza o faza a unui proiect
Faza se termina (in general) cu o analiza (review) a
-activitatii desfasurate
si
-livrabilelor (deliverables)
pentru a determina daca este acceptata si daca
-trebuie intreprinse activitati suplimentare (exta-work)
sau
-poate fi considerata inchisa (closed)

Livrabila (delivrable) = un produs al unei activitati (work product) masurabil si

verificabil, de exemplu:
-o specificatie
-un raport (al unui studiu de fezabilitate)
-un document detaliat de proiectare (design)
-proptotip functional, etc.
Unele livrabile corespund
-procesului de management de proiect,
altele
-produsului sau componentelor produsului final pentru care a fost conceput
proiectul

Din motive de dimensiune (size), complexitate, nivel de risc, constingeri de

cash flow o faza poate fi divizata in continuare in subfaze.
Fiecare subfaza este aliniata cu una sau mai multe livrabile pentru monitorizare
si control. Majoritatea livrabilelor acestor subfaze sint legate de livrabilele fazei
initiale.
(Sub)fazele isi iau numele de la livrabilele lor, de ex.:
-cerinte (requirements)
-proiectare / design
-realizare
-testare
-start-up Etc.

Terminarea formala a fazei nu include autorizarea fazei urmatoare.

Pentru un control eficient, fiecare faza trebuie initiata formal.

Analiza unei faze (phase-end review*) se poate face si cu scopurile explicite de

a obtine autorizarea incheierii fazei (curente)
+
a initia faza urmatoare
___________________________
*phase-end review = phase exit; phase gate; kill point

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 13

Relatia intre ciclul de viata al unui produs si
ciclul de viata al uni proiect

Multe proiecte sint legate de activitatea curenta (ongoing work) a organizatiei

Fortele motrice care creaza stimulente pentru initierea unui proiect se numesc
(uzual):
-probleme,
-oportunitati
sau
-cerinte ale afacerii (business requirements)

Managementul trebuie sa prioritizeze aceste presiuni tinind cont de:

-nevoi,
-resurse,
-alte proiecte in derulare,
etc.

Exemplu:
Ciclul de viata a unui proiect de introducere pe piata a unui nou tip de
calculator A este doar un aspect, o parte din ciclul de viata a produsului
calculator tip A care include:
-business planul
-ideea
-proiectul de realizare a noului produs
-oparatiile curente (ongoing) de realizare a produselor (calc. tip A)
-vinzarea, etc.

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 14

Project Stakeholders

Persoane sau organizatii care sint implicare activ in proiect sau ale caror
interese pot fi afectate ca urmare a executiei proiectului sau a terminarii
proiectului

Cei importanti:
-managerul de proiect
-clientul / utilizatorul
-organizatia care executa proiectul
-membrii echipei de proiect
-membrii echipei de management proiect
-sponsorul =furnizorul resurselor finaciare, in cash sau in natura (in kind)

-influencers din organizatia client (care nu au direct legatura cu proiectul)

Altii:
-agentii guvernamentale
-ONG-uri
-familiile membrilor echipei de proiect
etc.

Stakeholders pot exercita influente / presiuni asupra obiectivelor proiectului

si a rezultatelor/produselor/serviciilor (outcome):
-pozitive (cei care beneficiaza in urma realizarii proiectului)
-negative (cei care se simt/sint prejudiciati)

Managerul de proiect trebuie sa identifice stakeholders, sa determine

cerintele si asteptarile lor si intr-o masura posibila sa se ocupe de (manage)
influenta lor fata de cerintele proiectului, pentru a asigura succesul proiectului.

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 15

Grupele de procese ale managementul de proiect:

Initierea (initiating)
Defineste si autorizeaza proiectul sau o faza e proiectului
Planificarea (planning)
Defineste si rafineaza obiectivele si planifica cursul actiunilor necesare pentru a
atinge obiectivele si scopul pe care proiectul doreste sa le realizeze
Executia (executing)
Inegreaza personalul si alte resurse pentru a realiza proiectul (conform planului
de management de proiect adoptat)
Monitorizarea si controlul (monitoring and controlling)
Masoara si monitorizeaza in mod regulat progresele realizate pentru a identifica
daca exista variatii / abateri fata de planul de manegement al proiectului, pentru
a se lua cind este necesar- actiuni corective pentru indeplinirea obiectivelor
proiectului.
Incheierea (closing)
Acceptarea formala a produsului, serviciului sau a rezultatului, urmata de
aducerea in mod metodic a proiectului (sau a unei faze a proiectului) la un sfirsit.

