Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE ABUR
[ kW ] , (14.1)
in care:
- fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie de la peretii exteriori
si armaturile cazanului, kW ;
In figura 14.1 se prezinta fluxurile de calduri intrate si iesite din conturul de bilant termic.
Se determina cu relatia:
unde: B este debitul de combustibil, m3N/s sau in kg/s; Qic - caldura de ardere inferioara a
combustibilului (pentru gazul metan Q ic = 35.583 kJ/m3N).
[kg/s] (14.3)
[kg/m3], (14.4)
iar [m3N/s]. (14.5)
In relatiile (14.3) si sunt date (vezi lucrarea 3); dg- diametrul orificiului diafragmei, in ms
pg se introduce in N/m2 si reprezinta caderea de presiune pe diafragma; pb si pm sunt presiunea
barometrica si manometrica, in bar; po= 1,01325 bar; To si Tg - temperatura la starea normala si
respectiv a gazului din conducta, in K; iar o= 0,715 kg/m3N este densitatea la starea normala
fizica a gazului metan; iar Bm reprezinta debitul masic de gaz metan, in kg/s.
Se determina cu relatia:
[kW] , (14.6)
unde: = 1,57 kJ/(m3N.K) este caldura specifica medie la presiune constanta a gazului metan
intre 0 - 25oC; tg - temperatura gazului din conducta, in oC .
3. Caldura fizica a aerului care participa in procesul de ardere, Aerul care participa in
procesul de ardere provine din aerul insuflat de catre ventilator si aerul fals (intrat prin
neetanseitati in incinta de ardere).
Din analiza compozitiei gazelor arse se va determina continutul efectiv de bioxid de carbon
CO2ef , iar coeficientul excesului de aer pentru gazul metan se va determina cu relatia [20]:
. (14.7)
Cunoscand consumul de gaz metan consumat si se poate determina cantitatea totala de aer cu
relatia :
unde: Lo = 9,393 m3N aer/m3N gaz - este aerul teoretic (minim) necesar arderii a 1 m3N de gaz
metan.
In consecinta:
[kW] , (14.9)
in care: si taeri - temperatura aerului la intrarea in focarul cazanului, in
o
C.
Se determina cu relatia:
[kW] , (14.10)
Se considera pe durata unei ore ca debitul de apa intrat in cazan este egal cu debitul de abur livrat
de cazan (se neglijeaza pierderile de abur si scaparile de apa eventuale prin neetanseitati si in
acest interval de timp, nu se face purjarea cazanului). In consecinta, in functie de aparatura de
masura folosita pentru masurarea debitelor, fie pe conducta de alimentare cu apa, fie pe conducta
de livrare a aburului, se va determina, fie debitul de apa, fie debitul de abur.
Alimentarea cu apa a cazanului nu este continua. Din aceasta cauza se vor citi datele de la
apometru la inceput si dupa o ora, daca este montat apometru. Daca este montata diafragma, se
va citi caderea de presiune pe diafragma si timpul de functionare a pompei de alimentare (acest
lucru se va repeta de cate ori va fi pornita pompa de alimentare in intervalul de o ora).
In primul caz:
unde: z1 - numarul diviziunilor la citirea intaia; z2 - numarul diviziunilor la citirea a doua ( dupa o
ora ), diviziunile reprezentand m3 de apa scursa;
a - densitatea apei la temperatura de intrare in cazan, in kg/m3, (se citeste din anexa V).
In al doilea caz:
[kg/h] (14.12)
[kg/s] (14.13)
Se determina cu relatia:
[kW] , (14.14)
in care: hab este entalpia aburului saturat uscat, in kJ/kg, se determina in functie de presiune din
anexa V.
Se determina cu relatia:
[kW] , (14.15)
unde: reprezinta entalpia gazelor arse rezultate din arderea a unui m3N de gaz metan la un
coeficient al excesului de aer determinat cu relatia (14.7) si la temperatura de evacuare tgev ,
masurata la baza cosului, in oC (valoarea lui Hg, in functie de si t, este data in anexa XII).
Se determina cu relatia:
[kW], (14.16)
in care: Vg este volumul total de gaze arse rezultate din arderea completa a unui m3N de gaz
metan, m3N gaze/ m3N gaz; B - consumul de gaz metan, in m3N/s; rCO, rH2 - participatia volumica a
CO si H2 in gazele arse, in % ; QiCO = 12.642 kJ/m3N si QiH2 = 10.760 kJ/m3N reprezinta puterea
calorica inferioara a CO si respectiv H2; f - continutul de funingine din gazele arse in g/m3N
gaze arse; QiC = 34.332 kJ/kg, reprezinta caldura de ardere inferioara a carbonului.
Volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 m3N gaz metan in functie de coeficientul
excesului de aer este dat in tabelul 14.1.
3
Vg[m N/m N]
3 10,392 12,302 13,257 15,168 18,988 22,809 24,719
Nota: pentru valori intermediare ale lui se poate face interpolare. Continutul de funingine se
determina prin masuratori ale cifrei de fum (cu aparatul Bacharach cu tester de fum si hartia de
filtru cu trusa etalon pentru innegrire), iar f se citeste din diagrama din figura 14.2.
Nota: Daca din analiza compozitiei gazelor arse rezulta un anumit procent de monoxid de
carbon, practic se poate lua rH2 0,5 rCO.
Se determina cu expresia:
[kW] , (14.17)
[W/(m2.K)] .
(14.18)
se determina din ecuatia (14.1) prin diferenta. Se recomanda ca valoarea acestui termen sa
fie 3 % din suma caldurilor intrate in conturul de bilant termic.
Nota: In functie de clasa de precizie a aparatelor de masura si de control, restul bilantului termic
poate sa aiba valori si mai mici.
Se verifica starea si functionarea aparatelor de masura si a cazanului. Cazanul trebuie sa fie pus
in functiune cu cel putin 1/2 ore inainte de inceperea masuratorilor, pentru a se intra intr-un
regim termic stationar.
Citirile tuturor indicatiilor aparatelor de masura se vor face simultan. In timpul masuratorilor se
va evita purjarea cazanului. Daca purjarea nu se poate evita, se va masura cantitatea apei purjate
si temperatura ei.
Rezultatele masuratorilor se vor trece in tabelul 14.2 (se va trece media aritmetica a doua sau trei
citiri). Din datele din tabelul 14.2 se determina randamentul termic al cazanului cu relatia:
[% ] . (14.19)
1 pg mmH2O
N/m2
pm bar
Tg K
B m3N/s
kW
o
2 tg C
kW
Calduri CO2ef %
intrate 3 -
Daer m3N/h
kW
4 z1-z2 m3/h
papai mmHg
N/m2
pabi mmHg
N/m2
Dapa kg/h
kW
5 pab bar
hab kJ/kg
Calduri kW
iesite 6 kJ/m3Ng
kW
7 Vg m3N/m3Ng
rCO %
f g/m3N
kW
8 i W/(m2.K)
o
tSi C
Si m2
Calduri
kW
kW
9 kW
10 t %
de abur.