PSIHOPEDAGOGIE INVATATORI DEFINITIVAT 1 Finlictileedueafiel. dea, seopart, obieeive 2 Procesul de Tovs}imant~ sistem g functfonalitate 3. Tovitarea yolard.Qrientri contemporane a tori sl practice invari lageolrel mie 4. Predarea Orientiricontemporane fa teri si practca prediit res. Teorie, metodotogi, tebnologie. Apicyifa nvdtfmiatel primar. I de metodice~saegi didactic) 6. _Evalusres te procesul de favatimant in cursul de metoice) 7. Probleme teoretice yi practice ale cureiealuroul. Reforma curriclmal rominese in cusul €emeigdica) 8. Proiectarea pedagogici a activitifilor de instraice 9. Relat = interactuni educationale. Abordarea psihosociai seducatilscolare. Managementul ease decten, Finalitiile educafie. Ideal, seopuri,obiective ducati, 258 dup cum demonsteazainclusv etimologia acestui concept (at. educe,educere ~ a duce, « conduce), mu este o aetivtate desfguretl tn sine §1 pent tne, ci na eae uméresc singeres anuiter preponderent de contxtlsocial-istorc in cae se desfioaré acyunea fe doringelepropi ale elevului sau se celui ear organizeaa, declangeara i condace aefiunes educetiva ‘Educaia repent un sistem de actin’ informatv-formative, desfgurate in mod consti supa subi Finalist educa se srocareat pe ei nvetartterathie organiza: “dea! edvcayons; hu, ‘educatv, ideale edveaional este rezatatl unui proces de rationalize, genet paihologice si pedagogic, speciice une etape istrice, proces fn ura fusamentae ale om pe care ed atu educaionalrealizesztlegitura dintre ceca ee est i cota ce tebuie sf devind omel in proesul ‘educate, dealut educational al gcoli rominest nu se refrd dor a detvirieainteroar8 petsonaliti ci ‘aren vedere asigurarea dimensiuni de odin vocational al procesululinssiv-educativ, viednd exerciterca ‘uel profsian cu endameat optim, CConeluzionénd, putem spune ed ovicare ar F societaten in care funcionezd idestul educational, acesta lurmlcete sf atnghaspoctele definitefer de informait) $1 seopuri formale (wrnisind modelarea joares de cunowtinge punctuale) si sopuri comportamentale ns deprinde) eifce disciplinelor (caracteritice fetze me ce), puri educational posed o anumité autonomie fo apart ea biective parculareTreecea dela deal educajonal i sopurt cesta cctv oud sumete gone de deivre peiagortes 209 = sop Obiective . ciucationale se tmpart fn of fe ordi afectiv-metivational s obiesive de arin comportameta iwol este ultima verga, eel care ve paniculeion $1 concreiza lat astepatIneun context concrete instru, Obietival ne arati “ee Se urmaeste th fecare seevenfS a proces educsional si cum se evalucta2.performansle ‘bint (Clasificr ale obiccvelor educate {ns funcie de domenile vie psiiee: Seale dane de geneains eumit nl aria soa le vele generale ccupt o are foare ard i este expresia amicipvi de cate timp seu (impul desfgurtt ‘Bloom publicd pert prime dats texonomie obiccivelor educafionale pe domenii comportementale, ‘etnomi et Soom ra arene “idea Ge deine 5 deere) = _obiectv (confor une eri sxilogice) Privite in unites lor, se poate spune ed ideal vizeas fnlitate activi educative in ‘negli socieii, tm timp ce scopurle gi ablecthele erienteazh desfigurarea wnat sc ‘determinant gi concrete, categorie comportamentale repezentnd un pan alstrst, a fox elaborate variate instrumente care fi pot facia profesor procesl de operatonalizare. Operationalizarea obiccivelor edacaionale Concept de obieatv opeonalzn: ae dous sens + anul general care se refer Ia tanspunecee unui obestv in trmen de operat, actuni, manifests obser le peeformant astepat Dan Polen, ete actvitates de speciiare sau identifeare # referntelor seu tu pctice ale unui concept seu enuny general gi abet. Ea se refed le ensemble specificareaerteilor st indicator pin fopeaionl sau covert. fagogic al operatonliztri consis ta specfcarexerterilor su indeatorilor pe baza cro un biestiv dobindeste