Sunteți pe pagina 1din 90

C. D.

PARHAM)
. . .

DOBW)GE TX

bObROGENH
sL.1 s TEc

tIPOORREIFI OUIDIU" 5.
uunis, COnStfirgli 0 0
1905 0000000

www.digibuc.ro
C. D. PARIADO

DOBROGUA
DOBROGE1111

WP'

rI)POGRFIFIR OUIDIW' S.
UULIDIS, corisrFingi
1905 VOZZI9SS

www.digibuc.ro
DOBROGEFI 1 DOBROGEMI

In potriva acordArei drepturilor politice


s'ail produs sumd de argumente, unele mai
neintemeiate de cit altele.
La toate cele exprimate pe fata si pornite
clinteo sincerd iubire de neam si de tail vom
da toat atentiunea cuvenitd.
Dar, afar de acestea, s'ail mai inaintat ra-
poarte si memorii confidentiale contra acor-
dArei drepturilor, de un caracter cu totul po-
litienesc, care scornesc tot felul de cusururi
populatiunei si proorocesc tot soiul de pri-
mejdii pentru Stat
De acestea nu ne vom ocupa.
Spre a risipi, dar, off ce cunostinte gresite,
asupra strei actuale a Dobrogel, voi corn-
plecta, pe cit posibil 1mi este, datele si stiin-
tele ce pot interesa, necrutind nimic si ne-
prtinind pe nimeni, pentru ca aceast lucrare
sA fie oglinda realittei.

www.digibuc.ro
PARTEA I

Suprafata teritoriald. Intinderea totald a


DobrogeT este de 15.623 km. p.
Judetul Constanta numrd 6.910, iar Tul-
cea 8.713.

Diviziunea administrativ. Districtul Con-


stanta este Imprtit In 5 p14, iar Tulcea In
4, avind arrandoud un total de 141 comune
cu 293.119 suflete, care se descompun ast-
fel pe origin i judete :
Jadetul Judetal
ORIGINA Constanta Tuleea Dobrogea
_
Romini 937806 517422 1457228
Turd 7.245 3.351 10.596
Ttar1 23.208 2.160 25.368
Bulgarl 12.245 29.633 41.978
Ru1 502 15.282 15.784
Lipoveni . 1.601 13.734 15.335
Gred 5.198 4.721 9.919
Gagauti . - 3.758 3.758
Germani . 4.110 4.110 8.220
Tigatit 3.352 1.865 5.217
Evrel 1.557 2.827 4.384
Arm eni 1.978 973 2.951
Italierif . . . 480 1.207 1.507
Alte nati onali tali 1.534 1.536 2.884
Total . . 150.906 136.213 293.119

www.digibuc.ro
5

Relieful general. Partea cea mai mare


din Intinderea Jud. Tulcea, este o continui,
tate de munti si dealuff, unele Impdurite si
altele pietroase, foarte pitoresti, a cdror vdi
&rind* i fertile skit traversate de cIte-va
riulete.
El contine si multe blti pline de pesti,
Impreund cu delta Dundrei.
Judetul Constanta este si el o continuitate
de dealuff ma! mici, coline si ondulatii pia-
cute, priincioase agriculture! i creterei de vite.
De regretat, Insd, este lipsa totald de off
ce pduri In patru din cinci plsi ale aces-
tui judet, precum si de ori ce ape curgAtoare.
Pentru trebuintele domestice, locuitorif se
slujesc In aceast regiune numal cu ap din
putuff, care este calcaroas si adincd, In plasa
Mangalia de 50-70 metri.

Clima, temperatura, pit)! i zapada. $i


aci ca si In tard, primd-vard nu mai exist,
In schimb, Ins, toamna se prelungete une-
ori pind In mijlocul erne!.
Vara cldurile In miljociti pe sase an! din
urm ail fost de + 212, iar frigul nu sco-
boar In general mai jos de 8.9.
Via rezist bine neingropat iarna. Griul

www.digibuc.ro
6

nid el nu degerk dacA este Inscknat de


toamn. Schimbrile brusce de temperaturd
slut foarte frecventate i prejudiciabile vege-
tatiuneI. Zilelor frumoase de primd-vard, care
activeazd vegetatiunea, urmeazd adesea dimi-
netI red de iarnk care fac mult rAT.t plantelor.
Vintul dominant este acel de Nord-Est.
Umezeala WI face bine vegetatia El cur
atmosfera, dar gonqte nourii.
Dobrogea fiind aproape Inconjuratd de
douA ape marl (Dunrea i Marea) i nea-
ddpostitA de nicAerl, este maI tot-d'a-una
bintuit de vInturi, une-off foarte violente,
dar din toate numaT cel de la apus prici-
nuete pagube agriculturei, cind el sufld la
epoca formatiuneI bobului la cereale.
Ploile in mijloci pe ase anI din urm
ail fost de 32 mlm. 8.
Ace le din Aprilie sint rail. Adesea vezi tre-
cInd lunile lunie, Iu lie i August, fard sA
cadA nid o picAturA de ploale. Dei, Ins,
cantitatea de apA care cade aci este mal micd
de cIt dincolo, In lard, totql calitatea escep-
tional hidrometricd a climatulul i a pA-
mIntului din Dobrogea atenuiazd In mare
parte aceasta, aa in ell adesea secete persis-
fente nu omoar vegetatia.

www.digibuc.ro
7

Neguri Sint adesea. CInd ele vin vara,


dimineafa off seara, rdcoresc atmosfera, dar
pe timpul Inflorirei cerealelor stricd mult re-
coltele.
Dpadd cade pufind i se topete repede.
Grindin i mai pufind.

Solul si subsolul. Dupd analizele D-lor


profesori Corneliii Roman i regretatul V.
Cirnu-Munteanu, consemnate In uvrajul in-
titulat : Le sol arable de la Rournanie, solul
arabil al Dobrogei, se compune din acea
parte a diluviumului romin numit loess,
care atinge adesea zed de metri de grosime.
Acest loess, zic D-lor, acoperd cea mal
mare suprafaf a Ore i constitue solul a-
rabil al cImpiilor noastre, din cultura cdrora
fara trage cel mal important venit al sACi.
Marea adIncime a loessului In RomInia con-
stitue cea mai prefioas calitate pentru cul-
tura agricold.
Din analizele Mcute de stafiunea noastr
agronomicd result c : solul Jud. Tulcea,
confine, In compozifiunea sa mecanicd, 0.400
de materii organice, iar subsolul 0.56%. Jud.
Tulcea deci ar veni al 8-lea ca bogdfie or-

www.digibuc.ro
8

ganicd In scara a 272 de analize fAcute so-


lurilor din Rominia.
In compozitiunea lui chimicA, solul din
Tulcea contine: 0.208% potasA, al 8-lea dar
din 23 de judete analisate, In privinta azo-
tulta cu 0.183/e, el vine al 12-lea, iar In
acea a acidulul phosphoric cu 0,093%, el
vine al 13-lea.
DacA se tine cont de constatdrile stiintifi-
cesti, cum cA un sol este bogat atunci &id
contine mai mult de 0.400/0 potasA, 0.25/0
acid phosphoric si 0.25% azot, In stare
ward de absorbit, rezultA cA: solul Jud. Tul-
cea (cAci Constanta nu a fost analizat) de-
parte de a fi sArac cum i-a mers numele,
din contrk el st In fruntea celor mai multe
din judetele din tara.

Drumuri, cAl ferate, debueurl i comert.


$osele nationale sint douA: Tulcea-Constanta
123 km. (dintre cari 100 km. erail fAcute de
Turd) si Tulcea-MAcin-Ghecet 69 km.
Sosea judetianA nu este nid una.
5osele vicinale aveam 322 km. In Tulcea,
la 1904, si 244 km. In Constanta, la 1903.
Viabilitatea unora este bund. Cea de la
Constanta-Mangalia este impietruit cu

www.digibuc.ro
9

Multe sint compuse din petece neincepute


oil nesfirsite si mai toate prezintd rampe
prea mart
Imp Artind suma total de 572 km. de
sosele ce s'aill fcut pe toat intinderea
Dobrogel, In 27 de ani de la incorporarea
ei, ne d' cite 21 de km. de sosea pe an.
Prefkind apol in bani tot capitalul anual
de zile de prestatie ale ambelor judete, va-
loarea lor este de lei 727.745 la care adu-
nindu-se plata personalului technic, ca la
165.000 lei, avem suma total ce chelluqte
judefele anual fientru osele 892.745 lei.
Dri le de seamd ale Prefecturilor spun CA.:
Tulcea pe cel din urmd an, 1904, afar de
reparatia facuta la 7.225 m. sosea, a ma
acut 5.941 m. de terasemente, din care a
acoperit cu piatr 3.625 rn. Cu alte cuvinte,
toat lucrarea dintr'un an s'a redus la darea
in circulatie efectivei a 3.625 m. de osea.
Judetul Constanta, si el, in anul 1902, a
dat 19.642 m. de sosea in circulatie, care
addogate la cele 3.625 m. din Tulcea, ne dail
suma total pentru ambele judete de 23 km.
si 267 m., cea ce revine la cite j8.5oo lei
costul unui kilometru de vsea.
laid activitatea i gospodeiria ce se face

www.digibuc.ro
10

in Dobrogea ci pentru care provincia pla-


te* 892.745 lei !
Din aceastd sumA pe kilometru de osea,
s'ail fdcut i poduri, prin tawroni, rIdicati la
rangul de antreprenorf, off In regie, Insd nu-
mai unul din ele, construit In cea maI izo-
latd parte a judetului, a costal 96.000 lei,
pentru cd In deviz se prevede piatr tare, a
se aduce de la depdrtdrY marl', pe and ea s'a
adus moale din Imprejurirni i de prin cimi-
tirele musulmane i pentru 6 devizul maI
prevedea materialurI de dimensiuni mail, pe
and s'afi intrebuintat dimensiunI maI mid
In fata acestor cifre, care vorbesc de la
sine, nu maI am de addogat de cIt cd In
cele clte-va zile cIt am fost prefect curgeall
plIngerile locuitorilor cum cd : s'afi lual
bani pentru chi/ante de lucru in nature .

CAT ferate nu existd de cIt linia turceascd


Constanta-Cernavoda 62 km., apoI i aceea
in mare parte este vecinic In nevoe de a fi
reparatd i desndmetitd.
Grile ei sint In cea mai mare parte
asvirlite pe cImpuri, departe de orae i sate
i fArd pia un fel de addpostuff pentru mdr-
furl. Cerealele se grmdesc In cantitAti

www.digibuc.ro
11

enorme afar, In stive, expuse luni Intregi


intemperiilor, OM sd se poat transporta la
destinatie.
Constructiunea unef noi HMI', care s lege
Tulcea cu Constanta i Manga lia este de o
nevoe strigatoare, atIt pentru transportul re-
pede al armateI In caz de trebuintA, Cit i
pentru satisfacerea intereselor agricoie i
comerciale.
Printeaceasta noud linie ferat valoarea
pdmInturilor statuluI i ale particularilor s'ar
tripla, exploatarea lor devenind posibild i
mai eftin.
Intinderea nemrginit de pduri seculare
ale statuluI nu ar putrezi pe loc, rmnInd
neexploatate din lipsa de comunicatii i a
transportrei lor. Carierele inepuizabile de
graniturl, piatra de lux i tot felul de alte
minerale i metale, ce se gsesc In sInul
acelor muntI, ar face bogtia tuturor.

Orae, or4ele i tirguil de vite. CIte-va


orae i ordele, cu cIte unul sail maI multe
tIrguri. Unele ail oboare importante sptd-
ffinale. Vitele i produsele agricole sint
principalul lor aliment.
Modul cum crescAtorii sInt nevoiti sa-1

www.digibuc.ro
12

vIndd vitele, fie prin tirgurl, fie prin sate,


este foarte pAgubitor pentru dqii, fiind-cA
pe lIngd Imputinarea pdsunelor, datorit ex-
tensiunel culture' pmIntuluI din nevoia de
a putea face fata exigentelor traiului, mai
sile#e i el pe plugar sd renunte a mai
crete vite, aa cd : de unde sub Turd In
Dobrogea se numAra 300.000 de vite marl
cornute, acum nu mai sint de cIt ca la
135.000, care i acestea scad din an In an,
pin s nu mai putem avea boI de jug !
$i aceasta perdere a primului factor de
fertilizare i de fortA mecanicd al agriculture,
precum i de hranA al populatiund, nu re-
duce numaI resursele agricultorilor, la singu-
rele produse vegetale, dar mal expune i
statul, pe timp de lips, nu numaI ca el sa
nu poate incasa &rile de la 90/0 din nu-
mrul total al populatiund, dar incd sd le
maI vind In ajutor. cu brand i sminte.
Nu intru aci In amnuntele until' program
intreg, cum 4 crede ell cA s'ar putea obvia
uKir i eftin la toate piedicele care fac
imposibil creterea vitelor, fiind-cd dupA
mine ori-ce s'ar intreprinde In acest sens
cu finer! titrati, 'abia Off de pe bAncile
coalei, orl cu functionari cocotati dupd pro-

www.digibuc.ro
13

tectie, n se poate face nicTodatd i nicderi


nimic alt, de cit incercdri, spoeli i cheltueli
zadarnice. Voiil spune numai cd in ce pri-
veste Dobrogea numaT cloud' mdsuri dad
s'ar lua i aplica, In mod constant si riguros,
vitele s'ar putea
1). Oprirea cu desdvirsire a se mai Imp Arti
pentru locuri de cas si a se ara islazurile
pe care statul le-a dat locuitorilor (cite un
hectar de locuitor) imprejurul satelor,
2). Dispunerea ca - vitele sd nu se mai
Ana* pe cap, ci pe greutate, ast-fel dupd
cum se face pretutindeni In Wile geloase
de buna stare a elevagiului national.

CaL Aceste animale imputinat i dinsele.


Agricultura nu are nici mijloace, nid tre-
buintd s. le perfectioneze rasa si sd le md-
reascd talia ; din contra, sobrietatea si rusti-
citatea lor actuald, if convine de minune.
De ce, dar, ar renunta ea la calitatile caluldf
ei de cimp, cind singurul debusefi In pers-
pectivA sint numal reclzizitiile ?
Vrea statul s-si asigure pentru armatd
stocul WI de cal in tard, ca sA nu vadd la
un moment dat cum strAindtatea IT inchide
granitele ? Atunci sd nu se ma! ia dupd

www.digibuc.ro
14

ofitera aceia cdrora le place sd petreacd in


strindtate, cumprind toate bracurile, ci s
asigure pe crescdtori cd le va cumpra prp-
dusele, fard rugdciuni, frd icane, ail forme
paraforme i cu pret rentabil.

