C10

12 mai 2016

TUMORILE ENDOMETRULUI SI MIOMETRULUI

--BENIGNE

POLIPUL ENDOMETRIAL
Tumora endoteliala .
MA:
- formatiune exofitica , care proemina in cavitatea uterina, baza de implantare este sesila
(dar exista si exceptii, cu baza ingusta pediculate)
- dimensiuni reduse
MI:
- ax conjunctivo-vascular in care sunt incluse glande endometriale normale sau dilatate
chistic, acoperit la suprafata de un singur rand de celule cuboidale
- acesta formatiune nu are potential de malignizare
Clinic: se poate insoti de hemoragii uterine

-MALIGNE

CARCINOMUL ENDOMETRIAL

Apare de obicei dupa 50 de ani; in antecedente displazie endometriala dishormonala. ???

Evolutie: tendinta de a ramane localizat la nivelul corpului uterin (tumora infiltreaza in final
miometrul).
MA:
- Tumora vegetanta, crestere exofitica.
- Poate avea dimensiuni mari, sa ocupe toata cavitatea uterina
- In stadii avansate poate invada miometrul si se exteriorizeaza pe suprafata externa a
uterului prin intermediul unor proeminente sau noduli tumorali
- La examenul genital se constata ca uterul este marit de volum si fixat
- In fazele tardive de evolutie pot sa apara si metastaza (in ggl limfatici regionali si apoi
in cei situati la distanta de uter); sau metastaze pe cale hematogena, la nivel pulmonar
sau hepatic.
MI:
- principalul tip este ADENOCARCINOMUL (elem tubulare, perete pseudostratificat,
celule cu caractere de malignitate VEZI CURS ANT)

LEIOMIOM
- vezi sem 1
Se identifica mai frecvent la femeile in timpul vietii reproductive, este hormono-dependent
(estrogen). Argumente: creste rapid in timpul sarcinii si involueaza in perioada de climax.
MA:
- aspect nodular, limite bine precizate, tumora incapsulata
- pe suprafata de sectiune: aspect caracteristic de distributie a fasciculelor sub forma de
vartej
 - dimensiuni mm -> zeci de cm diametru (poate deforma uterul si poate mima o sarcina
cand este foarte mare)
- localizare in tunicile peretelui uterin:
o intramural: in tesutul muscular a peretelui uterin
o submucos: in mucoasa uterina, bombeaza in cavitatea uterine
o subseros:: periferic, pe suprafata externa a uterului
- Fascicule de fibre musculare netede care se intretaie sub diverse incidente -> vartejuri
- Daca este identificat in perioada de climax, celulele musculare se atrofiaza si sunt
inlocuite de benzi groase de tesut conjunctiv fibros (= fibro-leiomiom).
o Coloratie van Gieson (t. muscular = galben; t. fibros = rosu) pt a face diferenta.
o Teste imunohistochimice pot identifica componenta musculara neteda
o Histologic: diferenta histiocite vs cel musc netede

LEIOMIOSARCOM
Tumora maligna
Din tesut muscular neted la nivelul corpului uterin .
Din musculatura neteda, direct ca leiomiosarcom sau se poate dezvolta dintr-un
leiomiom preexistent.
MA:
- caracter infiltrativ (nu este bine delimitat) marirea de volum a uterului
MI:
- densitate celulara mare
- pleiomorfism celular
- existenta a frecvente mitoze (multe sunt atipice)
Recidiveaza post-operator; metastaze pe cale hematogena.

PATOLOGIA OVARULUI
Patologia tumorala

Tumorile primare ale ovarului, ca frecventa, sunt 20% din totalul tumorilor ginecologice.
Mortalitatea : locul 3 dupa cancer de glanda mamara si cancer de col uterin.
Cele mai frecvente tumori primare la nivelul ovarului: cele chistice. Mai exista si tumorile
borderline (de granita) intre benigne si maligne: grupeaza formatiuni tumorale cu grad
crescut de proliferare comparativ cu tumora benigna corespunzatoare, dar fara caracter
infiltrativ si fara potential de metastazare.

Tumorile secundare ale ovarului: determinate de metastaze cu tumora primara in tract GI

(ex tumora Krukenberg) = metastaze ovariene bilaterale, MI celule mucosecretante (cu
aspect de celule in inel cu pecete).