carateristica de af operational. De regula, sent menionte doi ertei de eleborare i spreciee ale operionaltii unui obeetv + _performania riterialcomportameatal)~ expresianivelui de realizar a une saci de nvr ~ capactate itclectalé (criti competenfe) ~ capacitaten intelectual care dspune de posibit multiple de transfer sau deapiabiltate si operarea eu contr diverse. Modele practice ale operationalizai: + tehnica Ini Mager de opeationlizare a obiectivelor ~ orice obiectiv operational include un singur ‘comperament ial earscerzabil prin teins ‘ specificsrea comportamentuli final ~ tn fnfie de continutl particular al une sercini de ‘vue, se descrie reat care se agteapth dela ath obizctivul tein! prin devompunece fui imcroobiective din cei ce mal simplechimbarea crea agteagt se produc, tn formal cat arid elev c0pil entra a ff asociste constucielogioe @ trebuie subordosatt scopurilor de naturi pedegogich, Seal pent eaistea pres didactice din elas. Finatiale avelurilor de Taviftmndt gl obiectivete cicarilorcurviclare dering ‘ot prc! vi (,Carulam pean Iva Preeaar 9677 ani sfectve gl volive oe se regisese In flesare elev, |e formar a caactertransdiscipinar Absobvntt imal obligatortu ar treba smelioraea permanent soul pop penne rast de probleme: “elaborates unor mode de atune ide haze a to lume dinaicss de comunicare social, verbald si non-verbal, 's limbajlor gi 8 conventilor apariadnd feriteleaspecte ae reali naturale i sociale; spre valle ettice si atistice, od sdecvat Pent investiga ga desri proceselenatusle si sociale; informatice in ealtata lord instrumente ale comunicai, -deavoiares unl meiodologl de munca intlecula gt capaci de explora e realittit ‘nconjustoare, dobindites une ulturseforalu Sac inelectul ex exprese daring! derelizare personal socials uae i sociale gs ovientezecomportamental g1 ~talizateaunor planar personae de seine gi motvares pentru ivéjrea continuConceptal de taxonomic didactick Conceptul de wxonomie didactic ¢ fost introdus gi denvotat de coals din Chicago, care sub conducerea lat B. S. Bloom, ga propus si contureze dimensumile acini insinuctive pe baza obectivler didactice, acease pemitind modelaes si prelucaea automatinat a daelor caracteristice procesul de ‘vata omental cognie: Taxonomia lat B.S. Bloom (1956) ‘Texonomia lui Bloom nu Ingrédestc inslegeres niveului de complexitate si de generslicare & ‘obiectivelordidactice, cio completeaza gi 0 dtliazs in domenial coniti, afectiv 31 psihomotr. Din acest pnetde vere B,Biomm distinge 6 clase comporamentae: levi doar sty eamineast gst expuns din memerie metode de «prepara o substan, a moduli ear pf fein cre, anterior, tate acest, au 0s prezentate de cite despre 0 creaie fednd referice la preczie, foie, consistent, eoerens,rigoare( “evaluare prin raporiare la ‘ttrtintere"), precum gi la eficiend, adecvare la scop sau conformiatea eu un model (“evaluarea prin raporare la crtriexeme”) omental afects - Taxonomla tui KrthwoRl (1964) 1, Receptivitatea, Obictivel i fivel se plascazhacele cbiectve educative cae if propen sf induc elevilor “rin de a rispunde”, de a-gi exprima, din proprie initativa, acordal, cel pujin partil, cu acele comportamente care au‘a bazi refering pentru o anu vloae, S.Valorizares Include aele objective care ig propun st a altorpersoane in pracicarea une anuite¥ individ st devin participant activ fo activitate de atagere cosdone int-un sistem valorile Ix care adr, report cu alle, Aceasa iseamn® studi si dea depune in aces scop un fort indelngst, ‘S.Carscterizares Include ecle obicciv care urmlves sl sjute pe individ si sungl in stare sisi cotureze gi si exprime © ‘izle personal esupra unui anumit univers vali. Domenial psthomotor Taxonama lal Harrow (1972) + fnlire pedsgogie (de exemple: *scap pedazope (de exe biec pedagogic per poli).Procesul de invajimant — sistem si