Multe dintre aceste procese au caracter iterativ datorat existentei chiar a

necesitatii elaborarii progresive a proiectului de-a lungul existentei lui.
Pe masura ce echipa invata mai multe despre proiect, poate sa se ocupe de mai
multe detalii ale acestuia

Procesele managementului de proiect si granitele proiectului

(project boundaries)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 16

Domeniile de cunostinte pentru managementul de proiect

Managementul integrarii proiectului (Project Integration Management)

Descrie procesele si activitatile care integreaza diferite elemente ale
managementului de proiect.

Managementul activitatilor proiectului (Project Scope Management)

Descrie procesele implicate pentru a fi siguri ca proiectul include toate munca
(work) necesara si numai munca necesara pentru a finaliza proiectul cu succes

Managementul timpului/duratelor proiectului (Project Time Management)

Descrie procesele legate de executia in timpul stabilit al proiectului (definirea
activitatilor, secventierea lor, estimarea duratei lor, etc.)

Managementul costurilor proiectului (Project Cost Management)

Descrie procesele implicate in planificarea, estimarea, bugetarea si controlul
costurilor astfel incit proiectul sa fie realizat in limitele bugetului aprobat (stabilit,
negociat).

Managementul calitatii proiectului (Project Quality Management)

Descrie procesele implicate in asigurarea ca proiectul va satisface obiectivele
pentru care a fost lansat.

Managementul resurselor umane ale proiectului (Project Human Resource

Management)
Descrie procesele care organizeaza si conduc (manage) echipa de proiect

Managementul comunicarii in cadrul proiectului (Project Communications

Management)
Descrie procesele referitoare la generarea corespunzatoare si la timp, la
colectarea, diseminarea, stocarea informatiilor din cadrul proiectului.

Managementul riscurilor asociate proiectului (Project Risk Management)

Descrie procesele referitoare la rezolvarea corespunzatoare a riscurilor/situatiilor
de risc asociate proiectului
Riscul in proiect este un eveniment sau o conditie incerta (de risc) care, daca are loc, are un efect
pozitiv sau negativ pentru cel putin un obiectiv al proiectului
Managerii de proiect se ocupa si de raspunsul la incertitudinile /riscurile (risk avoidance / transfer/
mitigation) care apar in desfasurarea proiectului.

Managementul aprovizionarii in cadrul proiectului (Project Procurement

Management)
Descrie procesele care se ocupa de achizitionarea sau inchirierea de produse,
servicii sau rezultate necesare desfasurarii proiectului

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 17

Legatura (maparea) dintre domeniile de cunostinte si
procesele managementului de proiect:

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 18

 Documentele importante/majore ale unui proiect

Charter-ul proiectului (Project Charter)

Autorizeaza (in mod formal) proiectul (este furnizat de sponsor)

Declararea activitatilor (scope) proiectului (Project Scope Statement)

Arata ce munca (work) va fi indeplinita (accomplished) si ce livrabile

(deliverables) trebuie sa fie realizate

Planul managementului de proiect (Project Management Plan)

Arata cum va fi munca (work) realizata (performed): defineste cum este

executat, monitorizat si controlat proiectul.

Bibliografie:
A Guide to the Project Management Body of Knowledge
(PMBOK Guide) Third Edition, 2004 elaborat de

Site-ul Project Management Institute: http://www.pmi.org

Ghidul a fost adoptat ca un American National Standard (ANS) (ANSI/PMI 99-001-
2004) de catre

http://www.ansi.org

In decembrie 2008 a aparut Editia a 4-a a ghidului.

(Lucrurile de baza le gasiti in continuare si in Editia a 3-a.)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 19

Introducere
in proprietatea intelectuala

-Sistemul de proprietate intelectuala

-Istoria si evolutia proprietatii intelectuale
-Forme de protectie ale proprietatii intelectuale
-brevete de inventie / modele de utilitate (patented invention)
-dreptul de autor si drepturile conexe (copyright)
-marcile de fabrica si de comert (trademark)
-desene si modele industriale (industrial design)
-indicatii geografice (geographic indication)
-protectia impotriva concurentei neloiale (unfair competition)

Sistemul de proprietate intelectuala

= drepturile legale ce rezulta din activitatea intelectuala in domeniile: industrial, stiintific, literar,
artistic, etc.
Creatiile intelectuale (o idee de inventie, o piesa muzicala, un tablou, aspectul unei cladiri, o
marca de fabrica sau de comert nu pot fi protejate prin simpla posesie (ca in cazul bunurilor
materiale); acest aspect constituie baza intregului concept/sistem al legilor privind proprietatea
intelectuala.