Dupa originea tumorilor ovariene:

1. Din epiteliul de suprafata
2. Din celulele germinale
3. Din stroma cordoanelor sexuale
4. Metastazele ovariene
 1. TUMORI DIN EPITELIUL DE SUPRAFATA
Cele mai frecvente formatiuni tumorale la nivelul ovarului .
- uzual se manifesta ca si chisturi
- datorita proprietatilor epiteliului celomic, epiteliul tumoral poate avea aspect de tip
o epiteliu endometrial cu celule ciliate sau prismatice
o epiteliu endocervical cu celule prismatice mucosecretante

Pot fi: benigne, borderline, maligne

1. Benigne:
chist-adenom seros : formatiune chistica uniloculara, perete subtire,
continutul chistului este lichid transparent seros
dimensiune variabila, intre 5cm zeci de cm
epiteliul care captuseste peretele chistului are aspect de epiteliu
cubic ciliat
in chist, epiteliul poate sa prolifereze exuberant sis a dea nastere la
vegetatii / proeminete/ structuri papilifere endocavitare , si
suprafata interna a chistului capata aspect neregulat (conopidiform)
= chist-adenom papilifer seros, are potential de malignizare
chist-adenom mucinos: formatiune chistica multiloculara (cavitatile
chistice contin mucusmaterial opalescent);
epiteliul de invelis = celule cubice mucosecretante;
rar poate prezenta proeminente papilifere (care au ex conjunctivo-
vascular)
formatiunea se poate rupe, continutul mucos se deverseaza in
cavitatea peritoneala si rezulta peritonita gelatinoasa (pseudo-
mixom peritoneal)

2. Teratoamele: se pot gasi sub diferite aspecte:

a) Structuri chistice: chistul dermoid ovarian VEZI SEM 1
b) Tumora solida care contine tesuturi mature
c) Struma ovari (gusa ovariana): MI o mare parte din tumora este reprezentata de
tesut tiroidian (din resturi ale celor 3 foite embrionare care raman undeva in
organism);

3. Tumora cu celule granuloase: formatiune tumorala care afecteaza femeile la

menopauza; poate fi intalnita si la varste tinere sau prepubertar (dar f f rar);
- secreta estrogeni => hiperplazie endometru
- poate determina instalare prepubertate precoce
- MA: nodul cu dimensiuni mari, incapsulat; pe supraf de sectiune tesutul tumoral are
culoare alb-galbui si prezinta arii hemoragice si zone chistice
- MI: celulele tumorale au caractere de celule granulare (neregularitati/ granulatii in
citoplasma); organizare sub forma de cordoane care se unesc intre ele sau sub forma
de insule / plaje compacte;
- In masa tumorala se formeaza spatii microchistice cu material acidofil (detritus din
degradarea celulelor tumroale)
 - Este tumora agresiva local si uneori se insoteste de invazie moderata in tesutul
inconjurator

TUMORILE PLACENTEI

Deriva din proliferarea trofoblastului.

Subtipuri:

1. Mola hidatiforma leziune cu potential de malignizare

- leziune particulara care poate sa apara la nivelul placentei, clasificata in categoria
tumorilor cu origine trofoblastica
- caract prin modificarea hidropica sau distrofica a vilozitatilor coriale, care se
transforma in vezicule cu dimens mari, cu perete subtire (pot ajuge pana la 3cm
diametru); sunt legate intre ele prin pediculi subtiri fibrosi si au aspect de ciorchine de
strugure ; aceste vezicule contin lichid clar
- cand transformarea molara a placentei este totala, produsul de conceptie nu
supravietuieste
- cand transformarea molara a placentei este partiala: sarcina se poate dezvolta pana la
termen
MI :
- vilozitatile coriale transformate molar sunt voluminoase, au forma rotunda sau ovala
sau piriforma
- axul conjunctiv este intens edematiat (mult lichid)
- NU are vase sangvine
Clinic: in contextul unei sarcini molare, uterul este mai voluminos decat vasta
corespunzatoare a sarcinii
Dozare gonadotropine corionice: valoare mult crescuta fata de normal.
Mecanism de producere: leziune degenerativa a corion, prin lipsa dezvoltarii vaselor
sangvine in vilozatatile coriale in primele sapt de dezvoltare; elementele trofoblastice
continua functia de transfer din sangele matern in stroma vilozitara si vilozitatile cresc mult
in dimensiuni. Lipsa circulatiei fetale duce la prirea in evolutie a sarcinii cand transformarea
intereseaza cea mai mare parte a placentei.
Mola hidatiforma poate fi invaziva in peretele uterin: vilozitatile coriale patrund in peretele
muscular al uterului si il pot rupe uneori.
Potential de malignizare.

