Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA OVIDIUS

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI


Specializarea: PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

NOTE DE CURS
AN UNIV. 2010/2011
SEM.1

PROF. CURS:
Lect. Univ. Dr. Trandafirescu
STUDENT:
ANDREI EDUARD CRACIUN

CONSTANTA
2010

1
DATA: 16.10.2010
CURS 1
CURS INTRODUCTIV
OBIECTUL SI IMPORTANTA CUNOASTERII MEDIULUI IN
INVATAMANTUL PRESCOLAR
Activitatea didactica de cunoasterea mediului corespunde unor nevoi de cunoastere a

copilului, de formare si dezvoltare a unor capacitate de observare investigare pentru

cunaosterea si intelegerea unor corpuri, procese si fenomene din mediul inconjurator si de

asemenea acest curs este necesar fundamentelor stiintifice legat de tot ce ne inconjoara.

Noile cunostiinte si capacitati de intelegere a lumii inconjuratoare va produce la

formarea unor atitudini pozitive fata de mediul inconjurator si de asemenea a insusiri unor

norme de sanatate individuala si colectiva.

Activitatea de cunoasterea mediului din gradinita detin un loc foarte important din

punct de vedere psihologic si pedagogic.

Astfel din punct de vedere al dezvoltarii psihice, mediul inconjuraor constituie

principal sursa de impresii care va sta la baza, procesul intructiv-educativ, contribuind la

dezvoltarea intelectuala a copilului.

In contact direct cu obiectele, cu fenomenele naturale sau antropice (cele facute de

om) se va dezvolta si perfectiona analizatori, organe de simt, sitemul nervos in general,

neuroendocrin = ca se va dezvolta functia de relatie a tanarului organism cu mediul.

In felul acesta activitatea de cunoasterea mediului coordonata de educatoare

indeaproape, va avea un rol hotarator in dezvoltarea psihica, cognitiva, psihomotrica si

afectiva emotionala a copilului.

Activitatea de cunoasterea mediului presupune o activitate intelectuala intensa

sustinuta din partea copiilor si in acelasi timp o educare a efortului intelectual.

Cunoasterea mediului ca activitate didactica ce preteaza mai bine observatiilor

concrete asupra materialului intuitive natural sau conservat, insa simpla observare nu este

suficienta, corpul si fenomenele din mediu nu trebuie lasate pentru o intelegere izolata,
2
aceste observatii trebuie corelate, inlantuite logic pentru a conduce la concluzii stiintifice si

o imagine complexa, globala, a mediului inconjurator.

Pentru acestea educatoarea trebuie sa dea o atentie deosebita dezvoltarii capacitatii

intelectuale ale copilului asupra exersarii si specializarii operatiilor gandirii: analiza,

sinteza, comparatia, concretizarea.

Activizarea gandirii copiilor va influenta trecerea de la o gandire concreta, obiectuala

la o gandire abstracta, conceptuala.

Pentru explicarea si demonstrarea rezultatelor si concluziilor obtinute, copilul trebuie

sa opereze printr-o gandire inductiva, deductiva, anticipativa si prin analogie.

Subindrumarea atenta a educatoarei, gandirea logica a copiilor poate fi dezvoltata

printr-o gama larga de intrebari care sa solicite un efort gradat, progresiv prin analize,

sinteze comparatii, etc.

Inca de la varsta intrebarilor, copilului trebuie sa ii se raspunda la nivelul

posibilitatilor lui de intelegere si sa i se organizeze activitatati si experiente de viata

concreta.

Astfel de la o cunoastere empirica, copilul trebuie sa fie condus catre o intelegere

stiintifica a lucrurilor si fenomenelor din mediu.

In cautarile lor privind optimizarea procesului intructiv-educativ in prescolaritate,

psihologi si pedagogi au ajuns la concluzii valoroase privind introducerea timpurie a

copiilor in tainele stiintei prin redescoperirea adevarurilor stiintifice.

