Sunteți pe pagina 1din 263

CHESTIUNEA DUNARII

(ISTORIE A EUROPEI RASARITENE IN


LEGATURA CU ACEASTA CHESTIE)

Lectii tinute la Scoala de Razboiti


Tiparite dupa notele stenografice ale d-lui _

H. Stahl, pentru folosul elevilor sal

DE

- N. IORGA

VALENII-DE-MUNTE

EDITURA SOCIETATII NEAMUL ROMANESC"


1913

www.dacoromanica.ro
LECTIA I-a.

Scopul ce urnaresc lectiile. Definitia chestiei. Deosebirea


fatii, de chestia Rinului.
I.

Ce deosebeste chestia DunariT de chestia Rinulul ? Existen0,


pe linia disputati1 a unuT popor mijlochl, poporul romanesc.
Innainte de a lamuri aceastA definitie, slut dator, de oare ce
studerqiI, ascultatoril militarT, se schimb& In fiecare an, sa v&
explic care este rostul unuT curs de istorie universal& Imp&rtit
pe asemenea chestiuni. I s'ar p&rea cuiva, nefiind deprins cu
felul acesta de a trata istoria, ca este o desfacere a cimpulul
vast al istoriel universals In probleme marunte, care O. cuprinda
In ele un element de specialitate, i, natural, d-voastra nu venitT
aicT ca sa v faceti specialiqti istoricT, ci ca s& cap&tAT o mien-
tare In legatura cu chemarea d-voastra specials. AceT dintre
d-voastrA cars, Innainte de a veni astazi sa ma asculte, at avut
curiositatea sa rasfoiasc& volumul care cuprinde lectiile din anul
trecut : Chestia Rinului", vor fi vazut ca In aceasta expunere
a istoriel universale nu vad Innainte de toate cunotinO, de care
une on v& i putetT dispens&, ci tit. ca In rindul Intaiil aveg
nevoie de ceia ce se desface din aceste cunotinO, de elementul
sufletesc, de elementul moral care iese din cunomterea istoriel
universale, ca avetI nevoie de anume adevarurT mart, esenVale, care
rasar din cercetarea unor oarecare parg din istoria lumil, din
istoria deosebitelor popoare care au avut un rost pe lume.
Astfel, cind v'ar zice cineva ca dreptatea biruiete In conflic-
tele dintre State, dintre popoare, hg zimbi ironic, cum zImbeqte
ironic toata lumea, i cu toate acestea n'ag avea dreptate sa ern-
bit,I: In aparent& biruiete une or nedreptatea, dar de fapt tot-
deauna dreptatea ramIne. 4i de ce ? Fiindca dreptatea e alc&tuit&
1

www.dacoromanica.ro
2

din sIrguinta unui popor. din sta,ruinta lul Indaratnica, din do-
rinta lul de a cunoaste, din Infrinarea pornirilor rele, din Infra-
tirea pentru un stop Tuna lt a tuturor celor cari fac parte dintr'o
natiune. Si ce alts dreptate si. maT innalta dreptate poate sa
aiba un popor decit aceasta ? Si aceasta Invinge. Si, din potriva,
orIdta glorie ar fi in traditia unuT Stat ginditi-va la ace! cari
astazi nu maT pot fugi decit in bratele molimeT sad in ale unuT
armistitiu mal rusinos decit dinsa orlcit de Intinse teritoriile
pe care le-ar cuprinde, orlcit de mare ar fi numarul locuitorilor
dintr'insul, si, nu numaT atit, dar, orlcit de perfectionat ar fi ar-
mamentul, orlcit de desavirsite ar fi planurile pe care le pot!
cumpara, biruinta o veT dstiga nurnaT prin tine Insutl, cu for-
tele tale propril, morale.
Norocul nu exists, norocul e un termin pe care lipsa noastra
de intelegere deplina If aplica, lucrurilor : cerceteaza maT de
aproape si gasestI hnediat dreptatea. Si ea nu e o dreptate pen-
tru moment, cad Intr'o armata pot fi batut,1 soldatl excelentT,
ofiterT InvatatT, avind tale ma! bune intentil, InsutletitT de cel
maT frumos patriotism ; pot fi batutT, pentru ca dreptatea la un
popor nu se aplica, numaT generatiuniT care se gaseste Intr'un
moment dat In rindurT, ci se aplica silintilor continue ale unuT
sir Intreg de generatiT. Se zice in popor : Dumnezed nu bate
cu ciomagul" ; noT am adaugi : nu bate cu ciomagul in fiecare
zi. Infringerile shit maT totdeauna o pedeapsa, si sint chiar de
parere ca acest maT" If putem parasi. Dar, data, Sint InfringerT
care nu Inseamna o pedeapsa, Infringerile acelea pregatesc biruinta
rasplatitoare din ziva urmatoare. Ginditi-va la lupta de la Iena:
nu meritau PrusieniT sa fie batuti, si poate nicT Francesil sa, fie
biruitorl. Deosebirea sta Innainte de toate in aceia ca la uniT nu
era un Napoleon si la cellalti era ; prin urmare nu e un merit
pentru unil si un demerit pentru altiT. Ad fost biruitT PrusieniT, dar
infringerea aceasta li-a Intregit fortele morale trebuitoare pentru
biruinta de a doua zi, si as biruit, Intemeind un Stat pe care
11 invidiaza totT si de care nimeni nu cuteaza sa se atinga.
DecT, Inca odata, sa nu credeti ca, ascultind lectil de istorie
universals, le ascultatI pentru ele, pentru datele pe care le cu-
prind, pentru faptele strinse laolalta. V'o spun ed, vechid pro-
fesor de istorie: nu platesc nimic prin ele insele toate numele,
toate datele care se spun fate lectie, cad toate se gasesc In
manuale or! dictionare de istorie, si cel din urma, profesor fara
experienta, si fara stiinta poate pregati o lectie zdrobitoare de
eruditie. Dar nu once profesor vs poate da ceia ce e maT esen-
'Val In resultatele stiintel noastre : cugetarea morals. Pentru
aceasta trebuie traiul sufletesc impreuna cu subiectul a caruT
cercetare cup& o viata Intreaga. Si, data as fi fost profesor ma!
Una; nicT n'as fi venit sa in lectil aid, Innaintea d- voastra; nu-
maT tine a zburat dintre filele cartiT, miscIndu-sT aripile In lumea

www.dacoromanica.ro
3

ideilor, poate fi de inv&tatura altora, prin esenta moray pe care


i-o daft studiile sale.
Elementul moral o sl ne preocupe deal innainte de toate. Sint
Incredintat ca, in toate legaturile si desfacerile lumiT, elementul
moral este acela care creaza, si care distruge. Dac& el nu va pa-
trunde In sufletul flecaruia dintre d-voastra, si nu numal In el,
dar si In sufletul celul din urma, soldat de supt ordinele d-voastra,
si, prin not toil, In sufletul intregil natiuni care inconjoar& ar-
mata ce se lupta, timpul cheltuit pentru InvAatura a fost pierdut.
DecT nu o sa, v& fac lectiT de specialitate. Atund de ce In
anul acesta va fi vorba de chestiunea Dunaril ? Iata de ce : In isto-
Ha universal& sint o sumedenie de lucruri care se pot spune, o
sumedenie de lucrurT care to pot ispiti s& le spill: frumoase. in-
teresante pentru tine, Mai ales dac& shit fructul cercetarilor tale
particulare. Intre lucrurile acestea trebuie insa facuta, o alegere,
si am cautat s& se unease, o oarecare noutate pentru mine
cu folosul pentru d-voastra. Prin urmare, imbratiqind cu privirea,
In fiecare an, Intregul cimp al istoriel universale, 1ml aleg In
fiecare an alt punct de vedere. In anul trecut, prin chestiunea
Rinului am vlzut istoria universal, de acolo, anul acesta, prin
chestiunea DunariT, vom vedea iara1 toata istoria universals, dar
de dincoace, de la noT de acasa. Natural cal schimbIndu-se punc-
tul de vedere, o sa, vedet,1 unele lucruri care Innainte nu se ve-
deaa, orT altele, care se vedeaa mai rad, a s le vedetI mai bine,
pe cInd cele care atund se vedeati mai bine, o sa le vedeti
mai putin clar acuma.
Alegind chestiunea DunariT, poate ca este o legatura trebui-
toare i cu anume evenimente care anul trecut nu se petrecuser&
Inca dar anul acesta ne stapluesc si pe care fax& a le profetisa
alai istoricul n'are sarcina de profet le-am prevazut. Ea nu
puteam prevedea anul trecut ca generaliT bulgarT vor avea mai
multa minte decit generalil turd: acestea slut lucrurl indivi-
duals, pe care nici cunoagterea personal& a omuluT nu to ajuta
s& in pot.T judeca, fiindca, adesea unul, care p&rea in imprejurarl
obiqnuite un panic cetat,ean, incapabil de a Intocmi un stralucit
plan de lupta, II scoate dinteodata din mintea lu! In vreme de
razboiu, i cutare altul, care parea cuirasat de planurT, in 1ncurc&
la momeutul hotarttor. Dar, sprijinit pe cunoaterea popoarelor,
a traditiunilor lor, a necesitatilor geografice, am facut aprecierl
care s'au adeverit. *i adaug, In treacat, Ca, dam& ar fi numaT casul
acesta, i Inc& ar fi de ajuns ca sa se vad& Inca unul din fo-
loasele pe care be poate aduce studiul istoriei : familiarisarea
cu cunoaterea factorilor permanen11 din istoria popoarelor, prin
cari poate iegi jumatate din prevederea Imprejurarilor ce vor
veni.

www.dacoromanica.ro
4

Acum trebuie sa definim problema. De ce fel de chestiune


a Dunk& este vorba ? Este o chestiune a Dunaril pe care per-
soanele care fac parte din diplomatie cred ca, o cunosc mal
bine decit toata lumea. DiplomatiT, dud vorbesc de chestiunea
DunariT, spun: e o chestiune care s'a ivit dupa tratatul din
Viena, in legatura cu chestiunea RinuluT, care a fost discutata,
si ea la Viena ; e vorba do regimul politic si administrativ la
care trebuie sa, fie supus cursul inferior al Dunaril. Si cu pri-
vire la dinsa s'au scris o sumo de cart!, s'aa facut colectiT de do-
cumente : d. D. Sturdza a tipkit aco rn citiva anT intfun volum
actele privitoare la aceasta chestiune a DunariT, In frantuzeste si
In nemteste. D-sa a facut-o cu grija sj iubire, ca unul care este
dintre aceia ce au crescut sj traiesc Inca in traditiile marii di-
plomatiT europene, care pe la 1850 lega sj deslega toate. Aceastd
chestiune, cu protocoalele, tratatele, conventiile el, cu cerceterea
imprejurarilor in care s'a intemeiat comisiunea dunareana, si a
regimuluT special la care s'aa supus gurile DunariT, e interesanta
de sigur pentru elevil consul! sj pentru aspirantil la locurT In
diplomatie.
Chestiunea Dunaril, cum o Inteleg a 1, si cum poate sa, vu fie
folositoare d-voastra, are cu totul alt rost, de si ea cuprinde si
momentul acela diplomatic intr'insa, 11 cuprinde, nu in totalitatea
luT, ci numaT In partea Jul de realitate efectiva. De fapt ea este cu
mutt maT vasta: ea cuprinde toata istoria RasarituluT Europe!,
si a Apusulul Europe! In legatura cu Rasaritul. Prin urmare,
pe de o parte, este aproape tot ce se petrece In Orientul euro-
pean, adeca: viata popoarelor primitive din partite acestea, viata
popoarelor celor d'intaiu care all locuit pe malurile Dunaril, ex-
pansiunea populatieT romane, Intinderea rnilitara a Romanilor supt
Traian, colonisarea DacieT, consecintele acesteT colonisarT. Apo!
Imperiul bizantin in toata lunga durata a acestuT Imperiu, cioc-
nirile luT cu barbariT: cu GotiT, SlaviT, AvariT, Bulgaril, lupta
Intre Bulgarl sj BizantinT pentru stapinirea ConstantinopoluluT
si dominatia asupra PeninsuleT Balcanice, expansiunea turceasca,
ciocnirea Turcilor cu popoarele balcanice, luptele Indelungate
ale for pentru stapInirea linieT Dunaril pan& departe la Buda,
ajungind sa ameninte sj Viena, la 1529 si pe urma la 1683.
Si pe urma, luptele Austriacilor pentru recucerirea UngarieT sj
tendinta for de a se intinde in regiunile noastre, lupte care au
durat pana, la ocupatia BosnieT si HertegovineT In 1878; luptele
Polonilor, jar dupa aceia luptele Rusilor pentru a face din Du-
nare hotarul for de catre Peninsula Balcanica. In sfirsit, amestecul
intereseler generale europene, cind Dunarea ajunge sa alba va-
loare economica. Cad Dunarea a capatat valoare economica
doar chid s'a deschis exportul de grIne al teriT noastre, si, al
doilea, cind a Inceput navigatia cu abur.
Vom vedea apoT interesul Europe! pentru aceasta chestiune,

www.dacoromanica.ro
5

amestecul el necontenit, rgzboiul Crimeil, determinat tocmal de


astfel de interese generale In regiunile Dunaril. Face parte din
chestiunea DungriT, mal tirzid, simtul popoarelor de pe amIndoug
malurile cg pot trai de sine, ca sint datoare fat& de ele, fatg,
de trecutul qi de viitorul lor, sa, trgiascg o via deosebita, iar
nu numai ridicind mere d la fiece prilej doua, degete catre marea
pedagoaga, Europa; face parte nevoia i a unora i altora dintre
popoarele acestea de a avea o cit mai largg parte la Dungre.
Ded iata lucrurile pe care trebuie sg le cuprinda studiul ches-
tiunii Dungril, in sensul nostru.
Dar Intelegem nol oare chestiunea Dungril Entregt? De sigur
chid zic chestiunea Dunaril, nu pot sa Inteleg chestiunea Du-
nariT superioare, chestiune care n'a existat niciodatg. Dungrea
la Inceput curge intro terT germane, i nimenT nu s'a gindit sg
ridice pretentil asupra acestor regiunl unde fluviul strgbate
teritoril perfect nationals. Si, pe urma, acest curs superior al
Dungril nu curge macar intro teritoril germane rivale. Pang la
un anume punct ea trece pe un teritoriu bine definit, apol pe
altul tot aa de bine definit. *i Germanil tots considerg Dungrea
ca un fel de rill national, Donau, precum i nol considergm Du-
ngrea ca o apg, national& sint pline cintecele de dinsa, la nol
i la eel de peste Dungre, precum o considerg, de altfel, i Un-
guril In ceia ce privete partea apel ce cade de la Nord la Sud,
aproape drept, pe teritoriul lor, brgzdind pusta, i tot astfel RuiT,
pang Ia Galitienil din Halicia, cari se numesc astazI RutenT, al
caror BirladnicT cari n'ati nimic a face cu Rirladul I se po-
menesc i eT In stravechi cintece. Germanil au tot dreptul sa
considere o mare parte a Dungril ca un rid national. Chestia
DungriT nu se poate intinde asupra acestel OAT, i a fost o apa-
rentg grealg a diplomatilor, clnd, la facerea protocoalelor, s'ad
grabit a propune sa facg parte din Comisiunea Dungreang, tii un
delegat al BavarieT, scopul cel adevgrat fiind acela de a ingusta
it se va putea maT mult rolul celor cari ail tot interesul pentrn
partea DungriT care margenete teritoriul lor.
Dar, in afarg de Dungrea germana, Dunarea ungureascg, partea
din Dungre care curge In regatul Ungariel face ea parte din ches-
tiunea DungriI sail nu? La dreptul vorbind, nu. Anume Impre-
jurarl ail Rica Ins& ca, In timpul cit aLl dginuit acele Impreju-
rad, chestia DunariT sg, capete o largime maT mare catre Apus.
Cad ea nu e margenitg totdeauna in aceleaI hotare, ci, avind
ca basg fireasca teritoriul tracic al DungriT, Traci! nu s'ad
intins niclodata In Panonia, in partite unde e acum Budapesta,

1 Povestea cu IN anco RotislaN ON icT e o inchipuire: ruciodatA Rued n'ati


fost Ia Birlad. Tot astfel Galata n'ad a face cu Haliciul. Sint lucrurl care
trebuiesc InlAturate cu totul din elementele istonel noastre.

www.dacoromanica.ro
6

ea poate sa prirneasca une oil, prin expansiuni cum a fost cea


otomana, o intindere maT mare in regiunile de Vest si Nord-
Vest. Inteadevar, Indata ce apar TurciY In Europa, Indata ce
Belgradul, Severinul se gasesc In minile lor, Indata, ce se Intind
in dauna UngarieT, pe care o darling In lupta de la Mohacs
(1526) si creaza Pasa lieu' de Buda, iar, dup& trecere de cIteva
decenil, si Pasalicul de Timisoara, stapinind Dunarea ungureascr
la cele doua capete ale eT si avind si cursul TiseT vecine, Indata
ce Tamil at fost capabill de aceasta intindere a teritoriuluT for
In Europa centrals, nol trebuie sa, cuprindem In lectiile noastre
privitoare la chestia DunariT si Intreaga aceasta, problem& de
existents a Ungariel.

II.

