Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NDRUMAR DE AFACERI
SUEDIA
2015
1 Introducere
2 Profil
3 Informatii generale
4 Profil economic
4.1 Industria
4.1.1 Engineering / constructoare de masini
4.1.2 IT&C
4.1.3 Celuloza si hrtie
4.1.4 Biotehnologie
4.1.5 Industria metalurgica
4.2 Agricultura
5 Relatii comerciale externe
5.1 Uniunea Europeana
5.2 Comertul exterior al Suediei
6 Investitii
6.1 Domenii-cheie pentru investitii
6.1.1. Politica de atragere a investitiilor straine directe
6.1.2. Stimulente speciale
6.1.3. Nivelul si ponderea ISD in Suedia
6.2 Tipuri de companii
6.3 Fiscalitate
6.3.1 Regim fiscal aplicat companiilor
6.3.2 Regim fiscal aplicat angajatilor
6.3.3 Taxe si impozite indirecte
7 Importul de produse in Suedia
7.1 TVA
7.2 Alte taxari si taxe de import
7.3 Documente
7.4 CITES
7.5 Restrictii la import
2 PROFIL
Suedia in cifre:
populatie 9,54 milioane (2% din UE)
suprafata - 450.000 km2 (16% din UE) a
treia tara ca marime din Europa de vest
suprafata impadurita - 240.000 km2 (53%
din total)
suprafata agricola - 36.000 km2 (8% din
total)
Densitate 22 locuitori/km2
1 Euro = 9,20 SEK (cu variatii intre 9,1-9,6 SEK in naul 2014)
Curs de schimb mediu
1 dolar = 7,2 SEK (cu variatii intre 7-8,1 SEK in 2014)
Central European Time Zone GMT+1;
Ora
in perioada martie octombrie GMT+2
Luni vineri: 8.00/ 9.00 17.00 (pauza de prnz de la 12.00-
Program de lucru
13.00)
Luni joi: 10.00 16.00 (variaza de la sediu la sediu, in functie
Orarul bancilor
de zile)
Sarbatori publice* Ajunul Bobotezei 5 ianuarie
(* in ziua care precede Boboteaza 6 ianurie
sarbatorile publice, Paste de joi pna luni, inclusiv
programul de lucru se Walpurgii 30 aprilie
incheie la ora pnzului) Ziua internationala a muncii 1 mai
Ziua nationala 6 iunie
Ajunul Midsummer ultima vineri a lunii iunie
Craciun 24, 25, 26 decembrie
Ajunul Anului Nou 31 decembrie
Suedia este n prezent printre natiunile cele mai bogate si mai avansate
tehnologic din lume, insa nu a fost intotdeauna astfel; Suedia a fost o societate
saraca, n mare parte agrara, inainte de a se transforma intr-un centru al
industriei grele, n secolele XIX-XX. Acum, tara are o influenta ridicata asupra
mediului global de afaceri, iar companii de origine suedeza, cum ar fi IKEA,
H&M, Ericsson, Electrolux sau Volvo, sunt printre cele mai cunoscute pe plan
international.
Suedia ocupa n mod constant locurile de varf in clasamentele internationale de
competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie: Taxele sunt
mari, dar strazile sunt curate.
Principalele tinte ale politicilor economice urmarite de guvernele social-
democrate care au guvernat Suedia dupa 1930 au fost: mentinerea unui nivel
scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei
distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru
economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor.
Dezvoltarea economiei suedeze s-a bazat pe resursele bogate de minereu de
fier, lemn si pe energia hidro-electrica. Principalele sectoare industriale sunt:
silvicultura, telecomunicatiile, industria auto si farmaceutica. Astazi, Suedia este
una dintre cele mai bogate 10 tari din lume raportat la PIB pe cap de locuitor, un
statut sustinut de nivelul ridicat de educatie si de forta de munc inalt calificata,
de comunicatiile interne si externe excelente si de una dintre cele mai nalte rate
de acces la internet.
Industria prelucratoare detine o pozitie importanta datorita existentei materiei
prime, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector.
Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au
pierdut in timp din importanta, la nivelul anului 2013 mai putin de 2% din totalul
fortei de munca activnd in aceste domenii.
Urmare politicii economice a guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul
anilor 90, au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in
prezent, una dintre cele mai puternice economii la nivel mondial, axata pe
dezvoltarea de tehnologii, precum IT&C (16% dintre companiile suedeze
activeaza in acest sector, care ocupa 3,9% din totalul angajatilor).
Desi, la inceputul secolului XX, Suedia era considerata drept o tara europeana
saraca, in prezent, ea are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C,
microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat
politicii de neutralitate pe care a adoptat-o in cursul secolului XX, dar si gratie
fortei de munca educate/instruite si extrem de disciplinate.