WIPO = World Intellectual Property Organization (Organizatia Mondiala a Proprietatii

Intelectuale) - www.wipo.org

Conventia instituirii WIPO Stockholm, 14 iulie 1967 (art.2):

Proprietate intelectuala va cuprinde drepturile legate de:

1.operele literare, artistice si stiintifice

2.prestatiile artistilor interpreti, fonograme si transmisiuni radio si TV
3.inventiile din toate domeniile de activitate
4.descoperirile stiintifice
5.desenele si modelele industriale
6.marcile de fabrica sau de comert, marcile de servicii, denumirile si alte indicatii geografice
7.protectia impotriva concurentei neloiale si toate celelalte drepturi decurging din activitatea
intelectuala din domeniul industrial, stiintific sau artistic

Domeniile de mai sus, apartin -in cadrul proprietatii intelectuale- dupa cum urmeaza:
(1)dreptul de autor
(2)drepturi conexe (ale dreptului de autor)
(3), (5) si (6) proprietatea industriala
(4)-nu intra in cadrul protectiei
(7) combaterea concurentei neloiale

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 20

Istoria si evolutia proprietatii intelectuale
Trei perioade importante
pentru protectia brevetelor:
Privilegiile: sec. XV XVIII
Brevetele nationale: 1790-1883
Internationalizarea: 1883 astazi
(CONVENTIA DE LA PARIS PENTRU PROTECTIA PROPRIETATII INDUSTRIALE din 20 martie 1883:
http://www.osim.ro/legis/legislatie/brevet/conprotin.htm)

Dreptul de autor (copyright)

Se ocupa de protectia creatiei intelectuale (opere) ale autorilor in domenii traditionale: literar,
dramatic, muzical, argitectura, arte grafice sau plastice, stiinta etc. Este autor persoana fizica sau
persoanele fizice care au creat opera.
(Branch of the law dealing with authors intellectual creations (works) in the traditional categories,
i.e. literary, dramatic, musical and artistic works)
Apare prin simplul fapt al realizarii operei, chiar in forma nefinalizata (nu trebuie publicata).

Cerinte pentru protectia dreptului de autor:

-s fie vorba despre o creaie intelectual, o creaie a minii omului (una sau mai multe persoane
fizice)

-s fie vorba despre o creaie exprimat ntr-o form concret, perceptibil simurilor umane.
Nu nseamn neaprat ca ar fi necesara o cerinta de publicare a operei respective (ex.
manuscrise, notie, schi, tablou, partitur).

ATENTIE: Dreptul de autor nu ocrotete coninutul de idei al operei (de exemplu daca ideile
prezentate intr-um articol sal um desen constituie o inventie brevetabila si nu s-a depus o cerere
de brevet de inventie, oricine poate utiliza acle idei in practica). Dreptul de autor nu ocrotete
ideile, ci doar formele concrete de exprimare a acestor idei.

-creaia intelectual trebuie s prezinte originalitate: trebuie s reflecte exprimarea

personalitii creatorului. Dac aceasta nu exist, nu putem vorbi de o oper care s fie
protejat prin dreptul de autor. Este o creaie intelectual dar nu este o oper ca obiect al
dreptului de autor. Noiunea de originalitate trebuie deosebit de cea de noutate. Dreptul de autor

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 21

se poate nate chiar i n legtur cu o oper ce nu conine idei noi. E important ca forma de
exprimare a acelor vechi idei sa fie alta dect cea anterioar i opera s exprime, ntr-o anumit
msur, personalitatea autorului subsecvent.

Pe scurt, pentru ca o creatie intelectuala exprimata intr-o forma concreta, sa fie protejata prin
dreptul de autor:

-Nu se cer alte criterii: valoare, semne speciale etc.,

-Nu trebuie inregistrata

- ci se cere doar originalitate, in sensul ca lucrarea isi are originea in autor (authors own
intellectual creation / work bears the imprint-mark of the author)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 22

Doua categorii ale dreptului de autor:

patrimoniale economice: pot fi cesionate, instrainate de autor

(Legea 8/96: CAPITOLUL VII Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor)

nepatrimoniale drepturi morale: sint independente de drepturile patrimoniale obisnuite ale

autorului si ramin ale autorului chiar si dupa ce a cesionat drepturile sale patrimoniale; nu pot face
obiectul vreunei renuntari sau instainari; exemple:
-dreptul de a se recunoaste paternitatea operei
-dreptul de a se impotrivi oricarei modificari, mutilari sau alte modificari, si alte actiuni
derogatorii in legatura cu opera sa, care ar prejudicia onoarea sau reputatia autorului
-Etc. (v. in Legea 8/96 privind dreptul de autor si drepturile conexe)

Exemplu remarcabil:
Cladirea Atomium din Bruxelles este proprietatea primariei orasului
(dreptul de proprietate a fost cesionat de arhitectul autor al proiectului).
Pentru Campionatul European de Fotbal din anul 2000 organizat de Belgia si
Olanda, primaria orasului Bruxelles a vrut sa deseneze pe fiecare sfera cite o
minge de fotbal.
Desi cesionase drepturile patrimoniale, autorul nu a acceptat acest lucru (fiind
un dusman declarat al jocului de fotbal); ca urmare a drepturilor morale care
trebuie respectate, nu s-a mai realizat proiectul de desenare a mingilor de
fotbal pe Atomium.