Venim acum la deosebirea Intro chestia DunariT si chestia


Rinulul. Deosebirea este, si este foarte important pentru noT sa,
o fixam. Chestia RinuluT, asa cum reiese din lectiile anuluT trecut,
este chestia stapiniril pe amindoua malurile acesteT marl ape
din Vestul Europel a unuia sad altuia din cele doua puternice
State riverane, a celor doua marl natiunT care se creaza dupa,
navalirea barbarilor, fie prin amestecul barbarilor cu poporatia
romanica, si celtica, precum a fost In Galia, fie prin predominarea
aproape absolute, dace nu exclusive, a elementuluT german In
Statele germane care se formeaza pe malul cellalt al Rinulul.
Prin urmare e chestia luptel de stapinire teritoriala Intro un
Stat mare, care se pastreaza unitar aproape in tot cursul
evulul mediu si at epoceT moderne, si Intro o aglomeratie
de State care nu s'ad reunit, formind un puternic Imperiu, decit
in timpurile noastre. Este rivalitatea Intre Statul franc, maT tarzid
Statul frances, si Intro Statele germane, rivalitatea Intre Galia
romans si locuitoriT barbarT de dincolo de Rin, este, de la o bu-
cata de vreme, de cind principiul national biruieste principiul
de Stat, chestia rivalitatil intro natiunea, franeesa si intro na-
tiunea germane.
Acum, indata ce lectiile as inceput sa se desfasure, din ele
s'a desfacut un lucru: anume necesitatea politica, si pan& In
vremea noastra tine Inca aceasta necesitate, cu toata, rigiditatea
principiulul national, In oarecare margenT, la Nord si la Sud ,
necesitatea politica a existenteT unor State mijlocii. Istoria ches-
tiuniT RinuluT este de la Inceput pant la sfirsit si istoria acestor
State mijlocil care se sfarlma si se formeaza din noil, dispar
supt o forma si reapar supt alta forma. Luptindu-se intro dinsele,
don& popoare vor schimba, nu numal gloante si nu numal tra-
tate iscalite de o parte si de alta, dar ele ajung sa schimbe si
unitatl omenestl. Romanil ail atras pe GermanT in Galia, Celtil de

www.dacoromanica.ro
7

atitea on ad trecut de s'ail asezat pe malul c-llalt al ape' ; Fran-


cesil cuceresc puncte asupra Statelor germane si Statele germane
intore navglirea, ocupind puncte pe teritoril socotite pang, atunci
ca francese. Asa 'limit din toate lucrurile acestea reiese ca, In
cutare moment se infiinteaza pe teritoriul acela, putin cam mixt,
o viata proprie : Lotaringia, Burgundia si cite altele represinta
acest termin mediu, care a existat si a trebuit sa existe intro
cele dour, popoare care se luptad. Si pang in zilele noastre
dainuiesc la mijloc Alsacienit, vorbind un dialect german si avind
reminiscence istorice francese! Situatie tragic,.. Si astazi con-
stiinta bietilor oamenT nu 6 cu totul linistita: et doresc Franta
fiindca e gloria trecutulul lor, dar vorbesc intre dinsiT numaT
nemteste, de si se lupta, ell, GermaniT, impotriva sta.pinirii ger-
mane.
Si astazi traiesc State mijlocil, mediT: Belgia si Olanda, sus, si,
jos, Elvet,ia. Aceasta uneste anume elemente romanice cu altele ger-
mane si italiene. Belgia e si flamanda si valona. Olanda n'are
elemente romanice, dar pastreaza o constiinta, speciala, istoricg,
si aceasta o face sa, nu doreasca de loc confundarea cu Ger-
mania, cum ar fi natural sa, doreasca din punctul de vedere al
rase si limbil. Si nu sint numal coloniile olandese care flail in
semnatate teril si o impiedeca, prin interesele for economics, de
a se contopi cu Germania, ci constiinta aceasta speciala, por-
nita, din marea constiinta, lotaringiana de odinioara.
La Dunaro este ceva mai mult decit atita. In adevar, la Rin
nu s'a creat o natiune, din conflictele necontenite, din lungile pe
rioade de vecinatate pasnica. din schimbul firesc de locuinta
intre malul drept si cel sting, in urma navglirilor, In urma pu-
tintei de lucru mai usor si mai remunerator. Din toate acestea
n'ail resultat decit numat amintirT istorice si numal forme po-
litice. Importanta, cea mare a chestiunil Dunarii este aceia ca
din aceasta, chestiune istorica s'a creat o natiie noun.
Deci chestiunea Dunaril nu insemneaza numal vechea rivali-
tate intro locuitorii barbart de pe malul drept si cell de pe
malul sting, Intro semintiile tracice de pe un mal si de pe cel-
lalt, nu Inseamna numai rivalitatea intre Romani' venit,i de la
Sud si Traci! in forma dacica can se impotrivesc la Nord si
prada une ori, de atitea oil, pe cell de dincolo ; nu Inseamna,
numal luptele de mai tarzill intro Turcil venitT din Sud si intro
not, cari nu ne represintam numaT pe noT, ci si constiinta cres-
ting in Balcani. Si nu inseamna, mai tarzitl, numat lupta Star
tulut turcesc cu Polonia si Rusia la Ras:grit, cu Ungaria si
Austria la Apus, care yin sa si dispute aceasta linie a Dui-aril,
conflict corespunzator cu cele de pe malurile RinuluT. Si nu In-
seamna numal fasa aceasta noun, care se deschide acum, adeca,
apgrarea Dungrii din partea popoarelor riverane Impotriva pre
tentiunil de dominatie a Europe'.

www.dacoromanica.ro
8

Mari si multe prefacerl Intro rosturile luptatorilor, cum nu so


afla dincolo, la Rin ! i WA, de ce: Rinul a putut sg, fie cindva
un drum de comert, end s'a fgcut Liga RinuluT, care unia ora-
sele italiene cu Liga Hanseatica, ce, de la Londra, trecea prin
Flandra pang la Hamburg, Lubeck si Brema, cu ramificata pang
la Novgorod. Dar un drum, In sensul In care all fost un drum
terile noastre, n'a fost Rinul nicTodata. Fericirea i nenorocirea
noastra, avantagiile si primejdiile situatiunil noastre vin de acolo
ca aid este un drum. Intfun sons mat precis este un drum Do-
brogea, dar In sons general sint un drum terile noastre IntregT.
GInditi-va la toata seria nesffrita de razboaie purtate aid, In-
cepind cu TraciT i mIntuind cu razboiul din 1877, o nesfirita,
serie de lupte pentru fecunditatea admirabilg a pamintulul aces-
tuia, pentru destoinicia cumpatata 1 harnica a rasei care a lo-
cuit aid.
Cind Nordul a vrut sa meargg spre Sud, clnd Apusul a vrut
sa se atingg cu Rgsgritul, aid s'ai'l Intilnit. Cind popoarele si-au
schimbat locuintele, toate ai't trecut pe la noT; popoare pe care
le gasim apoT In locurl depgrtate, ad stat aid anT IntregT de zile:
Insql marele Teodoric, regele Ostrogotilor, Dietrich von Bern"
din Niebelungen-Lied, si-a avut resedinta lul de rege barbar cu
pretentiuni romane pe aid, si putin a lipsit sa nu rgmlie chiar
la not pi cog maT vechi dintre cel vechT as fost In partile acestea,
pgna la Celtl, Vindelici si altiT,pomenitT in izvoarele de la In-
ceputul erel cretine, dindu-se astfel prilej unuT medic diletant
In istorie, dr. Obedenaru, sa fac o intreagg, teorie celtica, atir-
mind ca, sintem Celt1 si, ca atare, putem merge la Paris cu si
maT malt drept de a ni pierde baniT Intro fratl.
Dar, dm& luptatorif sint deosebiti, aceT cari sustin pe luptatorT,
aceT cari fac posibila lupta prin hrgnirea lor, prin calauzirea lor,
prin Imbogatirea lor, aceT cari o ajuta supt raportul militar se-
cole IntregT Innainte de a ajunge la constiinta ca si 01 pot sa
fats o tar& a lor, ca birul 11 pot pastra pentru dinsiT, el ostirea
alcatuita dintre dinsii poate sa se lupte pentru diniT, ca, stea-
gul lor poate deveni un steag national, aceia sintem noT.
Se va zice: mare nenorocire pe un popor care de la Incepu-
turile sale stravechT pang aproape de anul 1300 a fost silit ne-
contenit sa sprijine pe altiT pe pamIntul sad. Adevarat ca e o
soarta foarte trista, dar si o soarta foarte fericita pentru not.
Dm/ urmgreste cineva pe oamenil cari au jucat un rol in viata
unuT popor, nu cred ca va ggsi 20 macar la suta cari sall fi
trait copilaria i tinereta lor In ImprejurarT din tale afara, de
bune. PorfirogenitiT nu prea sint Imparatil biruitorl. i cu natiu-
nile e IntocmaT ca si cu indivizil. Cum s nu fim o natiune re-
sistenta, cum sa n'avem Incredere in trainicia noastra, clnd
atltea veacurl a trebuit sa ne futarim Innainte de a Indrazni sa

www.dacoromanica.ro
9

fim noT Inine ? E adevgrat ca se impune un corectiv la aceasta:


anume, cind am ajuns sa fim noT Inine, cind am atins vremea
In care fiecine 11 da, seama de valoarea celuT din urma dintre
locuitoriT teril, se impune ca nicTunul sa, nu fie uitat In opera
de educatie i de innaltare nationala. Un popor care a fost atitea
voacurT robul altuia nu trebuie lasat cu nicTun pret sa, ramlie
in vremo de libertate robul luT Insu1.
Dar, pentru a reveni la ce spuneam de la Inceput, ceia ce
creaza o unitate admirabila in regiunile acestea, cu toata deo-
sebirea acelor cari lupta pe malul Dunarii, este acest fapt: exis-
tonta unuT popor deosebit care el hranete, el apara eventual,
el pastreaza continuitatea in aceste locurl.
i poporul acesta al nostru este treat parts anume pentru
acest stop. In ciocnirile acelea distrugatoare, in care adese orT
i unul Si altul dintre luptatorY iese cu desavirire usatT, ca
noril de furtuna ce se ciocnesc In trasnoto i se sparg risipin-
du-se, de parts nu se maT alege nimic de diniI decit putine pi-
caturT de apa, razleat,a,, In ciocnirile acestea era nevoie de fac-
torul permanent, care am fost noT. De factorul acesta permanent
era nevoie i din alt punct de vedere decit din punctul de ve-
dere al hraniriT celorlalti, din acela al calauziriT i al informariT
acelora. $i iata anume din care: end doug popoare se lupta,
i lupta nu poate sa aiba capgt, cind ea nu se poate mintui cu
strivirea unuia de care cellalt, este foarte la Indemlna un popor
care nu e un popor mare, care nu 0, innainte de toate, un popor
provocant, care nu e un popor capabil de a crea necontenite
dificultatT i de a tulbura pacea lama, un popor de isprava, care
ocupg co are, care, printr'un instinct superior, nicIodata, nu se
simte bine dincolo de margenile dreptuluT sail , ca razeul care
nu dg pe o moie straina palmacul de terns motenita la care
tie ca, are dreptul. i aceasta e poate cea maT mare calitate a
noastra. Daca am fi fost o natiune nebung care sa, se iea la
trinta cu toata lumea pentru fel i fel de inchipuirl, se ispravia
cu noT de multa vreme: era aid o provincie austriaca sail ru-
seasca.
Astfel, utilT prin calitatile noastre pretioase de munca, de cre-
dintacine nu se lauda cu supuiT saT romInT ? , de vitejie In
orTce armata Rominil sint ceT d'intaT soldatT, avind innainte de
toate simtul superior politic al masuril i contiintel de dreptul
nostru, noT eram necesarT aid. Am fost creatT ca natiune, prin
imprejurarile politico din aceste OAT, din amestecul de TracT
romanisag i colonit1 roman! Imbogatig apol cu singele Slavi-
lor i altor poporat,iT care au venit in aceste partY, dar i aid
cu masurg, luind atita cit sa, nu se pericliteze caracterul grain-
luT nostru, al contiintei populare, al culturil propriT , am fost k,i
sintem poporul de care Duna,rea avea nevoie. i am rams aka

www.dacoromanica.ro
10

pan& a,stlzi, fiinda, nu putem fi inlocuiVi in nicTun fel de con-


diOuni prin alVT.
Aceasta constitute originalitatea chestiuniT Durarii fa0, de ches-
tiunea RinuluT, i aceasta originalitate atinge cele maT legitime
sentiments de mindrie ale poporulul nostru.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a II-a.

Dunirea In vechea epee& barbara. Stapinirea trace pe amtn-


doui malurile. Sarmati qi Bastarni la Dunare.
I.

Slntem noT Romani i istoria cea mal veche a Dunaril, care


nu e romans, ni e decT strains? ()data se credea ca da, i se
adaugia chiar ca, sintem o creAiune nationals romans autentica
i exclusiva, facuta prin ordin imperial.
Romani Insemna insa In zilele luT Traian: cetatenT romans, i el
erad de toate rasele. ItalienT chiar &A., ar fi fost totT Innaintmil
nostri, i Inca n'ar putea fi vorba de o rasa unica. Doar dintre
ItalienT faceall parte GaliT cari ocupail toata regiunea Padulul,
pe un mal i pe altul. LiguriT nord-vesticT pot foarte bine O. fi
fost Ce41 i el. In Apus, acolo unde e Toscana, erail Etruscil,
can nu samanall cu LatiniT. In Sud, Grecia Mare nu era nici
ea latina. La Rasarit avem Intaiu pe HeneOT sail Veneil ilirT,
cum IT arata numele, i, In jos, IapigiT, locuitoriT pintenuluT ita-
lian de catre Marea Ionics, erall tot Bid, fiindca, Marea Adriaticl,
innainte de a fi o mare romans, a fost o mare ilirica, stramoil
Albanesilor, stramoiT, In parte, aT Arominilor de astazi, locuind,
nu numal malul adriatic, dar i malul italian.
Astfel vedeV ca ne jucam cu cuvintul de Roman, ca Eli cum
am avea o naOune perfect unitara, cuprinzind In singele eT
anume drepturl de noblatA, pe care, odata, ce le-am capatat, nu
le maT puteam pierde prin niclun fel de amestec. Si dupe ce s'ad
parasit ilusiuni ca ale luT August Treboniu Laurian, care Incepea
cu fundarea Romel, cu lupoaica, i, trectnd prin FanariotT, ajun-
gea la Unirea Principatelor i la Domnia luT Voda-Cuza, tot s'a
pastrat ceva din credinOle cele vechi. Multi dintre istoricil i
filologiT de prin anil 1880 Inca staruiat, cu foarte multa cal-

www.dacoromanica.ro
12

dull, patriotic& i iubire pentru nobleta neamuluT, in parerea ca,


atund cind all venit Romani! supt Traian si n'avead voie sa
vie innainte de Traian all gasit pe Dad, dar DaciT erad foarte
putini: barbatif murisera cu totiT.
Acum, nu se putea sa-T omoare pe tot! in razboid, fiindca
Romanii erad un popor foarte civilisat i care avea contiinta,
de folosul adevarat ce poate decurge dintr'un ra,zboid: un raz-
boid trebuie s dea i oamenT, iar nu numaT teritoriT pustiT, pe
care n'aI cu tine sa le populezt Sisteme ca acela de a prinde
pe InvinsT, a-I wza intro peter% si a-I afuma acolo innabu-
indu-1. cum au facut Francesil in Algeria, orT ca acela pus in
practice do fratiT notri italieni in razboiul din Africa de Nord,
orI ca sistemul de desalbanisare" a unei anume regiunT din Pe-
ninsula Balcanica, pe care-1 intrebuinteaza Sirbii astazi: impu-
carea in masa a prisonierilor, sistemele acestea apartin epocel
moderne. Pentru ace! istorici i filologi Insa trebuia numai decit
ca Dacil sa fi disparut; cum insa erad cavalerT, all crutat fe-
meile Dacilor i maT ales fetele lor, si prin urmare noT avem voie
sa pastram pan& astazt ceva singe dacic, dar numal prin fe-
mei, in mice cas mai sigur decit altul.
Este o legatura intro teoriile istorice dominante intr'un timp
qi Intro indrepthrile practice ale unut popor. Ipotesele istorice se
transforms intro forma anumita a contiinteT nationale, care
aduce anume orientarT in anume momente, ai multe gree1I
enorme i crime neiertate ale uneT politico vin de pe urma unor
teoriT istorice foarte bine intentionate, dar foarte false, in ne-
concordant& absoluta cu ade,varul. Pe basa a treT rindurT ale unuT
istoric al Cesarilor, Eutropius, se credo ca Traian a adus in
Dacia coloniatl din deosebitele TinuturT, dupa ce, natural; a
ales tot ce era maT pur in ceia ce privete rasa, maT onest In
ceia ce privete moravurile i i-a mezat aicl, qa ca putem avea
toata mindria do a ne cobori din Roman!. Nu e ma pentru
multe motive. Le-am spus i alts data.. Un motiv este ca Italia
atunci n'avea elemente de rasa purl, de origine italics, disponi-
bile pentru a fi mezate prin deosebitele TinuturT cucerite. Rasa
put% nu se gaseqte pe toate cararile lute() imparatie imensa cum
era cea romans. Abia ajungead Romani! purl ca sa alcatuiasca
aristocratia de ban!, aristocratia administrative pentru toate pro-
vinciile. Cind o tars micaqi Italia e relativ o tail, mica
ajunge sa stapineasca lumea Intreaga, ea trimete fortele sale na-
tionale In atitea locuri, incit nu-I ramine un prisos neocupat ca
sari poata stramuta dintr'o parte intr'alta. Ss fi stramutat terani?
Teranul nu se muta din ordin, qi de aceia i ideia parasiril Daciel
de Roman!, de toti locuitorit roman!, e o parere cu totul neinte-
meiata. Pofteasca sa 1ncerce acum cineva azi, i o sa vada la
ce capat se poate ajunge ! Avem doar exemple In timpul nostru:
astfel In Basarabia un ucaz oferia teritoril ieftine, pamint de