Bruner in 1979 face o afirmatie indrazneata in sensul ca oricarui copil la orece stadiu

de dezvoltare i se poate preda cu succes orice cunostiinta, dar intr-o forma intelectuala

adecvata. Oricine poate invata orice la orice varsta cu conditia ca continutul sa fie prezentat

intr-o forma accesibila dezvoltarii psihice a copiilor.

Lumea vie (plantele, animalele, omul) dar si cea nevie a exercitat intotdeauna asupra

omului o puternica si statornica atractie care izvorand din considerente practice sau

teoretice fie din motive afective, emotionale de natura mistica, estetica, morala, patriotica a

fost legata de insasi evolutia omului ca fiinta superioara in scara de evolutie animala.

3
Cunoasterea mediului inconjurator incepe pentru individul uman inca din stadiul

senzorio-motor prin interactiunea nemijlocita a copiilor din primul an de viata cu obiectele

si fenomenele din jurul sau.

In aceasta etapa ontogentica timpurie pentru care are loc deprinderea copilului de

obiecte acestea incep sa aiba o existenta de sine statatoare, copilului realizand

obiectivitatea mediului inconjurator.

Acest lucru se face prin dezvoltarea organelor de simt, al analizatorilor, a retelelor

interneuronala, a centrilor nervosi senzitivi, corticali, motori dar in mod deosebit prin

centri de asociatie corticala.

Asa cum copilul socializat prin diversificarea relatiilor psiho-sociale este un candidat

la umanitate, la fel si stramosii nostril preistorici cu un inalt grad de viata sociala au

candidat la umanizare prin raportarea lor permanenta la natura lumea inconjuratoare.

Daca acest fenomen a durat 1-2 milioane de ani, copilul repeta aceasta istorie in

cateva luni de zile.

Acest lucru este cunoscut sub principiul evolutia ontogentica = o scurta istorie a

evolutiei filogenetice.

Din punct de vedere pedagogic, activitatile de cunoasterea mediului inconjurator din

gradinita reprezinta deschidere si punte de legatura cu disciplinele cunoasterea mediului

si stiinte ale naturii din invatamantul primar (cunoasterea mediului in calsele 1 si 2 iar

disciplina stiinte in clasele 3 si 4).

In felul acesta se asigura o continuitate a obiectivelor didactice din ciclu curricular,

achizitii fundamentale grupa pregatitoare si clasele 1 si 2 cu cele din ciclu dezvoltare

clasele 3 si 4 inclusiv clasa 5.

Se poate considera ca activitatea de cunoasterea mediului reprezinta axul procesului

intructiv-educativ al invatamantului preprimar si primar, ax care va fi completat in

viitoarea pregatire scolara a eleviilor, prin diferite stiinte ale naturii (fizica, chimie, biologie)

si de ce nu cu stiintele socio-umane (psihologia, sociologia, pedagogia) reprezinta

numeroase legaturi cu stiintele naturi.

4
Prin sistemul de cunostiinte despre lumea vie si nevie cu legitatiile aplicative, prin

dezvoltarea capacitatiilor cognitive, psihomotorii si afective, activitatiile de cunoasterea

mediului participa alaturi de celelalte activitati ale programei din gradinita la realizarea

sarcinilor ce revin invatamantului prescolar.

Gradinita de copii, ca parte integranta a invatamantului preuniversitar, are scopul de

a oferi copiilor conditiile necesare pentru o dezvoltare normal si deplina.

Ea are in vedere, asigurarea acelor experiente care sa tina seama de ritmul propiu de

dezvoltare a copiilor, respectiv de activitatea fundamentala a acestora, jocul.