Limitele protectiei dreptului de autor:

-Temporale
Legea 8/96:
- drepturile patrimoniale [...] dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se
transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani [...]Daca nu exista
mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva mandatat in
timpul vietii de catre autor sau, in lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectiva cu cel mai
mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie --art 25 si urm.
- Dupa moartea autorului, exercitiul drepturilor morale se transmite prin mostenire, potrivit
legislatiei civile, pe durata nelimitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi
revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau, dupa caz,
organismului cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie. art. 11
-Teritoriale
Legea 8/96:
-Pe teritoriul Romaniei si pentru autori cetateni romani (art 146)
-in plus: Persoanele fizice sau juridice straine, titulare ale drepturilor de autor sau ale drepturilor
conexe, beneficiaza de protectia prevazuta prin conventiile, tratatele si acordurile internationale la
care Romania este parte, iar in lipsa acestora beneficiaza de un tratament egal cu cel al
cetatenilor romani, cu conditia ca acestia sa beneficieze, la randul lor, de tratament similar in
statele respective (art 147)

ari permise (fair use)

Legea 8/96, CAPITOLUL VI Limitele exercitarii dreptului de autor
De exemplu: prezentarea strict in cadrul procesului de invatamint a unor lucrari sau parti din
lucrari (opere), fara permisiunea autorului -sau a detinatorului dreptului de autor, dar cu indicarea
sursei.

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 23

Proprietatea industriala

Inventia = o idee care permite solutionarea practica a unei probleme dintr-un domeniu al
tehnologiei* si se refera un produs sau un proces
-care furnizeaza o noua cale de a face ceva
sau
-ofera o solutie tehnica noua la o problema

Brevetele de Inventii / Modelele de Utilitate protejeaza aspectele tehnice si functionale ale

produselor si proceselor

Marca - un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau

serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane.
Pot sa constituie marci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane,
desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau
ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.
Distinctiv=capacitatea marcilor de a indica (direct sau indirect) sursa de provenienta a
produsului/serviciului (producatorul, respectiv furnizorul).

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 24

O marca cu caracter nedistinctiv (fata de domeniul in care exista sau fata de alta/e marca/i) poate
crea confuzie unui consumator mediu din acel domeniu (bauturi, echipamente sportive etc).
Evaluarea riscului de confuzie intre doua marci se bazeaza pe similaritatile pe care le au/sugereaza (pe
impresia globala de asemanare) si nu pe diferentele dintre ele.

Desen Industrial - aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, redat in doua
dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi,
culori, forma, textura si/sau materiale si/sau ornamentatia produsului in sine
Model Industrial - aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, redat in trei
dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi,
culori, forma, textura si/sau ornamentatia produsului in sine

Desenele si modelele industriale = aspectul estetic sau

ornamental al unui obiect util
___________________________________
* Tehnologie:
-cunostintele sistematice de fabricare a unui produs sau acordarea unui serviciu in industrie,
agricultura sau comert,
indiferent daca acele cunostinte se reflecta
-intr-o inventie (model utilitar),
-intr-un desen sau model industrial, un tip de mecanism,
respectiv
-in informatii tehnice in forma unei documentatii,
-in aptitudinile sau experienta expertilor, pentru
-proiectarea, instalarea, operarea sau intretinerea unui mecanism industrial (sau
a echipamentului sau)
-sau pentru administrarea unei intreprideri industriale sau comerciale sau a
activitatilor acesteia

Tehnologia se compune din cunostinte (care indeplinesc 3 criterii):

1. Cunostintele trebuie sa fie sistematice
sistematic = bine organizat, in scopul furnizarii de solutii la o anumita problema
2. Cunostintele trebuie sa existe intr-un anumit loc (intr-un inscris sau in intelectul unei persoane),
si trebuie sa fie dezvaluite sau potential dezvaluite
si astfel comunicate sau comunicabile (de catre o persoana catre o alta persoana intr-o
anumita modalitate)
3. Cunostintele trebuie directionate in vederea atingerii unui scop util in industrie, agricultura sau
comert

Brevetul de inventie / modelul de utilitate (patent)

- Protejeaz aspectele tehnice i funcionale ale produselor i proceselor

In Romania, legea 64/1991 privind brevetele de inventie nu da o definitie, ca atare inventiei.

Un brevet este un drept exclusiv acordat pentru o inventie pentru a exclude pe altii de a
produce sau
folosi sau
oferi spre vinzare / vinde sau
importa
obiectul inventiei - produs sau proces. (este un contract intre guvernul unei tari si un inventator).