www.dacoromanica.ro
13

dar In regiunea AmuruluT, In -kerne de curInd castigate de catre


Imparatia Rusiel. CitT s'au lasat momit,1? Foarte putinl, chiar
dintre teraniT fara de pamint, chiar dintre eel mIncatl de admi-
nistratia cea mai rea care exist& in Europa dupe cea turceasca
i de elementele strain() aezate in mijlocul lor. Si as Intreba:
cftT as ramas, dintre BasarabeniT acetia, la Amur? NicTunul.
Cit,,T n'az'i murit cacT multi as murit din causa Imprejurarilor
neprielnice, i aa se IntImpla totdeauna cind mug teranT Intro
Ora necunoscuta, din dulcea Italie, de pilda, In bunatatea noastra
de clima temperate ", city n'ag murit, s'ad Intors Innapol.
Aa, !nett colonitiT acetia, in nicTun cas, nu puteai1 sa vie
de la tare: trebuiail sa vie de la orase. Dar ormele aveall o
poporatie cu totul amestecata. Astfel, Innainte do a Intra In
cercetIrT maT adincite, citeva arguments de bun simt, ajung sa
faca, a se raspinge aceasta parere.
AtuncT ran:ine sa ni cautam aiurea stramoit Trebuie sa ad-
mitem ca Dacil n'ad petit In totalitate nici elementul femeiesc,
i nicT cel barbatesc. Poporatia aceasta era prea numeroasa ca
sa fie distrusa, i RomaniT aveag prea multa nevoie de dinsa pen-
tru ca sa ingaduie distrugerea eT. Mal avem Inca un argument
hotaritor, atit de hotaritor !net nicl nu e nevoie sa-1 desfaur,
ci ajunge sa-1 semnalez pentru ca orIcine sa tan& conclusia
No! avem In paqile acestea rasaritene don& culturl : o cultura
de sus i una de jos ; cea de jos e de dorit sa inspire fiindca
e original& pe cea de sus ; cea de sus a Inrturit pe cea de
jos, nu totdeauna In bine, une or! Insa, i In bine. Cultura cea de
sus In partile noastre rasaritene este Imprumutata, recent, de la
German! sag de la Frances!; cultura cea de jos e ins& absdlut
original& Cum se Imbraca barbatul i femeia, cum 11 potrivesc
parul, cum aeaza casa, cum i-o cladesc, cum 11 alcatuiesc mo-
bilele, cum lucreaza pamintul, cum se Intatieaza industria ele-
mentara aceasta In ordine material& gi, ma! departe, In
ordinea sufleteasca , cum IT leaga oameniT ideile, cum 1I mo-
bileaza mintea, cum IsT Imbraca cugetarea, sintaxa decT, adu-
nati toate acestea impreuna, ci yeti vedea ca este o unitate de-
savirsita, la toate popoarele din acest unghid de lume, din fundul
Carpatilor pana la ceT treT coltI de masea cu cari se mintuie
Peninsula PeloponesuluT, Mor6a.
Nu trebuie sa ne Insele anume deosebirT aparente ; cautatI In
fondul liniilor generale, i yeti vedea acelaT lucru, afara de re-
giunile atinse de eh ilisatia mediteraneana, care fabric& altfel de
case, intrebuinteaza alts rosturT pentru cultura pamintulul, are
alts Inceputurl de industrie popular& De unde vine aceasta ?
Poate de la Roman!? PoftitT In satele ItalieT, i vett vedea case
strinse Intro ele, formind ca un singur sir de o parte i de alta a
straziT; si asa e In toat& lumea mediterana, ci In Spania, i In
Franta de Sud; comparatI satele acestea cu satele noastre, unde

www.dacoromanica.ro
14

fiecare casa e deosebita, aezata, trite() curte mare, avincl mat


multe cercurl comune: cerc pentru locuinta, cerc pentru sama-
natura, pentru Intrebuintarea paduril, cerc pustii1 pentru hotar.
Aa cum e la noT era odinioara, i la GermanT, ceia ce nu in-
seamna ca e un obiceiu germanic, cad i Germanil au primit
obiceiul acesta de la altcineva, maT vechill In cultura. Compa-
rag costumul pe care-1 poarta Italianul, Francesul, Spaniolul cu
costumul pe care-1 poarta, poporatia aceasta din Carpat,1 gi Bal-
caul, i vetT vedea foarte rapede ca e o deosebire desavirsita.
Comparatl o sintaxa, cu cealalta s'au facut studiT de sin-
taxa comparata carpato-balcanica, foarte interesante, de un pro-
fesor danes i de altil , sintaxa e aceiaT: uniT at limba
altiT limba albanesa, altil limba greceasca, altil iaraT o limba de
origine latina, In care cuvintele slave sint numal impestritatura
sail lux mu Inlocuire provocata de mods, i cu toate acestea
sintaxa e aceiaT, felul de a lega ideile decl, acelaT.
Inca odata de uncle vine aceasta ? Vine de la o influent, maT
veche declt cea romans i care a cuprins tot acest Tinut. A Tracilor.

II.

Acum, Traci' acetia se presinta In istorie supt nume deose-


bite. E gi una din causele nepopularitatif istoriel : schimbarile
de infatiare, care ascund Insa un fond neschimbat. Istoricil
vechT, greci gi latinT, dail o multime de nume 1nelatoare, care
trebuie localisate, dupa triburl. Ginditi-va numal la numele tri-
burilor albanese: cite clanurT albanese nu sint! i trebuie sa
fiT foarte bun cunoscator ca sa til ce se ascunde supt toate
aceste nume de astazT : Toscul, Ghegul, ortodoxul, catolicul, musul-
manul ? Aa era i cu, Traci!. ET formal un singur popor, in care
intrad, desfacindu-se numaT pentru a conduce i a domni, i
OdrisT, i BesT, i GetT, i Dacl, cari nu se Inlocuiau uniT pe altil
In locuintA, ci In suprematie.
Numele dat de izvoarele antice este decl numele acelul trib,
aceleT part' dintr'un popor, care domina, trite anume clips; dar
masa ramine tot aceia1. i la Germanl am vazut doar ca Ian-
terna magic& a numelor 1nseamna doar attt: ca, se ridica o se-
mintie care ciqtiga suprematia asupra celorlalte.
Prin urmare unitatea absoluta a neamuluT tracic nu se poate
tagadui. Numele propriT, dad, Sint cercetate bine, dovedesc aceia1
radacina, qi s'ar putea face un dictionar al limbil trace, basat
pe dinsele, cad In limba noastra avem foarte putine cuvinte
de-ale acestor stramoqI.
De undo pan& unde se intindeaa Traci' ? Evident ca nu se
poate face un atlas precis al extensiunil popoarelor intr'o vreme

www.dacoromanica.ro
15

ca aceia. Dar, chiar &A, s'ar ii tras Intre barbarT liniT de gra-
nit6, pastoril, vIn&toriT, Mora n'ar ti respectat strasnic ho-
tarul: data ar fi trecut oaia de alt& parte on ar fi zburat pa-
sarea vInat& pe alt tarim, nu s'ar li grgbit nimenT s& se in-
drepte la cel d'intaiu post \ amal ca sa faca o plingere. Ceia
ce slnt Statele In timpurile noastre, erall atunci vaile : locuinta
popoarelor, miscarea popoarelor, cultura popoarelor, organisarea
politic& a popoarelor se fdcea tot pe v&I, nefiind alt drum decit
acesta. Linia de deal, necesar& si pentru aparare, form& de la
sine hotarul. Toata viata noastr& veche e orinduita pe val, Voe-
vozif nostri de odinioartt fiind domni al vailor, de aceia se
zice: Cara MoldoveT pe valea riulul Moldova, Tara Romlneasca
find la Inceput Domnia de pe valea rIulul Arges. Traci' se poate
zice c& stApIniaU, pe triburi, toate vaile din regiunea carpatica
si din regiunea balcanicl, lasind congenerilor lor, IliriT, pe ale
PinduluT.
Cum se vede, IliriT erad mult maT putinT. Si anume pentru ca,
scosT de Latin' de pe malul italic al AdriaticeI, desnationalisag
de dinsiT, urmarig ca piratT, de aceiasT dusmanT, in insule si in
Dalmatia, unde au fost distruse regatele barbare ale unet Teuta
si unul Gentius, fnlocuiti pe suvita de pgmInt de ling& mal prin
colon' roman', cari au creat centre infloritoare, ca Salona Imp;
ratuluT Diocletian, eT au fost Inchisl In saracia ci. Intunerecul
munteluT lor, unde si azi li traiesc saracT si IntunecatT urmasil.
Si muntele aid nu samana cu CarpatiT, cari ni Infatiseaza, orl-
cit patrundem InteinsiT, rturT largi si luncT racoritoare, padurT,
poiene ; acolo vine muntele de-odata ca un parete de ardesie
neagr5., stearpa, care nu ineduie nici macar [Astoria cum se
cade, cad in anume part.T numaT, VlahiT din evul mediu lsi
[utat' turmele.
CItl din IlirT au trecut dincolo de muntT, si au Tntrat in zona
tracica. au Invatat limba traca. De aceia Albanesil slut de singe
iliric. dar, In ceia ce priveste limba, apartin grupuluT tracic. Tra-
ci' au ramas prin urmare deplinT stapinitorl peste toate regiu-
nile balcanice [Ana la Mare. Si aid Marea e usoar& de trecut,
si astfel se furisail teranT de pe malul Mani in Asia Mica, mal
prielnicti pentru pastorie: BitinT, Paflagoni si alte nume familiare
istoriculul sint totT TracT, triburT deosebite ale unuT mare popor,
larg raspfndit.
E vorba decT de una din cele maT puternice rase care as
existat vre-odata. Ea nu putea sa dispara usor ? Era si necesarl
omeniriT ca o forma special& a culturil : provocind cultura ele-
nica, dindu-1 elemente populare pretioase, ea transmitea, cum se
vede din desemnele popoarelor din BalcanT si CarpatT, din co-
lorile pe care le Intrebuinteaza, din forma vaselor Indatinate,
civilisatia elenicl, simplifidnd-o, catre Nordul noilor venitl in
cultura.

www.dacoromanica.ro
16

Tracil .ineall amindoul malurile Dunaril. Ne gindim neapkat


la Gefi. Despre el ni se spune a locuiatl pe malul drept ca si pe
cel sting, si aceasta constatare ne aduce O. stabilim un punct
important pentru Imprejurarile de acum. Poate A, ni creeze oare
aceasta vre-un drept orl sa stabileasca un precedent, sa afirme
o necesitate a lucrurilor ? E menita Dunarea sa, aiba aceiasT
stapInT pe arnindoul malurile ? Am crede ca da. Mai ales ca
In timpul de astazi mare parte din malul drept al Dunkil e
locuit de RominT: eT se Intilnesc la Morava, la Timoc, si pans la Ne-
gotin, In don& cercurl Intregl din Serbia, In partile Vidinului, In
mase Insemnate, si In partea rasariteana, In vecinatatea Dobrogil,
aproape de Silistra. Aceasta nu o tagadueste nimenT; anume ne-
voT de Stat pot falsifica cifrele, dar totdeauna sint mijloace ca sa
se ajunga la o statistic/ exacts, cel putin ca sa se dreaga In
parte cifrele falsificate de age41 oficialT interesat,T. i poporatia
aceasta IsT pastreaza cIntecele populare, datinile populare, yes-
mIntul Indatinat, maT mult, cred, In Bulgaria decit In Serbia.
Costumul acesta serveste ca sa arate provenien0 acestul element,
si la eel maT mull el este de provenientd olteana; e neindoios
ca n'az'i venit de prea multa vreme, ci In timpurile acelea grele,
care ar fl fost bine sg, nu fie,. ale veaculul al XVIII-lea, cind
aproape numaT noT trebuia sa hranim toata ImparAia turceasca si
cind era maT bine sa traiestI supt un Pasa decit supt domina-
Vunea fanariota, care ne sugea, pentru ca si pe dinsa sa o suga, alVi.
Din constatarea aceasta s'a ivit la anume persoane, Insufle-
ite Mt, Indoiala de bune interrp, la unele persoane culte, de-
prinse chiar cu cercetarl stiintifice de precisiune, parerea ca,
avem dreptul si datoria sa luam tot malul drept al DunariT. Se
uita Insa, afar/ de faptul ca vointa n'ajunge 61 timp lipseste
vointa sad zdrobirea altuia, ca nu se poste reface la 1912 si-.
tu4unea de pe vremea G4lor cari erad si pe un mal si pe cel-
lalt In zilele luT Alexandra -cel -Mare cind acesta ne-a onorat, prin
parOle Ialomi0I, cu visits luT.
Lasam la o parte faptul a astazI politica e condusa de ideT
ce nu se pot inlatura si de sentimente ce nu se pot birui, si nu
numal de pasiunea brutala a stapIniriT. i nu voim sa vorbim
nicl de conclusiile pe care al OT, mai marl decit noT, le-ar putea
trage Impotriva noastra. Dar pe vremea Getilor linia DunS,riT pe
atund nu oferia deosebirile, care apar maT tirzitl, Intre un mal
barbar si alt mal cucerit de civilisAie, stapInit, exploatat de
dinsa si aparat de dinsa. Barbarl pe un mal, barbarT pe cel-
lalt, aceiast poporaVe, acelasT fel de locuinO, aceleasT condiVunT
de lupta pe un mal si pe cellalt. Linia cetaVlor de pe malul
drept, care schimba cu totul si supt toate rapoartele Imprejura-
rile dunarene, linia aceasta de cetag dominatoare nu aparuse
Inca, si, In felul de razboid pe care-1 facead GetiT pe vremea aceia,
chiar Innaltimile firestT, neInzestrate cu mijloace de aparare, pe

www.dacoromanica.ro
17

care nu se clgdise piatrg si nu se sgpase In adtnc vanfurT, nu


jucaa absolut nicTun. rot. Rgzboiul atunct consistas. In navala vi-
jelloasg a celqr maT multi asupra color maT putini, fn vremea
clod acestia nu tiaa ce so pregatia, i luarea pentru jaf a
unnT anume teritoriu.
cInd, I loco] Gefilor, au venit in parfile acestea, ca seminfie
stapiiiitoare, ca nafiune juclnd rolul de capetenie fafa de cellaffT,
_Davit, situatia la Dunare se schimbg intru citva, Getul e Innainte
de ttiate dungrean, Dacul Innainte de toate Ardelean, am zice:
Motean. Prin urrnare, pe cind Gefil represintaa dominafia acelul
element tracic, maT domol, care se gasete ling& earl, Dacul re-
presinta trecerea supremafieT la alta parte din vasta lume tra-
lea, a ceia care se adapostete, Invierunata, Indgratnica, autentica,
In vaile munfilor.
De ce s'a Mout aceasta schimbare? De ce aceasta parasire a
DungriT de catre Tract ? Gael, de fapt, stapinirea dacica, fn lumea
Tracilor Inseamna, Intaia acest lucru: retragerea de la Dunaze. Ras-
punsul este: Fiindca dincolo de apa, incepuse sa Innainteze, nu
numaT national, nil numal popular, dar i politic, militar, elemen-
tul roman. Si nu era nevoie ca pe malul sting al Dungril sa lie
vazut vre-un legionary do sj locuitoriT de pe main! sting aveaa pri-
lejul sa -I vada, de alminterea, clad treceau, i treceaa adese orT,
dincolo de apg,
Cind, dupa moartea luT Alexandru-cel-Mare, dupg ce acel regat
at mostenitorilor lul care se stabilise in parfile dunarene, a fast
biruit de RamanT. i el,izbutira, pe la inceputul ere cretine, sa In-
temeieze o provincie care patrundea tqt maT mutt In regiunile
moesice, oladind. aid orase, cetat,I, Getul de pe malul sting nu
s'a, maT sinifit la largo' sga. Nu era nevoie decT ca Romanul sa
treaeg dincoace pentru ca Getul sa, se simta, Impiedecat In ros-
turile la; singura presenta elernentuluT roman pe malul opus
at Dunaril era de natura sa sfarime suprematia getica., i anume
focmal pentru ca, rivemniT dungrenT eraa deprins1 sa sibs, amln-
data malurile. A li lua unul, insemna a li strica toate deprinde-
rile. Atunci eT sat retras de la aceasta apg, pe care nu o puteaa
Aprira deco; avind amIndoua, termurile. Malul dept, maT innalt,
cazut supt un popor atit de innaintat, IT izgonia departe, tm qe.s,
catre munte. TraciT s'ail Tetras atuncT In cetafile ardelene, undo
DadiT as stat pang la posirea Jul Traian si pana la deshintarea
StatuluT tor, ultima forma do existents liberg si mindra a rase!
tracice.
TH.