OI. Dinteaceste folositoare animale nu aCi


mall Minas de cit a patra parte din cite erail
sub Turd i descresc mereil Cauza princi-
paid firete cd este stamtorarea p4une1or,
dar mai sint i alteie care ail dat lovitura
de gratie cre#erei acestor animale.
lIna, cu toatd obligatiunea pusd fabri-
celor de postavurf, avantajate de stat in acest
scop, nu este cumpdratd pe preturile curente,
de di- atund and sint silite de concurenta
strdind, i apol, ca s poti vinde lina, brinza,
peile, meii i oile, trebue s pldteti nu nu-
mai taxele, dar i bund-vointa perceptorilor,
primarilor, veterinarilor, carl te pot amina la
nesfIrit cu vizitele i cu certificatele lor.
Scapi de acetia, te ia In primire cel de la
cile ferate. Ad, alte vizite alte certificate,
altd vreme pierdutd, pind sd vie veterinarul
din circuinscriptia lui, i alte ateptdri pind
sd-ti dea vagoane.
In sfirit, dupd ce ajungi la destinatie cu

www.digibuc.ro
15

toate certificatele In regul, de la locul de


plecare, alt balamuc ! Ba cd s vie veteri-
narul respectiv ca s viziteze din noil vitele;
ba cd plata fcutd la imbarcare nu este su-
ficientd ; ba CA vagonul nu va putea fi tras
la rampA de cit cine stie cind... $i asa dal' Si
iar dal' peste tot, pinA te Intorci acasA cu
punga goall si fdrd ol !
Vechif cumpdratori Turd, cari preferail si
plAteau scump carnea oilor din Dobrogea,
vAzind toate acestea, ail fugit mincind pd-
mintul, si se aprovizioneazd astdzI tot! din
Bulgaria, jar noi am rAmas pe mina mAcela-
rilor nostri, care plAtesc oaia cu 7-8 lei din
16-25 cit o plAteau cei din Constantinopol.
Ce s'ar putea face? Simplificarea forme-
lor si neincredintarea slujbelor, de cit la aceI
functionarl carl ar fi ptrunsi c sicanele fd-
cute publicului pAgubesc tara.

Comert. Dobrogea are astd-zi un cornert


destul de important, mal cu searnA prin pun-
ctul Constanta.
Spre a da o idee plasticd despre intrarea
si esirea prin vAmi, luArn doul an! dupA da-
tele oficiale, socotit In tone, anul 1881, cel

www.digibuc.ro
16

mai apropiat de anexare i anul 1903, cel


mai apropiat de timpurile noastre.
In 1881 comertul general al Dobrogei era
de 55.180 de tone (3.515 importul plus
46.665 exportul), iar in 1903 el s'a ridicat la
529.518 tone (68.531 importul plus 529.518
exportul)adicA 705% pentru import i 1.727%
pentru export, cifre care cresc din an In an
vor lua negrqit proportif considerabile
dupd ce se vor sfiri lucrdrile portuluf Con-
stanta.
Trebue sa spun, insd, cd In ce privete
comertul pur Dobrogean, el nu mai este co-
mert, ci o iamd dat In populatiune. Cind
cumperi kilogramul aci este de 800 gr.,
iar and vinzi el este de 1.200 gr.
Sint ceriali#i cari cltig zecimi de mil'
de lei pe an, numaT din prisosul ce fur de
la cintar i din reducerea preturilor.
Manufacturiti, circiumari, bcara, brutari,
mdcelari, etc., lasd c te imbracd cu toate
putregaiurile cumprate dupd la mezaturi, te
adapA cu toate otrvurile i te hrnesc cu
toate scirbele, dar le mai plAteti i indoit !
Poate cA acesta este un neajuns al comer-
tuluT din intreaga tarA, el este.InsA mult mai
accentuat In Dobrogea.

www.digibuc.ro
17

Autorittile par' cd ar fi tovarse: vd, tac


si petrec.

Industria. Industria a inceput a naste si


dInsa. Avem clie-va fabrici de ciment, var
hidraulic, ateliere mecanice, rafinerii de pe-
trol, fabrici de bere, de ocruri, mori perfec-
tionate, fabrici de cherestea, tbdcdrii, curd-
titori de orz, etc. etc.

Proprietatea particular in Dobrogea.


D-1 loan N. Roman, doctor in drept, autorul
importantuldi uvraj Dobrogea ci drepturile
politice ale locuitorilor el", aratd, din cule-
gerile fcute de D-sa, ca proprietatea parti-
cular este In total de 615.819 hect si cA
ea se Imparte ast-fel :

144.666 hect. proprietate mare ;


97.554 hect. proprietate mijlocie ; si
373.599 hect. proprietate mica.

Proprietatea mare. Numim ast-fel pro-


prietatea de la 100 hect. In sus. Ea se st-
pineste de ctre cetteniI dobrogenl, sped-
ficati pe origina lor, dup cum se arat In
urmtorul tabloii:

www.digibuc.ro
18

ORIGINA
JUD. COMMA JUD. Rai DOBROGS i
PROPRIETARILOR bettan 1 ware limbo

Romlni 115848 183, 1696 117544 1839


Turd i Tatarl . . 4723 9561 300 5023 9560
Bulgari 11496 7314 1197 12693 7319
Germant 3300 56261 131 3431 5626
Greet 2810 i 2810
Armeni 590 590
Evrei 1973 1973
Francezi 400 400
Ru1 200 -- 200
Total . . . . 140942 4344 3724 144666 4344

Din datele de mai sus, vedem cu o adIncd


multumire, cum Romlnil sInt In fruntea ma-
rilor proprietari, cu 117,544 hectare, fat de
27.122 hect. cit stpInesc totl cei-l'alti locui-
tori de diferite origini.
Pentru jud. Constanta avem date si In pri-
vinta originei marilor proprietarf. Ei sInt: 216
Romini, 27 Turd si -Mari, 20 Bulgart 10
Germani, 8 Greci, 3 Armeni, 2 Eyre si 1 Rus.
Cei mai multi proprietari RomIni stilt In
jud. Constanta cu 115.848 h. In jud. Tul-
cea, devi proportia este mai mic, RomInif,
luati In parte, egaleazd totusl pe toti cel
de altd origind, la un loc.
Proprietatea mijiocie. Aceast proprie-
tate (socotit de la 25 100 hect) se sta..-
pIneste dupd cum urmeaz :

www.digibuc.ro
19

MONA
De la 25-50 h. De la 50-100 TOT A L
Total
PROPIURT1111011 Con-
stanta Tutees zit; Tnlcea EiCtaonTa Tolcia gsaral

Rominl. , . 34327 3031 25933 545 60260 3576 63836


Musulmani 4249 1158 3608 380 7857 1538 9395
Bulgari. . . 3631 10591 3215 2574 6846 13165 20011
Rus1 . . . . 100 83 84 100 167 267
Lipoven1 . .458 70 528 528
Germani . . 872 549 484 1356 549 1905
Alte nation. 539 240 649 184 1188 424 1612
Total. . . 44176 15652 33959 3767 78135 19419 97554

De i din datele generale de mat' sus re-


ese ca tot RomIniT stpInesc cea Mal mare
parte a proprietate mijlocil In Dobrogea
anume : 63.836 hect. fat de 33.718 hect.
cIt stdpInesc toff cei-l'alt1 locuitori de altd
origin ; totql dacd lurn jud. Tulcea In parte
cu teritoriul lui intreg aa cum el se gd-
sete astd-if i frd sA socotim veteranil cari
Improprietrit acum In urmA, majori-
tatea propriettei mijlocil se gsete stdpi-
nindu-se de cdtre cettenif de origin bul-
gait
Este, MA', un interes administrativ
juridic ca hotarele. rink dintre aceste cloud
judefe, sa se rectifice negreOt ; i atuna su-
prafa(a lor teritoriald egalindu-se prin ali-
pirea cornunelor : Casirncea, Beidaud, Cea-
murli de sus ci de jos, Potur, Casapchio,

www.digibuc.ro
20

Cogelac i Toxof din jud. Tulcea la jud.


Constanta, se atinge proportia dorita". .

Proprietatea mka. Socotim proprietatea


mid de la 1 25 hect. Ea se stpneste
dupd cum se aratA mai jos :

ORIGN
De la 1-10 h. De la 10-25 h. TOTAL
Total

Proprktarilor st,;)4". Tulcea strit-, Tulcea L71,- Talmo gem!

Romlni . 42000 92412 15856 153550 57856 211406


61138
Musulm. 10253 6812 3074 31538 13327 44865
24726
Bulgari . 47737 8183 8350 21162 56087 77249
12979
R4 . . . 92
12806 1223 92 14029 14121
Lipoveni 7707
1725 280 2005 7707 9712
Germani 1771 4876 1223 3611 2994 8487 11481
Alte nat. 1172 3111 270 212 1442 3323 4765
Total. . 103603 128490 109180 32326 212783 160816 373599

Micii proprietari Romlni stApInesc asa dar


211.406 hect, din solul Dobrogei, iar toff
cei-l'alti mid proprietari de alte origini luati
la un loc numai 162.193 hect.
In jud. Tulcea cettenii de origind bul-
garA stdpInesc aproape aceeasi Intindere ca
Romlnir (numai elf 1.769 h. mai putin),
de unde rezult trebUirita colonizrei si In-
proprietdrirei de noi elemente romInesti, atit
pe terenurile disponibile ale statului din in-
teriorul judetului, cit si In grindurile din

www.digibuc.ro
21

delta DundreI, unde se gsesc locurI minu-


nate de cultur i de p4une.
De alt-fel acest lucru se i face de la
1902 incoace prin Improprietrirea veterani-
lor, cad' deja a schimbat starea proprietteI
ardtat mal sus i o vor schimba, speram, din
zi In zi mai mult.
Aa luate, Ins, datele din urmd, vedem
cd din Intreaga proprietate particular do-
brogeand de 615.819 hect. aproape 2 treimi
se stpinesc de Romini (exact: 392.786 h.)
i numaI ceva maI mult de o treime (exact:
223.033 h.) de cAtre toff concettenii lor de
altA origin, luati la un loc.

Produefiunea medie,---,--pretul de achiziti-


une i arendare a pamintului,produsul
capitalula Productiunea medie a orzului
de primdvarA, cereala cea mai mult cultivat
In Dobrogea este de 20 hectolitri la H.
Gr 1'111 se socotete la 12 hectolitri cu greu-
tatea de 73-81.
Pretul propriettel rurale, ca pretutindeni,
este foarte variabil. Voiil indica pentru pd-
mInturile cultivabile un minimum de 150
lei i un maximum de 400 lei pe hectar.
Valoarea pmInturilor ail suferit mutt In

www.digibuc.ro
22

rIdicarea lor din cauza cA administratiunile


nu aii fost la inAltimea lor.
Propriettile rurale *del In general acum
12 0/0 la pretul de cumprare.
ArendArile se fac pe termene scurte, 1,
2 i 3 anT, pentru ca proprietarif cred In
cieterea valoriT prnIntului lor, din an In an.

Agricultura, principalele plante culti-


vate,sistemul de culturA,instrumente,
fasoane. Cerealele sint principala cultura a
DobrogeT. In Tulcea se cultiv mult i via
i pometurile. Culturile furagere incep i ele
sA se rspIndeasc. Exploatarea pAdurilor de
care judetul Tultea este foarte bogat, nu se
poate face din lipsa unel liniT ferate care sd
le transporte la locul de desfacere.
Suprafe1ele cultivabile se Impart pe culturT
ast-fel :
Grill . . . 30.306 Hectare
Orz . . . . 195.100
Secar 15.925
OvAz . . . 84.039 Il

Porumb . . 76.340
Mehl . . . 30.730
Rapita . . 25.400 ,,
In 64 837
Fasole . 2.972
Mazare . 311
Cartels . 870 ,,

www.digibuc.ro
23

Pentru a obtine produsele, nu se dd p5.-


mintului de cit o singurd arAtur superfi-
'cial cu plugul cu 2 brazde, se seamn cu
mina i apol se grApeazd.
Tiatul bucatelor incepe de la 20-25
lunie. Recoltele se cosesc i se fac cpite.
Numai cultura mare leagA snopii. Treeratul
cu caul este cel mai rspindit.
Instrumentele agricole sint mult Intrebuin-
tat. Tot felul de mairil ail inceput a se
rdspindi In chiar cultura mica'.
Muncitorii agricoll strinf, de cari se im-
porteaza multi aici, se pltesc de la 30-40
lei pe lun i Intretinerea ; de la 8-10 h.
arAturd, de la 15-20 h. cosit i legat snopi;
4-5 lei h. de cArat din amp.

Veniturile statulut in Dobrogea. Dupd


conturile de gestiune din luna Martie 1905,
totalul veniturilor ce trage statul din jud.
Constanta este de 9.446.940 lei, iar chel-
tuelile sale, Impreund cu portul Constanta,
grit : 4.081.874 lei, adicA un prisos anual de
5.365.066 lei.
In judetul Tulcea statul are un venit de
4.960.095 lei, iar cheltuelile sale sint de
2.000.000 lei, deci i aci un prisos anual

www.digibuc.ro
24

de 2.960.095 lei, la care dacd addogm


prisosul de la Constar* de 5.365.066 dail
suma totald de 8.526.161 lei venit net ce
incaseazd anual statul din Dobrogea.
Dac am intreba ce s'a dat acesteI pro-
vinciI In schimbul acesteI sume ce ea a tot
vrsat In fie care an, de sigur c nu i s'ar
putea imputa nid un singur ban cheltuit pe
Imbunttiri propriii-zise dobrogene, podul
i portul privind tara, iar nu pe noI.

www.digibuc.ro
PPtlTI II

DESPRE NIATIONALITATI

Acum ca am dat aceste am4nunte ce tre-


buia fie cunoscute, voi descrie separat
starea sufleteasca a fie-cdruia din ele-
rnentele care compun totalul populatiunel
dobrogene.

Rominit Numrul lor total este de 145.226


si se compune din 3 categoriI :
1). RomInii autohtonl ;
2). Rominii venitl din provinciile subju-
gate; si
3). RominiI venif din tard.