O inventie este brevetabila daca, cumulativ, indeplineste criterii de:

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 25

1. Obiect acceptat de lege

2. Aplicabilitate industriala - utilitate

(practical use - useful)
3. Caracter de noutate (element of novelty)
4. Pas inventiv (inventive step - Non-obvious)
5. Forma acceptata a dezvaluirii

1.
Obiect acceptat de lege
Sint definite exceptiile de la brevetare, NU pot fi brevetate:
teorii stiintifice
metode matematice
descoperiri de materiale sau substante existente in natura
specii de plante sau rase de animale
scheme, reguli sau metode de a incheia afaceri, comerciale, executarea unor acte pur mentale
sau a unor jocuri
metode de tratament si/sau diagnosticare aplicate pe oameni sau animale (dar nu produsele
medicale utilizate in cadrul acestor metode)
cele ce contravin bunelor moravuri, ordinii publice, etc.
Inventiile brevetabile includ:
procese
masini (in sens extins)
fabricate
compusi ai materiei
noi utilizari ale oricui de mai sus

2. Aplicabilitate industriala - utilitate (practical use - useful)

Pentru a putea fi brevetata, o inventie trebuie:
-sa fie de un tip ce poate fi aplicat in scopuri practice; nu poate fi pur teoretica
-sa poata fi realizata in practica

Daca inventia va fi:

-un produs (sau o componenta a unui produs), acel produs trebuie sa poata fi fabricat.
-un proces (sau o secventa a unui proces), acel proces trebuie sa poata fi realizat
utilizat cum se spune in general in practica

3. Caracter de noutate (element of novelty)

O inventie este noua daca nu este anticipata de operele anterioare (prior art), daca este
distincta de ceea ce exista in stadiul de evolutie curent
Dezvaluirea unei inventii astfel incit aceasta sa devina parte a operelor anterioare poate avea loc
in trei modalitati:
a. prin descrierea intr-un inscris sau alta forma tangibila
b. prin cuvinte rostite in public (dezvaluire orala)
c. prin utilizarea inventiei in public, sau punind publicul in situatia in care fiecare membru al publicului
sa o poata utiliza (dezvaluire prin utilizare)
Noutatea nu este ceva ce poate fi dovedit sau stabilit; poate fi dovedita doar absenta acesteia
Cind se are in vedere caracterul de noutate, nu este permisa combinarea unor articole
separate ale cunoasterii anterioare

4. Pas inventiv (inventive step - Non-obvious)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 26

Problema: inventia ar fi fost evidenta sau nu pentru o persoana avind abilitati obisnuite in
meseria respectiva?
Premisa: nu trebuie oferita protectie pentru ceea ce este deja cunoscut ca facind parte din
operele anterioare sau pentru orice altceva ce poate fi dedus de catre o persoana cu abilitati
obisnuite* ca o consecinta evidenta a acestora.
*persoana cu abilitati obisnuite
= o persoana cu o pregatire tehnica adecvata si cu experienta practica.

Sintagma pas inventiv implica ideea ca nu este suficient ca inventia revendicata sa fie noua,
adica distincta de ceea ce exista in stadiul de evolutie curent in plus, trebuie ca aceasta diferenta
sa prezinte doua caracteristici:
sa fie inventiva, adica sa fie rezultatul unei idei creative
sa constituie un pas, adica trebuie sa fie observabila:
trebuie sa existe o diferenta observabila clara intre stadiul de evolutie curent si inventia
revendicata, trebuie sa existe un avans (sau progres) in raport cu operele anterioare,
semnificativ si esential pentru inventie

5. Forma acceptata a dezvaluirii = Descrierea (incluzind desene) + Revendicari

Descrierea: scrisa la un nivel de detaliu care sa permita unei persoane cu abilitati obisnuite
in domeniu sa paractice inventia.
Revendicarile: determina anvergura protectiei,
constituie esenta oricarui brevet acordat, deoarece definesc protectia (care este scopul
unui brevet);
din revendicari tertii pot afla care sint actiunile care le sint, respectiv actiunile care nu le sint
permise.

[] brevetul de inventie avand ca obiect un produs confera o protectie absoluta, care cuprinde
toate functiile, efectele, utilizarile si avantajele produsului ca obiect al inventiei, chiar daca
acestea nu au fost indicate in descrierea de brevet (art. 65, Regulamentul de aplicare a legii
64/1991 privind brevetele de inventii)

Atentie la dihotomia:

Expresie Idee
Protejata prin drept de autor (copyright ) Protejabila prin brevet de inventie
(patent)
sau desen/model industrial (industrial design)
Conform WIPO Copyright Treaty, art.2 :

res, methods of operation or

mathematical concepts as such.