Dona alto neamufl au mat avut un rost in partite acestea :


Sarma(it i BastarniT.
Rasa aceasta sarmatica ar Iii ea un fel de rasa doosebita9De
2

www.dacoromanica.ro
18

o parte Tract, de alta Sarmatp Tracil cu o limba, Sarmatil cu


alta limb& ? Atitia istorici se Incurca In resolVirea acestel pro-
bleme de etnografie, sedusi iarasi de cuprinderea Supt arelasT nume
a unor lucruri foarte deosebite.
Putem afirma a Sarmatil nu eran o natiune, ci o confede-
ratio de deosebite semintii, cum an fost mat tarzin si HuniT,
,Sarmatil" erail semintia dominants, fara indoiala in legatura
cu Sett-it, si anume cu partea dintre Sciti de origine aria, pentru
a eratl si ScitT uralo-altaici, de aceiasi rasa cu HuniT, TurciT si
Bulgari!. 0 semintie scitica aria, a stapinit neamurl de tot felul
si a dat acestel confederatit numele sail de SarmatI". Dar Intre
neamurile acestea eran In partile Ardealulul nostru, far& Indoialn,
unele mat bine represintate, atit de bine represintate, Incit ad
putut sa lase o urma In nomenclatura terit. Si, cind se gAsesc
localitatt care si-an primit numele de la un anume neam, de
sigur a neamul acela a locuit Indelung In cuprinsul provinciet
si a jucat un rol foarte important. ET bine, trebuie sa admitem,
cu toate ca si aid se lovesc unele parerT ale vechil ortodoxit
istorice, care nu admitea mat niclo picatura de singe slav, tre-
buie sa admitem ca acestl Sarmati din Ardeal eran In rindul
Intain Slav!. Si trebuie sa parAsim cu total parerea absurda, de
nattira sa provoace numal Incurcaturi, ca, timp de un veac sat]
doua, de la capatul Asiel pan& la Oceanul Atlantic se purtan
neamurl asa cu sutele de mil de la un loc la altul. Cine se mut&
prea des, prea rapede si prea departe, piere, si barbariT" acestia
nicl nu erad asa de multi. De cite orT gasim un popor Intr'un
anume loc astazT, avem probabilitatea ca poporul acela a fost
acolo din vremurile tole mat vechi. RAtA,cirile de popoare sint
maT mutt aparente : tine e bastinas, ramine. In special cu privire la
eel ce ocup& In mase marl de terant un teritoriu in timpul nostru,
trebuie sa admitem a 1-an ocupat din vremile tole mat depar-
tate. Prin urmare, data, In Ardeal, constatam a cea mat mare
parte din numele de localitAtT grit slave, apoT ca aceste nume
slave nu sint venite de la cuvinte care s& aib& un Inteles In
limbs, de toate zilele, cum e casul cu alto nume ', se poate pre-
supune ca a fost acolo o poporatie compact& de Slav!, ca aceasta
poporatie s'a gasit din vremurt foarte Tech! acolo. Ea a cohabitat
cu Dacil, avind Ins& fat,A de Dad o situatie inferioara, de vreme
ce Dacil an putut sa-s1 supuie aceste semintit, sa le conduca la
biruinta si citava vreme In urma sa le cuprinda In ruina lor.
Sarmatil acestia n'an jucat astfel un rol politic decIt In func-
tiune de Dad.
Sarmatil nicT nu se coboara la Dunare. Daca Traci! s'au retras un
1 Natural cA, fiind undeva, de exemplu, dupA cuvintul groazd, care e slaty ,
un sat care s'ar chema Grozavesti, aceasta n'ar lnsemna cA Sim ii art vent
acolo si ail numit satul, pentru cA grozaA " a pAtruns In limba noastrA $i noI
am putut foarte bine sit dim Insine numirea cu un cuvint adoptat de noI.

www.dacoromanica.ro
19

moment de la aceasta, apa, acestialV n'ad ajuns nicTodata, si supt


niclo forma, pana la dinsa, ci ail dat poate o parte din poporul
agatirs, cautatorul de our prin muntil ArdealuluT. Prin aceasta,
oricit de numerosi ar fi fost si orTeft de puternid prin confede-
ratio, Sarmatii nu ajung sa fie un popor de istorie universall,
cad, pentru ca un popor sa joace un astfel de rol, nu trebuie
sa stea ascuns un colt de munte, ci trebuie sa stapfneasca
un rill si prin acest rlu sa, ajunga la o Mare, precum Tracil
ajung si la Marea de Apus, prin IliriT desnationalisatl ca limb&
si la Marea de Rasarit, care era Marea Neagra, prin Dunare, $i
ajung si la Marea Sudica, Egee, prin ultimele for ramurT, atit
cele din Tracia. tit si cele care patrundeaft In Mort,a, In Pe lo-
pones.

I.V.

La Dunare, Intr'un colt, ca stapfnitorl putin trainicl, ajung Insa,


din vechl timpurl, Bastarnii. Acestia represinta avangarda ger-
manic& patrunsa In regiunea Dunarit Cu toata exagerarea de
care ad avut parte une on Bastarnil, exagerare In folosul lor,
cautind sa li se creeze un rol cit se poate mai mare, se poate
spune c& nicIodata n'ad ajuns sa aiba o situatie bine Intemeiata.
Prin sesul basarabean au ajuns la gurile DunariT, ocupind re-
giunea Unghiulul", Ongl al Bulgarilor, mab tarzhi, pentru TatarT
Bugeacul, si se fixeaza si prin insule, care aveaA atuncl alt ca-
racter decit astazT. Cad, cind spunem aceasta, nu trebuie sa ni
Inchipuim insulele asa cum slut acum: nu eraii insule marunte,
ci vaste teritoriT cuprinse Intre gurile DunariT.
Poate ca, data ar fi trecut In Moesia, viitorul for ar fi fost
altul, cad coborirea din Unghid" in Dobrogea a fost o conditie
de desvoltare pentru toate natiunile ce au ajuns prin aceste
locurT, celelalteca UnguriT, izgonig din Bugeac, dupa dtva timp
de petrecere, de catre Pecenegt fiind silite clndva sa-sT schimbe
locuintile, sad find menite peiril.
Prin urmare, in vreml departate, cind nu se putea prevedea
Intrarea lul Traian, se dadeau lupte pentru Dunare Intre trel
puterT, Intro un Stat organisat si doua natiunT care tindeau catre
organisare: de o parte cucerirea romans, care Innainta din adincul
Traciel catre malul drept, de alts parte, sprijinindu-se Ins&
pe continuitatea aceluias1 element national pan& in fundul Car-
patilor, elementul barbar al Tracilor si, In sfirsit, venind din
acele regiuni care alcatuiesc astazi teritoriile polone, semintda
germana a Bastarnilor care incearca s joace un rol aid, la Dunare.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a ITT a.

tnnaintarea italics spre Dunare. Lupta pentru linia riului


intre Romani si Dad..

N'am intentia sa enumer campaniile color patru generalY To-


mar T sari at fort, supt Domitian.si Traian. prin partite noastre.
Nu facem istorie politica, nici istorie militara, ci cautarn a flA,
ih esenta explicatiile care se impun cu privird la anume pi rtl
din istOria limit in lcgatura speciala cu Dunarea noastrh.
Astfel chestiunea aceasta a intinderil nationale, maT tarziti a
intinderit politico romane In partite Dunarii nu se inati4eazil,
ale( ca o serie de evenimente care trebuie expuse Trite ma-
sura mai larga sat maT restrinsa, ci c& p-roblemo care trebuie
resolvite pentru a avea Intelegerea lucrurilor care urmeazgAupit
dinsele. Intfun moment de la inneputul erel cretine problema
DunariT, care se pusese In forma barbara Innainte, se pune actim
In forma barbaro-romana, lupthtorif ne mai fiind acum barbarT
de o parte si de alta a riuluT, ci, de o parte, barbarT, dts alta
parte, Romani. i cautam ss Intelegem In ce tonditiT s'a, pus
aceasta problema, pe ce caT a fost indrumata de imprejur5,ii, ce
resultate at ieit din ciocnirile care alcatuiesc acest capitol din
istoria DunariT i be valoare etnica i politic& at aceste resiiitato.
DecT iata ea Romanil, intrio anume fasa de desvoltare, apar
In regiunile acestea dunarene. Trebuie sa ne &dim inthill claca,
aceasta aparitiune romans, In forma, politica, militara, In forma
oficiala,imperiala, este un lucru not, neateptat, datorit actiuniT
personale a unuT Imparat. Parerea curenta o titT, e aceasta:
DaciT slat Intarit of at ajuns sa aiba de la o bucat& de vreme
un singur conducator de care ascultal. Supt unul din acestl
conducatorT, Boirebista sat Burebista, cum vrea sa T spuna ci-
neva cacl sintem prea puOn cunoscatorT In ceia ce privete

www.dacoromanica.ro
21

dialectal dacic al limbil tracice ca sa fiam hotalit forma cea


mai bung a acestuT nume et all ajuns si la mlul Marit, ata
pinind pang la Olbia si Apollonia. Astral Marea Neagrit a stat
supt inriurirea Dacilor: eT atragead comertul, et luad vama, eT aveaft
rolul de capetertie. Dupa aceasta Dacil urmind parerea obis
nuita atl inceput sa aiba si alto ambitil. Intinzinclu-se papa,
lar Dunare si termul Marit Negre de o parte, s'ad gindit del co
n'ar lua Dunarea Intreaga in stapIniroa lor. La. anume date el
ttecead riul, pradad Moesia, crescindu-s1 astfel veniturile, adau-
gind pe linga Oistigul for din pastorit si agricultura si, venitul
card resulta din pradarea oraselor romane de pe malul drept
al Dunarit.
Intr'o bung, dimirieata, regale Dacilor, Decebal, se arata. do-
ritor de cil ilisatie romance. do reinnoirea in forme superioare
de civilisatie a regatului sat. Atunci, Intaid Domitian, iar dap&
dinsul Traian, la inoeput represintind pe tatal sail adopti,v,
batrin si incapabil de a conduce razboiul. pe urma, in nu-
mele sad propriu, all luat ofensiva, din, dorinta de glorie, din
aceia de a stapini terenurt cit mat Intinse, de a marl Imperiul
re&ian. Si, dupa aceia, fireste, se. insira tale doua campanit ale
luT Traian impotriva Dacilon la 101, trecerea ostilor pe malul
aeesta sting at Dunarit intaid in partile Banatului, ca lupta dd
la Tapae, cu supunerea lul Decebal, cind trupele romane se apro-
piad do capitala luT, Sarmisegetuza, pe urma, cind Decebal ca-
pa'tind un prielnio orutator tratat de pace, inteteste din nod pe
Romani asupra Int, Traian plin do o fireasca sets de rasbunare,
pleaca in 105 din non Impotriva luT, apucind de asta data pe
alt drum, trecind pe valea Oltulul in Ardeal: el asediaza Sarmi-
segetuza, o eucereste, iar Decebal fuge si e omorit in adapostu-I.
Pentru noT chestia se infatiseaza Ins& si altfel. Chiar in lee-
title din anul trecut am Inlaturat ca o conceptie anacronica
explicatia istoriel universale care atribuie unul Imparat, mug
general; unut conducator de Stat, unuT personagid cu rolul ao-
tiv, poruncitor In istoria universala, schimbarile tale mart. Daca
o uriasa si extraordinara personalitate, de sigur fara parecho in
dest oltarea lumii, ca Napoleon I-in a mers, in cea maT mare parte
din activitatea sa pe drumul tuturora, a fost silit sa mearga pe
drumul tuturora, eacl altfel n'ar fi ispravit nimic, ne putem In-
chipui cit de mica parte trebuie sa se faca la altil arnbitiunil
personale si altor sentiments de care poate fi stapinit indivi
dual un suflet omeneso: sentimente de rasbunare, de trufie, in
producerea acelor lucrurl marl care alcatuiesc tstoria, universala,
Prin urmare, nu pentru ca Traian ar fi fost ambitios, suparat
sad jignit, pentru ca, ar fi avut tine stie ce nacaz personal pe
Decebal, nu din causa aceasta s'a intreprins campania do la Du
ngre. In timpul cind stapiuia Traian, atentia unul Imparat roman
era solicitatA in atitea lacurT, de atItea primejdiT, atitca ofense

www.dacoromanica.ro
22

erad primite, atitea granite Incalcate, Incit greti ar fi putut sa


se hotara,sca, a porni rasbunator intr'o parte sad In alta. i, nu
numaT ca, nu e o politics personals a lul Traian, dar nici
vre-o continuare a uneT politice de Stat, de expansiune militara.
Dorinl de continua expansiune military n'a avut Statul roman
niciodata, cad n'a fost un organism politic provocator i plin
de neastimpar. 4i sa, nu uitam ca sintem in vremea cind Roma
a fost silica, sal! vada hotarele firestT ale puteriT sale. La Ince-
putul secolulul al II-lea sintem dupa, falimentul politiceT de con-
tinua expansiune in centrul Europel, dupa Infringerea luT Varus,
dupa, constatarea imposibilit tiT de a se suprima lumea barbara.
$i acest lucru e de cea mat mare insemnatate: dad, innainte
se putea admite ca, Imparatia romana, intilnind in drumul saft
un regat barbar, trebuie sa canto neaparat s-1 initture, ca un ivoid
care se straduieste a rupe totul, In dreapta i In stinga, acum
sivoiul de odinioara i-a taiat albia i ataca, numai zagazul pus
In calea tut fireasca, de rill.
Decl pentru ce a venit Traian la Dunare ? Se ispravise cu lumea
germanica i putea credo Roma ca TraciT ar fi de temut In par-
tile acestea? Nu se ispravise cu lumea germana, si nu numaT cu
aceia care nu pro voca Inca, dar nici cu aceia care provocase.
Se formaa in vremea aceasta doua puternice fronturl noun ger-
mane, si anume unui In muntiI Boemiel, cellalt la Rasarit, In
bitltile polone: de o parte QuaziT i Marcomanit i, de alta. parte,
GoVT; Imparatia va avea, dupa, Traian, multa vreme de lucru,
doar toe& activitatea Jul Marcu Aureliu a fost ocupata cu astfel
de lupte, avind primejdiT marl de inlaturat in paAile acestea boe-
mice. Iar GoOT, pe cari Decius IT combatea in veacul al III-lea
dupa Hristos, veniaa el oare atunci Intaia oars ? Prin urmare
iata ca problema germanica persista, ba chiar ea statea in fin-
dul intaitt al preocupaOilor ImperiuluT: data din muntil Ardea-
luluT putea sa plece o oaste care sa, patrunda, prin Moesia pans
la Constantinopol, tot asa de usor din Boemia putea sa piece o
alta oaste barbara care sa treaca prin regiunea Tirolulul, a Fri-
ululuT pentru a patrunde de-a dreptul in Italia. Si Romanil stiad
destul de bine ce se petrecea pests hotarele for ca sal! dea
seam& de sili4le ce trebuie cheltuite pentru supune aceasta
imensa spelunca, de hoV germanici. Asa Incit, nici in felul acesta
nu se pot explica razboaiele pe care Traian le face la Dun are.
DecT explicatia trebuie sa o gasim altfel: trebuie sit descope-
rim un factor mutt mai vechid $i, fireste, mutt maT puternic decit
poate fi o licarire de ideie nouit In mintea unul Impitrat am-
biOos".
SI ni punem Tntrebarea aceasta, din care o sit vie resolvirea
problemel ce ni stit Innainte: cum se desna0onaliseaza un po-
por ? Avem pe Tract, i-am constatat puternicT, vitejT, Inzestrag
cu calitag politice, avind tot ce trebuie pentru ca sit intemeieze

www.dacoromanica.ro
23

el o civilisatie a for proprie, din fundul Carpatilor pa.nn, la Marea


Egee. Unde shit oare Traci!, cari .ni-ad dat noun, si, vecinilor
nostri singe si gindurl ? Azi nu traieste, cu caracter national
propriu, niclun Dac, niclun Get, niclun Trac. El all fost desna-
tionalisatI, toil. De cine all fost desnationalisatl ? Pe malul Mari!
stgtea Grecul, dar numal acolo, tivind pe margenT peninsula bal-
canica. Desnationalisatorul e altul, elementul, romanic; nu Statul
roman, ci poporul roman. El si-a impus limba, pe care Slavil
all suprimat-o dincolo de Dunare, pe care Albanesil all luat-o pe
jumatate limba for cupriude o sumedenie de cuvinte de ori-
gine latina, si no! In toga tesatura el: cu un bogat adaus
slay, dar care nu e esential.
Care a fost acest element roman ? Rnepunsul obisnuit e: co-
lonistil. Nol am aratat lima cit de mult trebuie sn, se reducit
rolul lor. Apol, daca all venit elemente pur romans din orase in
partile noastre, ele n'ai'l venit ca sa taca agriculture, nicT ca sa,
fie locuitorl vesnicl In orasele de aid, nu, ci atm* de bogatiile
marl ale unel ter! vestite In aceasta privinta, care era un fel de
Transvaal european: Dacia cu minele de aur. Cum s'ar'i dus dau-
!lazy tot felul de Engles!, de OlandesT, de Rusl, de Evrel In Sudul
Africel, tot asa all nava.lit tot felul de elemente aid la not pentru
minele acestea. All fost si Romani curat! Intro dtnsii, dar e de
crezut ca venian ea intentia sn, ramfie pentru totdeauna aid ? Cine
cant& aur in TransvaalurT, nu vine cu intentia se fie Inmormintat
acolo, ci cu &dui de a face avere i de a se Intoarce apol acasa!
Dee& urea sn, vadn, cineva sentimentele pe care le avea Romanul
curat din Roma, Romanul cult, Romanul suptire, deprins cu o
anume societate eleganta, sn, asculte numal tinguirile WI Ovidiu
de la Tomis. El nu vede declt Sarmati salbated, car& cu bol
iernl grozave, graill neinteles, $i nu atla niclun singur cuvint de
pretaire pentru omul de aid on macar pentru natura In care
trnleste.
Nu trebuie sa, exageram nicI rolul batrinulul legionar. De
sigur ca, adesea i se dadea, odatn, cu hanesta dimissio, cu certi-
ficatul de serviciu cu laudA, voia de a se aSeza In anume part!,
ca, el se Insura cu vre-o localnica $i raminea In vre unul din
centrele care Incepeau a se Intemeia. In psihologia acestul ve-
teran era Ins& ceva din sentimentele soldatulul colonial de asazI,
al carul ideal este sa ispraveascn, mai raped slujba $i sn, se In-
toarca, acasa, la dinsul, Insurat orl ba.
Rdmin functionaril. Socoteala for trebuie sa, fi fost aceiasi ca
ci a ostasilor. Nu Intelegem de ce ar fi fost alto, '.
1 In cartea de curind publicatA, a regretatulul mien prieten Augustin
Bunea, ineereare de Maria Rorninilor pane% la 1382 (ed. Academiel Romlne,
Bucurestl, 1912) se semnaleaza pasagil din Seneca In care se vorbeste de
care, la.sindull vatra", trees peste Mare. lia e vorba InsA
decolon"
de tIrgove0 cli de ftinccionari.