Rominil autolitoni. D-1 Luca lonesc% dis-


tins fruntas al Dobrogel i Jost prefect de
Tulcea, consultInd datele vechi, a gsit lu-
te() lucrare a mult regretatuluI Ion lonescu
(de la Brad), publicat la 1851 sub titlul
-

www.digibuc.ro
26

Excursion agricole dans la plaine de la


Dobroudja" c la anul 1850 populatiunea
romineasc din districtele (Casas) Tulcea,
Isaccea, /Akin si Babadag era de 17.730
suflete. In acest tabloil nu e cuprins si dis-
trictul Sulina si nid nu se spune dad.' ora-
sul Tulcea a fost cuprins In districtul Tulcea.
Pentru districtele 1-1Irsova, Silistra si Kius-
tengea, Ion lonescu arat 9.881 suflete de
Rornni, ceea ce pentru Intreaga Dobroge,
fr Medgidia, Cernavoda si Mangalia, pen-
tru care nu strit date statistice, ar fi 27.611
suflete.
Elementele slave sint reprezentate, dup
acelasf autor, In toatA Dobrogea, prin :

1.194 familii bulgare,


1.092 rusqtl,
1.7oo lipovenetI.

In total 3.989 capi de familie slavi, ceea


ce revine cel mult la 19-20.000 suflete.
Va set' zic, in 18 fo, sub dominatiunea
otomanii, elementul rominesc era in toata
Dobrogea superior luturor elementelr slave,
luale la un loc, pe cind acum, dupei 28 de ant
de regim exceptional romines, vedem ca
slavii a inmultit peste proportia cuvenit

www.digibuc.ro
27

Trag ori-cine concluzia ce crede din


aceste stiinte pozitive !
Vrednic de remarcat este ca. grosul Ro-
asezat de preferint In apropiere
de Dunre, multumindu-se cu un pdmint
mediocru de culturd i acomodindu-se cu
un climat nesntos, numaI sd nu se depr-
teZe prea mult Cie patria-Marn.
Asezarea lor pe tot malul Dui-Ike-1' de la
Silistra si pin . la gurile acestui fluviil for-
MeazA' o continuitate etnic pe linia l-a
a II-a a Dunrei.
In pail ma'!" mid, Ms.& ei ail strAbtut
pind prin centrul Dobroge si spre tarmul
mrei, intemeind satele: Hagi-Ohiol, Calica,
Sari-Ohiol, Sabangia, Zebil, Nalbant, Satu-noil,
Visterna, Enisala, Pasa, Cla, Canli-Bugiac,
Pelitlia, Parachioi, Cuzgun, etc.
Ori unde aszat, ei si-aa pstrat intacte
iimba, credinta si constiinta national. Nici
o fibrd a inimei lor nu s'a smiritit din loc,
hid un gind n'a fost instrdinat, nid Una din
admirabilele calitti de ras, nid una din
podoabele sufletestl ale neamului, nra fost
pierdut.
Mai mult, Rominii dobrogeni strluceail,
intre toate neamurile, prin buna stare eco-

www.digibuc.ro
28

nomicd, prin vointa fermd, prin demnitate,


prin mindrie de neam, i i apdraa cu
o :Tura' .energie drepturile lor omeneOf
. i
etnice.
Domnul Luca onescu, spr.e a caracteriza
mai bine tenacitatea i puterea de rezistent
a. RomInilor dobrogeni, .citeazA un fapt pe-
trecut In oraul Tulcea.
Sub paalIcul lui Fahri Bey, In 1874, se
desfurd o lupt intre erarhil Grigorie al
Bulgarilor i Dionisie al Grecilor, pentru a
dobindi suprematia chiriarhica asupra bise-
ricilor romInetI din Dobrogea.
Episcopul Grigorie re4 sA atragd In par-
tea sa pe Fahri Bey.
sfidnd i persecutiuni i Intemni-
tArl, furd neclintitl In hotdrIrea lor, de a nu
i inchina biserica chiriarhiel bulgare, care
le pretindea sA aibd i un dascal, 'care sa
cinte In slavone#e, iar serviciul religios sA
se facd alternativ In limba romInd i cea
slavon.
Lupta s'a sfIrit In favoarea lor, iar Fahri
Bey, fu rechemat.
latd cum ere' i cum se purtail RominiT
veclif dobrogen1 !
Niurndrul acestor Romini autohtorif era

www.digibuc.ro
29

apoi; dupd statisticele intocmite de autoritd-


tile rominetT in anul 1879.1880 de 51.951.

Rommnil Transilvneni. NumArul acestora


se evalueaz la 25.000. Cea mai mare parte
s'ati stabilit definitiv aid de la vnzarea p-
mIntului dupA legea din 1882. Totu1, exis-
tenta aci, a multora dintre dnii, dateazA de
la Inceputul secolului al XVIII-lea.
Pe la anul 1856, dupA istoricul Andrei
Papadopulo Vretos, numrul mocanilor in
Dobrogea era de vre-o 3.000. Aceiia tria
singuratici, ori unde gseati iarbd mai bund
pentru vitele lor.
Singura wzare statornic ce aveat pe
atunci era Varo, o mahala din or4elu1
HIrova, ce era poarta pe unde veneail In
Dobrogea TransilvAnenii, cu turmele lor din
Ardeal.
Mu HA lume considera pe aa ziii mocani
ca oameni lenei, rApitori, inconsecuentl, 'etc:
Inainte dea-i cunoate de aproape, inff
preaa i mie tot ast-fel; astd-zi, hisd, end
ii cunosc bine, mi-am schimbat cu desAvir-
vire prerea.
Cusururi cine n'are? Totul este ca calitAtile
sA covireascA defectele,i la dnii aa ete.

www.digibuc.ro
io

Sint negustorosl. EI, ? De ce adica


aceste insusiri le gsim bune la strAini si
rele la ai nostri ? E sd pot, fiind-cd cuiul
scoate pe si prin lteni asi
lua comertul din mina strinilor.
Ce fel de Ili pot s fie el, dad.' tot-d'a-
una sint .in fruntea ori cdrel miscAri patrio-
tice ? Numal prin concursul lor s'a putut
tempera ad, de bine de rail, despotismul
acelor administratori, carl se credeail czuti
din cer asupra dobrogenilor.
Cine, iarA.i, dupA vremuri ca i acum, a
fost i sint reprezentantii cei mai activi
mai abill ai rominismulul, prin foastele stepe
ale Dobrogei, pentru ca la intrarea noastr
In Dobrogea sa gsim pe multi locuitorl
dintre cele-l'alte nationalitati strAine stiind
sA vorbeascd romineste?
Domnul Dimitrie Sturdza, fostul prim-
ministru, la discutia art.. 246 din noua lege
comunald, atunci cind veneratul nostru spri-
jinitor, Domnul General Manu, a cerut In
Senat ca i dobrogenil sa fie pusi sub aceiasi
lege comunald, a invocat pretextul ch' : ma-
joritatea Rominilor veniti din Transilvania
nu ari obtinut Impdmintenirea.
Acest argument dovedeste ca pe atunci

www.digibuc.ro
31

D-sa nu cunoatea legiie speciale ale Dobro-


geT, pentru cd Rominil de origink veniti In
Dobrogea din provinciile subjugate, sint i
de drept i de fapt cettent dobrogeni.
$i aceast calitate, dupd cum spune D71
loan N. Roman cu textul legilor In mnd
prin ziarul Farul" de la 7 Decembre 1903,
dinii o ail, nu prin vre un act de tolerantd,
ci In virtutea legeT.
Legea din 3 Aprilie 1882, prin art. 2,
recunoate acestor Romini dreptul de a do-
bindi In Dobrogea proprietti imobiliare
rurale. Or, acest drept este de ordine po-
litick principiil stabilit de Constititiunea O-
re prin art. 7 al. 5. El maT este stabilit i
prin legea pentru regularea proprietAtei imo-
bIliare In Dobrogea, art. 2, i confirmat prin
constanta jurisprudent a inaltei Curti de Ca-
satie (decizia No. 186/1892 S. I, i altele).
Aceti Romini de origind, zice tot D-1 Ro-
man, mai ail i o IndelungatA posesiune de stat
a drepturilor cetAteneti, atitea cite sint acor-
date dobrogenilor. ET figureazd de zed de
ani In listele electorale comunale, i, ca alql,
aproape numai dlnif ail reprezentat i re-
prezint autoritAtile comunale i judetiene.
Dacd multi dinteinil ail cerut i obtinut

www.digibuc.ro
32

de l corOurile legiuitoare, recunoaterea ca-


litatei lor d cetAteni RomihT, aceasta nu ail
fcut-o spre a deveni ctAteni dobrogeni
a dobindi aid, In Dobrogea, mai multe dre-
pturi, ci- pentru a fi asimilati In privinta
drepturilor politice cu cetateniT din Rominia
propriti-zisA, unde sA poatd cere inscrierea
lor la vre un colegi de Camera' i Senat
unde sA poatd dobIndi proprietAti imobi-
liare rurale.
Aceasta este adevArata stare politicA a
acestor Rorrani veniti din Transilvania. Ea
este cu totul alt-fel de cum Inchipuit-o
descris-o In Senat, fostul prim-ministru
D-1 Dimitrie Sturdza.

Rorniil veniti din far4. Cu acetia se


complecteazd numArul total de Rom Ira aflati
astA-zi In Dobrogea, de 145228.
Asupra acestora ce a mai spune, care sd
nu fie cunoscut de noT toti? Voiii releva nu-
niai faptul cA, intre toti dorogenii; moralul
acestora este maT zdruncinat. Desradejdea
i-a cuprins inteatlt, cA unii dintr'IniT ail in-
ceput chiar sA emigreze ih Bulgaria.
InteadevAr, este nu se poate mai crud, c
sA fi plecat Romlni dinteun judet al Ord

www.digibuc.ro
33

lor si sa fie prefacuti strain! Intealtul, WA'


mdcar sa le fi dat la peste 12.000 dintrInsiI
pin acum nid pamInturile, pentru care, prin
strmutarea lor aci, si-aii risipit averile si tot
rostul de dincolo.
CapitalistiT, asemenea, dup ce si-ail Alit
averile si munca, crezind Inteun viitor al
aceste! provincil, asteapt si robesc de 28 de
.ani regimul exceptional, aplicat si acela de
ctre tot! fecioril de casa si de toate haima-
nalele, trimise aci la Ingrsat !

Bulgarif. BulgariT se trag direct din nea-


mul turanic. ET ail venit dupa trmurile
VolgeT In veacul al VI-lea.
Numdrul lor In jud. Constanta este asta-zi
de 12.345, iar In jud. Tulcea de 29.633, In
total 41.978.
Dobrogea, pe timpul rasboafelor di ntre Turd'
si Rusi, a gasduit adesea cete de Bulgari, care
fugeaa de colo-colo de spaima Turcilor. Ase-
zarea, Insa, a acelor de asta-z1 in Dobrogea,
dateaza de la 1828-1829, cind, Ingroziti de
eniceril din Bulgaria si Rumelia, fugeaii, va-
luri-valuff, In Bugeacul BasarabieT si de acolo,
decimati de ciuma, holerd si foamete, parte
dintrInsif s'aii statornicit In Dobrogea.

www.digibuc.ro
34

Locuitorul bulgar este harnic, bun plugar


si cumptat In cheltueli ; el a pstrat, insd,
Insusirile caracteristice ale origin& sale : e
crud si exploateaza cu tenacitate ori i ce
situatiune, acomodindu-se, de nevoe, tuturor
imprejurdrilor.
Bulgarii locuesc in 7 sate la fruntaria
despre Bulgaria, Incepind de la Ostrov; jud.
Constanta, 1 sat din plasa Mdcin, 4 sate din.
plasa Tulcea si 14 din plasa Babadag, jud.
Tulcea.
Nu stim, convingere este orf pretext, dar
vedern c unii dintre politicianii nostri, exa-
gereazd mult importanta elementului bulgar,
desi el compune o neinsemnata minoritate,
care chiar de ar fi constientA politiceste si
bine organizatd, Ind ar fi usor InAbusit de
card elementul romn, mult ma! numeros,
mult mai experimentat In luptele politice si
mult mai puternic, In sfirsit, prin faptul ca
el este elementul dominant.
Ar trebui ca noua, pe cari aceast temere
muta a D-lor ne priveazd de drepturile
noastre cettenesti, s ne-o dovedeasc negru
pe alb, cum ca ea este fondat.
Faptul ce invoacd, cum cd strecurat
unul sa mai multi profesorl bulgarl, car!

www.digibuc.ro
35

a falificat in colI istoria i harta tare, nu


poate fi luat ca o dovada sigura de irreden-
tism general.
Cel mult aceasta incercare privea pe cIti-va
descreeratT, carT, vazInd cri autoritatile noastre
i-ail lasat de capul lor 20 i mai bine de
aril', a crezut ca precum a fost Ingaduitl
ca In colile lor sa nu invete limba romina,
tot ast-fel puteail Intinde aceasta licenta i
mai departe.
De altd parte, acele agitatii erail superfi-
ciale i create de cIte-va elemente venite de
dark care nu aveail nici o legtur cu masa
autohtonilor. Nol, cad' &dim cu dinii, nu
tim ca vre unul dintre autohtonT sa fi ma-
nifestat vre-odatd, prin vorbe sati fapte, re-
sentimentele ce li se imputa i nici putem
Intelege ce Interes ar putea avea nite plu-
gari de b*ind, a cdror sigurant i prospe-
ritate atirna numal de ordinea i stabilitatea
din stat, sA voiasc sA schimbe blIndetea
generozitatea natiunei romIneti, pentru ne-
cunoscut !
Este ridicol a se teme cine-va de optatie
politicd, din partea unei populatiunT, care n'a
trait nid odata viata politica i In care nu
este desvoltat nid un sentiment national,

www.digibuc.ro
36

afara de niste minoritti nelnsemnate in


clte-va orase, care si ele sInt patrunse Inca
asta-zi de servilisrnul contractat de sub
jugul turcesc.
Formarea In Dobrogea a unuI partid na-
-tional bulgar este imposibil, pentru cA toata
populatiunea bulgara este compus nurnaf
din plugaff i putini comercianti", carI si el,
ca i parintii si mosiI lor, a fost nascuti
aci, unde, amestecIndu-s1 cu vrernea limba
moravurile, fireste ca prin natura lucrurilor
'ail pierdut si din intensitatea simtulul de na-
tionalitate al lor.
Elementul lor intelectual, apoI, este foarte
neInsemnat si tocmai el, pe care noi printeo
politica dibace, am fi trebuit sA ni '1 atragem,
sa 'I Imbratisam, dIndu-I slujbe i alte Inlesniri
sprea-ltransforma 'lute() veriga care sa lege ele-
mentul bulgar de societatea romIneasca, toc-
mai pe el, zic, l'am deprtat sistematic de
la tot ce '1 putea atcqa de Romni.