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 27

Desen / Model Industrial (Industrial Design)

Evolutia protectiei desenului

(Legata de dezvoltarea industrializarii si a metodelor de productie in masa)

Marea Britanie: Actul din 1787 privind desenarea si imprimarea pinzelor, bumbacului, stambei si muselinei
-acorda protectie pentru o perioada de 2 luni oricarei persoane care inventa, desena si imprima, sau ar
determina inventarea, desenarea si imprimarea . . .

In Franta: Legea privind propietatea literara si artistica din 1793 a fost aplicata, in anumite cazuri si
desenelor industriale
Dezvoltarea industriilor textile (matase): Legea din 1806, speciala pentru desenele industriale Comitetul de
consiliere din Lyon: primirea depozitelor de desene si reglementarea disputelor extins si la alte orase -mai
tirziu aplicata pentru desenele bi- si tridimensionale din toate domeniile de activitate industriala

Protectia legala a desenelor industriale

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 28

 definirea obiectului protectiei
Desenul ca idee sau conceptie
Obiectul protectiei legale a desenelor industriale nu este format din articole sau produse, ci mai degraba din
desenul care este aplicat sau incorporat in astfel de articole sau produse.
Protectia desenului nu se aplica pentru articole sau produse astfel incit sa acorde proprietarului desenului drepturi
exclusive asupra exploatarii comerciale a acelor articole sau produse (ca functionalitate).
Mai degraba protectia desenului se aplica doar acelor articole sau produse care incorporeaza desenul
protejat.

Protectia nu-i impiedica pe alti producatori sa fabrice sau sa comercializeze articole similare care indeplinesc

aceeasi functie utilitara, cu conditia ca aceste articole inlocuitoare sa nu incorporeze sau sa nu reproduca desenul

protejat

Aplicarea sau intruchiparea intr-un articol

Un desen poate fi protejat (ca desen industrial) doar daca poate fi utilizat in industrie sau cu privire la
articole produse pe scara larga
Sint protejate desenele in ceea ce priveste capacitatea lor de a servi drept sablon pentru un produs
in industrie sau artizanat
Desen industrial versus drept de autor (copyright)

Cerinta ca un desen sa fie aplicat unor articole utilitare pentru a putea fi protejat constituie
una dintre problemele principale care distinge obiectivele protectiei desenului industrial de
protectia dreptului de autor (deoarece ultimul se ocupa doar de creatiile estetice)
.

Aprecierea desenului in functie de aspectul sau

De obicei constituie o conditie de protejare a desenelor industriale ca desenul care, aplicat sau
incorporat intr-un articol, trebuie sa aiba un aspect care sa poata fi apreciat vizual
Scopul acestei cerinte este acela de a accentua faptul ca protectia desenului industrial se ocupa de
infatisarea sau aspectul articolelor, nu si de functia acestora

Excluderea desenelor dictate de functie

Desenele dictate exclusiv de functia pe care urmeaza s-o indeplineasca articolul respectiv sint excluse
de la protectie (prin legea protectiei desenului industrial)
Protectia nu va fi extinsa la nici o parte a unui desen industrial care serveste doar obtinerii unui rezultat tehnic.
(Legea model WIPO)
Protectia unui desen industrial nu se extinde asupra proceselor de fabricatie, utilizarii sau efectului
tehnic al articolului propus conform desenului (legea elvetiana)
Se exclud de la protectie orice forma sau configuratie care ar constitui o inventie ce poate fi brevetata,
ce poate fi protejata in conformitate cu legea in vigoare privind brevetul (legile franceza si italiana)
Expresia desen nu va include
-o metoda sau principiu de constructie
sau
-trasaturi ale formei sau configuratiei
care sint dictate doar de functia pe care articolul ce urmeaza a fi fabricat in acea forma sau
configuratie trebuie s-o indeplineasca. (legea britanica)

Multe articole la care sint aplicate desenele nu sint noutati si sint produse de un mare numar de
producatori diferiti, constituind clase de produse.
Exemple de clase de produse:
curele
pantofi
suruburi

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 29

 segmenti de piston
Toate articolele din cadrul fiecarei clase indeplinesc aceleasi functii

Daca un desen pentru un articol este dictat doar de functia pe care urmeaza sa o indeplineasca,
protejarea acestui desen (ca desen industrial) ar avea ca efect excluderea tuturor celorlalti producatori
de la fabricarea unor articole destinate sa indeplineasca aceeasi functie.
De exemplu: daca un desen pentru un surub este dictat doar de functia pe care urmeaza sa o
indeplineasca surubul, protejarea acestui desen (ca desen industrial) ar avea ca efect
excluderea tuturor celorlalti producatori de la fabricarea unor suruburi destinate sa
indeplineasca aceeasi functie.