www.dacoromanica.ro
24

NoT cunoastem insa atitea casurT de desnationalisare in timpul


ostru. SO, luam exemple. In Bucovina si In Maramnras mare
parte dintre RominT s'ad desnationalisat in folosul Rutentior.
Desnationalisarea aceasta o sum cind s'a savirsit. La 1830 ea
abia incepuse. La 1890 era savirsita, cam city este si astazi
de. atuncT not am cistigat putin teren IAA, de ceia ce pierdusern.
Si cum s'a putut face? Cum se poate ca un popor vestit pentru
resistenta luT, cum sintem noT. Rominil, sa ni pierdern graiul, Si
nu in Jupta cu vre-o rasa superioara, sustinut4 energic de Go-
vernul teriT, ci in atingerea cu un popor despretuit de toata
lumea, cel maT sarac si eel maT prost din tarn.
Iata cum s'a facut aceasta: Intaid ad fost maT multi deolt,
noT,s'ad infatisat de-odata in numar covirsitor de mare, revar-
sindu-se din Galitia si, at doilea, eT samanau cu nol in ceia ce
priveste ocupatia. Nu e de ajuns sa locuiesti cu omul pe acelasI
teritoriu, ci trebuie sa, fiT alaturl cu el intr'o ocupatie care 'sa
to confunde cu dinsUI. Invatatorul german dintr'un sat de Pe-
Ion! nu o sa so faca, Polon niciodata, fiindca, ceIlaltY fac agricul-
ture, iar el sta la scoala; directorul de fabrica rus dintr'un Tinut
polon n'o sa se faca Polon niciodata. pentru ca, el sta in fabflca
impreuna cu muncitoril lul, pe cind ceilalti au ocupatiT pur agri-
cole. Aid insa Rominul si Ruteanul sint tovarasT de plugarie.
Dar sa dam si un cas de neefectuare a desnationalisariT. In
Moldova -de -sus, se stie In ce numar covirsitor se Oa elemental
evreiesc. S'a desnationalisat oaro vre unul dintre teranii TO-
mini afara de uncle slugT luate de-acasa din copilarie ? Si
pentru ce? Pentru ca, de si numarul, in socoteala generala, e
maT mare, cu toate acestea ocupatiunea razleteste pe uniT de
altiT. Se pot inmulti exemplele cu RominiT can desiiationanseaza.
In Banat pe top colonistiT pe cari-I trimit Unguril, pe cind Ro-
mini! de la Rodna, de exemplu, n'ari desnationalisat pe lucrato-
rul de mine de acolo. Prin urmare, ar trebui pentru aesnatio-
nalisare un numar maT mare si ocupatiune asananatoare.
Putead s faca, desnationalisarea colonistiT, oamenT din toata
lumea, cari n'avead eT intro dinsiT nicTo coesiune, de niclo nature,
cari nu alcatuiad tovarasiT sufletestI. ci erad impartitT intro ati-
tea ocupatiI care sint toate necesare inteun oral? Ce legatura
putea sa fie Intre colonistul venit din Asia Mica si cel de be
din Bretania sad din Spania, intre veteran, judecator, prootul
zeilor, vinzatorul de grid si alto marfurT, micul meserias Si asa
ma! departe? Pe ling& aceasta, oameniT aceia nu raiad in
sate, orTcit s'ar admite ca satele au ajuns de la o bucata de
vreme sa, formeze orase, dar cu aceleasT elemente care fusesera in
sate, fara amestecul elementulul desnationalisator. Prin urmare,
afara de un numar foarte restrins de DacT cari se putead des-
nationalisa, elementul indigen era 4bsolut refractar unel desna-
tionalisarl. Apo! ne putem Intreba un lucru: Daca In Bucovina,

www.dacoromanica.ro
25

in imprejurkile actuate, undo mal raped se schimh& lucrurile


decit odinioara, pe vremurI oamenil Brad mutt mal consetva
tivi , all trebuit vre-o 60 de an pentru ca RominiT din Burn`
vina, putint, parasiti, neavind adesear nicinn simt at trecutuluT
pe cind Dacil avea ainintirea DacieT Tor, a luptelor aa de
glorioase, el avead religia tor, chre-I isola, awl cretinismul a ve-
nit maI tarzi& peste paginismul trade cu radacinT milenagre
ca i pegte paginismul olicial al zdilor roman/ cu Imparatul In
frunte s& fi ajuns vre o seta de anI pentru cb, toata lumea tra
cica sit fie desnationalisata Si aceasta data ne gindim numal
la desnationaligarea pana la Dunare, dar, dab& ne gindim la tot(
Traci!, atuncf desnationalisarea celorlalt1 nu o putem bxplica
grin actiunea colonistilor. Acolo doar nu ge scrie ca s'a adtis
locuitorl din toata lumea roman& cazd desnationaliseze peTraciT
cari se intincleatt de pe malul drept al Dunkil pan& In fundul
MicT Midi.
Trebuie sa admiteni ultceva. Acest lucru 1-am afirmat i in
cursul anulul trecuf, votbind despre desnationalisarea Celtilor din
Galia. A venit anume un timp cind teranil din Italia n'az'i mal
avut do be sta acold, on li-a mai lost plabuta gederea acasii.
Oragele se inmultiserh, ele so hraniatt in cea maT mare parte
cu pretisii venite din alte part!: en cit curgea remea, eu ittlt
Italia cle'N enia o tar& de lu\, cithpiile so urnplead de vile, cu
gradini i parcurl, cum e la hot in unele part!. Si apOI lucrul
sclavilor pe proprietatea mare inlocuia din ce In ce mat mutt
lucrul oamenilor liberI pe micul ogor. Deci, Viata teranuluT In
Italia incepind it fie i inutila altora si luT nesuferita, el, care
era foarte conservativ, care avea nevoie de spatiu gi de aier, a
irecut, Pe do o parte, in Galia, pe de alt& parte, In Peninsula
Balcanica. incetul cu incetul, si, far& mentiune in cronicT, fax&
insemnare prin inscriptil, a desnaf,ionalisat pe nesimtite popd
ratia autolitona. A ajuns pant la Dunaro. el, teranul, i. cind
ajuns el la Dunare, atuncI s'au trezit gi tmparatif c& trebuie sa
mearga, dupa SupusiT for gi sa iea in stapinire politic& tara pe care
ceTlalti b luaserd in stapinire nationala. Aceasta o fac doat toate
Impazatiile marl: Rusil all cucerit Siberia pe urmele Cazacilor
ratacitorl gi, desaprobind pe generalul Cernaiev, care ludrage de
capul luT, Alexandrn at II-lea i-a primit cucerirea in Turchestan.
Ginditi-\ & numal la Tachestanul in timpul nostiu, cucerit priti
initiativa personal& a urtul general, Cernaiev, acela Cernaiev
care la 1876 s'a dus In fruntea vdluntarilor Sirbl gi a jucat un
rot In razboiul impotriva Turcilot. Tot Cernaiev gi panslavitil
ad inceput actiunea In Bosnia i Hertegovina, pe win& id Serbia,
i Statul rusesc a trebuit s& consacre lucrul faptuit de irtitiativa,
privatl.
Acelasi lucru la Dunare cu el'ementele romanicei. Nu se pot
aduce nicI mentiunT de cronicT, rilcI ihscriptiT, ba,c1 ala Ova nu

www.dacoromanica.ro
26

se. Inseamna, in inscriptiT, nu se comemoreaza, prin cronicT. Sint


si fapte marl in istoria neamurilor care nu ajung nicfodata la
ouoarea scrisuluT. Ba chiar si astazi, in timpurl deosebit de har-
nice la scris, se intimpla ca lucrurT foarte importante sa, nu
treats in scris, ba chiar toate transformarile adinci dintr'o so-
cietate.
DecT numal pe urma pecetluirea oficiala a venit asunra unel
staff de lucrurT de mult timp Inca existente. Vor veni ImparatiT
cari as Intemeiat in Peninsula Balcanica orase ce traiesc pana
acuma, purtind numele fundatorilor, Adrianopolis, Traianopolis,
Plotinopolis, etc. In acelas timp s'ail ingrijit RomaniT sa inta-
reasc& malul cellalt al DunariT, malul drept, malul cel innalt, ca-
pabil totdeauna do a fi intarit si aparat... Cetatile acelea exists
pana astazi, ceia ce dovedeste cit de bine as fost alese la vadurl
acesto mijloace de aparare romane. In acelasT timp s'a stabilit
si o flota pe Dunare, o flot5 de corabiT maT usoare, cum as
avut-o si TurciT in toate timpurile: aceasta classis a Dunaril se
intilneste pomenita in izvoarele din timpul razboaielor dacice.
Astfel Dunarea capata o noun infatisare: cetatI care-T strajuiesc
malurile, corabiT care tree necontenit, supraveghind, si, in acelasT
timp, pentru ca si colonisti1 venisera do bung vole, trecind si
pe malul sting, s'ail ingrijit Romani! sa intiinteze, innainte de
Traian chiar, capete de podurT pe malul nostru. Un astfel.de cap
de pod cunoastem la Drubetae, si pe aid colonistif venitY din
initiativa, for particular& as gasit legaturl cu lumea de pe malul
care azT e al nostru.
N'ar fi de mirare data numaT Drubetae, clar si o sumedenie
de alte puncte ar fi fost ocupate de Roman! innainte de Traian.
Din punct de vedere militar, era de sigur necesar aceasta, si
vom vedea ca asa a facut Constantin-cel-Mare, asa a facut maT
tarzill lustinian. Prin urmare, apararea deplina insemna stapi-
nirea cetatilor de pe malul drept, plus capetele de podurl de pe
malul eel sting.
Si atunci, cind lucrurile eras asa, de ce Domitian, prin gene-
ralil luT, Cornelius Fuscus si Tettius Iulianus, a simtit nevoia unel
campanil impotriva Dacilor ?
Iata de ce: Cea maT mare parte din Traci eras supt domi-
natia romana; provincia Tracia avea fiinta, Traci! de pe malul
DunariT de sigur ca, filcusera act de supunere fa,ta de Romani',
ca unil cari star in raza de atac a cetatilor puternice de pe
malul drept. In mintea Romanilor a trebuit sa se iveasca si fata
de Tracia aceiasT intrebare care s'a fost pus si fate de German!:
odata ce s'a supus o parte a uneT natiunT, de ce nu s'ar realisa
unitatea aceasta national& supt forma romana? Oricine are o bu-
cata dintr'un popor tinde sa intruneasca, si restul, precum si cind
o parte dintr'un popor ajunge independenta, ea cauta sa alipeasca
elementele de supt stapinire strains. Intrebarea s'a pus in ceia

www.dacoromanica.ro
27

ce privete pe German! in vremea Jul Cesar qi a lul August maT


ales, i Intrebarea se pune acum, pe vremea Jul Traian, In ceia
ce priveqte pe Traci. i Intrebarea aid era maT simpla: Germa-
nilor nu li se stia de capat, dar despre Traci se tia foarte bine
pana unde se Intind. Cu toate biruintile luT Boirebista i cu that&
istetimea luT Decebal, era clar un lucru: ca TraciT sint o na4iune
care se ispraveqte, o naVune pe stirite; tot ce era dincolo de
Dunare se pierduse, i raminea doar elementul de dincoace.
$i maT era un motiv: se cautase un drum catre inima Ger-
manieT pe la Rin i se ajunsese In Padurea Teutoburgica; nu
era natural atunci sa, se incerce un drum catre inima Germa-
niel pe dincoace, pe la Dunare ? Pe aid se putea ajunge In
Boemia: teritoriile Dacilor se atingeau spre Nord cu ale Quazilor
i Marcomanilor, i Boemia era tocmaT, dupa moartea lul Varus,
dup., ajungerea la unitate a neamurilor din paqile acestea, cen-
trul Impotrivirii germane. Prin Boemia doar rAsarise vestitul
rege Marbod, unul din eroiT aparariT germanice Impotriva cotro-
piriT germanice.
Iata atitea motive care trebuiaa sa, indemne pe Traian a face
exped4ia aceasta. Adeca: 1) recunoaterea supt forma oficiala a
infiltratieT populare romane care desfintase jumatate din rasa
tracica i atacase i malul eel sting, mergind catre munte; 2) ten-
dinta fireasca de a cuprinde in Intregime un popor din care cele
maT munte elemente se gasiaa supt stapInirea romana; 3) gh-
sirea unul drum catre regiunile germane undo se concentrase
apararea naionalitAiT germane Impotriva cotropiriT romane.
Decebal, de altminterT, prin Ins6,1 politica luT, ajuta o astfel
de opera. i iata de ce: In lupta cu Romani!, once Incercare de
a li fi asemenea nu lnsemna un pas Innainte, ci un pas In
urma. Nu se poate lupta nicTodata cu o putere ixnprumutindu -T
elementele care formeaza o fora, numaT pentru acela de la care
s'a imprumutat, dar nu gi pentru Imprumutator. Sa ne gindim
la Turd: au vazut ca In veacul al XVIII-lea ail fost batuV de
RuI i de AustriacT i i-ad zis atuncT ca, ajunge pentru a nu
maT fi InvinI sa, se faca asemenea cu InvingatoriT: at omorit
Ieniceril i ail facut Wire regulata. N'all ajuns decit la ceia ce
vedem. NicTodata un popor In lupta cu altul nu trebuie s pa-
raseasca, ()data cu elemente materiale invechite, i traditia sa
nationala. Schimbarile podoabelor sint posibile, dar nu i sub-
stituirile de temelie.
Politica luT Decebal era: sa, faca un fel de Stat pe jumatate
dacic, pe jumatate roman, cu inginerl, cu arhitecV, cu sfetnicl
military roman!, etc. Politica aceasta, apropiind pe Dad de Ro-
mani, IT slabia qi, In acelaT timp, in chip firesc, poftele Roma-
nilor fats de Dacia creqteati: odata ce all lnceput DaciT sa voiasca
a fi pe jumatate Romani, de ce nu i-am face Romani cu totul?

www.dacoromanica.ro
28

Aceasta este, prin urmare, explica0a care trebuie data Impre-


jurarilor care se savir4esc la Dunare, prefacind-o in rill roman,
curgind intro cetaV romane i purtind corabil romane.
Peste putin aceasta linite romanA, acest echilibru roman,
era') sa fte deranjate de un noti flux barbar.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a N -a.

Nivalirea gotta, si lupta Romanilor de Ritsfirit


pentru pastrarea hatarului.
Dona lectil dor fi cOnsacrate Gotilor, si se poate pane intro-
barea: care e causa pentru care Indreptam atit de malt aten-
tiunea noastr& asupra acestor barbarT" ?
Causa e Indoitg,: Intaid fiindc& GotiT ail cAutat fara indoiall
as interneiete In Iccul stgpinirit romane In partile aCeOteit o eta-
pinire goticg, 1, al doilea, pentru c& StapInirea aceasta gotica pe
maid! DunilriT, dad, n'a itbutit s& ramtie, cel -putin a adas o
tran'sforMare total& a Imprejurarilor de hicT.
Din punctul de vedere al istorief 'universals, se poate 6a pa-
trunderea gdticg Ong la linia Dunaril i asezarea for pe u n final si
cellalt at apel s& alba o Insemnatate relativ maT mica decit o
multArne de lacrurT contimporane did istoria ApusulfiTe pentru
noT ins& ca natie, Si pentru subiectul acesta special: cerdetarea
dd -a fungal veacurilor i1 situatieT linieT Dtinaril, GdtiT, prin felul
cum se Infat*aza, prin tendinta po cafe o ail, prin resultatele
po care le atirig, joaca far& Indoiala un rol de capetenie.
A fost o clip& in care regiuned, aceasta dungrean& si teal Ve
cina cu dinsa; prin urmare Intreaga Peninsula Balcanica, care
din punctul de Vedere istoric formeaza uh Intreg, putea sa fie
i sa rArntie gotica.
Dm& am face o legAturh, am trage un paralelism Intro Im-
prejurarile din Occidental Europel si cele din Oriental 0T, am
putea asamana forma de stapinire liberg, neturburata de Ro
manT, a Tracilor din paxtile dunarene cu forma de stapinire li-
herA, netarbultta de vre-un dusman, a1 Celtilor Iii p&rtile care
sail chemat mfl taMt Franta. Am putea asamana timpul cind
Romanil pgtrund In togiunile acestea ale Dungril i le stApTnesc
Vreme Indelungata cu epoca In care Galia e stapInit& de Cesar

www.dacoromanica.ro
30

i urmaii In cirmuirea acestor teritoril aT lul Cesar. Si, iaraT,


am putea sa, punem In alaturare vremea and Gotil patrund In
partile acestea cu tendinta de a ramInea Intre alte tendinte
cu vremea cind in regiunile acelea ale GalieT se apaza Francil
i transforms Intreaga viat.a', a Galiet romanisate In viata cu ca-
racter politic germanic, intemeind un Stat nod.
Daca pAralelismul este desavirit, este i o deosebire: anume
aceia ca in regiunile apusene Franc', venind In Galia, s'ad ae-
zat, ad ramas, slad amestecat cu poporatia batinala, ad lasat
un numar destul de Insemnat de cuvinte In limba francesg pang
In timpul nostru, ad lasat o sumedenie de nume personale, ad
lgsat atitea amintirl de fapte in istoria teriT, prin urmare un
nod regim, supt raportul national ca i supt eel politic, s'a In-
temeiat prin venires Francilor, pe cind GotiT din pgrtile de RA-
sgrit n'ad avut norocul sa dea o creatiune statornicg. De pe
urma lor, cum se va vedea, a Minas prea putin. Si, dupg ce se
vor aminti Imprejurarile In care Gotil ad venit In acesto re-
giuni, trebuie sa cautAm motivul pentru care de pe urma acestul
popor destul de numeros, cel putin tot atit de numeros ca
Francil zic cel putin", tiind ca ad fost mult mat numero1
declt FranciT, FranciT hind o Ingramadire de barbarY de la gura
RinuluT, pe cind dincoace avem a face cu o ramura Intreaga a
poporulul german, cu Intreaga ramura lul rasariteang, i tot
atit de viteaz ca FranciT, Francil n'ad fost ceT mar vitejt din-
tre popoarele germane, pe cind un ciclu intreg de cintece po-
pulare cinta isprgvile Gotilor, a ramas In Ostul roman aa. de
putin. Pe de alts parte, regiunea ma! Intinsg ca hotar i de si-
gur mar tare supt raportul militar din Imparatia romana, cea
din Apus, cu cele trot grupurT deosebite: Italia, Galia, Spania,
cu partea din Insulele Britanice care era cuceritg i colonisata
de Romani, oferia mult mat multe greutag navalitoruluT decit
Peninsula Balcanilor, care de fapt era aparatg, numal prin linia
DunariT gi pasurile muntilor, care, pe vremea aceia, cind forti-
ficatiile avead de multe orT un rol foarte slab, nu 1nsemnad
mare inert'. De ce, dee!, In Imprejurgrile acestea, Gotil fiind
mat numeroT, fiind tot atit de vitejl ca i FranciT, atacind o
parte a Imparg.tdei romane mar slabg, In ceia ce privete apara-
rea, mat uoara de cucerit, de colonisat i pastrat, de ce, cu
toate acestea, n'ati lAsat aproape nimic? De ce am fi continuat
sg, formgm o singurg Romania" de la capul Matapan pang In
fundul Carpatilor data nu s'ar fi interpus, intr'un moment mar
tarzid de desvoltare, SlaviT?
De ce, prin urmare, trebuie sa ateptam in partile acestea pe
Slav! pentru a ajunge la barbarisarea, relativa pentru nor qi ab-
soluta pentru elementul traco-iliric romanisat din Peninsula Bal-
canicg? De sigur este o Intrebare foarte interesanta aceasta.
Puteam sa fim altfel: s'ar li putut ca noile cucerirT germanise