Lipovenif. Rusl se afla6, la 1878,


10.495, iar Lipoveni 8.213.
Asta-z1 jud. Constanta numra 502 Russf
1.601 Lipoverif ; iar jud. Tulcea 15.282 Rusl si
13.739 Lipoveni, sail In total 31.119 suflete.

www.digibuc.ro
37

Aceast populatie, de si de originA slavd,


se trage din cloud ramuri distincte : Ruteni
si Muscali sail Moscoviti.

Rutena sint urmasiT Cazacilor din Polo-


nia. Cind aceast tara a cdzut sub jugul
Rusilor, acestia ail emigrat In Dobrogea sub
conducerea Zaporogilor, un ordin militar si
religios, compus din gentiloml, cari pe tim-
pul lui Petru-cel-Mare aveati de hatman pe
faTmosul Mazzeppa.
Un tractat incheiat In reguld intre dinsii
si poarta Otomand le asigura independenta,
concedIndu-li-se terenuri de culturd si drep-
tul de a pescui pe malul drept al Dunrei.
In schimbul acestor imunittT, ei erail obli-
gati sA dea guvernulul turcesc soldati si caT,
In timp de rdsboil

Muscalii saii Lipovenii sint de origine


Velico-Rosi din interiorul Rusiei. ET ail venit
In cete mart si rdsleti, unul cite unul. Cei
cari all venit izolati, s'a fcut raiale Oto-
mane, cei-l'alti cari ail venit In cete 'si-ail
pdstrat independenta bor.
Cauzele emigrrei tuturor sit-It persecu-
tiunile religioase ale guvernuluT rusesc.

www.digibuc.ro
38

EI sint plugarl i pescarl. Foarte munci-


toil, onqtI i supuI.
Ind o exageratie fac ace call InglobeazA
numrul Bulgarilor cu acel al RuOor, sub
denumirea genericA de SlavI.
Aceste cloud elemente nu aii niinic de co-
mun Intre ele, nicT prin origini, nicl prin
aspiratiI, nicI prin moravuri. Intre Bulgari i
RuI nu numaI cA nu existd nicT o solida-
ritate, dar Incd di o a*a repulsiune unif de
altiI, cA, cu tot spiritul ospitalier Indscut In
RuA cu nicI un chip ei nu ar gazdui prin
casele lor pe un Bulgar.
LipoveniI trAesc numaT prin interesele lor
religioase. EI sint sectantl fanatici i ca atare
Intre ei i ortodoxi existA antagonism.
DIn0 i-aii pArasit neamurile i tam, nu-
mai spre a-I putea practica In linite cre-
dintele lor religioase.
ApoI chid ei se bucurA sub Romlni de
o aa deplin libertate a cultultg, precum
n'ati putut-o avea In tara lor de originA, bun
ce covIrete la dnil totul, i cInd meseria
lor de pescad i-o pot practica cu atita fo-
los In apele noastre pline de pete, ce ar
mai putea din0 pismui din tara lor pArA-
sitA, tocmai pe aceste motive ?

www.digibuc.ro
39

TAtarii. TAtarii grit astd-zi In jud. Con-


stanta 23.208 si In jud. Tulcea 2.160, in
total 25.368. .

La ocuparea Dobrogei erail 23.498 In jud.


Constanta si 4.005 in jud. Tulcea.
Aceste din urrnd date Insd nu pot sd fie
exacte. ET ail trebuit sd fie mult mai multi
la ocuparea Dobrogei, fiind-cd de atund si
pInd astd-zi necontenit acest element emi-
greazd si totusT nurndrul lui vAd cd dupA
statistici sta. pe loc. Dovadd sigurd de aceasta,
este cd dacd CalAtoreste cine-va printeaceastd
provincie, rdmIne uimit de nenumdrata mul-
time a cimitirelor tAtAresti. Ele sint socotite
a fi peste 700 si suprafata lor intrece In in-
tindere suprafata satelor actuale tdardsti.
Asezarea lor In Dobrogea Incepe de pe la
anul 1784, si urmeazd Ora la 1857. In acest
interval, Insd, pdrseaCi provincia retrglndu-se
cind In Bugeacul Basarabiei, cind In Crimea,
ori de cite ori isbucnea vre-un rdsbohl intre
Turd si Rust
La 1806, dupd stdruintele Ducelui de Ri-
chelieu, guvernatorul general al Rusiel de
Sud, toti TAtarii din Bugeacul Basarabiel, cu
voe fArd voe, ail fost transportati In Crimea,
care devenise gubernie ruseascA.

www.digibuc.ro
40

Acest act de siluire hotArt emigrarea In


masd a TAtarilor. Unii tree atunci din Basa-
rabia In Dobrogea si altiI se intorc de aci
in Bugeac si de acolo In Crimea.
In urma rsboiulul de la 1853, o puter-
nicA emigrare a Ttarilor din Crimea se
Indreapt spre Dobrogea, unde Intemeiard
orasul Medgidia, numindu-1 ast-fel In onoarea
Sultanultif Abdul-Medgid.
Tdtaril dobrogeni sint Imp Artitl In 3 gru-
purl : Ttarl NogaI, I-Marl CabailI si Ttarl
de Crimea.
Pind la isbucnirea rdsboiului din 1853,
Ttaril dobrogen1 aveail Chanul lor, asupra
cruia Turcia exercita un fel de vasalitate.
Ttarul, ca locuitor de stepe, fuge de ape
si de codru. Cimpia este raiul la
Locuintele lor sint infecte, frd imprejmuirl
si WA pomi.
Ca plugari, stail In urma tuturor: vara merge
la munc cu soarele sus, si se Intoarce de
vreme acasd. Familia lui nu munceste la amp.
CItA vreme are ce minca acas, el nu merge
la lucru strAin, pentru nicI un pret. Vite albe
nu creste, dar se ocupA cu drag de creste-
rea cailor.
Ttarul pare mal mult fcut pentru viata

www.digibuc.ro
41

de oras. In tirguff a acaparat micul comert


de piat, pe care Evreil 11 fac in Moldova si
Oltenil in Muntenia.

Turcif In jud. Constanta sint astd-zi 7.245,


iar In jud. Tulcea 3.351, In total 10.596.
La 1878, cind s'a incorporat Dobrogea,
erail 18.489 Turd, dintre call 11.126 In jud.
Constanta si 7.363 In jud. Tulcea.
Malul Dundrei fiind fost ocupat de RominI,
iar stepele Dobrogei neconvenindu-le, ei s'afi
asezat mai mult prin locurile retrase ale mun-
tilor si prin pduff.
Insd asezdmintul lor cu temehl In Dobro-
gea dateaz din veacul al XVI-lea.
Turcul In general este orn de omenie si
null calcA cuvintul. Mindria si dernnitatea
rare off It prsesc.
Ca agricultor, el lucreaz bine holdele sale,
este bun gospodar, dar greoi la muncd.
Starea lul material era destul de prosper:A.
Elementul musulman din Dobrogea (Turd
si Tatar ail pltit scump la inceput igno-
ranta lor de lee si de limbd rornineascA.
Agentil nostri administrativi de pe atund,
call se recrutail de off unde (exceptind ad-
ministratiunile a 2-3 prefecti, In primul rind

www.digibuc.ro
42

pe acea a prea iubitului meil prieten Remus


N. Opreanu) s'ati ImbogAtit mal toti din ave-
rile acestora. Aruncati tutun in ogrkile celor
bogatf, pentru ca sA-f poatA mitui ; obtineail
inteascuns sentinte definitive, pentru stricd-
ciuni fcute de chiar ei, In pdurile statului,
pentru ca la vInzarea averilor urmrite, sd
le poatA cumpra ei pe nimic, prin interp4i.
44a s'a fAcut de ail emigrat In masA, sumd
de musulmani goi, plIngind i blestemInd.
De alt-fel nicf pe acetia cari ati mai rA-
mas nu se poate compta, fiind CA fanatismul
religios opre#e pe ori-ce bun credincios mu-
sulman sd moard pe pdmInt ghiaur.

Gernianif. In jud. Constar* sint astA-zi 4.100


Germani i In jud. Tulcea 4.110, In total 8.210.
Aceff Germani ati venit din Rusia; pentru
cItA vreme, Ins, nici ei nu o titi, fiind-c5.
In general IT gseti azi Inteun sat, Milne in-
trialtul, acum In Dobrogea, Milne In Bulgaria,
poimlne In Turcia i. apoi In America,
aa ki petrec viata, cAlAtorind de colo-colo.
lubire pentru tara unde staii i se hrAnesc
nu aid ! Recunotintd mai putin ! Nimic
nu '1 miFd, de clt interesul ! Nimic nu 1 con-
duce, de cIt egoismul !

www.digibuc.ro
43

Ca agricultorl sInt detestabili. Intr'un sin-


gur an intelenesc pAmIntul ce cultivA si II
infecteazd de burueni; bat Insd paele zile
Intregi ca sA scoati dintrInsele un bob m-
car mai mult.
Ca muncitorl grit foarte greoi si plini de
nazuri. Ceea-ce fac altil Inteo zi, ei fac in
trei si patru. A1 Insd o calitate. In economia
domestic, scot bani din tot ce altii negli-
jeazA. Cresc cal, pord iardsi bine. Locuesc
bine, se hrdnesc bine si se Imbracd tot ast-fel,
numai din economil.
Vorbeam de nestabilitatea lor i totusi nu
tia cum se face cA tot-d'a-una printre cei
dintlf cdrora dat pAmInt In Dobrogea
a fost el, de si multi dintr'Insii n'aveari
dreptul la aceasta.
Am mal vAzut pe cind eram Inteo prA-
vAlie de la Cara-Murat (resedintd de plasA,
uncle sInt bine asezate vre-o 40 familii de
Germani) cum a venit un agent, care a luat
note de tot ce IT spuneaa Germanii de acolo
c'd a nevoe.

Grecif iArmenif. Niel unul dinteaceste


elemente, ca si toti cef-ralti strini necitati,
nu formeazA grupuri etnice distincte

www.digibuc.ro
44

locuesc In mase prin sate. EY stail la oraw


i s'ad stabilit acolo prin emigrri indivi-
duale. Grecil i Armenii aveail i ati In min.-A
tot comertul mare de cIt-va vreme sint
concurati de Evret
Majoritatea mare a Grecilor ca i a Ar-
menilor este venit aci dup5. Incorporarea
Dobrogel.

Evreii. Actualmente jud. Constanta con-


tine 1.557 de Eyre, iar jud. Tulcea 2.827,
In total 4.384.
Dintre acetia 60 0/0 sint supu1 strinl. Ca
la 35 strecurat fraudulos printre ce-
tAteni i numai 50/0 cel mult, din numrul
actual de Evrei din Dobrogea, a fost ade-
vrate raiale turceti.
Dovadd de aceasta ne o d oraul Con-
stanta. La incorporare, nu eraii, dupA unif, de
cit 9, dupA altil 17 familii de Evrei, i acum
judetul, de i numArd 1.557 suflete, totui
alegAtorl dintr'in0 nu sint de cit 38.
Multi ail venit aci din Polonia i Rusia,
fie direct, fie prin Moldova. Stabilirile
plAtit in mare parte i din0 ca i Grecii,
ca i Armenil.
Printre argumentele In potriva acordArei

www.digibuc.ro
45

drepturilor politice la dobrogenI este i acela


ca o multime de Eyre, printr'acest act, vor
deveni cetAtera Rom MI!
Nu still, dacA de introducerea acestordtor-va
foste raiale turcestI se mal poate tinea searnA,
chid faptele mai dovedesc cA dintre toff EvreiI
.cetAterff dobrogeni, nid unul pinA ast-zI nu
a cumpArat pdmInt, desi avea dreptul sA o
facA, si nid arendasi n'ati devenit.

Biserici. In jud. Constanta sInt 62 de bi-


serid ortodoxe si 14 case de rugAciuni. Ca-
tolicil aa 2. Protestantii ail 1 si 9 case de
rugAciunt LipoveniI 2. Gregorienii 1. GeamiI
sInt 169 si sinagogi I.
In jud. Tulcea sint 80 de biserici romlnestI
parohiale, 10 Hale si 9 case de rugAciuni.
Mai sInt 2 mInAstiff de cAlugrl : Cocovel
Saonul i una de maid Celic-Dere. MI-
nAstirea Cocos are 40 de monabi, toff Romini.
Saonul are 12 monahl, toff ; iar Celicul

92 maid, toate rusoaice.