2. Coriocarcinom -

- formatiune tumorala maligna derivata din trofoblast

- capacitate crescuta de diseminare a celulelor tumorale pe cale vasculara (hematogena)
- se poate desvolta din vilozitati coriale molare sau resturi placentare ramase in
cavitatea uterine post-abortum sau post-partum
- este o formatiune tumorala de implantare provenind din trofoblastul implantat in
peretele uterin
- uzual, se localizeaza in regiunea fundica a uterului si are aspect de nodul conopidiform
dezvoltat endofitic in peretele uterin
 MA:
- culoare rosu-brun
- consistenta buretoasa
- creste rapid, invadeaza peretele uterin pana la seroasa
- metastaze pe cale hemtogena la nivel pulmonar, hepatic, col uterin sau vagin
- metastazele au caractere similar tesutului din tumora primitive si de obicei regreseaza
dupa histerectomia totala (excizia totala)
MI:
- coriocarcinomul se manifesta prin plaje de celule citotrofoblastice si sincitio-
trofoblastice cu caractere de malignitate
- intre aceste arii: arii de necroza si hemoragii
- contine stroma conjunctiva
- nu are vilozitati coriale placentare
- celulele tumorale au tendinta de infiltrare a vaselor sangvine
- dozare gonadotropine corionice: valori crescute
- pot sa apara chisturi ovariene gigant (= luteoame)
- exista coriocarcinoame primare dezvoltate la nivel ovarian sau testicular, provenite din
trofoblast (cand exista anterior teratoame care s-au malignizat);
o aceste tumori sunt grupate in categoria coriocarcinoamelor negestationale dau
caracterele histologice sunt similare cu cel gestational

ENDOMETRIOZA
- VEZI LP
Termen utilizat pt a descrie prezenta ectopica de glande si/sau stroma endometriala.

Manifestata clinic si patol sub 2 forme:

a) adenomioza (endometrioza interna): leziune benigna la nivelul peretelui uterin, cu
prezenta intre fasciculele musculare netede din grosimea miometrului, la o distanta
mai mare de 3mm de jonctiunea endometru-miometru, a unor focare constituite din
glande si/sau stroma endometriala adenomioza
b) endometrioza externa = focare in afara peretelui uterin , la nivel ovarian (80% din
endometrioze externe); ligamentelor uterine, septului rectovaginal, peritoneulji pelvin,
in salpinge, in cicatrici de laparotomie; ombilic, sau apendice ; ocazional cazuri de
endometrioza la nivel ggl, pleurei, plaman, renal, sau osos

Teorii:
1. t implantului: transport retrograd prin trompe a unor focare de endometru menstrual,
implanate la nivelul organelor pelvine
2. t metaplaziei celomice;: endometrul poate sa apara direct din epiteliul celomic sub inf
factori hormonali, inflamatori, traumatici
3. t diseminarii pe cale vasculara/ limfatica a unor focare de endometru (care explica
endometrioza la distanta) sau la femeile cu antecedente de interventii chirurgicale in
sfera uterina;

Este intalnita la femei in timpul perioadei reproductive

Poate sa fie asimptomatica, poate determina infertilitate, dureri pelvine, dismenoree,
dispareunie.
 Focarele de endometrioza de pot intalni in aprox 20% din piesele de histerectomie
Regreseaza la menopauza
MA:
- localizare mai ales in peretele posterior al uterului; care poate sa fie marit in
dimensiuni sau nu
- pe sectiune: ingrosare a miometrului care aspect rosiatic si poate prezenta cavitati
chistice cu continut hemoragic
- focare de adenomioza pot apare si in formatiunile tumorale de tip leiomiom
MI:
- insule cu dimensiuni diferite, reprezentate de stroma endometriala + structuri
glandulare printre fibrele musculare endometriale
- focarele la mai mult de 3mm jonctiunea endometru- miometru
- depozite de hemosiderina posibile (coloratie )

PATOLOGIA GLANDEI MAMARE

MALFORMATII CONGENITALE
Absenta = amastie
Polimastie glande mamare accesorii in axila, de-a lugul liniilor axilare (dimensiuni
mici, raspund la stimuli fiziologici)
Politelie mai multe mameloame

INFLAMATII = mastite

1. Mastopatia fibrochistica = Boala Reclus

Leziune dishormonala a glandei mamare.