functionalitate PROCESUL DE INVATAMANT Snvire-evaluare, elit itu Perspective dinamid privese procesul de invjimant ca un sister “deschis unui sistem superior (suprasistem), fu © dinsmict proprie (Huxuri de intrare, “input” ~ gi fluxuri de igie ~ “output, ox capacitate de autora.” rocesul de invagimnt este un ansamblu de activi organizate dite care se desfnosrt capa, In factor extera: sft sub puterica influent a medialui ‘uel petsane est i funsie de cei sociale Btspele prosesulu creator: js: Este ristinpol efrtrt oate dre chiara de zie Incererior sterile, au lee asocir, In aeesst etapl mu se gisste [Exte monemral ferict end apare sola sau, tm art , clad opera este vizuth integral, Acest ‘enomen se produce uncori i mod spectiules: i se spune inspire", dats ats iegte opera inten, ereseze puis (Gazul ui Einstein), Deci, exist personality ceatore la care intufa survine base (cal lH Poincare. ‘atematician, care a descoperit soli unei probleme stuiate luni deze lntrun moment de relaxare, cin ‘reas i Bsira ce uma sl duct Ta oped) personli care progreseaz rept 4) vecificares: Ese necesart dupt concepta inal, petra elimina eventulele eros su Ikcune. Ax Este cea care se manifest pri i mai eficiente de produce & urmare a unor combi si |asocer de date i soli existeEste fegath de cea expresivd producti, dar aduce 0 solu noul care spores simtcr vega ‘in vedera disanoscai cretiviii, dar cei deosebit orieum pot 6 observa i obiet, te fecere components se vor me nebignite sau pri inebarie nessa pe care le pu. toutelor pentru a obine eit mai mule =), se care sf se adapteze caractristcile selectStimwlarea creatsielevtor: area profesruui le rout autora, vealizarea unor rela pritenegi, democrative fvorbile sstemlu vie spontnettea,carionitates; re stimuleazl fantezi (levi st imagine singur probleme, s continue © atures expoziilor, excuse lirgeseorizortul evil, ‘exieny unr aboratoae i atelier foarte bine dost, Mocode de predare/invéjare care smuleachereaistaea: creieral no face neste legttur, Un computer aa refine informatia process decdt dack actionsm butonul ‘sslvae", Creerl nos ucbui si testee nformafa stu a8 oexpliceauiva pent 0 soca Profesoni igi inundl elevii cu proprile lor gindur profunde gi bine organizae, Pofesorit rere prea des ta explicai si demonstrajil de genul ,aai-sa--ardt-cum". Desigur of preentarea poste fice 0 In abseniaunei memomiexsepionle,elevit na pot refine prea mult rica de strut orator arf, a se poate substi eeiereloreleviloe si deci na poate fice activates ere se destigoars individual in mintea fears. Elevit formuleszd noilecunogtnle prin modificarea § rajloatea conceptelor lor cuente gi pia diugatea de noi concept Ia ceea ce cunose ej art teva modaliii pentru forma rapid eropu + cide ine sarioane.gu numer “Hotiriti numdrul de grupuri si numa de membri al Reskria. Serie! mamercle corespunzitoare rup. Amestcaticeroancle seconds asta gupele ‘ute grup elevil fine de luni fn care s-aunfscut. Accastdisbute ext ingall lust decizia modului de grapare a lunilor in funcie de eumsrl eapilor (de exempla ~ un grap in functic de materialele pe ear le distribu. Acestea pot avee marcaje de icra prnse cu clame de diferite culo; 1 tleectucn petariteoanede dieters + etichete cu diferitesimbolu ee. |n acest mod, elevisegrupeaza oda eu dstrbuien materilelor de lors i funetie de mareaele pe ‘eae acestea leona, Profesoralajioneaza mereu, dar adevat adapt nevendurileurnatoare urmarim un invenar metodologi interact = prelegerea 2 Brainstorming = Stuireau sift ovata ‘Tipuri de predaretaeehipa n-teaching) 1@ Echipa cx lider -O perscand din grup este desernats de cite liderlechipd, primind responsbilitan! speciale tn organizareaechipel Tot! membritechipe’ a satus egal, dei un lider informal poate agra din cind fa ead 4 Echipa coordonatd - Det tn aceast metodproftsori nu iasrieseacelagi