La Slava RusA e o mInAstire de maid si
In apropiere de ea mInAstirea de cAlugArI Uspe-
nia, care apartine secteI lipovene0I.
Mai sInt IncA 5 bisericl catolice, 8 pro-
testante, 13 lipovenestI cu popA, 7 lipovenesti

www.digibuc.ro
46

fArd popd, 25 geamif, 8 sinagoge, 3 baptiste,


1 armeneascd, 1 anglicand si 1 malocand.
Toate aceste 238 biserici ail fost inzes-
trate de stat cu 970 hect pmInt, afar de
biserica protestantd, care .ea singurd a fost
inzestratd cu 400 hect pdmInt.
Ultimul prefect liberal, D-1 Scarlat Virnav,
dinteacdruf dare de seamd am extras datele
pentru Constanta, la pag. 106 se plinge cA
nicT proprietarif mart niel administratia supe-
rioard, si niel protoereul de pe atunci al ju-
detulta, nu s'ail interesat sA construiascd
bisericl Indestule si In conditiuni bune, cd
antreprenorif angajati de sdteni cu construe-
tiile If furail cu sume marl i nu le dail In
schimb de Cit niste locasurf, care abia cons-
truite amenintail ruina, i cA numaf gratie
interventief sale s'a pus capdt acestuf jaf,
dispunind ca toate contributiunile locuito-
rilor sA tread pe viitor mai nti prin pre-
fectura D-sale, iar situatiunile de lucrdrf pe
baza cdrora sd se poatd elibera banil Intre-
prinzdtorilor, confectionarea planurilor si a
devizelor, precum i supravegherea construe-
tiunilor, sa nu mai fie intocmite i suprave-
ghiate de cIt numaf de serviciul sal technic!
Lucru ce s'a i feicut,dar cu plara !

www.digibuc.ro
47

Dupa cum se vede, D-1 Virnav se pricepe


In materie. Cu o singurd lovitura, s'a facut
mai Int lid stapin pe contributiile oarnenilor,
pe care le-a dat plocon serviciului sail
technic, apoi a infierat pe toata lumea de
rea-voint si inactiune, si In sfirsit Isl mai
face si un titlu din chiar abuzul sail I
Dar tocmai de acest abuz se plIng stenii.
ET zic cd nu mai puteail avea incredere In
comitetele lor bisericesti, care fiind fost al-
cdtuite de administratie, ail cutat numai s 'I
fure, construind biserici, care se puteaii face
cu 15.000 pInd la 20.000 de lei, pentru pre-
turi Indoite si intreite. Exemplu : biserica din
Pestera si aceea din HIrsova, care singurd
costa 130.000 de lei.
Si Inteadevar, de unde, pIna la D-1Virnav,
era o intrecere pe locuitori sil 's1 construiasc
biserici prin ei Insisi, dupd planuri date,
administratia D-sale, In loc s le fi indem-
nat avintul, din potriv, prin sistemul ei
de a interveni la fie-care pas si de a face
din fie-care intreprindere trneasca o in-
treprindere administrativA, a compromis si
aceasta opera ; cu alte cuvinte, administratia,
In loc sA Inlesneasca opera de civilrzatie si
de cultur, din- contra a samanat neincre-

www.digibuc.ro
48

derea, spre a adeveri si maT mult cd tot ce


sa flicut, nu este grafie ei, ci contra

$colI. Jud. Constanta posed 89 localuff


de scoalA rominestI si 21 cu chirie. Recen-
sAmintul general al copiilor de scoald d
numrul de 10.589 betI si 7.778 de fete.
Dintre acestia a frecuentat scale 5.742
: din 18.367
beti si 3.213 fete. Rezult dar
copil, numaT 8.955 ail urmat cursurile. Nid
Ins acest numAr dat, o stim bine, nu ex-
primd adevrata sum a copiilor, care Intea-
devAr urmeazA la scoala. DintrInsul se poate
reduce, bird gresald, mai mult de jumatate;
atund, 'dad instructia realA a interesat asa
de putin administratia, la ce crede dnsa, cA
vor putea folosi binalele sale, pentru care
contribuirn, spre a le construi dinsa, cu an-
treprenoriT sAI de complezentA ?
Despre aceasta, prefectura nu ne spune
nimic In darea sa de seamA, i nid nu ex-
plicA iarsi cum cA, dacA In Dobrogea sInt
mult maI putini analfabetI, ca In tarA, aceasta
provine din faptul ca colonistif vin In Do-
brogea stiind deja carte, iar nu cd a Inv-
tat-o
$coale musulmane sint 75, iar copii cari

www.digibuc.ro
49

le frecuenteazA 2.468. In unele din aceste


coli nu se preclA nid de cum limba romInA,
iar In altele nu ad de cIt cite-va ore pe
saptArnInA, aa cd nu trebue se mire pe ni-
meni, dacA multi dintre locuitorii strAini de
originA nid acum nu tii:i Inca cartea i limba
romIneascA.
Ed nu vAd alt mijloc mai eficace, spre a sfiri
odat cu aceasta anomalie, de cit acela ca
statul sA nu mal Ingddue ca strdinii ad4
de afarA, fard nid o preparatiune serioask sA
predea In coll. aceea ce le place, i nu este
TarAi bine s se mai prelungeascA hatIrul ca
cetAtenii romlni sA se InteleagA Ind cu autori-
ttile prin interpreti pltiti de stat !
In jud. Tulcea, In anul colar 1903-904
ad functionat 93 de coli rurale.
Dupd recensmInt, numrul copiilor In
vita' de coald a fast de 15.568. Ati urmat
regulat, dupd darea de seamd a prefecture!
respective, 4.937 beti i 2.681 fete, dintre
carI ad promovat 4.149, adicd a patra parte
din totalul general.

www.digibuc.ro
PARTER III

IN CE CONSISTIA REGIMUL EXCEPTIONftL

Dobrogenil n'ail deputati nici senatori, ded


ei nu particip la confectionarea legilor ce li
se aplicA i n'aii dreptul de a exercita con-
trolul parlamentar asupra administratiunei.
Consiliile generale, alit prin chipul numirel
lor, et i prin atributiunile ce ail, grit nite
simulacre de reprezentatiuni a vointei ob-
*ti, fr initiativ, WA rol.
Comunele se administreaza de functionari
ai puterei executive, strAini de localitate i
prin urmare de Interesele comunei i, In ma-
rea majoritate a cazurilor, cu aptitudinf ad-
ministrative mai mult de tit indoioase ; iar
consiliile comunale se compun parte din aleii
administratiel, parte din numitil sAT..

www.digibuc.ro
51

DecT toat viata reprezentativA de stat, judet


i comunA Ste suprimatA *In Dobrogea.
Apo! deosebirI restrictive In privinta
judecdtore#1 i in Privinta organizre
.6orpuluI de advocat! ; deosebirl restrictive In
privinta liberttilor publfce i chiar a liber-
ttei individuale, frd a ma! mentiona alte
restrictiuni, de ma! micd InsemnAtate, din
difeiite leg! speciale.
Tendinta tuturor acestor restrictiunl e vAditd.
Ea este: concentrarea intregei Merl in natnile
functionarilor publici i complecta anikilare
a ori-cdrel initiative ci ori-ceirei manifestri
de voint din partea cetiitenilor.
Statul despot, a-tot-puternic, ceteiteanul
rob, supus i umilit, maltratat sci. . . mul-
tumit. latA In scurt In ce constd regimul
exceptional al Dobrogel.

Regimul exceptional si starea material


a tranuluT dobrogean. Partizanii regimului
exceptional abuzeazA mult de un argument,
care este lipsit de off-ce temei. El zic : de
ce sA schimbdm starea actuald de lucrurf In
Dobrogea, clnd ea a dat atItea roade bune ?
Ultati-vd la tranul dobrogean i comparati-I
cu cel de dincolo. Precit unul este de gos-

www.digibuc.ro
podaros i bogat, pe atit cel-l'alt este de sarac
i nenorocit. Pentru acei cari judeca lucrul
In mod superficial, argumentul pare convin-
gator, cad Inteadevar dobrogeanul din toate
punctele de vedere, sta mai bine de tit ta-
ranul de dincolo.
Dar ia s vedem, aceast stare mar bun
a lui se datorete regimului exceptional, ori
administratiei care l'a condus ? Din contra, sta-
rea materiala a tranilor notri ar fi fost
de o mie orI mat' bunk data el nu traiati
sub nite ast-fel de lee exceptionale i nu
eraii administratl w cum sint !
Domnii aceia cari sustin asemenea erezii,
ignoreaz saii se prefac c.a. nu tiii cum ca toti
indigenii gasiti aci la incorporarea Dobrogei
Aveaa averile lor deja fcute (ba Inca ce
averi frumoase Inca de sub Turd.
RomInii Transilvaneni asemenea, transfor-
mindu-se In plugarl, a realizat in bani
toate turmele de vite ce avea. lar acei dintre
Romini veniti din tail, cai s'aii statornicit
aci, n'aa fost dintre ceT mai MT, cci nid
odat omul care nu se increde In capacitatea i
puterea sa de munca, nu se rdsne0e de al' sal.
Dovada este ea numai satenii veniti din
judetele Ialomita, BrAila, Rimnicul-Sarat

www.digibuc.ro
53

RomanatI aii ramp in Dobrogea,toff cef-


ralti, cu foarte putine exceptiuni, dupa ce a
vegetat cite-va lunI de zile pe aci, s'ail re-
intors i ma!' sdrac! pe la locurile lor.
Ond, dar, Ins lupta Oentru clstig a ales
pe ce! ma! bine InarmatT, ca s poat Indura
In Dobrogea i greutAtile naturi! si pe ale
oamenilor, i cind pe acesti priveligiatl na-
turiI, statul i-a pus In posesiunea a 25-100
hect. pdmint, pe care el., cu bratele lor, II mun-
cesc pe tot, ba Inca maI InchiriazA si altele;
cum sd nu fie maT bund starea lor ?
Intrebarea ce ar trebui sa ne-o punem, nu
este aceea ce si-o fac ace! cu pretentiI cA
ti s conducd i sa fereasc statul de pri-
mejdiI, ci o alta, cu totul inversa : ce ar fi
feicut Austriacul pina acum dintr' aceastii
provincie, ori Americanil dintt acegi volnici?
Tranul de dincolo plteste statului In
mijlociil de la 20 la 25 lei anual, pe chid
acesta numr cel ma! putin 250 leI, gar
de maximul legel maximulul si de sumede-
nia de bacsisuri, care sint ma! scumpe de
cit toate !
CAdi :
Aid stenil lucreaz anual primar
sa notar, cite 50-60 hectare de smind-

www.digibuc.ro
54

turd, fail nid o platA, numaT ca sA nu IT


sicaneze !
Plalese anual de la 800 la 1.500 let cite
o cdrutA pentru transportul gratis al functio-
narilor, o impunere arbitrara, trasA tot din
regimul exceptional !
Islazurile vitelor lor le-a prefacnt admi-
nistratia In vetre de sat si le-a ImpArtit pe
bani pentru locurT de casA pe la toff negu7
storiT strAinT !
Recolta IT silesc vinda cu 20 si 30%
maT eftin, ba Inca IT maT Insald si la nurnd-
rdtoare si la cIntar, cu stirea i complicitatea
politieT!
Impozitele judetiene i comunale admi-
nistratia le aseaza si tot dinsa le cheltueste,
fAr nid un control!
PAdurile comunale ce li se faguduise prin
legea din 1882, care sA le curate atmosfera
de miasme i sA le ocroteasca recoltele, nu
numaT ca nu s'ail plantat In acesti 23 de
anT trecutT, dar Inca pe toate acele pdmin-
turf' ce erati destinate sA fie plantate, le In-
chiriaza statul In folosul s, pe motiv ca
ne vor umbri commasarile dupa granita BuI-
garieT !

Devia lung insirInd cite-va exemple, dar

www.digibuc.ro
55'

ce sa fac, dacd trebue sa se Oie odat


cele ce indura Dobrogenii ?
Ministerul de rasboiii, sub D-1 Sturdza,
voind sa construiasc 60 de pichete pe fron-
tiera bulgar, numdra 100.000 le prefecture'
ae Constanta, spre a i le construi.
Dupd ce a incasat suma, prefectura ob-
Itine, prin Ministerul nostru de externe, sa ia
pa' de geab din fintinile BulgarieT, 'cad nol
u avem apa, in apropiere de unde se con-
) truiaa pichetele. Apoi Ministerul de Domenii
i cedeaza ca piatra ce va extrage din ca-
rierele statului pentru constructiunea piche-
telor sa o plteasca prefectura cu o redu-
cere de 75 AD Nisipul asemenea 11 ia de-
geaba. Materialele de la pichetele vechl le
intrebuinteaza la cele noi, lucru. ce nu .intra
In tocmeala. Varul 11 arde cu pae luate de
la steni, fr plata... Si aa, cu toate luate de-
geaba, construe0e 60 de pichete, pe care mi-
nisterul de rasboia le platise cu cite 1.666
de -lei unul, pe cind Divizia armatei din lo-
calitate, cu un an inainte, construise 7 ase-
Inenea pichete numal cu cite 700 lei unul,
PlAtind totul In bani.
Mai mult, prefectura Indraznete sa oblige
14 comune dinprejur sa care tot materialul

www.digibuc.ro
56

necesar la constructiunea acelor 60 de pi-


chete, cale de 60 kni. depArtare, fr absolut
nid o platA.
Ast-fel, fie-care locuitor din acele 14 ca-
munI de pe granitA, a fost executat i a fcut
cIte 20-25 de transporturi de pe beilic,
tind prefectura IncaseazA Intreit pretul con-
structiund pichetelor.
latA ordinul prefecturd dat pentru execu-
tarea locuitorilor la transpoarte fr plat :

No. 6.130 din 12 lunie 1904.

Telegraml Telefonicl.
Primarilor din Silistra-Nouel, Baeram-dede, Satu-
Nou, Litnita, Esechiof, Almalit Girlifa, Dobromir,
En4enlia.
ySint informat c transportul materialelor pen-
tru pichete merge foarte slab ; dacci la o viitoare
inspectie, care se va face peste pufin, voiii con-
stata aceia# molichme, voi lua cele mai aspre
msuri spre a indrepta o stare de lucruri care
nu sint dispus a o tolera".
(ss) Prefect, S. Virnav.

D-1 Vlrnav nu a voit sA plteascA nid


piatra extrasd din carierele particulare.
lat reclamatia unuI proprietar i satisfactia
ce i s'a dat de prefect :

www.digibuc.ro
57

Domnu le Prefect,
,Sub-semnatul Dobre Mitea Oheorghe, locuitor
domiciliat in cgtunul Techederesi, pendinte de corn.
Enisenlia din plasa Silistra-Noug jud. Constanta,
eu profund respect yin prin aceasta a reclama
D-voastrg urmtoarele : In zisul cgtun si de pe
pmintul men mi s'a scos peste 200 m. c. piatr
de dtre oamenil D-lui antreprenor al pichetelor
ce se construesc din non la fruntaria BulgarieT.
Piatra a si ridicat-o si a dus-o spre a construi,
aceasta cu samavolnicie. Cantitatea s'a constatat de
D-1 Primar al corn. Enisenlia si de D-1 Budoi,
picherul afltor in Com. Parachiol. Decl plin de
respect v rog sl bine-voitT a dispune, prin mij-
loacele ce avetT, ca D-1 antreprenor s 'ml pl-
teascA piatra scoas de pe pgmintul men, dupg
cum se plteste la stat.
CunoastetT, Domnule Prefect, cl si e sint sgrac
incgrcat de o grea familie i ar fi pleat s mi
sl la un drept al men de care acel antreprenor.
Sper, Domnule Prefect, cg ruggciunea mea va fi
auzitg. de D-voastr, pgrinte al judetuluT nostru.
Cu respect,
(ss) Dobre Mitea Gheorghe.

lat acum i rezolutia D-lui Prefect :


Domnutul Sub-prefect,
A se atita petitionaruluT el legea Dobrogel nit
dg drepturT proprietarilor de pgrninturi asupra

www.digibuc.ro
58

pietrel din cariere,, pe care eI nu o pot exploata


nid intrebuinta In folosul lor. (?!!?)
18 Maiil 1904. .(ss) S. Vfrnav.