Se identifica transformari chistice ale ductelor galactofore, hiperplazii epiteliale (adenoza si
epitelioza si fibroza).
De obicei, leziune unica cu caracter focal dar pot fi si leziuni multiple bilaterale.
MA:
- aspect de nodul (sau mai multi); consistenta crescuta
- dimensiuni variabile
- sectiune: structuri chistice care contin lichid serocitrin sau un material dens, cremos
MI:
- structuri chistice tapetate de epiteliu cubic sau turtit asemanator cu cel al glandelor
sudoripare
- pot prezenta aspecte de metaplazie apocrina (epiteliul care tapeteaza chistul are aspect
columnar si prezinta zone de decapitare a celulelor--se rup portiuni din zona
superficiala a celulei care se deverseaza in continutul chistului)
- adenoza: corespunde cresterii numerice a acinilor din lobulii glandei mamare.
- Epitelioza = proliferarea celulelor epiteliale si mioepiteliale a canaelor excretorii de
dimensiuni mici, cu obliterarea lumenului acestor canale
- Fibroza variabila , respondabila de consistenta structurii tumorale (ferma sau
elastica)
Cauze:
 - modificari hormonale care intereseaza echilibrul dintre estrogeni si progesteron:
hiperestrogenism => mastopatie fibrochistica
- hiperprolactinemia
Leziunile in cadrul bolii Reclus au caracter de leziuni precanceroase.

TUMORI PROPRIUZISE
BENIGNE

FIBROADENOM MAMAR vezi sem 1

- componenta epiteliala si conjunctiva

- relativ frecventa la femei tinere , asociata cu modificari fiziol ciclice
MA: nodul bine delimitat, incapsulat, se poate exciza usor
MI: 2 aspecte : intracanalicular si pericanalicular (VEZI COARNE DE CERB!!!)

PAPILOMUL INTRADUCTAL
Localizat in regiunea mamelonului, la nivelul unui canal galactofor principal.

Clinic:
- la nivelul glandei mamare exista sangerari sau eliminari spontane de secretii
sangvinolente
MA
- dimens mici de mm
- proemina in lumenul unui canal galactofor
MI:
- structura papilifera
- axe conjunctivo-vasculare subtiri, acoperite la suprafata de celule epiteliale
- secretia sangvinolenta care se evacueaza din mamelon rezulta din detasarea unor
fragmente din portiunea superficiala a tumorii
- formatiune unica sau multipla
Risc crescut de malignizare (=> carcinom papilar)

CARCINOMUL GLANDEI MAMARE

Primul loc ca si cauza de deces peste 40 ani. Incidenta maxima 40-60 de ani.
Etiologie: nu poate fi precizata cu certitudine.

Factori de risc:
- varsta peste 40 de ani
- istoric familial
- nuliparitate sau varsta tarzie a primei sarcini
- cancer de san in antecedente
- istoric de leziuni fibrochistice
- mediul hormonal perturbat

Clinic:
- se identifica formatiune tumorala palpabila la nivelul glandei mamare ;
- frecvent situate in cadranul supero-extern, mai ales pe partea stanga (statistic)
- posibil dureri
- mase axilare palpabile
- pe tegument local: edem, roseate, aspect de coaja de portocala (neregulat al pielii care
acopera tumora) sau retractie a mamelonului

MI: mai multe tipuri

a) carcinom ductal
- in situ:
- infiltrativ
- medular
- mucinos
- papilar
b) lobulare
- in-situ
- infiltrative
b) boala Paget
d) sarcoame se pot manifesta ca tumora Phylodes sau ca angio-sarcom
e) metastaze cu punct de plecare din alte formatiuni tumorale maligne
____

a) CARCINOM INTRADUCTAL IN-SITU: 5-10% din cancerele mamare

- celulele tumorle sunt pastrate in sistemul ductal si membrana bazala a acestor ducte
nu este depasita
- MI: pleiomorfism celular, cu nuclei tahicromatici si mitoze atipice
- Celule necrozate eliminate in lumenul glandular
- O mica parte pot sa devina invaziva (sa depaseasca membrana bazala)

b) CARCINOM DUCTAL INFILTRATIV: majoritar

- celule tumorale pleiomorfe, nuclei voluminosi, mitoze atipice
- frecvent organizate in structuri tubulare sau glandulare
- +/- necroza
- reactie desmoplazica (aparitia de tesut conjunctiv fibros ca o reactie a organismului)
- prognostic in functie de raspunsul celulelor tumorale la tratamentul hormonal (teste
imunohistochimice)

c) SCHIRUL MAMAR carcinom ductal invaziv (infiltrative) dar elementele celulare

epiteliale sunt reduce cantitativ comaprativ cu storma (tesut fibros bine reprezentat,
care are si arii hialinizate)
- componenta fibroaza practice sufoca componenta epiteliala

d) CARCINOM DUCTAL MEDULAR 5% din cancerele de san

- celuleel tumorale sunt pleiomorfice, cu caractere de malignitate si mitoze atipice, nc
tahicromatici voluminosi dar prezinta si arii hemoragice si zone necrozate in cantitate
crescuta
- este forma agresiva
 e) CARCINOM MUCINOS rar
- in compozitia tumorii exista balti de mucus in care apar celule tumorale grupate sub
forma de cordoane si separate de tesut conunctiv