grup de clevistaeay,e predauacelsgi material propcllorcursanj, utliznd a com proicte de lc, activi, examene Ce. de un semestra (in seasul metodei mozsi ioareo anli28 msi aminung. Cees ce se Stee evlr pee un bun conto! alas, aspecte in ecips - definite responssbiilor fect cara didactic prtcipan 42 joe der aceasta sunt fonrteimporante stat etapa de preeitire rilor didactic: ‘in mod simsitan de eae profesori partic se poate Inepe eu o prelegeresusinuld de cfte un cad ie pe axa profesor experimentat - profesor debutant enliscompeenele fe #elementelor de exza i caries, Predstea in echipa se integreszS i metodele de constucie a echipei deoarece pute identi ‘uke apecte comune inte acest; dsigr. min gi multe spect oe ée predare” (Kelly, p42), observém el necesitien une construct de eck (team-building) a nivel edrelordidacice din iste un clement deck nu obligatori, mar exer de ul gf de important pen a puter vorbi despre ‘suecesul ehueiler de predare i echip(eam-teaching), toca contusir, int teva micoesesti cares. of subi wats o aie de concrete sai ridintt: asl, unl dine acestes armreste modal cum pot tunel eehipe #8 deving mai propri de interelajonare Ta cadrl echipei ese important penis eduetori ca en primeased fecae o figh pe eare sf consemneze fn ee masu a desfiguat activi ce 20 a bunul mers leche. Aceast 8 poate evprinde Gases compromisul ro spats Ofer spryn alte perscane din grap “Accept sprite parsoane din grapvantajele prediri reflexive, Zeichner gi Liston contnud escieearspunsurlr paste de ool dua cadre didactic ast Problema: Compertemental ela ele in clasd ‘fet ‘abordass, anunc acest Mera webu facut cu vate pref indruma opanle. Consraegte un programProiectarea pedagogied a acti ‘Concept de proectaredidacte8 sa mpus dat gurociae sified i metoiea si dato apa f © pedagogiaaticipativa gi prospectiva pedagogi oboctiveoe © ‘sistem prncpilor didactice generale a sistemul pricipilordidactcespesifice dscipinlor de studia © orgarizarcs insti s educate tn funetie de achiztile in teva tv 1D laborizes planurlor calendarisice, a sistemelor de activate didactics is planurilortematice, « proectelor de splices unor meted didactce moderne ficient (fe exempla istics asia de clelator) 1D elaborazeeunor insrumenteobieetive pentru evaluaea randamenull scolar al clever ‘Avand in vedere cele de mai sus, se poate afima ed proiectarea sti didacticeconsituiepemisa si ‘onda necesark pent realizarea unui demersdigectcefcient Projectare activi didactice este determinate cerina crests clit efcienel instr. Orie active trebuie sie ficient i este eu att maj efieienth cu cat exte prosziats mal bine roveoncn ssiviti diate repreina un ansamblu de procese$ oper de ancipare a seas Ise eset on caracter sistemate rational 1 proces deliberatv de ixare mentalé a pailor ce vor fl parcuri ty realizar instructs] educate, 1D un demers de anticpare @ obiectvelor continu retodclor si mileacele de invtare, a instrumentelor de evaivare 9 rlaiorce se tl 0 toate acest element, {ns conduceree desfturti activi instretir-educative, profesoral exerci mai multe fone 1. oricatarea 5 planificares activeiilorinstructv-educat se incepe cu staal resusslor umane, materiale, al programelorscolate gi al mijfoacelor de Inthodat, conginuaritos, idctice, metodel,mijloscele e invitare, formele de actvitte cw elvis 1D insiremenele de evalare, 2 conceperes si desfisurarea metodil 2 le 3 dirijarea proceseor de predare‘avatare: i concordan(i cu obiectivee vizate; 1 Ginjrea direst a proceslor de predate se obine foosind metodele de comunicere expoztve gi introgative, indirect presupune folosirea paral a metodeorinterogat pe Scar lara, a Imetodelor activ participative (euritice 4 dezvolit a elev ereativiatea 5 Tau 5 redeseopere noi alevnui prin efor Ae invitare pe baad de feed-back: © feed-back are funefia de conc, de replare 