DupA cum se vede, Prefectul Virnav, nu


i apropia numai munca sAfenilor, dar mai
voia s le ia si dreptul de proprietate,, mai
cu searra atunci dud avea trebuintA de piatr
ca s construiascd !
DacI cel putin aceste pichete ar fi fost
necisare ! Dar nu! Prin noua lege a grAni-
cerilor, care pe atunci era chiar votatd, ele
nu maI sint de nid un folos. Stall goale si
se ruineazd !
Lucru ce Imi aduce aminte o istoriord
turceascA :
Era dol prietenf, amIndoI sracl, caff dis-
peratl sa tot rabde sArcia, umblInd ImpretinA,
se hotArIrA sA apuce fie-care pe cite un drum,
cu prinsoare c off-care dintfinsiI se va pro-
copsi ma de grabd, s" ajute i pe cel-l'alt.
Unul dinteinsif ajunge mare Vizir la Con-
stantinopol. Cel-l'alt, mergind la dInsul, ob-
tine s fie numit pas trite() provincie Inde-
prtat. Pasa duclndu-se la post, observA cA
leafa nu ajunge, ca sd-si poatA Intretine
rangul cu demnitate ; si atunci cere Viziru-

www.digibuc.ro
59

luI sA i-o. mAreasc.A. Acesta II fspunde`


sa ohstruiascei.
Paa, nentelegInd noima acestel" vorbe, Il
IntreabA dih nog: -cum s cohstruiasc,
. .
dnd
el nu are destul ban! pentru Intretinerea case!
sale ? Vizirul IT rspunde prin acelasi cuvInt :
construep`e"!
Pasa, supArat, merge atund singur la Vizir
reprosIndu-i cA 1T bate joc de dInsul;
voeSte sA-sI dea dimisia.
Vizirul .explicA, In sfirsit, cum prin con-
struirf; se pdate ImbogAti un functiohar
protejat.
De cind s'a spurcat, Pasa numaI con-
structil viseazA !
Si aceasta o chiam D-lor stare bund ! 0
fi ! Dar hu pentru locuitorl, ci pentru aceI
call Ii administreazA cd a sta toatA ziva
cu mIinile In buzunar, pentru ca sA plAtestI
servicil datorite, orI et de mult ar munci
cine-va, tot va trebui sA se egaleze In sAracie
ch cef de dincolo.

Regimul exceptional in Dobrogea i pro-


prietatea. Sub Turd erail douA felurl de
prpprietAti : mlk (proprietate absolutA)
rniri (poseiiune imobiliarA).

www.digibuc.ro
so

Legiuitorul nostru, preocupat de idea uni-


ficArei proprietAtel, a dispus desfiintarea dij-
meT, dupd pAmInturile mirik aid In acelasi
timp posibilitate detindtorile lor ca, sag sA
devint proprietari absolutl pe dinsele, dui-A
ce vor fi pltit statului 56 lei pe hectar, In
28 de an!, ori sA renunte In favoarea statu-
lui la a treia parte din Intinderea lor, pentru ca
detinAtorii sA poat deveni imediat proprie-
tari absoluti, pe restul de cloud treimi din aceste
pAmInturi (miri).
Multi dintre posesorif lor ag renuntat la o
treime, devenind ast-fel proprietari absoluti pe
rest. Altii nu s'ag mai prezentat comisiunei
de verificarea titlurilor de proprietate; ca sA si
le valideze. Cu chipul acesta, statul a Minas
stApIn pe Intinderi nemArginite de pAmInt,
care InsA pe atunci n'aveag nici o valoare.
Guvernul, afit spre crea o resursA, cIt
si mai cu seamA spre a popula acele pustii
sAlbatece ale DobrogeT, s'a hotdrit sA facA
tot felul de avantagil acelor cari ar veni sA
se stabileascd In Dobrogea.
- EftinAtate de Pret, Inlesniri de plat& scu-

tiri de dAri pe 3 ani, scutiri de llama' pentru


TransilvAneni, indemnuri, de toate a fcut,
numai ca sA atrag lumea si cazna nu i-a

www.digibuc.ro
61

fost zadarnid : de pretutindeni veneati plu-


gary RomIni, sa se statorniceasd ad. Vede-
rile intelepte, insA, ale guvernuluI de atund
fost intelese i aplicate de prefectii sAf
din localitate.
arduri-cirduff de romInI din tail i din
provinciile subjugate a fost gonitI Inapol,
fArA sA li se dea pdmInt.
Odata vestea aceasta rdspIndit, imigrarea
a incetat, i atunci comisia de parcelare, care
era plAtit pe hectar, ca dea de lucru,
a fricut grepla sA imbuibeze cu pAmInturi
pe locuitoriT de originA strAinA i pe totI
scriitorgiI de prin toate autorittile.
Acet1 din urmd, crezInd cA ratele pAmIn-
tuluI le vor putea plAti din arenda dupA
dinsul, i vAzInd cA e nu pot prinde nimic
dinteinsele, iar pe de altA parte cA i punga le
era goald, unii de la termenul de platA al
prime rate, altil mai trziti, vIndut ori
abandonat statulul, tot aa de uor
dupA cum le luase.
Ouvernul, speriindu-se de aceste rAm4ite
-judecInd pe toff noii proprietari dupd
chipul acelor cad' se lipsiserd de pAminturite
cerute, neavInd cu ce le plAti i neputindu-le
niel .exploata, schimbA IndatA de tacticA, i de

www.digibuc.ro
unde fusese favorabil unef colonizArl cit de
largi si de repezi, refuza de odatA
dea pamint In laturi marL.chiar i acelor
TransilvnenT pe cad el Insusi Ii Indemnase
s vie aci cu multima lor de al' i cu in-
treaga lor gospodrie. .
Orl-cine 41 poate inchipui ce dezastru a
fost atunci pe acesti bleti.oameni, Acest lucru
yAzindu-I regretatul Anasta-se Stolojan.si du-
find' IndulceascA, le-a fagaduit c, desi
hotkirea guvernului eSte de a nu mai im-
parti lotuff marl. de pArnint la nimenI, totusi
lor le va aproba intinderile necesare de p-
mint, nurnai ca pe un acelasi nume sd nu
se cearA de cit cite un lac mic de 10 h.
/vlocanii, Increzdtori In fAgAduiala ministru-
IA ail fkut ast-fel..
Aceasta este origina cererilor de pnfint
pe nume fictive, -care poate sd se fi latit
IntrU cit-va i printre 00' amatori de pmint,
cari, In tot cazul, multi nu pot fi.
-De la 1888, data schimbArei de tactica a
guyerpului, lucrurile apoi ail mers din rail
in' ma! r pentru toff ace! _carf cumprase
pmint
Ministerul de .Domenii, din precupetire In
precupetire, strecaarA Inteo bun dimineat

www.digibuc.ro
81

stitutionalA, al incorporkei Ddbrokel si al


indivizibilittei statulul este consacrat In mo-
dul cel mai formal.
$i apoi art. 133 'din constitutiune, glL
sueste ast-fel ,,Dispozitiunile acestei consti-
tutiuni se vor putea aplica prin legi speciale
si in partea Rominiei de peste Dundre".

Dobrogenil ne pregtiti. Sint unii cari cu


drept cuvint, Intemeiati pe principiul cA : ci
form democraticA de guvernmint,, devine-
primejdioas pentru stat, atunci cind ea nu
se sprijind pe valoarea reald a cettenilor
sAT, s'aa declarat contra acordrei drepturilor,
crezind insinudrile ce unii interesati a rAs-
pindit contra Dobrogenilor.
Domnul, nostru lisus Hristos, intr'o m-
prejurare analoagd a rdspuns acuzatorilor
sAi, cam asa : ,,Cel care este mai bun dintre
vol toti, sA ia piatra sA mA loveasCA":
Desi noima acestor Dumnezesti cuvinte,
spune tot ce trebuia spus in aceastA pri-
vint, totusi, am adus In aceast lucrare date
si stiinte, care nu mal pot lsa nici un fel
de Indoiald cum cA : cei mai multi stiutori
de carte sint In Dobrogea. CA majoritatea
mare a propriettei funciare rurale se st-

www.digibuc.ro
63

In Jegea .din 7 Aprilie 1889, pentru instrdi-


.narea bunurilor statuluI din Rominia de a
silt-1ga DundreI, o dispozitiune, dui-A care 41
rezervA dreptul de a. deposeda, fArA soma-
tiune i fdrA judecatd, pe toff cumprtoril
de loturi din Dobrogea, cari ar fi rdmas In
Intlrziere cu plata a cloud rate, conditiune ce
In legea de regulare a proprietAtei imobi-
liare din Dobrogea de la 3 Aprilie 1882
pu numal cd nu era, dar Iticd printrInsa se
dAduse avantagiul ca ratele primilor treI ani
sa poatA fi pltite la sfirsitul perioadef de
fscumpArare. Cine putea sA bAnuiascA, cA
mai tIrzia aceastA noud dispozitiune se va
aplica i vechilor cumprtori ! $i cu toate
acestea de atunci i pInA azi, vechI si nol
cumprtori a fost toff supusl, .fArA deose-
bire, _la bunele gratil ale celuI dintil agent
domenial !
Ast-fel, Inteun singur an s'a prmdrit si
vIndut ci.i toba averile vechilor cumpArAtori,
nu numal pentru ratele anului curgAtor, dar
Inca i pentru .ratele primilor 3 aril, pe care
ei aveaa facultatea de a le achita la sfIrsitul
perioadei de rAscumpdrare.
ApoI a Intins dreptul de deposedare din
noua lege si asupra altor categoril de cum-

www.digibuc.ro
64

*Mori de loturt -a$a cA, din abuz In abuz,


a ajuns ca Intr'un singur an sA deposedeze
lumea de 57.000 h., pe 14 pretexte diferite
din care pin ast-zi justitia n'a admis
nicI unul.
latd ce Insemneaza legile pentru acel cari
.nu a putinta ca sd se aperel

Revizuirea pminturilor. Adversaril acor-


dArei drepturilor politice rAspindesc acum
printre DobrogenT o altd panicA.
EI zic cd drepturI nu se pot da IAA ce
proprietatea nu va fi revizniti
Ce o fi avInd de a face revizuirea pro-
prietAteT cu drepturile politice, nu oa, cInd
listele nu se fac pe vecie ci se prefac pe tot
anul. Si apoI, statul n'a plait el in acetT 20
i maI bine de anT, ingineri i parainginerf,
cad a delimitat, revizuit i rsrevizuit pro-
prietAtile ? Dad unul stricd astd-zi ceea-ce
a fAcut altul eff, a noastrd e vina ? Si dacA
din interese personale, ar tot nAscoci
la revizuirT, noi sa le plAtim cu libertAtile
noastre?
SA aibd o cazarmA intreagA de inginerI
sit nu t.ie astd-zi statul cIt pdmint a avut
In Dobrogea, cIt a vindut, cuT l'a vindut, nicI

www.digibuc.ro
65

ea i-a mai rAmas acum In stpinire, asta e


culmea de ridicul, la care o destrAbAlare ofi-
cialA poate ajulige ! Si tot4 acesta este un
fapt, de carp -se poate 1ncredinta ori-cine,

Teamd de instrinarea DobrogeL Ond


atitea pretexte se inventeazd pe toat ziud
contra asimilArei rioastre, nici putea sd nu
fie Insfii*t, cuprini i Dobrogenif de tot
felul de bnueli asupra cauzelor cari InrIu-
resc prelungirea rezolvArei acestef chestiuni.
Una dintrlusele, cea mg primejdiodsA pen-
tru economia aceste provincii este temerea
ce crete din zi in zi printre proprietarii
mari, mal cu seamk, cum cA un pericol
gray trebue sei planeze asupra acestei pro-
vinci. Si Mid de unde A nscut aceast
bAnuialA :
Art. 4 din legea organicA a Dobrogei din
9 Martie 1880 Se exprimA ast-fel :
0 lege speciala va determina condigue
wile cu care ei vor puta2 exercita drepturile
lor politice si umpeira imobile rurale in
Rominia propria-zisii.
0 altei lege va statua despre reprezen,
latiunea locuitorilor dobrogeni in parlamen-
tul romin".

www.digibuc.ro
66

Daca aceste legi nu s'ail Mcut nid Old


ast-zi i dacA Dobrogea bed nti a infrat
pinA acum- nid mAcar In 4enumirea gene,
raid de Rominie proprzisur,,s deosebire
ce a rAmas fAcutd prin chiar art. din legea
de Mai ce nu s'Ar bAnui cfi
/area complect a acestel provincil t u tam)
a fost supusd la niste- eventualitati ascunse
Si de asa naturA, a la un moment dat ele-ar
putea, cu bun stiintA, deslipi aceastA provincie
de tar, si atund ce ne-am face nol acestia,
cari RomInI fiind, tot RominI In tara noastr
vomit sA rmlnem ?
Pentru ce, dac se stia aceasta, lm,
pins s ne prsim cminele pArintesti si sA
ne plasam tot avutul si munca noastr de
28 de ani Inteun loc de a cArul desdvIrsit
stpinire nu ere' siguri ?
S'a putut iarsi ea, in urma stabilirei noa-
stre, sA fi survenit nouI combinatiuni internA-
tionale, prin care compensatiunile fgduite
Romlniei sA fie Indreptate Intealtd directie ;
si atuncl iubirea de neam nu obliga pe ori
care Ronfin, sA caute din vreme, ea prin
off-ce mijloace, fie si indirecte, sA prevind pe
consIngenii pregAti retragerea, eu pri
cit maI putine Pagube ?

www.digibuc.ro
67

Nu o fi nimic din toate acestea. Off cumi


Insd, c ftlt Insemnare Nate s mai aib
acum o prelungire-ra regimului exceptional ?