Obiectivul fundamental al educatiei prescoalre este de a permite fiecaruia copil sa-si

urmeze drumul personal de crestere si dezvoltare oferind suport pentru:

Valorificarea potentialului psihic si fizic al fiecarui copil;


Imbogatirea capacitatiilor acestuia de a colabora (a comunica) cu ceilalti copii si
chiar cu adulti;
Sprijinirea copilului de a interactiona cu mediul inconjurator prin explorari,
experiente, experimente, exercitii etc;
Descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si formare unei imagini
poztive de sine;
Sprijinirera copilului pentru a dobandi deprinderi necesare viitoarelor activitatii
scolare;
Promovarea unui invatamant active formative cu character practice aplicativ si cu
puternica tenta educativa;
Formarea la prescolari a conceptiei stiintifice despre lume si viata;
Contributia la dezvoltarea educatiei patriotice a copiilor;
Contributia la dezvoltarea educatiei estetice a copiilor;
Contributia la dezvoltarea ecologiei a copiilor;
Contributia la dezvoltarea educatiei pentru sanatate a copiilor;
Aceste finalitati ale educatiei prescolare sunt concretizate la nivelul

noului curriculum prescolar prin obiectivele cadru, obiectivele de referinta pentru

urmatoarele activitati didactice:

Activitati dedezvoltare a limbajului


Activitati matematice
Activitati de cunoasterea mediului
Activitati de educatie pentru societate
Activitati practice si elemente de activitate casnica

5
Activitati de educatie muzicala
Activitati de educatie fizica
Fiecare stiinta este o cucerire a spiritului uman in trecerea timpului si metodiciile

activitatiilor didactice din gradinita pot fi diferite ca stiinte care proiecteaza si organizeaza,

transmiterea de cunonstiinte, deprinderi, abilitati, atitudini pentru a fi accesibile copiilor

prescolari pe baza unor principii psihopedagogice si pe baza logici activitatiilor, disciplinelor

respective.

Conceptul de metodica deriva din grecescul methodyki care desemneaza diciplina

pedagogica aplicativa, respective un sistem complet si unitar de mijloace care asigura

predarea/invatarea/evaluarea procesului intructiv-educativ.

Metodica predarii activitatii prescolare inclusive a celor scolare se integreza in

anumitele didactice speciale

Pedagogia prezinta doua tipuri de didactici:

1) Didactica generala care abordeaza teoria generala a procesului de invatamant,

ea se ocupa cu stabilirea principiilor, obiectivelor, mijloacelor, metodelor,

procedeelor, fenomenelor de organizare si evaluare a rezultatelor procesului

didactic.
2) Didactica speciala care studiaza si orienteaza practica proiectarii si organizarii,

desfasurarii procesului intructiv-educativ incadrul fiecarui obiect sau activitatea

scolara.

Didacticele speciale nu reprezinta numai o simpla aplicare a didacticii generale la


aspectele specifice care sa aprofundeze predarea invatarea si care sa ajunga la noi

generalizari a didacticii generale pe un fond mai bogat de date concrete.

Termenul de didactica provine din grecescul didaskein care semnifica arta de ai

invata pe altii.

Metodica activitatiilor de cunoasterea mediului, ca didactica speciala nu cerceteaza

propriu, obiectele, corpurile, procesele si fenomenele din natura, ci legile si principiile

procesului de invatamant in necesarea predarii, invatarii, evaluari cunoasterii mediului

inconjurator.

6
In felul acesta, se poate ca metodica activitatiilor de cunoasterea mediului are ca

obiect de studiu pentru studentii activitatiile de proiectare si desfasurare a cunoasterii

mediului.

Deci nu se poate confunda continutul predarii unei discipline sau activitati didactice

cu continutul metodicii predari acestei discipline.

Pentru studentii care urmeaza sa imbrasiseze activitatea didactica, metodica are ca

obiect de studiu cunoasterea proeictarii si desfasurarii activitatii respective.

Practica pedagogica a studentilor are valoarea unui antrenament, studentul

elaborand primele activitati propriu-zise.

Experienta a aratat ca nu este suficient sa cunoasca, sa stie ce sa predai ci trebuie sa

stii cum sa faci si cum sa te faci inteles iar asa maniare incat noile cunostiinte predate

deprinderi, atitudini sa fie transmise copiilor prescolari in asa fel incat sa fie succind

temeinic in cel mai scurt timp.