9 stkregze, 1 protesora poste in mers predates $i tnverea: profesor post optimiza proce microdeciai in seaput redare-inviae mergind pnd la eproicearea S.controlul si evatsarea activitiilor de favataces 4 elevtor: 1 prin metode de contol evaltare. S-optimizarea, ametioraren si novarea procesuui de predaredavitar-e realizeazi prin: presizareaobicetvelor pedagogice: 1D suctrarea logic a continu, © adecvarea continual laaivelul de tflegere al elevitor; © foosies mijloacelor modeme de nvtfimant, fcaitates procesului de tnvijimint crepe tune cénd proesoral comunicd ‘operaiunilo (competi specific), 1i motives, determind st psticipe ac © inovares se obine prin propunerea de nomi ‘etode de invitimint, de noi progsame si ‘atric geaare. 7. evaluaren si autoevaluares etvaeducative: alia prin asistngt la or, repoante de atvitate, smi saiticeprivnd ines ca anstmblacoordana de ope In programe diferente de le organtsare: roecareapedagogicd sede sein, descrere sole optime ue! pxstrategie dact lt, itroducereaunoreorcfi in stills comporamentl didactic, schimbarea concept privin onjnutl programeor, metndee de transmitere insure «cunogtiatler, rele pedagogic 5 stables sratepio de predare-tnv2iare in vederearealztiabictvelorprcizate | evalusrea reulstelrobynute Cerinjedidnetice: -poiectares privet nreagsactvtt instuctiv educative, inditeret de ampleare i de eral de estigrare;, -proigctares webu feo at care premerge demerslinstrctv edvcativ, Hneaunu algorits pe care tebuie sil urmeze cadre dereterins se antiipa an anumt demers 2 ¢) sabitrea modulut de organizare si destiguare a stviitr vite si preiciarezulatelor ce ‘urmesza af obtinute. sistructura proietiri active didactce 3 de desfgurere a procesuli didactic; tebuie eunoseute e ovitredispnibil,la nivel de pregitire al eleva, le e insrire-consts intro ali lgieo ic a conn logico scesui, a acest Iu, esenil ritmului de parcurpere. Scop se refer a sercinadidacticd fundamentals, obictvele a Proiectares inseam relationae nr conyint, obietive si satel de instuie si auioinstuie si strategie evalu ind operaional priacipa in instars, In proectareadidactcs i nivel micro, se pomeyte de la un continu fiat prin programele gcolere, cre cuprind ‘obiectivele generale ale invalimintl, biectivelecadra gi obiectivele de refering care sunt une la nivel nafonal ‘Activites de proiecteredidatics se fnlizeaz4 cu elaborarea uno instrumente de usr utile adalat lanl tematic sia proiecelor de activate diated / ee, pnd la seevena elementad de Tn vedereselabordriinsrumentelr de eeu, ayunle de proictae se vor rapa te 3 cade de refering © b) situa exstentt in momenta proicetti,respectv resurscle pshologce ale elevilor, cele © cerineleimpuse de programa george alte acte normative. Etapee protect Euupee princpale al 5 abies siuturi procesualelefiaciviitididetie 6 eunoaserea i evaluarea randamentlu colar 2) stabilrea modaliior de contol ievalurefoloste de profesor ) sabilres modalitiilor de autocontol gi autoevluae folosite de clei Activists didactic are in fond un earctrprocesual, a se desfigosl in tae, seovene logic acute, Remit cf stabilre de obectve concrete urmeaz ss suprapund pe secvente de lefifectvitate. Profesoral trebuie sii puna urmatoreeitrebic NNiveert ale proietiit pe Th fonctie de oizonul imp utc refering, ditngem dows tpar funéamentate de proiectarepedagogicn: |. proisctarea glbeld- ae drop seferinlo perioadt mi mae di sn de studi, econcretizez8 fx elaborreaplnurilor de ivan re: dele un cic gcoar le un 1a timpul muce, pe bazaplane de Tovijimant sf programe’ scolare Proietarea anal a setviti are in vedere perspctv mai indelangataspra pred une discipline, Proietarea anual presupane: 1 ideniscares obicevelor generale urmfrite in prodarea dissipline: (analiza conjiutu, identfcarea unite mar de continu (capitol, tem) sa succesuni tor; 1 ejslonarea t timp (presizarea mumaraul de ore penta Scare unitate gi provizarea date su in sirdctre anal gelar), \impolui pe tipi de activa predare,fxaes sstematzre,evaluare, Relaii si interactiuni edueationale. are. Managementul clasei de elevi dezvotare, de conducere si dceyionare. Activiaten cadrelor didactic se defigon’ fn ea unor individual patice umane in formaze. De ail deriv necestatea nei maxime responsbilit fi de comportamentsle si Icerventile educatorului. Aceasa ete deci perspective care le conte cadelor didctiee 0 poze cereoam ‘manifesta comporamentil pedagogic aitudil complexe gl variate in fcc de sciumea educative tn care cle sunt angst. In procesulintructv-edveat ef pentru lev, pozita primordiala In east dobdndind-o acess, chiar ded pe slevitprimese nof stutur. Inluenga educativa execitat de cadrul didsctic, lass de lew - planifics activi ew canter structureazcontnutre esent iv i educa, determindsarcinile 5 obieetivele pe variate anu, gh lduist oar else, te; se ciasei, urmarnd to permanent realzaren is evitnd suprapunerile oi ssipe $i lc respective, prin situ gi ieazh apreciele vecbale si mentor pozitive; orenterA vatoric prin ceil de re idenifieate tn corduieleelevlr,incuraenal i manifests actvitilr rganiaate) dari # orittei aia ce tnde cite ficient maxim, print o serie de tisita’ sf fincil comune care stu regisit i in analiza enteroarh 6 puters idurire managerial att ‘raportl fenefilor mansgeriaefundamentale eit gi dn perspetiva management orgaizsional ip ‘sructra cage de levi ca orgenizstie.sagen de lev se pein at ‘eapecitaten de tvifare (exp. Ivajazea normatva), nivel de devoltate psihoeducationlt eae face posbilsabordarea eu gueces a unor obiecive stu flava (Da Potola, Curriculum note de curs, Universiatea din Bucuresti, 1991) se: informatia soca ix memoria de lang dua, algoritmi de operare cw informait, forme, interese $i asus ale mentale: deprindesi, compartment, conduite *Valega reprezin mural de indviei eu care un individ dat (membra al case, spre exemply) poate ‘comunica direct tns-un timp da: la recepare (a da rispens unui simul, fie la mise (a influens print-un stiml care cere un raspuns). * eapacitates de uansmitee defini prin plerderea de informatie tn momenul in care un mesa) wanziteaza un nd misurad prin efetalprodus de pentru tot si egal cu zero, rupul este ‘grup egalitarcompus din fine urine 1a problems diversificari modalior si se educational:- organiatric (tori, po nc soci. re epleszi destagurarca unl activi educations (Emil Patn) de refering! al clase! preeisind aparteneei la grup a elevilo. Pot 6 oul catego conflietul de norme pote deveni si fctordinamogen al coeziuni gropuli isc, poate stipani managerial demersurile de intervene de soluione de valor de tip nonconformist, deviant (eu abuer negative dela norm): manifest ‘azar ca cele meajionae sunt dependente de origines scitl a wievului si de sexal Aidetceo serie de sustepi de interven stems il de descrieealcat enterir pdepse ip cae o vizesz i plan ineea teorcicd se fee prin structar rlafonale azimetioe si comportamente profesor de re dovt pin. Not gi Ceili - Scot, Sil, "Ara nogociei’, Bucuresti, zit nel telegeri, Petra eatepia bazath pe rial gi rutind creeazi asz-numiul ‘profesor prdictbi, care fundemecteazd rvengile pe sandsrdzare gi uniformizare, inamica clase eu precidere It nivel fzic,eulvind migearen ea forma jie situa deabater nite dar i reve, ‘oral pune pe prim plan finefa moralzanare a disci direct asocind reugta ta soca* ‘Complisma (up acelasi autor) repreintS conotaia negativa primului termen, sinonim tadepertat al bediene poate fi define e rEspuns posit anumitr persoane ls anu i ugimini, finden, 0 autriates luenei sociale (pe eateo confunds tn mod inten favorable din partes autorii ‘dentfcre: preluarea anumiar nore comperimentale cu jurul autodefinirt prin relaia eu ce! de