Politica noastra in Dobrogea lipsit de


oft-ce idee conducntoare, Multi cred, cd afi-
nitatea unora dintre Dobrogeni, hrdnit de
dorul de extensiune al consingenilor lor din
statele vecine, va crea, la un moment dat,
greutti statului nostru, pentru cA et-nu Sint
Ind aluzia se.face maj cu seam
la BulgarT. De ar fi aa fireste cA noi cei
dintii, in loc sd cerem dreptuff pentru
am stdrui, din potriv, pentru inmultirea mij-
loacelor de apdrare contra lor.
Desi Insd, prin felul lor de a fi ne pun
la addpost de ori-ce asemenea temeri in vii-
tor, mA void pune totusi i ed In aceiasi
ipotezd cu acuzdtorii lor, sustinind d in-
teadevdr pin azi,- niel unul din elementele
strAine, care locuese In Dobrogea, nu s'a ro-
mlnizat,
Void face si mai mult. Intemeiat pe emi-
grArile ce astd-zi se fac pe o scar mare,
cu chiar Inlesnirea plAtit a autoritAtilor, void
arAta cd i Rominii Intreabd astd-zi ce
mai sint ei tara lor? cetteni off unelte, negri

www.digibuc.ro
68

sa albi, bind i acum dupd 28 de mil', tot


numal administratia cuget si face pentru dn-
Sii, si tot numal ea ptofit de munca lor
De un sfert trecut de veac, zic toti, ne
tin sub regini exceptional, pe Motiv cAprin-
tr'insul mai sigiir n oate aft-a i rnaT-bin
ne poate gospodri.
Aprarea -arn vAzut-ol AtIta pot spune ad,
ca RomIn.
Asi trece la gospodarie.... Dar ce? Nu reese
ficdlosia ei din fie-care cuvint ce scriti ad
si care este ecoul palid, nu riumai al tuturor
dobrogenilor, dar si al trel Intregi ?
Si apoI, sd fim seriosi. Nu cum-Va crede
cine-va, ca prin Ipapusile ce s'ail trirnis
se rtrirnit aci, ori prifi egoisrnul lingusit al
celor de sus, provincia aceasta poate pros-
pera ? EY asi !
0 tara unde functionarul pltit cu dte-va
stite de lei, i mal face si avere, trdind tri
acelasi timp pe un picior de 40.000-L-50.000
lei pe an, este cu eft mai degraba plerdut,
cu cf de Cind acest lucru se petrece, nid
unul din guvernele cart s'ail succedai nu
a avut nid ochi s vadd, nid urechi, s
aud jalea sAracilot i serba
Te tniri cum acesff 4Atarnicf a ajuns sa

www.digibuc.ro
69

mistifice si. Inspsl pe suveran, cA Dobrogea


este un cuib de, rsvrAtitgrf si de anarhisti
primejdiosi gata la toate, spre a se fi /bat
Eli Regele i Parintele fiostru, s fie pAzit
la onstanta, de ace) regitnent de polifistI
bucuresteni, care ail mirat si Intristat toat
Dohrogea!
Pe apA si pe uscat, ,In amIndouA cAlato-
riile ce a fAcut, I s'ail ;insirat steaguri, cal,
cArute, primari, dar nimeni n'a priceput, cd
adevratul rpotiv al acelei secfestrri impo-
dobite, era ca nimenI dintre ace{ cad' 'kite-
fin statul cu banul si cu munca lor, sd nu-L
poatA apropia si sA-I spunk cA, cele ce se
petrec in Dobrogea, compromit si statul si
pe acet care II conduc!
5i cu acestf functionari, cari si-aa fcut un
venit din slujba si patriotisrpul lor, ar voi
D-lor sA asimilese elementele noastre de ori-
gini strdine ?
In ast-fel de minune nid o minte In-
treagd nu poate sa cread.
De alt-fel nu numal la noi unde Dobrogea,
fiind considerat a o mosie de exploatat,
s'aitl trimis, cu mid exceptiuni, puma vechili,
pi '_pretutindeni se stie cA administratia nu

www.digibuc.ro
70

poate s.. fie un factor de nationalizare


(e)templu, kusia i Ungaria).
Chiar presupUnInd c administratia din
Dobrogea a fost cea maT perfectA ; admitind
ca trimIS.numai functionaril cel hii
inteligentl, ref mai corect si cei maT Incer-
cat!, nu este mai putin adevArat, cA admi-
nistratia, ca putere executivA,-6 in toate
prin propria eT naturA, un organ de constrin-
gere, iar nid de ctim de educatie.
Origina eT, e autoritatea indiscutabila; mij-
loacele ei de actiune sint legile si regularnen-
tele, Ina si mai putin discutabile. Pentru ea
cettenii nu sint de cit indivizT, cari trebue
SA se supue, sa fie pedepsi-fi impusi la
dart Administratia nu numa cA mt se adre-
seazA la ceea-ce omul respectA maT mult in
el: voinpi liber, ci chiar o reprim. Ea tere
de la cettenT, in cant' cl mai bun, sacri-
ficiul individualitatel sale pentru binele ge-
neral.
un ast-fel de regirn este foriciarrnente
incompatibil de tf rominiza.
Administratia poate desfdsura tot aparatul
sAii de leg! regulamente, a poate
toate DobrogeT cu agenti
oficialT si secret;nici inteun caz, insd, nu va

www.digibuc.ro
7t

inspira atasamentul. si dragostea. Ca multi


ea poate sd rdspindeascd frica, care este cea
maP slabd garantie- de dominatie.
Si Inteadevr, Ce s'a fdcut pentru ca sen-
timentele de dragoste cdtre patria comund
sd se Inrddcineze In inimile Dobrogenilor?
Ce metodi s'a Intrebuintat pentru ca Do-
brogenif sd IV WA convingerea, cd grit
Romini ? Nimic, pentru -cd nu s'a- fcut lucrul
cel mai de cdpetenie.
Mai Intii de toate, sentimentele si convin-
gerile nu se impun. Ele trebuesc sd rdsard
spontaneil si firesc, prin singurul joe al
vointef libere, In acest for interior care se
chiamd sufletul omenesc.
Ei bine, ce s'a fcut pentru clstigarea libe-
rei vointe a celor-ralte nationalitti si pentru
apropierea sufletului lor de sufletul romlnesc?
.Aii Jost lipsiti de reprezentatide kr In pare
lament.
Ori ell de imperfectd ar fi viata politicd
parlamentard In Romlnia, orl ell de rudi,
mentares si de primitive ar fi luptele politice
din tard, ele sir& lotusTi singura expresie a
vointel _poporului. Off at de fictivd ar fi
suveranitatm. poporului in regirnul nostru
constitutional, nu e mai putin adevaraL c-4

www.digibuc.ro
ed este ,singura legAturd care uneste politi-;
ceste pe toff, fil tare.
Ond, dar, toatd politica noastrd In Do-
brogea h'a fost bazatd de clt pe interese
materiale, nefdeInd nimic pentru educatia
tnentelor autohtone, pe ce se .poate baza o
dominatiune soli& romIneased In Dobrogea?
Nu eum-va aparentele de supunere si de
ordine a elementelor autohtone, s Lag drept
realitti ? Ar fi prea naiv I
Elementul autohton este supus, fiind-cd
are fried de adtninistratie, lar nu din pa-
friotism, i dupd cum ni se Inchind
nouk asa s'a inehinat eft' Turcilor si tot
ast-fel se va inchina rant altora..
Ihteresele generale ale unuI stat nu pot
sd fie Satisfdcute de cAtre niste contribuabill
gupusl si indiferentl, ele trebuesc s fie spri-
finite pe cetdtenI constientl de datoriile lor
pdtrunsl de sentimente patriotice.
Drepturile fac tot,d'a-una pe cetdtetif sA
ufte sarcinfle. Exercitarea lor este seoala uncle
dInsii Inv* sd e apreciez i sd se iubeased.
Printr'Insele ei se lumineazd uni pe altiI si
tot prin ele se naste si se Intretine In toff,
acea solidaritate de interese care fac puterea
unul stat.

www.digibuc.ro
ilevoia de a se acorda drepturi dolfro-
genilor. Faptul mentinerei noastre de atita
timp sub regim exceptional i atunci end
nimeni dintre cele-l'alte popoare Europene
nu 11 mai a, este atit de iSbitor;- ca el nti
a scapat neobservat nici strainilor,
lea ce scrie un publicist strain De Bel .
lessort, inteun studiO recent intitulat A tra.
vers la Rownanie i aprut In RevuOde
deux mondesh de la 15 Martie 1905 t,
Administratia romin nu s'a artat de la ince-
put nid prea sensibila la frumusetile Dobrogel,
nid prea Ingrijata de- obiectele sale ae studi, dar
ea a crezut cl locuitoriT acester provincil privi-
legiate, fr deputati i senatori, trebue s se bit-
cure de o situatiune -social cel putin tot atilt de
extraordinar c4. i natura, 'pre lor. ,Anexiunea
le-a conferit titlul de : dar dad
eT ar avea nenorocirea s tread podul de peste
Dunre i ar voi s ia in serios acest titlu, Cur-
tea de Casatie le-ar releva imediat si ftis imper-
tinenta le-ar dovedi c, fiind ceteitent Ronan! in
Dobrogea, afar din Dobrogea ei nu mai slut mid
Romini nid ceteiteni i nu fac parte din vial) ca-
tegorie cunoscntei. Cutare autohton, care ar voi s p-
rseasc Constanta i sl se stabileasd in BucurestT,
ax .vedea nUmele sd sfers fr milk' din listele ele-
cttale ale Bucurestilor, d nu mai e veleitean Ro:
min nu eicu boate acestea, nia suptis strain 1.4

www.digibuc.ro
14

Tr 4s1 ,este A vat pe straintil frecrzior,


tompettimthiu-te, de atobiet ee-ti impunifratil
14-1 de singe I I! A ii CliriOS SD tia co at
putea rspunde ace cu inoportunitatea in
buzunar, dad li s'ar pund urnfaloared im-
portant intrebare : Starea exceptionalA de
azi" In Dobrogea mnu este ea in sine o armd
teribild hi contra voastrd ?
Faptur cA n'ati dat pInA arum drepturi
Dobrogenilor, cA If tineti inteo stare exce
ptional, sub o pazA continud, nu este proba
cea mai puternick c dorninatiunea romind
in Dobrogea este trectoare ? Pind acum,
KIT n'ati fAcut nimic propriii zis pentru IDobro-
geni. Podul _si portul ati fost fcute in inte-i
resul general al Ore!, iar nu pentru dinsii,
fiind-cA ei nu exporteazd cerealele lor In
tarA. Aceastl indiferentA nu confirm slti-
Ounea voastr, neincrederea voastrk fria
voastrA ?
Si apoi ce alt de Cit regimul exceptional
poate hrAni mai bine b propagandd anti-
romind ? 1

)
Pentru fericirea noastrk o asa propaphd.
nu existA ast-zi. In Dobrogeai InsA ceea-ce
nu exist. azi, se poate lvi inane si de 4,3,-
toria noastrd este sA luAm din gum vrjma-

www.digibuc.ro
75

Olor, cu un ceas iai Inainte, unul din argii-,


mentele cele trial pufernice, pentru o asemene
agitatie.
,,Milne, zice in jurnalul Epoca eruditul nostril
profesor D-1 Titu Maiorescu, poate surveni o com-
plicatie in 3alcan; Statul Rornin e dator sA ma-
nifeste cu foat aria, hotArirea sa de a menfinea,
in ceea-ce II prive0e, tractatdl dd la Ber1ii i tid
a nu toI6ta ca vr unul dii statele balcanice s
Incerce unilateral o modificare teritoriall In folosul
; i -in imprejureirile de astii-zi frebue .R1 in,
cctegq provizoratul, care a caracterizafr-admi-
nistratia Dobrogel pinei acum. La nelini0ea Ser-
bid, la agitarea Bulgariei, la turbdrarea Macedoniel
0 la protestarea Greciel, Romtnii se euvine s
reispundei mai intii de toate prin pacinica 1 con-
stitutionala ilicarporare definitivd- a judefelor din
dreapta Dundrei eu intregul stat
Si mai departe, dupd ,ce D-I Maiorescu
spune CA : uSistemul nostru reprezentativ, nu
a fost b *dick ci poate o blesnire ea unii
funlionari de-a-drea0a Dundrei s f cOn-
tinge relele `for apuafuri i de*sttnga Du-
amp, adaoga. ei 4

v Dar asernenea consideratiuni fie par seemdare


fat de actuala situatie pdlitia a EtfrOpeT 'Orlen,
tale. Aceastd wituatie impune ngatulur Romin
datapia dt5 a A infeitior perfect Unificat diii Cath,
pali pine) spreLl. Bakani i dacd taut pests

www.digibuc.ro
7t)

Dunrf g Azice,ste, 4eg4tura noastrd ca


pobrogea i cu Narea liireagrd lupimerea tuturar
sub aceleasi legi, o va intdri suileteste ci va
consacra ast-fel unul din rezultatele rdsbaiulut
Independenter.
far' ilusfrul sef al partidului conservator si
prim-ministrti, Dornnul O. Gr. Cantacuzino,
prilejul inspeOuilei ce a, facut-q anul
acesta Dobrogea, a rostit prmtoarele In-
e1epte cuvinte, mAgulitoare pentru populatia
dobrogean si din carT reTese legitirnitatea
aspiratiunelot acelel populatiT de a esi dirt
regimuf exceptional In care se Ow* tricA
dup ?8 de anI de feafipire la patria
mam4.
Iat cum se exprim D4 C Gr Cantku-
zino f banchetul de la Tulcev.
,,Domnilor ! be un tiny) indelungat eram sl-
pni de a vie darint de a putea cunoaste de
pproafie Pobrogea, aceasid isyumpei pia1rt d pe
Coroana Rominie4 qire realipitii la sinul mamel
patrii nimic mt a va mai putea desli$ Vizitind
Dobrogea, am putut vedea frumusetea acestel pro-
vincii, frumuseld ce nu se poate Mdsura de di
Cu amintiriletaptelor glorioase ale marelui nostru
Voevod Mirockcel-bdtrin.
4,Ydzind 41.4 aproape .west topan laboriosli hat,
nic,m4 sinst ferici( ,pat fantribui la legilinzele
sale doripji. Prin crediula-104 Dobrogent ne dai

www.digibuc.ro
77

dovada i merita p soarta inflrita: ,Partidul


conservator g flalor a rasplteascci aceste dvesl
de credinla ale poporuluf dobrogean., studiind
nevoile gcestei prpvinci i .punincl-o pe picior de
egalitatelf, In ce privede legile,cu rebut Aril".
lar la banchetul de la ,Constanta tot D-I
G. Gr. Cantauzino a rostit urtntoarele
cuvinte :
Domnilor! Mi gra bferit deja la Tulcea pia-
cuta ocaziune de z adresa bravilor Dobrogeni
gratitudinea mea pentru stralucita primire ce
mi s' a facut ; repel i dumneavoastrd gratitudi-
nea mea ma6 simt fencit ca v pot expun
...;

vederile guvernului Ma de Dobrogea. Doud-zeci


ease eid ank ad freeid de a realipirea Dobro-
gel la Poinhiia mama, s'aa facia progrese, dar
mai sint de facut. Sa salutdm dar
node ale progresului,farejmpMg Dobrogea spre
o alla
Guvernui conservator e hold' rit sa studieze sre
a crea leg nout care sa asigure Dobrogel ace-
leag drepturi ca teirei. Se va face aceastd
reforma dupd matuni chibzuinfa, datise va face
cu energie i curaj, ca Ms' asigwre Dobrogeriilor
soarta fe Li se cuvine",
Iatd curn trebue sA cugete i sA fac
telepciunea, prevederea i patriotismul adevd-
ratilor Romini, gelosi de binele si de progresul
Orel' -lr, iat iu pentrii plAcetiea de a pAstra

www.digibuc.ro
TO

sinecurt sa chinujiscA o provincie, oprind-o


de la progres si- InstrAinind-o de lard. i
)

Consecintele acordre1 cireptudior politice.