Desenele dictate exclusiv de functie sint de domeniul legii privind brevetele (sau a legii
modelului de utilitate) si nu de cel al legii privind desenele/modele industriale, care se
ocupa doar de efectul vizual si infatisare

Conform unor teorii privind desenele: FORMA ar trebui sa urmeze FUNCTIEI

Afirmatie frecventa:
Excluderea de la protectie a desenelor dictate doar de functie poate avea ca efect excluderea de la
protectie a unei game prea largi de desene
Raspuns:
Temerea este nefondata, excluderea se refera doar la acele desene indispensabile pentru atingerea
unei functii date; in realitate sint posibile multe cai de atingere a unei functii date

Regula practica:
Un desen va fi exclus de la protectie (ca desen industrial, putind fi protejat ca inventie) doar daca
functia data nu a putut fi realizata dupa ce desenul a fost modificat.
Problema care se ridica este daca desenul pentru care este urmarita protectia constituie solutia unica
pentru o functie

caracterul de noutate si individual

. . . sint cerinte ale tuturor legilor privind desenul industrial
Desenele sau modele industriale pot fi inregistrate si apoi protejate doar daca sint noi (adica nu
sint identice cu altele existente) si au un caracter individual:
-se considera ca desenele sau modele sunt identice daca trasaturile lor caracteristice difera numai
in ce priveste detaliile nesemnificative
-se considera ca un desen sau un model are caracter individual daca impresia globala pe care o
produce asupra utilizatorului avizat este diferita de cea produsa asupra unui asemenea utilizator de orice
desen sau model facut public inaintea datei de depunere a cerererii de inregistrare
-etc. (v. CAP II din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor)

Noutatea solicitata poate fi

-absoluta sau universala (fata de toate celelelte desene produse in lume, in orice moment, si dezvaluite
prin orice mijloace)
-conform unui standard definit si refera la:
-timp (perioada anterioara limitata)
-teritoriu (jurisdictia relevanta)
Daca se aplica pricipiul teritorialitatii, nu rezulta in mod necesar ca o persoana ar
putea obtine drepturi valide in interiorul unei jurisdictii doar inregistrind un desen pe
care l-a vazut peste hotare si l-a copiat, deoarece legea privind desenul prevede si ca
solicitantul sa fie autorul desenului
-mijloace de exprimare (scrise, tangibile, orale, etc.)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 30

Drepturile in desenele industriale

Scopul esential al legii privind desenul: promovare si protejare a elementului de desen al productiei
industriale

Legea privind desenul industrial acorda proprietarului dreptul exclusiv de a impiedica exploatarea
neautorizata a desenului in articolele industriale

Titularitatea drepturilor
Dreptul la protectie legala cu privire la un desen industrial apartine creatorului (sau autorului sau
iniatiatorului) desenului industrial.
Desen industrial creat de un angajat, sau de un contractor, conform unei insarcinari: legea prevede, de
obicei, ca indreptatirea la protectia legala a desenului apartine angajatorului sau persoanei care a
comandat desenul
Fundamentul acestei reguli:
-elaborarea acelui desen intra in sarcinile pe care angajatul este platit sa le
indeplineasca.
(angajatul ar trebui sa urmareasca recompensarea pentru activitatea sa creativa in nivelul
adecvat de remunerare, responsabilitati sau alte conditii de angajare)
-in cazul contractului, lucrul pentru care este platit executantul este producerea desenului in
vederea utilizarii de catre persoana care comanda desenul

Se poate spune ca exista un autor sau creator indreptatit la protectie legala cu privire la desene
generate cu ajutorul unui calculator?

O abordare a acestei probleme:

-tratarea calculatorului ca pe orice alt instrument care poate fi utilizat de un desenator pentru a-l
ajuta in procesul producerii desenului
Pe aceasta baza:
Autorul desenului = persoana responsabila cu utilizarea capacitatii calculatorului pentru a
produce un desen- Exemplu: In cazul unui desen produs pe calculator, persoana care va initia
pregatirile necesare crearii desenului va fi considerata ca desenator (Legea privind drepturile de
autor, desenele si brevetele din 1988 din Marea Britanie, Sectiunea 214(2))

Dobindirea drepturilor
Ca urmare a unei proceduri pentru inregistrarea desenelor (la OSIM sau direct la nivel european la OHIM)

Durata drepturilor
Variaza de la tara la tara. Termenul maxim obisnuit este intre 10 si 25 de ani (impartit de obicei in termene
care cer proprietarului sa-si reinnoiasca inregistrarea pentru a obtine o prelungire a termenului).
In Romania poate fi protejat maxim 25 de ani, prin inregistrare la OSIM (www.osim.ro): initial pe 10 ani,
putind fi prelungita protectia de inca 3 ori cite 5 ani.