Dupa criza economica de la inceputul anilor 90, urmare procesului de reforma
adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt
pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui
farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al
celei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale,
dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT.
In Suedia erau inregistrate, in 2013, 1.148.125 companii; din acestea, 97% sunt
mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10; 2,1% din companii au intre 10 si
20 de angajati, si numai 1,9% au mai mult de 20 de angajati.
4.2 Agricultura
In ultimii 100 de ani, Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in
care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura.
Principalele produse agro-alimentare oferite de acesta ramura economica sunt
lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului
intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului.
Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele
agro-alimentare de origine suedeza, in general, observndu-se o tendinta a
producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor produs de
origine suedeza. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba
aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le
indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice
dect cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere
consumatorilor.
Productia agricola suedeza acopera in proportie de 105% nivelul consumului,
ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse.
Primele zece produse din nomenclatorul de export al Suediei sunt: petrol rafinat
(6,2%), aparate de telefonie (5,2%), medicamente (4,4%), autovehicule (3,6%) i
piese, pri auto (3,3%), hrtie caolin (2%), lemn (1,9%), minereu de fier (1,9%),
camioane marf (1,7%) i motoare cu combustie (1,4%).
Cele mai importante 10 destinaii ale exportului suedez sunt: Germania (9,9%),
Marea Britanie (6,7%), Danemarca (6,7%), Norvegia (6,6%), SUA (6,3%),
Finlanda (6%), Olanda (4,9%), Belgia-Luxemburg (4,9%), Frana (4,6%) i Italia
(3,3%).
Din analiza structurii pe destinaii a exporturilor Suediei se remarc faptul c
Romnia, reprezint 0,20% din totalul exporturilor suedeze, fa de 2,44% ct
deine Polonia, 0,66% Estonia, 0,59% Republica Ceh i 0,38% Ungaria.
Primele 10 produse din nomenclatorul de import al Suediei sunt: petrol brut
(7,9%), autovehicule (4,8%), petrol rafinat (4%), piese i pri auto (3,4%),
aparate de telefonie (2,4%), calculatoare (2,3%), medicamente ambalate (1,9%),
circuite integrate (1,8%), echipamente audio-video (1,7%) i nitrogen heterocidic
(1,1%).
6 INVESTITII
Suedia este cunoscut ca una din naiunile cele mai industrializate, care acord
o importan deosebit globalizrii i inovrii. Descoperirile tehnologice au fcut
fiecare sector industrial un domeniu sigur pentru investitori.
Unele dintre sectoarele industriale cu cea mai rapid cretere a atragerii
investitiilor sunt: productia de automobile, tehnologiile curate (cleantech) si
tiinele vieii (life sciences), IT&C. Suedia are, de asemenea, un potenial ridicat
pentru investiii n mediu, energie i constructiile verzi, urmare a interesului
guvernului suedez pentru creterea eficienei energetice i a resurselor
alternative de energie.
Sectoarele care atrag cele mai multe investitii straine sunt: chimie si industria
medicamentelor (19%), servicii financiar-bancare si de asigurari (10%), masini si
echipamente (10%), serviciile de alimentare cu energie si apa (9%), comertul de
marfuri (9%).
6.3 Fiscalitate
7.3 Documente
Inainte de livrarea marfurilor in Suedia, exportatorul trebuie sa verifice cu
importatorul sau transportatorul marfii daca sunt necesare documente speciale
de vamuire. Principalele documente ce trebuie puse la dispozitie de exportator in
7.4 CITES
Diverse specii de fauna si flora, pe cale de disparitie, precizate de Washington
Convention (CITES) nu pot fi importate fara existenta unei aprobari de export
din tara de origine si respectiv a unui permis de import eliberat de Swedish
Board of Agriculture. Unele produse care intra in aceasta categorie sunt pantofii
si curelele din piele de crocodil de Nil.
7.7 Brevete
Tratatul International de Cooperare pentru Brevete (The Patent Cooperation
Treaty - PCT) ofera posibilitatea protectiei brevetului unei inventii intr-un numar
mare de tari prin simpla completare a unei cereri. In Suedia, institutia
specializata, membra a PCT, este Swedish Patent and Registration Office
(PRV).
Conventia Europeana pentru Brevete (The European Patent Convention - EPC)
este un acord de protejare a brevetelor incheiat intre circa 20 de tari vest-
europene. Conform acestui Acord, cererile de inregistrare a unor brevete se trimit
la European Patent Office (EPO), organizatie multinationala cu sediul la
Munchen. Cererile de inregistrare a brevetelor sunt examinate de aceasta
institutie, acceptarea lor oferind protectia necesara pe teritoriul tuturor statelor
membre EPC, inclusiv in Suedia.
8.5.1 Comunicatiile
Sistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele mai
performante din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii instruirii,
att in scoli ct si institutiile publice, in domeniul IT&C.
In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii, in
prezent existnd pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu cele
mai multe posturi telefonice pe cap de locuitor.
Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua
scandinava de telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din
gospodariile suedeze au cel putin un telefon mobil si cel putin 40% din acestia
utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.
Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat
rapid introducerea noilor tehnologii si servicii IT&C.
De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere pe cap
de locuitor. Inca de la incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un
computer performant, jumatate din acestea fiind conectate la Internet.
In prezent, peste 70% din populatia Suediei, cuprinsa intre 16 si 64 ani, utilizeaza
in mod regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii publici folosesc
computerul in activitatea profesionala.
9 CULTURA DE AFACERI
Pentru a intra cu succes si pe termen lung pe piata Suediei, un exportator trebuie
sa cunoasca o serie de elemente; dintre acestea amintim filozofia de afaceri a
firmelor suedeze si practicile comerciale, cunoasterea limbii suedeze constituind
un avantaj. Orice exportator care tinteste piata suedeza pe termen lung trebuie
sa cunoasca situatia produsului sau pe piata, acordnd o atentie sporita
actiunilor sale de marketing. Utilizarea limbii engleze este practic generalizata.
Cumparatorii suedezi sunt foarte pretentiosi si in general conservatori. De regula
ei pretind lucruri de calitate ridicata, durabile, cu aspect atractiv, ambalalaj
corespunzator si livrari prompte. Componenta ecologica a devenit un factor
important in optiunea de a alege intre doua produse egale. Libera competitie este
9.1.1 Punctualitatea
Punctualitatea nu este numai un semn de respect ci si un semn al eficientei
activitatii, suedezii dovedind lipsa de intelegere cu privire la variatiile de cultura
privitoare la acest aspect. Punctualitatea in sosirea la intlniri de afaceri poate fi
apreciata si ca standard privind punctualitatea in livrarea marfurilor. Stresul
generat de factorul timp este adesea prezent in contactele de afaceri. In
general, nu este considerata o impolitete fixarea unei date limita pna la care se
solicita un raspuns sau luarea unei decizii.
Structura importului:
(16) Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora 42,6%
(15) Metale comune si articole din acestea 16,3%
(17) Vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport 12,2%
(10) Pasta din lemn, deseuri de hartie sau carton 6,5%
Produse ale industriei chimice si conexe 3,9%
(7) Materiale plastice si articole din material plastic; cauciuc si articole din
cauciuc 3,6%
(1) Animale vii si produse ale regnului animal 3,5% (in majoritate pete,
crustacee, molute)
(11) Materiale textile si articole din acestea 2,4%
(9) Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si lucrari din pluta;
lucrari din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele 1,6%.
11 INFORMATII PRACTICE
12 LEGATURI UTILE
2. ORGANIZATII GUVERNAMENTALE:
- Guvernul Suediei: www.regeringen.se
- Ministerul Afacerilor Externe: www.ud.se
3. INFORMATII GENERALE:
- Institutul Suedez: www.si.se
- Administratia fiscala: www.skatteverket.se
- Consiliul suedez pentru migratie: www.migrationsverket.se
- Casa Nationala de Asigurari Sociale: www.forsakringskassan.se
- Biroul central de statistica: www.scb.se
- Registrul Comertului / Oficiul pentru patente si marci: www.prv.se
- Bordul national pentru agricultura: www.jordbruksverket.se
- Administratia nationala pentru alimentatie: www.slv.se
- Administratia nationala a pescuitului: www.fiskeriverket.se
- Bordul national de silvicultura: www.svo.se
- Administratia aviatiei civile: www.lfv.se
- Administratia nationala maritima: www.sjofartsverket.se
- Agentia suedeza pentru protectia mediului: www.naturvardsverket.se
- Pagini aurii: www.gulasidorna.se
4. ORGANIZATII DE AFACERI:
- CCI (pentru publicare oferte de export): www.chambertrade.com
- Asociatia camerelor de comert: www.cci.se
5. TARGURI INTERNATIONALE
- Stockholm International Fairs: www.stofair.se
- Elmia Jonkoping: www.elmia.se
- Targul Gteborg: www.svenskamassan.se
6. BANCI
- Nordea : www.nordea.com
- S E B : www.seb.se
- Handelsbanken: www.handelsbanken.se
7. ZIARE PRINCIPALE
- Svenska Dagbladet: www.svd.se
- Dagens Nyheter: www.dn.se
- Dagens Industri: www.di.se
- Sydsvenska Dagbladet: www.sydsvenskan.se (local Malm)
- Goteborgsposten: www.gp.se (local Gteborg)