f) CARCINOM DUCTAL PAPILAR rar

- destul de greu diferentiat de formatiuni benigne pt ca leziunile sunt in apropierea
mamelonului (vezi papilom intraductal)
- MI: pleiomorfism a celulelor tumorale; mitoze atipice si zone necrozate
g) CARCINOM LOBULAR :
- subtipul in-situ : rar ; la femei tinere sau in pre-menopauza; uzual este tumora
bilaterala si multifocala, interseaza mai multe ariii la nivelul aceleiasi glande mamare;
proliferarea poate fi descoperita incidental la biopsie pt o alta leziune;
o MI la nivelul lobulilor glandulari sunt prezente celule uniforme cu citoplasma
abundenta; discret pleiomorfism si rare mitoze atipice; nu da metastaze dar
poate predispune la evolutie spre carcinom invaziv lobular
- subtipul infiltrativ:
o MI predomina celule cu dimensiuni mici, care infiltreaza storma si au o
dispozitie liniara (in sir indian);

h) BOALA PAGET MAMAR: max 2%

- clinic: leziuni la nivelul pielii care acopera tumora; rasunet cutanat al cancerului
mamar
- leziunile cutanate intereseaza mai ales mamelonul sau regiunea peri-mamelonara
- caracter exematos sau zemuind
- biopsie => aspect de carcinom in-situ la nivelul epidermului (celule tumorale cu
caracter de malignitate, izolate sau grupate, in epiderm);
- Pas+ ;
- se pot extinde pe ductele sudoripare in profunzime;
- trebuie cautat carcinom mamar subiacent !!! dupa o evolutie de 5-10 ani, se
individualizeaza si leziuni tumorale

i) MASTITA CARCINOMATOASA
Se dezvolta in timpul sarcinii
Da diseminari masive prin vase limfatice.
Clinic mimeaza modificari cutanate asemanatoare unei mastite acute.
Biopsie celule carcinomatoase + emboli neoplazici in vasele limfatice

SARCOAME

Tumora Phyllodes
-tumori maligne la femei in varsta
MA: crestere rapida, consistenta scazuta
MI: stroma bogat celulara, alcatuita din celule fuziforme atipice, cu multe mitoze
Tumora agresiva local, poate metastaza sangvin.

Angiosarcom
Rar ; foarte agresiv
Statistic ; mai ales la femei cu varsta 20-30 ani
MA: structura infiltrative imprecise delimitate; culoare rosie; aspect hemoragic
MI: vase sangvine cu celule endoteliale proeminente cu atipii celulare
Prognostic nefavorabil.
Metastaze mai ales pe cale hematogena.

METASTAZE LA NIVELUL SANULUI

Din cancere pulmonare, melanoame, cancere endometriale, sau limfoame sau determinari ale
unor procese leucemice.
Si barbatii pot face cancer de glanda mamara.

PATOLOGIA GLANDELOR ENDOCRINE

PATOLOGIE TIROIDA

GUSA

Reprezinta o tireopatie cronica. Marirea de volum a glandei tiroide (tireomegalie).

Substratul morfologic = hiperplazia foliculilor tiroidieni

Gusa endemica
(principala forma de gusa in RO)
- determinate de carenta de iod
- deficitul de iod altereaza sinteza normal a hormonilor tiroidieni, TSH compenseaza si
det hiperplazia foliculilor -> tireomegalie
Clinic:
- aspect de gusa difuza: glanda tiroida marita de volum uniform global si simetric
o greutate de pana 10 ori mai mare (pana la 300g)
o sectiune: aspect palid; arii gelatinoase (coloide)
o MI: foliculii mariti de volum, contin mult colloid, dens, acidofil, epiteliul care
delimiteaza coloidul este turtit ;
o Intre foliculi septuri conjunctive subtiri
- aspect multinodular: stadiu evolutiv tardiv al primei variante
o marire de volum mult mai accentuata (pana la 1 kg!!)
o asimetrica (multipli noduli cu dimens diferite)
o glanda poate sa se extinda retrosternal compresii pe trahee si esofag
o MI: foliculi voluminosi, cu mult coloid, similar cu aspectul precedent; asociat
foliculi mici si putin coloid si cu epiteliu cuboidal/ prismatic; in jurul acesor
foliculi exista septuri de tesut conunctiv cu calcificari;
o Clinic: hipertiroidism sau hipotiroidism
Cursul viitor: BOALA BASEDOW