Natura drepturilor
Dreptul de a-i exclude pe ceilalti de la exploatarea unui desen industrial cuprinde, de obicei, dreptul
exclusiv de a realiza urmatoarele activitati in scopuri industriale sau comerciale:
-fabricarea/ importul / vinzarea, inchirierea sau oferirea spre vinzare articolelor la care desenul este atasat
sau in care desenul este incorporat

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 31

Bibliografie:

Internationala (europeana)
WIPO -= World Intellectual Property Organization
(Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale): http://www.wipo.int/portal/index.html.en w.w
OHIM -Office for Harmonization in the Internal Market: http://oami.europa.eu/ows/rw/pages/index.en.do
European Patent Office http://www.epo.org/
European Union law: http://www.europa.eu
Benelux designs : http://www.bbtm-bbdm.org

Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice din 9 septembrie 1886 (revizuita-
1971) -Nr. 77/1998, M.Of. 156/1998

Convenia de la Paris pentru protecia proprietii industriale din 20 martie 1883,

(n forma revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967 si modificata la 2 octombrie 1979)
http://www.osim.ro/legis/desene/conprotin.htm

Legislatia romaneasca (si link-uri la legislatia internationala):

Drepturile de autor si drepturile conexe www.orda.ro

Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe
-Nr. 8/1996
http://www.orda.ro/documents/ro/legi/Lege%20nr.%208%20din%201996%20varianta%20actualizata.html

Brevete de inventie (http://www.osim.ro/brevete/pbrev.html) / Modele de utilitate

(http://www.osim.ro/brevete/modele_utilitate.html)
REGULAMENT din 18 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenie
(http://www.osim.ro/legis/legislatie/brevet/reg64.htm)

Lege nr. 350 din 12 decembrie 2007 privind modelele de utilitate ,publicat n MONITORUL OFICIAL nr.
851 din 12 decembrie 2007
http://www.osim.ro/legis/legislatie/brevet/lg_modutil.pdf
Hotrre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 350/2007 privind modelele de utilitate
http://www.osim.ro/legis/legislatie/modele_utilitate/mo814.pdf

Desene si modele industriale (http://www.osim.ro/desene/pdmi.htm)

Legea nr.129/92 privind protecia desenelor i modelelor industriale
(http://www.osim.ro/legis/desene/mo876.pdf)
Regulamentul de aplicare a Legii nr.129/92 privind protecia desenelor i modelelor industriale
http://www.osim.ro/legis/desene/mo181.pdf
CUM NREGISTRATI LA OSIM O CERERE DE DESEN SAU DE MODEL INDUSTRIAL
(http://www.osim.ro/desene/ghid_inreg_dmi.htm)

Marci si indicatii geografice (http://www.osim.ro/marci/pmarc.htm)

Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice - M.Of.nr.161/23.04.1998
(http://www.osim.ro/legis/marci/lege_mdi.htm)
Regulament de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice
(http://www.osim.ro/legis/marci/regmar.htm)

Consilier in proprietate industriala http://www.osim.ro/cons/pconsilieri.htm

ORDONANTA nr. 66 din 17 august 2000 (*republicata*) privind organizarea si exercitarea profesiei de
consilier in proprietate industriala*) (http://www.osim.ro/cons/ord66_331_2006.htm)

Carti:
WIPO-Intrododucere in proprietatea intelectuala, Ed. Rosetti, Bucuresti 2001
A,b,c-ul protectiei si valorificarii proprietatii industriale, S. Cocos, Ed. Rosetti, Bucuresti 2004

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 32

 Dreptul proprietatii intelectuale, I. Macovei, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi 2002

ANEXE
In interiorul frigiderului este o intreaga lume a proprietatii intelectuale
The branded food products each carry a trademark assuring the consumer of a particular quality.
Their special packaging (canned, vacuum-packed, key-opened containers) can be both patented
inventions as well as, in many cases, examples of industrial designs.
Their various preservation processes can be patented as well.
The plastic food containers for storing leftovers are examples of industrial designs, and their method of
airtight closing is patented.
The mechanical elements of the refrigerator the part and processes that keep food cold are patented
inventions.
The aestetic elements the design of the drawers, the shelves, the style and appearance of the temperature
control are protected as industrial design.
Even the refrigerators operating manual, as an original written text, is protected by copyright.
(www.wipo.org)

Compact discul: creativitate & inovare

Exemplu de prevalenta a proprietatii intelectuale intr-un obiect simplu, familiar
The recording and playback processes are patented inventions
The music or software contained on the disc is protected by copyright as is the artwork and design on the
cover
The jewel box case is not only an invention but an industrial design as well.
(www.wipo.org)

UAUIM- Managementul de proiect, Dr. Nicolae Varachiu, 20011/12 33