Am arMat cif de netnterneiat este frica de
b inirare iredentM bulgarV, dar chigi de
hm adrriite cA se va putea crea in partid
nationalist bulgar, noi trebue, ca In loc &A
aminAm momentul acordrei drepturilor, din
contra s` '1 apropiem cit vom putea mai mult.
3 Sint boale care nu pot fi tratate pind ce
printeurr mijloc oare-care nu se provaacA
manifestarea loE. Nu mai sub un regim de
libertate i de egalitate noi ne putem da
searna dacA existd sal ,nu pericol bulgarq
si cum trebue sd fie combdtut.
Faptul cA el hu se aratA hzi, nUlnseatnnA
cd el nu existA nici-de-cum. El exiSt si vd
exista citA vreme Bulgarii nu sInt asimilati,
si nu se vor asimila Ora cind nu li se vor
da drepturi. ,

Acordarea drepturilor va avea negresit de


consecinta foarte insemnat irhpArtirea socie-
ale bulgare in ma rpulte tabere.
4z1 pulprif, peavind a viata paliticA i
sociald) trAesc inchi0' i izolatik cu ncieidea
Intepn viitar de yjst lntre lei existA, acea so-,

www.digibuc.ro
74

lidaritate primitivk care este inerentkla toate


grupdrile omenestI oprimate. Cu viata poli4
lick care are sa faca din fie-care J3ulgar tin
cetatean si Lin alegator, se deschide pentru
fie-care dinteinsii un alt amp de activitate.
Grupdrile nu se vor mai face dup rase
si nationalit4 ci dupd interese si idef. Tar
ranut va merge ,cd taranil, Ordsanul cu ord.-
seniL ConservatoriI, liberalif si. junimistif ail
SA intre In grupdrile respective.
Dar apdf, unde maI pill avIntul cell va
putea lua provincia, odatd scdpatd de aceste
paserr de pradd, rare, 5'4C1 inculat aci In
Dobrogea, fiind,--cd schimbdrile de guverne,
nu le atingi
Ad indatorat orasul Constar* ca .sd aducd
apd bund si Cind colo s'a adus tina impui
tit din Jac.
Studiazd de ara de zile facerea liniel ferate
Tulcea-Constanta, de care proVincia are atIta
nevoe i nimic nu s'a, Inceput.
La toate judetele statul vine in ajutor pentru
sosele, uumai de la noI, ia si iar ia I
Malurile bare( se surpa din an In an cu
case cu tot In orasul Constanta si D-lot
construesd palate- si cazine de petrecere, atnnci

www.digibuc.ro
80

cind n'au nicf stradele canalizafe, pavate .*1


luminate,
lati .pentru -ce voim drepturi, Le voinf
pentru caprintrInsele sA ne asigurArn persoana
i averea, i le mal cerem pentru ca tot prin
ele, sA ne facem i Imbunkitirile de care
avem noi nevoe.
Este ci ruine ca statul care Incaseazd de
la noI atita sumA de bant s nu ne fi dat
dupA 28 de an! prim primarie sea nuinifi,
nice miicar apti de bdut.

Drepturik politiee i revizuirea Consti-


tutid. Inventatorii de argumente ail maI nds,
cocit cA : spre a se putea desfiinta regimul
legilor exceptionale din Dobrogea ste nevoe
de o prealabil revizuire a constitutiel $i ded
pentru o nouA frmintare de ap fel, trebue
ales un timp priincios.
SA las cA chiar de ar fi nevoe de o revir-
zuire a constitutief i incd sacrificiul -alegereT
unel camere constituante, nu ar fi prea mare;
dar apot iatA ce zice in primul sil art. con-
sfitutia revizuit la 8 lunie 1884 Regatul
Rominiei cu jndetele sale din dreapta Dir-
nArel, constitue singur stat indivizibil.
Deci principhil fundamental de ordine con-

www.digibuc.ro
82

pineste de Romini, i cA starea materiald a


dobrogenilor, le permite sA dea exemple de
neatirnare.
Si atund ce loc mai pot avea niste ase-
meni invinovAtii i ezitAri?

Tema de ale0 Dobrogei. $i la aceasta


cifrele vor rAspunde.
A se vedea tabela statisticA ce se alcA-
tueste acum, pe cens si nationalitti de cAtre
ministerul de finante cu ocazia recensAmin-
tulul general pe periodul viitor, cAd aceea
fAcutA de mine, pe dud eram prefect de
Constanta nu mi s'ati dat
Off-care ar fi ins numArul de alegA-
toff arMati pe categorii de numita statistida
a nlinisterului de finance, din care se va
vedea cA Rominii sint in foarte mare ma-
joritate ; cAd la colegiul I al marilor pro,
prietari rurali din jud. Constanta sint 216
Romini, 27 Musulmani, 20 Bulgari, 10 Ger-
mani, 8 Greci i un Rus ; avem totusl o
observatiune foarte important de adus la
cnnostintA.
Aceea ca prin listele electorate actuate, aii
fost Inscrisi pe bacsisuri, hatAruri si mrturif
mincinoase, sumd de strini cari

www.digibuc.ro
83

fost raiale turcestf i nid nu fac parte din


vre-o categorie, pe care legea mum a Do-
brogd, sd-i fi declarat de cetteni Dobrogent
Aceasta este o cestiune foarte serioas
care trebue .54 preocupe pe guvern cu ocazia
acorda" ref drepturilor.
Ace Vi sfrini strecurati fraudulos printre
cetii(eni, nunirei poate ca la 20-710% din
gumetrul total di cettenilor previtzull
in tabela
Deci prin legea care s'ar acorda drepturi
dobrogenilor trebue sd se prevadd cd la fa-
cerea noilor liste electorale, afard de Ronfinif
de .origind si de toate raialele turcesti con-
statate din acte oficiale, loft vor tre-
bui sci-1 dovedeasca" aceast calitate a lor
in fata aulorikifilor in drept.

www.digibuc.ro
CONCLUZIE

Si acum dupd ce am arAtat.starea. Dobro-


gel. i a Dobrogenilor, atit pe cit. se putea
. face Inteo .luerare de.,aa fel,. supunem. la
dreapta judecatd a opiniei publice, .a guver-
nulul trei i mal cu seam a prea Intele-
ptulta nostru Suveran, sA judece, dacA n'ai1
i chiar prea intirziat momentul, chid Do-
brogeni trebuiail sg. intre desvirit in marea
familie romineasc.
. SA aprecieze dupd fapte sAvirite, iar nu,
dup insinuArl hrdnite, dad, datA fiind, edu-
catia i pregAtirea celor mai multi dintre
functionarif notri administrativi, ei, a putut
sa vor putea satisface vre-odatA, adevArata
menire a until regim de legi exceptionale.
De altd parte implorm pe toff sd bine-
voiascd a se convinge din isvoare onete i
independente, dacd chiar e vAzind cA trebue
sA micorez ruinea unora dintre serviciile
publice din Dobrogea, nu am trecut peste
cele mai culpabile din faptele lor, pe care

www.digibuc.ro
85

cu toate acestea, lucru de mirat, Dobrogenii


suferit 1inititi pind azi.
Partidul conservator luind chestia dobro-
geand In mind, aft dovedit nu numal o pre-
gAtire mai largA, in arta de a guverna, o inimd
mai caldd pexitru tot ce atinge interesele ro-
mineti, dar ca i in legea contenciosuluf
adrninistrativ, In chestia macedoneand i in
aceea cu Potemchin-ul, el, se aratd i cu noi,
hotdrit sA desfiinteze arbitrariul i sA intretie
renumele umanitar al natiunei romlneti.
Nu tot la aceasta vdzut cA tinde D-1
Dimitrie Sturdza, eful partidului liberal, care
devi fricos i nehotdrit cum este, ail Influen-
tat totuT, inteatit partidul-sda, cA pdstrinduli
eticheta de liberal, mentine tirania.
Tot unii membrii din partidul liberal, mai
rdspindesc tirea : dacd D21 Sturdza Infd-
ward acordarea drepturilor cu faimoasa sa
in`oportunitate, aceasta o face, fiind-cd M. S.
Regele, este atIf de putin dispus s. acorde
drepturi Dobrogenilor, in al in ziva and
partidul conservator, ar voi sei le dea, el
ar fi nevoit s plece de la putere.
Nu slut curtezan, fiind c sint plugar, i
cum pe plugari, toff, dar absolut toti, fArd
exceptiune, oropsit, tinindu-i in intu-

www.digibuc.ro
86

neric i In rnizerie, a-ir .putea, revoltat cum

sint de aceasta, sA-mi exprim sus, tare,


nid o teamA, nemultumirea contra off .cui
crede eii, cA contribue la aceast stare.
Dar ori-ce s'ar zice, de cAtre acei cari s'ati
obicinuit, s se ascund dupA coroanA, atunci
cind daii in grea, eti nu cred ca Suveranul
nostru, sclav al datoriei, aa cum este, i do-
ritor de progresele $i binele trei asupra cAreia
domnete, sA se pund stavil invierei a 5
jumAtate milioane de stenI i a trei sute
mii de Dobrogeni, supqi credinci4. ai SAT.
SA admit MA pentru un moment, CA pA-
rerea M. Sale Regeluir ar fi cA incd Dobro-
genii nu sint destul de pregtiti pentru
drepturf. ET, i, ce alt ar dovedi aceasta, de
cIt c'd : acei cari fac zi i noapte anticameri
la palat L'ati indus In eroare.
Si apoi, ce ? Nu tie Suveranul cA pur-
tarea locuitorilor notri de origine strAin,
atirnA de purtarea noastrd fat de ei ; i cA
noi manifestindu-le mereii o nervozitate fri-
coasA, dam dovadA de o neincredere neju-
stificatA, in prgpriul nostru drept. I

Nu ! partea asta. nu ne ingrijete de. fel ;


fiind-cA acolo wide este dreptatea i intere-
sele tArei, tot acolo va fi i Regele nostru.

www.digibuc.ro
87

Unde am don sA isbutim, este ca s pu-


tem convinge pe chiar acei, cari din interes
ad fost i sInt IncA i astd-zi in potriva
acordArei drepturilor, cA grwsc ca Rom Ira
pActuesc ca cretini, dorind sd mai men-
tind sub o ast-fel de epitropie o provincie
de atita viitor.
$i Inteadevr ca bura Rom MT vorbind, la
ce foloase ne mai putem atepta de la un
regim exceptional, care In interval de 28 de
n'ati dat alte rezultate, de ct emigrArr,
blesteme i ImbogAtirea citor-va de pe spi-
narea populatiunel.
Ziceam cA : nu gratie administratiel, ci
contra ei, locuitorif ad putut realiza, bruma
de progres, ce se vede fAcut deci aceti
oameni cari storc din pietre, din vinturi,
din secete milioanele ce dad trei, sint pla-
mAdif dinteun alt-fel de aluat, de ell acei
cari pot nurnai sA ordone IncasArile i atunci,
de ce in loc sei li se inlesneascii mersul
li se opreVe avintul ?
Meritul cel mare al efilor conducdtori ai
partidului conservator const In agerimea cu
care Inainte de toff., a inteles i serviciile ce
ar aduce Wei i dreptatea ce ar face Dobro-
genilor, dindu-le drepturi.

www.digibuc.ro
88

De aceia, toat suflarea dobrogeand, plinA


de sperantA si pAtruns de cea mai adina
recunostintd, asteaptd cu Incredere si nerdb-
dare, rezolvarea favorabil a acesteT mari
chestiuni locale si de stat, care natural va
trebui s ataseze pe top' Dobrogenii de par-
tidul conservator.
Asancia, 25 Sept. 1905.

www.digibuc.ro
CR131.111 DE MflrE1111
PAB.
PAC

Introductie . . . 3 Rominil TransilvAnenl 29


RominiT venitl din tail 32
PRECER I BulgariI 33
Rusii si LipoveniI . 36
Suprafata teritoriall . 4
Rutenif 37
Diviziunea administra- Muscalif sail LipoveniI 37
tiv 4 39
Ttaril
Relieful general . . 5
Turcif 41
Clima, temperatura, ploi Germanif 42
si zApadA . . . . 5 Grecii si Armenif 43
Solul i subsolul . . 7
Evreil 44
Drumuri, cAT ferate, de- Biserici 45
buseur1 si comert 8 Scol1 48
CAI ferate 10
()rase, orAsele si tirgurI PRREER Ill
de vite 11
Cal 13 In ce consista regimul
OI 14 exceptional . . . . 50
Comert 15 Regimul exceptional si
Industria 17 starea materiall a tA-
Proprietatea particularA ranulul Dobrogean . 51
In Dobrogea . . . 17 Regimul exceptional in
Proprietatea mare . . 17 Dobrogea i proprie-
mijlocie . 18 tatea . . . . . . 59
micA . . 20 Revizuirea pAminturilor 64
Productiunea medie, Teama de instrinarea
pretul de achizitiune Dobrogel . . . . 65
si arendare a pmin- Politica noastrA in Do-
tului, produsul ca- brogea lipsitA de oil-
pitalului 21 ce idee conducAtoare 67
Agricultura, principa- Nevoia de a se acorda
lele plante cultivate, drepturf dobrogen ilor 73
sistemul de cul- Consecintele acordArel
turA, instrumente, drepturilor politice . 78
fasoane 22 Drepturile politice si re-
Veniturile statuluI in vizuirea Constitutid 80
Dobrogea . . . . 23 Do brogen if nepregAtit1 81

PFIRrEfl II
Teama de alesil Do-
brogel 82
Despre nationalitt1 . 25 Concluzie 84
Rominif 25
Rominii autohtoni . . 25

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro