Universitatea Danubius

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Master

Managementul Afacerilor in Comert si Turism

Managementul destinatiilor turistice

Analiza comparativa a resurselor si

activitatilor turistice din statiunea montana
Busteni din Romania si statiunea montana
Chamonix din Franta

Prof. Coordonator: Conf. uni. Dr. Anca Turtureanu

Studenta: Culea Ana-Maria

Galati

1
 2017

1. Consideratii generale

1.1 Localizare

Numit Chamonix n limbajul curent, oraul se situeaz n partea de nord a Alpilor, la poalele
Masivului Mont-Blanc, foarte aproape de punctul comun de frontier dintre Frana, Elveia i
Italia. Chamonix Mont-Blanc este a patra comuna ca mrime din Frana, avnd o suprafa de
245 km. Vrful Mont Blanc (4808,75 m) se situeaz pe teritoriul comunei nvecinate, Saint-
Gervais-les-Bains, foarte aproape de grania dintre cele dou.

Statiunea montana Busteni se situeaza in nord-vestul judetului Prahova, Romania, la poalele

muntilor Bucegi, intre muntii Bucegi si Baiului, asezata pe valea Prahovei si dezvoltata in mod
deosebit, pe partea dreapta a raului, la o atitudine medie de 850 m si cu o suprafata de 75,28 km2.

1.2. Populatia, resursa umana, cadrul socio-economic

Orasul francez are o populatie de 10.000 de locuitori. In anul 1999, populatia era de 9830 de
locuitori cu o densitate de 40 loc/km2. Aproape asemenatoare orasului de la poalele Bucegilor, 8
884 locuitori la recensamantul din 2011, in scadere fata de recenamantul anterior din 2002, cnd
se inregistrasera 10.463 de locuitori. cu o densitate de 35 loc\km2.

Faptul ca Chamonix a organizat prima Olimpiada de Iarna in anul 1924, nu a facut decat sa
aduca un plus de faima vaii situate la poalele Mont Blanc-ului. Astazi statiunea gazduieste
peste 5 milioane de turisti anual, beneficiind de peste 60000 de locuri de cazare, marea
majoritate a locuitorilor zonei traind din turism.

Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau n vacan din strintate aduc cu ei moda schiului, a
alunecatului pe patine de lemn, bob i sanie la Sinaia i la Buteni pe Valea Alb i Cotila.
Apare fenomenul ce va spori faima staiunii schiul datorit cruia a fost posibil apariia
construciilor de o frumusee aparte care se mai pstreaz i astzi, dovada fiind numrul mare al

2
turitilor care vin s se odihneasca aici n ambiana plin de farmec a vilelor, atunci cnd vor s
scape de zpual i praful oraelor.

1.3. Potentialul turistic al statiunilor

1.3.1 Resurse turistice naturale

Relief
Chamonix
- Altitudinea deasupra marii este de 1037m
- principalele inaltimi se incadreaza intre 995m 4807 m, fiind reprezentate de:
o LAiguille de Midi - vrful din apropierea lui Mont Blanc (3842 m)
o Aiguilles Rouges
o Vf. Mont Dolent (3820m)
Din localitatea Chamonix trenul de ghetar urca pana la altitudinea de 1913 m la
Montenvers. Locatia ofera o panorama catre ghetarul Mer de Glace (marea de gheata)
cu acces la inima ghetarului prin pestera de gheata, cu sculpturi refacute anual.

Busteni
- principalele inaltimi depasesc frecvent 1700 2000 m, fiind reprezentate de:
o Muntii Baiului vf. Baiului (1826 m), vf. Baiul Mare (1895 m),
o Muntii Bucegi Muntele Obarsia (2005 m),
o Piciorul Babelor cu vf. Baba Mare (2292 m),
o Muntele Cocora (2169 m), Muntele Laptici (2180 m), Piatra Arsa (2101 m),
Vf. Jepii Mari (2071 m).
Toate aceste inaltimi include roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte,
dominat de abrubturi, chei (Ialomitei, Zanoagei), pesteri (Ialomitei) etc. Culmile montane
secundare, care se gasesc in apropierea statiunii, au altitudini mai reduse (1450 18000 m), si
ofera un peisaj mai uniform, chiar monoton.

Clima

Clima, cu ierni blande si veri racoroase, este asemenatoare amandurora statiuni.

Temperatura medie anuala este in jur de 6C. Verile sunt racoroase (media din iulie este de doar
15,5C) iar iernile geroase (cu o medie a temperaturii in luna ianuarie de -5C). Umiditatea este

3
 ridicata (media anuala de 80%), nebulozitatea moderata, precipitatiile abundente (in jur de 900
mm anual) iar presiunea aerului relativ scazuta. Climat: specific zonelor alpine, cu aer puternic
ozonat. Temperatura medie anuala: 50C. Lunile ideale pentru a merge n Chamonix sunt martie i
septembrie, acest lucru reprezinta un factor de favorabilitate pe de-o parte si unul de
restrictivitate pentru desfasurarea sporadica a turismului montan.

Hidrografie

Izvoare cu apa minerala, clorurata, iodurata, bicarbonate, sodica, calcica, magneziana,

hipotona (fond balnear de rezerva ).

Vegetatie, flora, fauna

Atractivitatea statiunii Busteni este oferita de si de prezenta unei vegetatii deosebit de

interesante in Masivul Bucegi, cuprinzand numeroase specii rare si ocrotite (cum ar fi floarea de
colt, garofita, piciorul cocosului de munte, iederea alba, smardarul, sau rhododendronul, laricea,
etc ). In ambele statiuni alternanata padurilor de conifere sau foioase cu pajisti inflorite, regasita
pe traseele montane, confera peisajului un farmec deosebit.

Din cauza vanatorilor fauna din zona a scazut considerabil, printre speciile de animale
actuale numarandu-se: ursi, lupi, cerbi, caprioare, mistreti, vulpi, rasi, veverite si capre negre;
pasari precum: pitigoi, cocosi de munte, pupeze, cuci; reptile: vipera comuna, salamandra si
soparla de munte.

1.3.2 Resurse turistice antropice

Busteni

Biserica Domneasca: (1899) ortodoxa, ctitorie a regelui Carol I si a Reginei Elisabeta, are
icoane pictate de Gh. Tatarescu. Pictura originala din altar are acelas autor ca si Manastirea
Sinaia Agnes Exner;
Muzeul Cezar Petrescu: contine biblioteca personala a scriitorului (10304 volume,
majoritatea in limba franceza), lucrarile de arta ale sculptorului Oscar Han si picture realizate de
G. Loewental;

4
 Crucea de pe muntele Caraiman: reprezinta spiritualitatea romaneasca a zonei, este situata pe
Saua Mare a Caraimanului. A fost construita intre 1916 1928 de catre Caile Ferate Romane cu
o inaltime de 33 m ce vegheaza orasul situate la poale.
Monumentul Ultima Grenada: ctitorit in memoria eroilor din Primul Razboi Mondial cazuti
la Busteni. Este amplasat chiar in dreptul statiiei CFR.

Chamonix
Se poate vedea o suprapunere de stiluri arhitectonice, un amestec de vile, cabane, biserici n
stil gotic, cldiri moderne i hoteluri de lux

Infrastructura turistica
Chamonix

Adevarata dezvoltare turistica a orasului Chamonix a inceput o data cu aparitia drumurilor si

cailor ferate, care au permis accesul vizitatorilor si in conditiile mai grele ale iernii. Apogeul l-a
constituit linia ferata St. Gervais Le Fayet - Chamonix, inaugurata in 1901, care a permis
turistilor din Europa libertatea de miscare necesara pentru practicarea sporturilor de iarna, in
special schiul, promovat la sfarsitul secolului 19 dedoctorul Payot. Prin Chamonix trece drumul
national N205 , prelungirea Autostrazii A40 (autostrada alba) care se opreste in localitatea Fayet,
in apropiere de Saint-Gervais-les-Bains. Pe teritoriul localitatii Chamonix se gaseste intrarea in
tunelul Mont-Blanc, care leaga Franta de Italia, si deci localitatea Chamonix de localitatea
Courmayeur.

De asemenea, prin Chamonix, trece calea ferata Montenvers, care permite accesul catre
Marea de Gheata (Mer de Glace),si linia SNCF Saint-Gervais-Vallorcine care leaga gara Fayet
(corespondenta cu TGV) de frontiera cu Elvetia. Linia se continua apoi pana in localitatea
elvetiana Martigny.

Busteni

Se poate ajunge in Busteni cu mijloace rutiere: pe DN1 ( E 60: Constanta Bucuresti Brasov
Cluj Bors ), la 131 km de Bucuresti si 40 km de Brasov; Cu trenul: pe magistrala Bucuresti
Brasov la statia Busteni. Este o importanta statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga

5
capitala cu centrul, nordul, sau nord vestul tarii, parti ale magistralelor europene care unesc sud
estul Europei cu Occidentul. Infrastructura de transport este inadecvat (drumuri
nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa autostrzii)

Baza tehnico-materiala

Busteni:
- 95 unitati de cazare, 3127 locuri cazare
- 44 de unitati de alimentatie 3471 locuri
Chamonix
- 688 unitati de cazare
- 100 unitati de alimentatie

Baza de cazare cuprinde forme clasice (vile i hoteluri), dar i forme moderne (hanuri, popasuri
turistice, cabane, campinguri, tabere de vacan, csue, pensiuni)

Modalitati de agreement:

Busteni

Oferta pentru practicarea sporturilor de iarna este modesta, incluzand doua linii de
telecabina ( prin care se face legatura cu Valea Iolomitei, la Pestera Padina ) si un teleschi,
deservind patru partii.

Desi sunt situate la o distanta importanta, pot fi utilizate de catre turistii sositi in statiune si
telescaunul, teleschiul, si partia de la Azuga. De asemenea pentru schi fond pot fi utilizate
traseele Busteni Gura Diham, sau cele de pe platoul Bucegi.

Masivul Busteni ofera poate cele mai interesante trasee montane din tara, de aceea posibilitatie
de drumetie din statiunea Busteni sunt foarte numeroase; masivul este si un paradis al
alpinistilor, dar si al cercetatorilor. Statiunea dispune de un parc, o salla de spectacole, o
biblioteca, terenuri de sport ( fotbal, tennis, handbal ), o sala de sport ( langa hotelul Silva ).

Accesul foarte facil si potentialului turistic exceptional permit practicarea unei varietati de forme
de turism odihna si recreere, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, escalada, speologie, turism
de cunoastere, transit, turism pentru tineret, turism de sfarsit de saptamana, etc.

6
 Chamonix

Primul peisaj care impresioneaz turitii ajuni n Valea Chamonix este cel creat de ghearul
de pe versanii Bossons i Mont Blanc, cea mai mare scurgere de ghea din Europa. Din cauza
structurii versantului pe care se afl, ghearul alunec spre poalele muntelui aproximativ 300 de
metri pe an.

Cu 152 km de prtii de ski, din care 42 km pentru ski fond, staiunea ofer toate facilitile
pentru practicarea sportului de iarn: patinaj artistic si de viteza, hochei, alpinism, coli de ski i
snowboard. Aezat la 1035 m altitudine i cu posibiliti de schiat cu plecare de la 3842 m
altitudine, Chamonix ofer prtii pentru tot felul de schiori, de la nceptori pn la avansai.

Analiza Swot

Busteni Chamonix
Puncte tari - diversitatea potenialului - relieful variat care determin
turistic natural, a reliefului, prezena numeroaselor
florei i faunei obiective turistice naturale:
- existena unui patrimoniu domenii schiabile, trasee
cultural-istoric bogat pentru drumeii i alpinism,
(monumente istorice i de art chei i vi, cascade;
medieval, tradiii i obiceiuri - climatul alpin este favorabil
ale diferitelor naionaliti, dezvoltrii turismului montan,
structuri steti istorice bine datorit condiiilor optime
pstrate, urme vestigii din practicrii sporturilor de iarn;
istoria Transilvaniei: ceti, - existena a numeroase
biserici, muzee) rezervaii naturale, precum i a
- tradiia judeului Prahova n unui parc natural (Parcul La
domeniul turistic Vanoise), stimuleaz turismul;
- capacitate de cazare n - uniti de cazare existente n
diverse structuri de primire a toate zonele turistice.
turitilor, inclusiv pensiuni Reamenajarea unitilor de
rurale cazare din ultimii ani a generat

7
 - capacitatea de cazare poate fi
utilizat pe tot parcursul
anului
- domeniul schiabil relativ
bine dezvoltat
- ponderea mare a turitilor
strini din totalul turitilor
care viziteaz anual statiunea
Puncte slabe - infrastructura de transport
inadecvat (drumuri
nemodernizate, lipsa
aeroportului, lipsa autostrzii)
- gradul de ocupare sczut n
sezonul estival i extrasezon
- starea de conservare n
8
o cretere a numrului de
turiti.
- dezvoltarea mijloacelor de
transport turistic a stimulat
dezvoltarea turismului i,
totodat, a permis accesul n
anumite zone.
- cea mai lung prtie de schi
din lume, de aproape 24 km
-Valle Blanche.
- 48 de mijloace de transport
pe cablu, pentru cele 66 de
prtii dispuse pe o distan de
140 de kilometri
- existena unui numar enorm
de mare de turiti francezi i
strini. Consumul turistic are
efecte economice pozitive att
pentru organizatorii de
cltorii, pentru dezvoltarea
turismului, ct i pentru
dezvoltarea celorlalte ramuri
ale economiei cu care turismul
intr n contact.
- existena unui numr mare
de structuri de primire n
principalele zone turistice i a
unui numr foarte mic n
zonele mai puin promovate;
- pericolul aparitiilor unor
avalanse
 continu degradare a unor - inaintarea Ghetarilor
obiective protejate - poluarea.
- numrul redus al
programelor de instruire
pentru turism i neadaptarea
celor existente la niele de
pia
- lipsa studiilor de marketing
specifice zonelor turistice din
jude, necesare promovrii
unor pachete turistice
- controlul calitii serviciilor
de turism nu acoper
totalitatea unitilor turistice
- nerespectarea normelor de
construcie n unele zone
turistice, n special n
perimetrul parcurilor i ariilor
protejate
- n unele zone,serviciile de
alimentaie public sunt
slabdezvoltate
- existena redusa a serviciilor
de pompieri, ambulan,
asigurare, service, ghizi

Strategii de dezvoltare

Busteni

9
 Strategia de dezvoltare a statiunii turistice Busteni pe termen mediu se bazeaza pe
refacerea si modernizarea infrastructurii pentru turism si imbunatatirea serviciilor turistice cu
prioritatea numarul unu: dezvoltarea agrementului pentru sporturile de iarna si vara.

In acest sens finalizarea proiectului Infrastructura de acces Busteni Valea Alba Kalinderu
prin care s-au realizat partia de schi Kalinderu, telescaunul debraiabil cu 4 locuri, instalatia de
zapada artificiala au constituit revenirea statiunii turistice Busteni in randul statiunilor in care
sporturile de iarna se practica la cel mai inalt nivel.

Preocuparile Consiliului Local, ale Primariei Busteni pentru modernizarea statiunii se

concretizeaza in continuare prin derularea unor proiecte foarte importante pentru asigurarea unei
infrastructuri favorabile dezvoltarii turismului din care amintim:

- Inceperea modernizarii urbane (apa, canal, infrastructura stradala) in majoritatea

cartierelor statiunii turistice

- Depunerea proiectelor cu finantare din fonduri structurale Busteni O statiune

renascuta prin care pana in anul 2012 intreg centrul statiunii beneficiaza de 13 obiective noi in
domeniul turismului

- Continuarea modernizarii domeniului schiabil cu urmatoarele obiective:

Partie Kalinderu 2

Partie olimpica de fond

Fun Park pentru copii.

Primele doua obiective fac parte din pregatirea statiunii turistice Busteni pentru participare la

Festivalul Olimpic de Tineret 2013.

Principalele puncte de atractie ce pot fi vizitate :

Casa Memoriala Cezar Petrescu,

10
 Monumentul Ultima Grenada,

Biserica Domneasca,

Casa de cultura construita in 1886,

Crucea de pe Caraiman,

Valea Cerbului cu cabana Gura Diham,

Partia Kalinderu, Parcul Central, Cascada Urlatoarea, Babele si Sfinxul

Chamonix

- Proiectul Chamonix-Sud un ansamblu rezidential si hotelier cu 4100 de locuri

- Prelungirea autostrazii Route-Blanche

- Proiectul La plaine des Praz situata la est de Chamonix- zona de amenajare cuprinzand vile
si hoteluri dispuse pe 70 de ha.

- Amenajarea unui muzeu etnografic in aer liber

Concluzii

11
 Pe locul 5 in categoria cele mai bune statiuni de ski din lume este ocupata de Chamonix din
Franta. Dominat de prezenta masivului Mont Blac, Chamonix este cu siguranta cel mai bun
complex pentru schi din Franta. Statiunea este de o frumusete rara, definita de piscurile albe de o
inaltime coplesitoare.

Sunt putine statiuni care pot rivaliza complexul Chamonix, atat din punct de vedere al
varietatii oportunitatilor de petrecere a timpului liber cat si al infrastructurii turistice impecabile.
Partiile perfect amenajate si intretinute, localurile cu preparate aburinde si bauturi calde
completeaza peisajul. Tinand cont de faptul ca in Chamonix au fost organizate primele jocuri
olimpice de iarna, turistii vor putea admira obiectivele turistice amenajate cu aceasta ocazie.

12
Bibliografie

1. Petrescu Carmen (1978), Modelul turistic Chamonix Mont Blanc, Editura Sport Turism,
Bucuresti

2. Baltaretu Andreea, Neacsu Nicolae, Neacsu Monica, Economia Turismului Studii de

caz. Legislatie, Editura Uranus, Bucuresti, 2008
3. www.orasul-busteni.ro
4. www.infoghidromania.com
5. www.chamonix.com
6. www.chamonix.net
7.

13