www.dacoromanica.ro
31

sa produca resultatele politice si etnice din Apusul european, si


aid ele nu s'aa produs.
Cum am spus, dupa expunerea tmprejurarilor '-om ajunge la
explicatiunea care se impune.
Venirea Goti lor In partite noastre se pune In legatura totdeauna
cu navalirea Hunilor, pare& s'ar fi uitat tot ce facusera, Gotil pe
aid cu un veac Innainte de venirea dusmanilor. Hunil patrund In
jumatatea a doua a veaculul al IV-a prin partile romane: cu toate
acestea noT Intilnim ImparatT romanl luptindu-se cu Gotil, omorIndu-1
cu mfile, Intfinim pe unit sari pier pe dimpul de hipta Impotriva
for ; gasim o serie de sfortarT supt Decius, supt Aurelian, supt
Probus, In veacul al III-lea, Impotriva Gotilor. Avem si un Cesar,
Claudiu (268-70), care In titlurile sale poarta si pe acela al biru-
inteT luT Inchipuite asupra Gotilor, numindu-se Geticus", In lega-
tura cu Gotil acestea furisag pe malul Dunaril. Innainte de nava-
Urea Hunilor a fost decT un veac Intreg de navalirI ale Gotilor
In partite noastre.
Ni e cu desavirsire imposibil, In starea de azT a izvoarelor, care
shit doar cIteva rIndurl fn asa-numitele vietT ale Cesarilor, Vitae
Caesarum", sa, vedem bine lucrurile. N'avem mentiunT In vre-un
istoric de dimensiunile si bogatia de amanunte precise a lot
Tacit In carticica aceia despre Germania, vestita lul Germanie",
fiindca, atunci am fi cu totul altfel lamuritT asupra lu,crurilor,
cum sIntem cu privire la Germanil cellaltY, din Apus, Germanil luT
Arminiu, cart aa biruit pe Varus si l-ail facut salT piarda legiu-
nile. Numal ceia ce stim despre navalirile Gotilor In veacul at
IV-lea vine de la un izvor minunat, atit de interesant si de fo-
lositor, fnelt ar merita sa, fie asezat Intre cele d'intaitt cart! ee ar
trebui traduse pentru lectura ofiterilor : e vorba de Ammianus
Marcellinus, un ofiter In retragere, care povesteste campaniile sale
din Asia si Europa. Ammianus Marcellinus cuprinde, din nenorocire
cu lipsurT, istoria campanilor acute pe vremea luT si In Persia,
si la Dunarea noastra, si Ia Dunarea panonica. E Ins& Ia mijloc
marea lacuna dintre Tacit si Ammianus Marcellinus t.
In orTce cas, e sigur ca GotiT as Inceput sa se miste Inca din
veacul al II-lea. In ce legatura, sta aceasta navalire a Gotilor cu
atacul Germanilor din vremea luT Arminiu si cu luptele lul
Marbod nu se poate l tmuri. Frontul ataculuT germanic se schim-
base, treclnd de la Apus maT la Rasarit, de la Rin In Germania
de mijloc, In Padurea Teutoburgica; dupa aceasta el a aping In
Boemia Quazilor si a Marcomanilor prin veacul al II-lea si, In
sfirsit, dupa luptele luY Marcu Aureliu cu QuaziT si Marcomanil,
N ine atacul cestalalt din partite rasaritene : o continua stramu
' Expunerea critics a navAlirilor Gotilor, In Rappaport, Die Einfdlle der
Goten in dos rthnische Reich bis awl Konstantin, Leipzig, 1899.

www.dacoromanica.ro
J0

tare a punctuluT de greutate al rilzboiuluT, a locurilor de pride


ataca GermaniT si dare care se indreapta expeditdunile apara-
toare ale Romani lor.
Intru cit luptele Quazilor si Marcomanilor aa putut st clatine
multimea aceasta gotica, nu putem liotari. Nu putem spline nii
aceia : care e legatura intro Goti1 din partile Nistrulul .si NipruluT,
eari, acestia, slut navalitoriT din Dacia in veacul al 11 lea si al
111-lea i ramura gotica ce a ramas si maT depart& pe, malurile
Mari! Baltiee, locuind peninsula care e astazi Suedia si Norvegia
si care a fost adapostul de capetenie at ramuriT gotice.
Se stie ca navalirilor acestora ale Gotilor li, se atribuie si pa-
rasirea DacieT de Aurelian, retragerea legiunilor si provineialilor
si asezarea for in noua provincie de pe malul cellalt at ape!
(ed. 270). Dupa citeva argumente de bun simt, aplicabile si pentru
situatia de atuncT i pentru cea urmatoare, nu maT e nevoie
sa arat ca nu trebuie sa, se puie mare temeia pe asertiunea uneT
DaciT parasite. Nu se poate parasi un teritoriu de oampra cari
art stat acolo doua, trei generatil, cari-T au parintil i buniciT
ingropatl in pamintul acela. Tar, data lucrurile 5e infatiseaza asa
cum le-am infatisat aid, daca, adeca, nu maT e vorba numaT de
colonitI cari au stat 150 de anT in pttrtile noastre, ci p vorba,
pe de o parte, de urmasiT color maT vechi lo^uitorT al pamintultiT,
ale urmaiT Tracilor, si, pe de alta parte, de elementele romanice
italice furisate In Peninsula Balcanica pe Incetul, element teia
nest!, care daca si-aa parasit odata casa, nu eraa sa treaca, in-
napoT Dunarea la un simplu ordin din partea GuvernuluT impe-
1 ial, parasirea apare si maT imposibila.
Pentru ca sa intelegem cum au putut sa, se petreaca faptele
in adovar, am putea sa facem o asamanare, pe care am facut-o
si nu stia data as facut-o i altil : asamanarea Intro parasirea
oficiala a acestel provincil si intro parasirea oficiala, a uneT pro-
vineiT din Imperiul roman de Apus. A fost un timp cind Britania
fost parasita de Roman!, ba cbiar un timp cind, fara ca izvoarele
sa o spuie explicit, si Galia, afara de mica provincie uncle era Sya-
grins, pe la SOi$SODS, a fost cu tot parasita in minile Francilor. ET
bine, a cutezat vre-un istoric al poporulul engles sail Trances sa
spuie ca, odata ce legiunile as plecat de acolo, a plecat in acelasT
timp i intreaga poporatie ? Nu, nu o spune nitneni, si vedem foarte
bine ca n'ail plecat locuitorii dirt faptul ca Anglia pastreaza atitea
a mintirT romane, cu toate repetitele invasiunT do maT tarzitil, si
din faptul ca Francia este, in ceia ce privete limba eT si atitea
alto raporturT, o Cara romanica. Legiunile s'at dus, day lequitoriT
at ramas. SA, ne gindim ca. TariT veaculuT al XVII-lea si at
XVIII-lea la o mare nevoie i-ar fi retras trupele regulate din
Siberia: resultatul ar fi fost el acela ca expansiunea ruseasca fn
acele regiunT, manifestata intaia prin CazacT, pe urma prin ele-
mentul rural rusesc strainu tat pe urma in aceste locurl, ar fi

www.dacoromanica.ro
33

Incetat, si ca s'ar fi Intors oamenii Indata, ce autoritatea TaruluT


inceta ?
Pe ling& aceasta maT este un lucru: Provincialil acetia aveaa
eT interes sa, se duel el cu trupele, cu functiona,riT, sail nu? Aceasta
e intrebarea cea mare. Daca astazI s'ar mute arendagiT de pe
moiile noastre In patria for de origin, ar resulta ca i-ar urma
teraniT ? Ba din potriva, ar ramInea unde shit, multamind lul
Dumnezea ca, s'aa dus ceIlaltt i nu eraa administratoriT si con-
ducatoriT romanT altceva pentru poporatie; ajunsesera, sa nu maT
fie altceva In veacul al III-lea dectt o grea pa,coste. Imperiul
apara din ce In ce maT putin i cerea din ce In ce maT mult,
ca toate Statole In decadentt. Doar end se Intimpla ca o
poporatie pleaca Impreuna cu. Statul cind Intro dinsa 1 Intro
Stat exists legaturl do nationalitate, i Inca aceasta nu
a junge: se poate ca natiunea sa ramlie dup., ce a plecat Statul
national pentru ca, natiunea, din punct de vedere economic, ga-
sqte ca e bine sa ramfie unde este. Doar end este o stens&
Iegatura religioasa, de nebiruit fanatism, retragerea generals
se petrece : cind se duce de undeva Statul turcesc, Impre-
ung cu dinsul se duc locuitorii turd. S'atl dus din Dobrogea,
s'aa dus din Bulgaria, se vor duce din ce In co maT mult de
pe teritoriile rams In mInile aliatilor cretinT. De ce? Fiindca
nu pleaca Turcul ca natiune, ci pleaca Musulmanul, retragindu-se
supt alts stapinire musulmana. Daca, In local. Sirbilor, Bulgarilor
i Grecilor, alt popor, tot musulman, ar fi luat pamintul, fare In-
doiala ca Turcil ramineaa i maT departe pa acel pamtnt, i, de
ar fi stapInul maT drept, el ar multami luT Allah ca, s'a Inttmplat
aceasta Inlocuire de dominatie. Prin urmare, i paralelismul is-
toric pledeaza pentru faptul ca decretul de trecere dincolo do
Dunare n'a avut decit o valoare platonica, find o simply salvare
a aparentelor.
4i sa, nu se treads ca Aurelian el frisuI, end a orinduit acest
lucru, i-a putut face ilusiT ca locuitorii vor urma tndemnul sat.
Fiindca avea nevoie de amen' can ss plateasca impositele
i sa-I serveasca In legiunT, pentru dinsul era un profit ca, data
cu retragerea peste Dunare, ss alba, dincolo, o regiune maT bine
locuita decit innainte. i era i un titlu de onoare pentru dinsul
ca, data a parasit pamintul, n'a parasit pe locuitorT, ba n'a parasit
nicT numele de Dacia, dat Moesiei do pant atuncT. i nu numaT
atit, dar el trebuia st face a so scrie neaparat In biografia luT
imperials, alipita pe ling& celelalte, acest lucru: ca a cerut pro-
vincialilor, locuitorilor din provincie sa treats Dunarea, ea nu
i-a parasit in mInile barbarilor. Dovada ca sentimentul acesta
exista, este reprobatia care intovaraete pretinsul plan at luT
Adrian de a sfaxIma pentru o nevoie militant momentana, po-
dul luT Traian.
Cu Gotil, cari veniaa pe urma, ca sa inlocuiasca, stapinirea aceasta
8

www.dacoromanica.ro
34

Imparateascg, sa umple golul politic care se crease in regiunile


acestea, sa nu Credem ca provincialiT all trait In cele mar role
relatiT. E absolut fakti, pgrerea cum ca, provincialiT ar fi avut re-
pulsiune fat& de barbarT; li-o fi fost une on frica, dar desgust
de dInsiT n'aveat. Doar orasele se sfgrimaserg pe Incetul, si este
iargs1 una din Intrebgrile cele marl privitoare la aceste regiuni:
de ce s'au sfarimat orasele, dintre care unele aveati o Intindere
foarte mare si bogatil deosebite? Co se scoate sapind fara multg
tragere de inimg In Ungaria e do uimit. Nu e tine stie ce pro-
vincie cu biete orase injghebate in pripg, ci a fost timp de citeva
deceniT o foarte insemnata viata oraseneasca. E si explicabil,
cind se exploateazg mine de aur, cind se scot bogatiT marl din-
tr'o zi intr'alta ; nu e de miraro sg, rasarg ea din parnint tea-
tre, bgl, locuinte bogate: sa, ne gindim la orasele din California,
care all Inceput prin a fi cIteva maghernite de lemn si dupa,
trecere dEt zece anT se gasia cineva innaintea until mare oras
avInd tot ceia ce trebuie pentru confortul material si moral,
pentru nevoile religioase si culturale ale timpulul. Cum oare s'a
trecut de-odata de la viata curata oraseneasca, la viata umilg
de sat? Oare ajunge trecerea provincialilor pe malul cellalt al
Dunarii, masura lul Aurelian, ca sg explice aceastg barbarisare,
aceastg desfiintare a culturiT urbane In regiunile noastre, culturg
urban& care s'a mutat intro masura maT mica, pe malul cellalt
at DungriT ? Orasele de pe malul drept al Dunaril trgiesc pang.
In zilele noastre fara Intrerupere: Vidinul, Nicopolea, Silistra du-
reazg, din vremea lut Traian pang In vremea noastrg, pe cind la
nol pang si numele oraselor de odinioara alt disparut: si undo
a fost Sarmiseghetusa e numaT Gradistea, ceia ce arata ca,
atuncT cind SlaviT s'ati asezat acolo, trgia doar constiinta ca
acele pietre stilt ramasite de cetate'.
In celelalte partl, unde era Napoca, nude era Apulum, oras
tntloritor, Porolissum, nu se maT pomeneste nimic. Franta e piing
pang, astazI de nume care amintesc vremile vechT romane : Lu-
tetia Parisiorum, e Parisul, Aurelianum e OrlOans, Turones e Tours,
Burdigala e Bordeaux, Tolosa e Toulouse: nu e un oral maT mare
al FrancieT vechT care sa, n'aiba o origine lating, romang. Tot
asa pe linia RinuluT In Germania : Mainz e Moguntiacum, Colonia
e Colonia Agrippina., Trier, Tr6ves, e Augusta Trevirorum, si numal
In centrul GermanieT, unde asezarea Romanilor a fost foarte
putin importantg, numal acolo nu ni s'a pastrat nimic do la
dinsa. Nu maT vorbim de Italia, de coasta Spaniel, unde toato
locurile amintesc zilele romane. In Peninsula Balcanica, Filipopo-
pole, Adrianopole, Durazzo, Trait, ca asezarT si ca nume, In deo
sebite forme, traiesc pang In zilele noastre : In toatg, Peninsula
1 Gradiste"=loc in care a fost cetate, precuni porumbiste" Ineamnit loc
In care a fost porumb.

www.dacoromanica.ro
35

Balcanica. de la Marea Adriatic& pan& la Marea Neagra, orasele stall


pOstrat. In Elada si cite chinurl n'ad trecut In partite acestea
asupra oamenilor ! s'ad pastrat numele tale vechT, In forma
poetilor si filosofilor anticT : Teba se numeste de popor Stives,
AteneT IT spun Stines si Turcil. Mid, mai pretutindenT, numele
vechl s'ai'l pOstrat macar In parte, de ce numal la noT at dis-
pArut ?
Explicatia e aceasta : orasele Intemeiate In Dacia n'ad fost
erase locuite in legatur& cu nevoile permanente ale teriT, ci orae
de exploatare, In legatura en anume interese militare said po-
litice said, supt raportul economic, In legatura cu anumite pro-
ductiuni extraordinare, menite curind sa fie epuisate, ale t eriT.
Orasele care se intemeiaza pentru exploatari de aur, In Califor-
nia, in Sudul AfriceT, In Dacia, orasele acestea nu pot s& aiba
zile lungi; rOsar odata, ca din pdmint si, dupa ce productiunea
scade, dupa ce aurul se gaseste aiurea In cantitate mai mare sail
dup& ce nu mai exista siguranta exploatatiei, se sfArIma de la
sine. orasele determinate de capriciu pier cu cal care le-a voit.
Sa ne amintim de acele erase din California sail si de acel curios
orOsel Richelieu, croit de marele cardinal, care se n&scuse acolo,
pentru 50.000 de oarnenl, si In care traiesc azi doar vre-o 2.000 de
saract Cardinalul a avut ambitia sa fac& din orasul sail natal cova
strasnic si a intrebuintat toate mijloacele StatuluT ca s& croiasca
strade marl, pieta Intinse, sa ridice bisericT vrednice de un centru
mare : lumea a venit In tale d'intaiil timpurT, dar pe urma a
vazut ca nu se oferA, niclun cistig, si a inceput sa piece, iar
orasul a scazut din ce In ce, ajungind a fi un biet tirg mort Intro
regiune On& de viata.
Si mai era ceva : orasele acestea erail In functiune de drum.
RomaniT creaser& drumurT, pe drumurile acestea facusera erase,
si nu aiurea. Prin urmare, a Inchide drumurile, Insemna a moil
orasele. In orasele acestea se asfixia viata, end mijloacele de
comunicatie nu se mai puteai1 mentinea. De sigur c& ()data cu
stramutarea necontenita a populatiunii barbare, care a inceput, far&
indoiala, In veacul al III-lea, drumul a fost Inchis. La dreptul
vorbind, drumul acesta n'a dus niciodat& la capatul pe care
1-ar fi dorit aceia cari-1 taiasera. Erati drumurT care plecail de la
Duntire, strabOtead Ardealul si pe urma so Inchideail; nu sama-
naiY cu drumul cellalt, care pleca din Apus ca sa ajunga la MI-
sArit, strabotind Europa central& si pOtrunzind In Panonia. Orl
cu vestita Via Egnatia, care pleca de la Durazzo si mergea pan&
la Constantinopol, taind toata Peninsula Balcanica.
DispOrind orasele si poporatia raminind, eel cari se filcuser&
cindva orasenT s'ai'l preflcut In satenT, trecind prin stadiul de mijloc
care e mahalagiul", omul care locuieste In oras, dar n'are vist&
oraseneasca, e orasean, dar n'are nicTun rapurt esential cu viata
oraseneasch". Dupil ce se facusera orgsenT din stiteni ca in ora

www.dacoromanica.ro
sele noastre, care slut un numar oarecare de sate unite In jurul
unuT tirg central, acurn, cind muria centrul, raminea o viata in-
ferioare a membrelor In partile desfacute, si din ce In ce mat mult
pustiul dintre ele ajungea, sa le prefaca intr'o serie de sate.
Atita, era decT in Dacia veaculuT al III-lea: viata de sat. Si, dm&
era atita, atuncT de ce s'ar fi temut asa de strasnic de GeV ?
GotiT nu cunosteail si eT viata de sat ? DinsiT aveaft earl, din
dosul cirora se luptaa, asa-numitele carragines care samana cu
taberele de mat tarzia ale Taboritilor, ale Cehilor cari ail patruns
si la noT in lupta de la Baia, cu Matias Corvinul, dar de aid nu
urtnei?iza ca traiaa totdeauna si numal. In cara. Viata germanica
Iti veacul al III-lea, care era adesea asa de innaintata in Apusul
EuropeT, nu putea fi asa de innapoiata in Rasarit. Sate gotico
existaa fare Indoiala, si dovada ca ail existat o avem In faptul
ca ramasitele lasate in Rasarit de GotT s'aa pastrat In sate pana
foarte tarzia, pana ce Intreaga natie s'a stins, si satele acestea
nu puteaa sa le deprmda de la altiT, iiindca in regiunile undo
se pastraa Gotii ritsaritenT, nu rail decit GrecT, EvreT si altT lo-
cuitorT de orase.
Intro Gotii ajunsT a trai in sate si colonistiT redusl a trai in
sate, unit ridicindu-se pana la viata de sat, ceIlalti scazind pang,
la viata de sat, era o potrivire desavirsita.
Si nu era la Got,I regimul acela apasator de stapinire ca la
popoarele uralo-altaice care cer dijma, bir, vama ; nu era la Gott
sistemul do persecutie administrative care se Intilneste la Ro-
mani si la toate Statole care au lust obiceiurile Romanilor. Si,
astfel, traiaa bine colonistiT si GotiT.
in cartea, citata, a canoniculul Augustin Bunea 3, se aduce
Innainto un fragment dintr'un scriitor roman (Salvian) carell
arata, indignarea pentru faptul ca supusiT ImperiuluT fug de din-
sul si alearga In bratele barbarilor. Marturia este a unuT con
timporan, a until Roman caruia-T singera inima de lucrurile
acestea.

II.

Astfel statusera, GotiT in Dacia deceniT IntregT, ca aliatT pas-


nieT at Imparatiei foederati sari ca pradatorT at partilor de
peste Dunare latrunculi. Constantin-cel-Mare avu de lucru cu
un rege al lor, si legionarT se ivira din noa pe malul sting, fart
a so fi facut Insa, supt el ca si supt flit luT, In lupta la Dunare
cu GotT si cu SarmatT, o opera deplina si durabila.
I incereare tie istoria Rontinitor, p. 11. Ne mirAm cA nu se in\ ing de at
nuetri Golil, cind poporul de jos roman vrea mat bine sl fie In et decit la
not. Deci no numal c3 fratit nostri nu 'V reau SA fugA de la et la not, ci ne
last pe not ca sA fuggy, la et."

www.dacoromanica.ro
37

Cind at navalit Gotil In veacul al IV-lea, nu trebuie sa. In-


telegem aceasta altfel dectt ca o afirmare de staptnire politics,
de afirmare mai aproape, maT exclusive, ca o luare In pose-
siune. Natural a luarea In posesiune a trebuit sa, se fats i
printr'o stramutare de poporatie : chid ie! In posesiune, trebuie
sa fiT de fata, gi, cindvreI sa mentil posesiunea, trebuie- 0, ram!!
de fats. Se maT adaugia Inca un lucru: HuniT, cari, Inteadevar,
de 'Dula vreme eras In stepa rasariteana, HuniT, din causa unor
motive interne, iar nu numal din lacomia de a se Infrupta din
bogatiile BizantuluT, s'atl dat putin catre Apus, gi atunc! Gotil
cari locuiat dincolo de Nipru, ail trecut dincoace. HuniT continulnd
micarea lor, Gotil ad trebuit se treaca dincolo de Nistru i de
Prut. Ad stat o bucata de vreme In regiunea aceasta a Bugea-
culul, sat In regiunea de dincoace do Prut care corespunde cu
Bugeacul Bugeacul e In Basarabia, i-T corespund dincolo de
Prut judetele Covurluit, Rimnicu-Sarat i Braila, un fel de Bu-
geac de la noT, cu acelasT caracter do step& une or!, de balta,
alts or!, care se Intllneqte i dincolo. Pupa aceia Innaintarea qi
maT departs a Hunilor a adus o dislocare i ma! tnsemnata In
lumea barbara. Atuncl s'a infatisat i ispita BizantuluT, atunci
s'a nascut In sufletul Gotilor tendinta de a parasi tegiunile noas-
tre de mlastini pentru a trece Dunarea i a se aseza In regiu-
nile moesice. Si a trecut de fapt cea maT mare parte dintre GotT.
Dintre Ostrogoti, ramura Tasariteana a Gotilor, aft ramas humal
eel din Crimeia. Dintre Visigoti, -n'a ramas 'nimeni. Cu totil all
fost stramutatT pe teritoriul nostru, i Impreuna cu diniT eel maT
apusenT dintre dinqii, GepiziY, cari vor fi venit In partile de spre
Banat.
A fost decT un moment, pe la 370, end In lumea aceasta Ta-
sariteana s'a facut o prefacers totals, si resultatul acesteT pre-
facer!, un fel de Drang ?melt Westen, a fost luarea in stapinire a
terilor noastre, care n'aveau staptnitori roman!, de catre GotT,
luare In stapinire cu privire la care nu trebuie sal! fats cineva
o ideie din cale afar& de exagerata. Nu trebuie s se treads ca
de atuncl pornete un regim not, ci numal ca, stramutindu-se
centrul de greutate al natiuniT gotice din partile de dincolo de
Nipru In partile de dincoace de Prut, s'a Intarit numal o situatie
care exista i maT tnnainte. bac& ar fi altfel, In locul Romanilor
can se dusesera pe la at treilea qfert al veaculuT at III-loa, tine
ar fi ramas In terile noastre ca element politic stapinitor, Intro
circa 270 si circa 370 ? Terile acestea all ramas ele fara niclun fel
de dominatie? Daca ar fi fost fara nicTun fel do dominatic,
nu s'ar fi gasit, In tot lungul sir de ImparatT roman! al acestuT
secol, unul care sa, Incerce a recapata Tinuturile parasite? Da95,
n'ar fi fost o Gotie dincoace de Dunare, ce-T Impiecleca do a
Intari macar capetele de podur!, punctele de pe mnlul sting care
corespundeau cu punctele do pe malul drept, undo so aliau ce-

www.dacoromanica.ro
38

tatile ? Avem a face deci numal cu o concentrare gotica pe te-


ritoriul nostru.
Avind in fruntea for pe Atanaric si a1tl sefi, Visigotil trebuiad
simta ispita de a merge catre Constantinopol. Causa acestel
ispite e multipla. Unul din motivele care trebuiad sa-I indemne
era de sigur si lacomia. In ochil tuturor barbarilor se oglindia
un departat Constantinopol fabulos, cu zidurl de our batute cu
pietra scumpe. Si astazi cind spune Slavul in fundul Rusiei: Ta-
rigrad", parts -I lasa gura apa i-1 inchipuie ca pe lume nu poate
exista ceva, asa' manator cu cetatea stint& imparateasca. Sa se
adauge cunoasterea lucrurilor Rornanilor de Rasarit, pe care
o avead foarte multi Gott pentru ca servisera, ca auxiliarl in
armata romans. i, In sfirsit, sa nu credem ca, Gatti se Infati-
sad fat& de Imperiu ca dusmanl din principiu, ca unit cari ar
ti cautat sa inlocuiasca Imperiul roman printr'o formatie de Stat
deosebita, barbara. data, numai, in Apus, cel mai ambitios din-
tre regii visigotT, Alaric, a avut gindul acesta: sa inlocuiasca
Romania" printr'o Gotie. Pe urma, succesorul lul, Ataulf, a
revenit la ideia normal& a tuturor barbarilor, cari nu se consi-
derail ca oamenil altei case, ci judecad ca o singura casa
poate exista pentru toate popoarele si ca aceasta singura, casa
politica era Imperiul. Tendinta fireasca do a merge catre Con-
stantinopol nu insemna ca doriad s-I darime ar fi Inge-
periul li inspira un respect imens
sa-s1 ridice seful pe tronul Imparatilor
doar Imparati din mar multe natii, i
,
nunchiat innaintea lul, cacl si in forma cea mar decazuta Im-
ci numal c& gindul for era
caci si asa fusesera
Maxitnin era chiar din rindu-
rile gotice , incunjurindu-1 de soldati devotatl. Acesta a fost
gindul tuturora: sl gindul lui Teodoric, si al lui Alaric si al tu-
turor conducatorilor goticl.
Pe linga acestea toate, mar trehuie tinut in seam& un fapt:
in veacul al IV-lea atentia Imperiului roman de Rasarit o soli-
citata in Orient: se dad acolo lupte marl pentru granita Eufra-
tului. Imparatul Valens merge chiar In Asia si intrebuinteaza
sfortari marl, care dureaza anT de zile, impotriva Persilor. Atunc!
Gotii, gasindu-se la Dunare, stind In regiunile parasite pe malul
cellalt, stiind ca, apa e libea, o ocupa natural, cu luntrile lor,
care mergead si do o parte si de alta a malunilor pentru pes-
cuit si pentru prada Intimplatoare, pentru hotta MOO sad as-
cunsa. ET I l dad seama ca, malul cellalt nu e de fapt al ni-
manui, Inteleg, cu mentalitatea for simpla de barbarT, acest lu
cru: ca Imperiul so ingramadeste din ce In ce mar Inuit catre
Orientul acela de la care era sail ieie si limba si traditiile; el
simt ca e un gol. nu numal in Dacia, pe care au ocupai-o, dar si
In Moesia si in Tracia. A fost inteadevar o vreme, atunci, in
apropierea anulul 400, cind se parea ca Imparatia roman& are

www.dacoromanica.ro
39

imminte de toate scopur! asiatice. In Europa GotiT all volt sy i


se substituie. N'au fost in stare tnsa. Si oare do ce?
Vedem astazi cum Tamil, cari se socotiati distrusT, praptidit,T,
neexistent,i, aruncat,1 in Asia, se concentreaza din nod In dosul
linieT forturilor de la Ceatalgea, si izbutesc ss obVe un armis-
titiu favorabil, dupd, care poate sa vie concentrarea a tot mal
multe trupe si, la pace, conditil maT favorabile. Sint multe mo-
tivele acestei resistente in extremis : una s'ar putea numi Ins&
miraculoasa vitalitate politic& a orashlui Constantinopol. Un
ofiter bizantin de provincie din veacul al XI-lea, Kekaumenos,
spune c& in lupta pentru tronul Imparatesc biruiesc ace! cari
se gasesc In Constantinopol. MaT viteaz, maT putin viteaz, mai
popular, maT putin popular, cel care e In Constantinopol, prin
acest fapt biruieste. Si, in luptele din veacul al IV-lea dupa
Hristos, se pomeneste de un izvor al timpulul o visiune pe care
ar fi avut-o Impitratul: i s'ar fi ivit In mijlocul drumuluT un cap
desfacut care traia Ina., care se uita la dinsul cu ()chi Ingrozi-
tort Si s'a oprit Imparatul si tog eel din jurul luT innaintea
teribileT vedenil. Vedenia aceia cuprindea intriinsa parc& InsasT
puterea de viat,a a ConstantinopoluluT. Poate sd, ramfie Constan-
tinopolul un singur cap desfacut,el vede, aude, si, maT mult, el
creaza din nod viata din care fusese deslipit.
Intro Constantinopol si Roma e astfel o deosebire colosald. Roma
a putut fi totdeauna atacat& si luatd cu toate tale septa dea-
lurI ale sale, cu toate amintirile stravechT, de la lupoaic& si de
la Intdile gloril ale RepubliceT. In Constantinopol ins& pare c&
se adunll puterT de viata din cloud, continente. Prin urmare,
cum de atitea or! Imperiul de Orient, stens la marginea MAT,
in Constantinopol, a putut sa crease& din nod, acelasT lucru s'a
Intimplat si in vremea Gotilor. GotiT, biruitori la Adrianopol,
asupra Imparatulu! Valens, ars In coliba undo se adapostise, all
luat totul in jurul CapitaleT, eT ad apdrat innaintea zidurilor ce-
td.VT. Stiinta for military nu-T ajutd, insa a cuceri orasul, care se
putea aprovisiona admirabil, si atuncT cind era desfacut de res-
tul posesiunilor europene. Si, fiindca erati cloud Rome, pe incetul
Gotil de Apus, aT lnT Alaric, as cautat in locul Rome! acasteia,
pe cealalta. Si Incetul cu incetul s'ad scurs catre Italia, undo
era iarlsT un nume mare. amintirT glorioase, prada cu grd,mada
si uncle apararea era ma! slab&
Mal adaugiV c& de la Diocletian, de la Constantin-cel-Mare,
partea ma! vie In Imperiu a fost nu Apusul, ci Rasaritul, si
prin urmare Roma era intru citva ca un oras do provincie,
si astral tnijloacele de ap&rare, atenOunea politicd, a StatuluT,
toate erad mult ma! slabs acolo decit dincoace. In sfirsit Con-
stantinopolul deschide doar calea catre Asia, unde GotiT nu ma!
erad dispusl ss meargl ca str&mosiT lor, pe cind Roma cuceritd,

www.dacoromanica.ro
40

doschidea drumul catre provinciile de Apus care oferiad pamin-


turT imense pentru asezare si stapinire.
Aceasta e causa pentru care in Rasarit nu s'a putut intemeia
o GoAie i Visigo0 ca qi maX apol OstrogoVi au trecut pe
pamintul ApusuluT.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a V-a.

Goth pe amIndoui malurile Dunirii: Teodoric la Novae.


I.
Visigotit decT ag trecut In Peninsula Balcanica, aft stab un
limp acolo, au strabatut-o pana In adincul el, ag vazuti Termo-
pilele, au ajuns pana unde se cnIntuie la Sud peninsula Moreil
si numaT dupa aceasta Indelungata ratacire In Peninsula, eful
lor,Alaric, a fost adus sa caute drum catre Apus ca sa intro
in cellalt Imperiu: aid regele visigot a luat Roma, a murit ifi
Italia, a fost inmormintat in Sudul el, schimbindu-se cursul unlit
rig ca sa I se sape mormintul si lasindu-se apol sa curga din
nog apa poste ramasitele Jut. Urmasul lui, Ataulf, a parasit i
Italia. Al doilea faliment politic visigot. Resultatul a fost aseza-
rea durabila a Visigotilor in regiunea unde ag Intemeiat un re-
gat care dispare numat In 'veacul al VI-lea supt loviturile Fran-
cilor : et au ocupat regiunea Frauciel undo e Tulusa, i de aceia
se $i zice regatul tolosan",, apol, trednd dincolo de muntf, intro
parte a Peninsula! Iberice, ag format un Stat visigot care a
trait multa vreme dupa, ce Statul cellalt, din Galia, fusese
clistrus de Fraud. i a,stfel acest popor plecat din stepa dintre
Nipru si Nistru, intinzindu-se la Nord pang la Vistula i Marea
Baltica, ajunge dincolo do Pirind, unde sta pana ce vin In Eu-
ropa Arabi! si distrug Statul acesta visigot.
Ramasesera Ins& $i alt! Gott. Am pomenit de la inceput im-
partirea Gotalor In trel, pe care aft cunoscut-o $i Romani! : Os-
trogotT, Visigott si Gepizt, Intro Bari eel d'intaid sint numitt de
unit GreutungT, iar cel de-at doilea TervingT (ceia ce ar fi, trod,
In legatura cu dry, copac", padure"; cf. dirvart, cal de dirvala,
etc.).
GepiziT ad stat cItava vreme prin partile Panoniel $i ag avut
cunoscutul for conflict cu Longobarzit, supt Alboin, care a fost apol

www.dacoromanica.ro
42

omorit do sotia sa Rosamunda, fiica regelul Gepizilor, Cunirnund,


pentru ca o silise sa hea din tidva tataluT eT prefacuta in cups

teste Inca pe la 1600 in auzul calatorilor


si eT In Apus.
,
dupa, obiceiul popoarelor salbatece. OstrogotiT,lasind ramura Te-
traxitilor, ramasa in Crimeia pana foarte tarzia si vorbind nem-
trebuie sa piece
De ce era determinate aceasta trecere, natural ca, nu putem
fixa. Cunoastem faptele mat mult din Amian Marcelin si din le-
gendele si cintecele populare gotice pastrate intr'o prelucrare
de mat tarzia, supt forma de cronies Latina, a luT Iordanes. Alto
izvoare n'avem. lzvoarele grecestI sint tarziT, si cele maT vechT
asupra PeninsuleT Balcanice nicT nu s'aa pastrat In intregime,
ci numat In prescurtarea facuta do Imparatul Constantin Porfi-
rogenetul si care a facut tocmal s piara ca inutil" originalul.
Urmind In chip firesc pe fratif lor, el au trecut Dunarea, dar,
credinciosT sefilor lor, n'ail ascultat decit numal de acestia.
Cea maT mare parte din OstrogotT fusese cuprinsa in soarta
de care Visigoth scapasera, ca uniT cari as fugit Intahl : In
marea Imparatie a luT Attila, despre care vine vorba acum.
ET nu urmasera pe VisigotT, popor de ape, cautind in ele ca
si SlaviT frumuseta si o religie misterioasa. Hunit, ca si, mat ta,rzia,
TatariT nail nicTun fel de intelegere pentru frumuseta apelor,
nicTun fel de simt pentru utilitatea apelor; lor li trebuie loc larg.
Un calator frances de la Inceputul secoluluT al XVIII-lea, care
a fost prin Bugeac, In partile de-asupra gurilor DunariT, si a
vorbit cu TatariT de acolo, a capatat din partea lor marturisirea
ca nu exists pe fata pamintuluT ceva mat frumos decit Bugeacul
acesta. i e numaT un colt al celel mat unite stepe, pentru ca
stepa are si ea o frumuseta cind e nemasurat de larga, pe cind
aceasta e intretaiata de mlastinT si lacurT. Dar Tatarul nostru
declara ca n'ar schirnba -o cu nicTun pamint din lume.
Tot asa Hunil au ocolit paminturile cu padurT, cu lacurl si
mlastinT, care toate ()rail piedecT pentru dinsil si, revarsindu-se
pe la Nord, cum ail facut TatariT la vre-o mie de anT dupa,
aceasta not am ajuns pe la 370, si TatariT au venit pe la
1250 , peste toata cetatuia muntilor, s'aa scoborit In Panonia,
in Pusta ungureasca, si acolo ail intemeiat Statul care era s
fie indata at luT Attila.
Statul acesta sa, nu si-1 inchipuio cineva ca un Stat national
hunic; sa nu creada ca toata lumea de acolo erati Jinni. E in
drept sa, se Intrebe un spirit critic: de uncle ar fi venit atita
multime de Hunt?, undo Incapusera 'Ana atuncl ?, cum de s'a
stramutat de odata un potop de popoare ca acesta ? De fapt,
acel cari ail trecut din stepa rashriteana, a EuropeT In pusta,nu
oral asa de multi la numar: doar citeva miT de oament cari
constituiau o class dominants, o frintura din marea masa tu-
ranica, pornita, in invasiune pe urma unut conducktor cu in-

www.dacoromanica.ro
43

susirt excepOonale si stability acorn inteo regiuue mat apro-


piata de Roma rtisariteana si do cea apuseana, in aceasta Pa-
nonie admirabil potrivita, ca sa se poata, fury si In dreapta si
In stinga: prin Serbia doar merge cineva la Constantinopol, prin
Friul si Aquileia ajunge la Roma. Asa a si facut Attila; un an
In dreapta, un an in stinga. Ilunil ail trecut pang, in locurile
acestea ins& fara, ca atitea regiunt intinse sa fi fast colonisate
cu elementul hunic. Ati venit doar, dup., trecere de 5-600 de
ant Ungurit, apartanind cam aceleiast rase, si intro. Ungurl si
Hunt ate fost Avant, la trecere numat de citeva decenil de. la
incetarea stapinirit hunice, si cu toate acestea nici unit, nici altiI
nu si-ati gasit innaintasit: Avant n'aA Intilnit Hunt, a caror istorie
sa o continue, iar, end ati venit Unguni, erati SlavI In partile
Panoniel, si nicio rAmAsita nu mat dainuia din stApinirea avara
sate hunica. Daca Hunit ar 4 fostt un popor, macar ca Unguril,
evident a ar fi ramas, dad am zi,s-9 nu eras decIt o Blass
dominant&
Asa !net se poate vice a elemente germanic din regiunea
Dunaril, stramutat de la gurile fluviulul pan& In partile unde
astazt e Buda, elementul acesta germanic a avut o epoca hunicA.
Aceasta e formula la care trebuie ss net oprbn. Prin urmare po-
porul care statea aict, acet cari pasteau turmele, facead agricul-
tura, can so luptati si ajutatl cultura In 1.mperiul acesta hunic
nu era') Uralo- Altaicit navalitort, ci Germanit gone, supusiT. Se
poate vorbi dee, ca In titlul acestet le4T, do present Gotilor
pe amindoua malurile Dunaril, fiind VisigoOT in Peninsula Bal-
canica, iar OstrogoOt dincoace, supt stapigirea Hunilor. to niclun
cas HuniT nu s'ail intins dincoace de Tisa, ci ati ramas numal
in partile panonico, potrivit si obiceiurilor for de via i sim-
pane for pentru anume infAisarl ale naturir.
Dar -erile noastre n'au ramas goale de stapint. Acuff', e ado-
varat ca in limba noastra, ca si in rasa noastra, nu se simte
nimic din aceast presents gotica. Si s'ar putea pune intrebarea;
de ce nu sint urme? 0 suta de ant e o epoca prea mica
pentru ca o asemenea influents sA, ramile. Si, cum IT cunoastem,
pe VisigoV ca si pe Ostrogot,T, ni-I cunoastem bine, din atitea
izvoare , de si deprinst cu satele, et preferad viata isolata de
lagar. Niel nu erail asa de mult ,,T ca sa, nu poata Incapea intim
lagar, nict nu eratt deprinst inteatita cu ocupatale pa,cil, incit
sa fie silig a parasi lagarul. Aveau viata aproape exclusiv mili-
tary, ca gi GermaniT Jut Tacit, femeile, copiil mergind cu oastea,
asezindu-se in mijlocul caralor si luind parte la lupta prin aceia
ca zvirliail cu pietre, blastamind pe dump si Indemnind prin
strigatele for desperate pe luptatort, cari erau parintit si soil
tor, la resistenta sail In avint, dupa Improjurarl. Si, natural, end
traieste o na0e cantonata In card, In lagke, ce legatura poate
sa aiba cu peporatia din regiunile mat departate?

www.dacoromanica.ro
44

Cel putin in ceia ce priveste pe OstrogotiT din veacul at


V-lea, avem aceasta dovada : pe la 450, asa trgiag OstrogotiT.
DecT, dm& traiag asa cu un veac maT pe urma, cu atit mal mult
acesta trebuia sg fi fost atuncT felul lor de viata. De aceia
n'avem nimic de la dinsiT, nicT macar ciudgenia de interpretare
filologica hot." din... Gott", singularul din pluralul... romgnesc !
Dar In Imperiul hunic nu era numaT clasa dominants care a
dat pe Mungiuc, pe Bleda si pe Attila, nu erall, pe de altg parte,
numaT elementele germanice strinse In anume laggre si datoare
a pleca orTend la ordinul capeteniilor hunice. Mal era ceva. Nu
e nicTunul din regiT acestia barbarl, nicT Alaric, nici Ataulf, nicT
Teodoric, prin urmare nicl Attila, pe care viata romang sa nu-I
fi cistigat prin anume partT. Influenta rornang a fost covirsitoare
asupra tuturor popoarelor barbare care s'atl atins, fie si trecg-
tor numat, de hotarul ImperiuluT pentru care aveag un nemar-
ginit respect, chiar cind atacad si pradatl provinciile si smulgeag
tribut. Limba germang, de altminteri, ea insgsT. prin destul de boga-
tul numar de cuvinte culturale de origine roman& ni arata aceasta.
Chiar Kaiser" nu e altceva decit Caesar, cetit ca pe vremea aceia.
Si in col d'intghl moment de limbg goticg, scris aicT la not de
episcopul crestin arian Wulfilas, in celebra luT Biblie pentru fo-
losul barbarilor si decT pe limba lor, pastrata in cunoscutul
codice aurit" de la Upsala, scris cu stove de our sere maT marea
cinste a luT Dumnezet, sint iarasi cuvinte de origine lating si,
Intro altele, pentru once plata: anno, care nu e decit annona.
provisiunile care trebuiesc date armateT de auxiliarl din partea
Imperiulul. Totl barbariT, cum dovedesc si asemenea influente
asupra limbiT lor si institutiilor lor, cgutag s& imprumute de la
Roma cit puteaft.
Si Attila a avut astfel, de si simplu sef uralo- altaic peste GotT,
visul de a face ceva statornic. Pentru aceasta, vgzind el Tinu-
turT IntregT stilt nelocuite si simtind nevoia si supt alt raport, at
vistieriel sale, cgcl puteau sa lie veniturile maT bogate, a intre-
buintat prgdaciunT dincolo de Dungre ca sa atragg locuitorT pe
malul sting.
Astfel el, Hunul sglbatec, biciul luT Dumnezeg, pe urma caluluT
caruia nu maT crestea iarba, a stramutat, departo de-a omori din
sistem pe locuitorii provinciilor strgbatute do dinsul, un numgr
enorm do oamenT de pe malul drept pe malul col sting al Du-
nareT. Se poate zits cg, data n'ar fi fost opera aceasta a luT
Attila, acum s'ar v5rbi romanete pe malul drept at Dun'ariT,
si nu de RominT trecuti de aicl, de la not, ci do locuitorT
aborigenT, de strgvechiT locuitori at acelor partI. Si, cum s'a
spus, poporatia era foarte bucuroasg, cg, trecea supt un rege
care cerea putin si dgdea mult, care, in schimbul dijmeT si unor
serviciT usoare, a sigura, nu numat pacea, dar, In unele impreju-
rarT, si partea la biruinta, partea la pradg. Asa, inch malul acesta

www.dacoromanica.ro
45

al Duraril a primit in mare parte elemente care trecusera pe


tirppul Jul Aurelian dincolo: a fost o reimpoporare a regiunilor
noastre de pe urma prddaciunilor facute de regele hunic care
se Intorcea Intovarait do miT i zecT de miT de prinT, ce se co-
lonisau la noT. Do% ada q avem i Intr'un fragment, pdstrat pdna
la noT, al unuT demnitar al ImperiuluT roman de Rasarit, al calla
nume a latin, dar care a scris In grecete: Priscus. Din cdlatoriile
acestuia aildm, pe lingd o multime do alto lucrurl: cd, pe Attila II
primiad cintind imnutT fete din mijlocul popoarelor supuse, ca
se bea la curtea luT miedul, care nu e decit hidromelul, bautura
cea maT placutd tuturor barharilor i pe care GermaniT as dus o
si In Walhala, In Paradisul lor, spre desfatareazeilor i a color cd-
zutT In luptd, maT atlam, lucru foarte interesant, ca el facuso un
Inceput de ora, cu cladirT de piatra, cu baT, chemind pentru
aceasta si meterT de dincolo de Duran),
Cineva care vrea sa Intemeieze orao ca sa rivaliseze cu tole
romane in cladirT de piatra nu poste fi un prigonitor al elemen-
tuluT romanic, asa de folositor pentru dinsul supt toate rapor-
turile. Se tie apoT cd. Attila a Incercat In doud, rInduri sa-T
supuie si Apusul. A fost o expeditie In Galia care s'a incheiat
prin Impotrivirea tuturor elementelor germanice aezate acolo,
reunindu-se Franc!, VisigotT, Burgunzl cu ramditele romane care
maT erail linga eT. In Cimpiile Catalaunice, la 146ry-Sur -Seine, din-
colo de care Impotrivire Attila n'a putut merge, do i IIuniT n'afi
ajuns sa, fie zdrobitl de aceasta coalitie a locuitorilor Galiel. Se
tie iaraT ca, Attila s'a Infdtiat In Italia: legenda PapeT ieindu-I
Innainte si ImpiedecIndu-I de a pada Roma. ApoT, dupd expeditia
aceasta. Attila s'a inters In Panonia i a murit misterios la sfir-
situl unuT ospM do nunta, iar Statul hunic s'a sfarimat dupa
moartea luT.
Acum, sfdrimarea aceasta se datorete unuT obiceid Indltinat
la totT barbariT. Notiunea do Stat, cum o Intelegead Romani!, de
res publica, de civitas, de interes cu mult superior, incomparabil
superior interesuluT particular, notiunea aceasta nu a existat la
barbarT. Totul era lucru privat, proprietate particulard,. Prin ur-
mare regele care cuceria o provincie, era ca i regele care, la o
vinatoare, ar fi vinat un cerb frumos: at luT era cerbul, a luT
era provincia. Cerbul II putea tdia in cite bucd,t1 void, ca sa -1
impart& acelora pe cari-I poftise la mask, i liber era 0, facd,
acela1 lucru cu provincia pe care o cucerise. Prin urmare, dacit
avea maT multi fiT, fiecare avea drept la mostenire i lua partea luT.
Si, do oare ce popoarele se impartiau cam grey si nu s'a gasit
nicT panA acum mijlocul de a da echivalen0, absoluta a until
pamint pentru alt pamint, dusmanil s'ad ivit, i cu aceste dug-
manil tovarasia frAeascg, Intro fiiT lui Attila s'a rupt, i atuncT
fiecare a pornit In directia undo a volt. Astfel, In be de o sin-
gura oaste, as fost bande risipite, dintre care fiestecare a cautat

www.dacoromanica.ro
46

clstigul uncle a vrut, nicTunul nefiind destul de puternic pentru


a Linea supt jug toate elementele germanice supuso. Atunci,
aceste elemente germanice supuse s'au trezit la o viata noul,
si WA, ca, pe urma sfartmaril StatuluT hunic, apare, nu Statul os-
trogot, ci masa ostrogota in miscare de cucerire si de ocupatie.
Intaiti OstrogotiT iead salasele Hunilor si coboara, In sens po-
litic, pana la Dunarea-de-jos, undo fusesera si innainte. IT vedem
la Singidunum, care stapineste regiunea p &n& astazT,si Incep sa fact
deci, precuni era si natural, politica pe care Innainte de dinsil o
Mouser& .EIuniT. DecT eT navalesc In Serbia si manifests pre-
tentia, fata de Imperiul bizantin, de a li se plati o anume sum&
de ban! In aur, sum& care se daduse luT Attila pana la protes-
tarea viteaza a luT Marcian, care spusese ca pentru dusman
are tier, iar aur numaT pentru prietenT, de si chiar dupa Marcian
s'a platit tributul si mal departe barbarilor.
IL

Astfel OstrogotiT, cari si Innainte sustinusera Statul hunic, as


Intrat In rosturile politico ale acestuT Stat disparut. Avead In
fruntea for trel fratT din familia Amalilor, dintre cari unul a fost
tatal luT Teodoric. In acelasT timp, In Peninsula Balcanica. des-
facindu-se din masa ostrogotica, oferindu-s1 serviciile Impara-
tutu! sf primind plata pentru aceste servici!, se Infatiseaza alts
capOtenie, care umple cu faima numeluT sad toate provinciile
europene ale Imperiulul roman de Rasarit timp de maT multe
deceniT. i antagonismul Intro Teodoric regele si cellalt, care se
chema tot Teodoric, fiul lui Trarius, Teodoric Strabo, Incruci-
satul, antagonismul Intro acestI doT TeodoricT umple desvoltaTea
istorica a PeninsuluT Balcanice timp do mal multe decenit pana
la, moartea unuia si strAmutarea celuflalt. Parca fusesera sortiti
sa apart aproape In acelasT timp si s& dispara in acelasT stadiu
din viata ImperiuluT.
Cit priveste pe Teodoric Strabo, de o asezare a luT In Penin-
sula Balcanica, de stapinirea de catra el a partilor DunariT, nu
poate fi vorba. E un mercenar cum se gasesc atitia, thind o
parte desfacuta dintr'un popor. Ca totT ceIlalti comandang de
astfel de bande, el TO schimba orientarea politica: odata e cu
Bizantul, In ziva urmatoare contra BizantuluT; ca s& capete con-
ditii maT bune, e odata in pace cu Teodoric regele, pentru Ca,
dupa schimbarea Imprejurarilor, sa se ridice Impotriva luT. Do
fapt, el are importanta politica numaT prin aceia ca, anuleaza
maT multa vreme activitatea luT Teodoric col care va raminea,
daea nu aicT, In Peninsula Balcanica, col putin in Italia.
Cit priveste pe Teodoric Amalul, regele, dupa ce cucereste
Singidunum, In timpul vietiT tataluT sat!, se intinde maT tarzit,
cu voia ImparatuluT bizantin, 'Atria la Novae, la Sistov, unde-sT
are lagarul timp de maT multi anT de zile.
www.dacoromanica.ro
47

Nu s'a dat destula atentie in Infatisarea istoriel nomfnilor


faptulul ca nol am avut, In hotarele .romanesti de astad, In mij-
locul vietii romanice de odinioara, am avut timp destul de In-
delungat pe omul care a fost eel mal stralucit represintant al
regalitatii germane, al regalitatil barbare In genere, in Apus,
acela care a stapinit In Italia si caruia i-a lipsit numaT titlul
Imparatesc ca sa poata fi pus alaturt de eel mal Insemnatel sta.-
pinitorT romanT In Occident, ca prin urmare aceia ce el a de-
savirsit In Italia se putea desalirsi In partile noastre s trebuia
numaT ca acolo sit se gaseasca un stapinitor mai puternic
decit acela pe care 1-a Inlocuit Teodoric, decit Odoacru, si tre-
buia ca In Bizant sit fie un Imparat mat putinr siret decit
acela Zenon care a aratati luT Teodoric drumul cat's o pradit
maT bogatA, unde sit nu fie tulburat maT departs si sa poata
ramtnea singur stapIn, recunoscut si de Imperiul roman de RA,-
sarit. De fapt asezarea luT Teodoric In partile noastre s'a dovedit
trecatoare, de sr la inceput ea n'avea de fel acest caracter tre-
cator.
Cind zicem Singidunum si Novae, tntelegem doua puncte ocu-
pate de dinsul pe malul DunariT, nevazInd un lucruz ca pe
atuncT nu era sistemul napoleonian din timpul nostru, cit domi-
natia insemna ceva mutt maT rvag decit astAzT; odatit ce se
ocupau don& puncte Intarite, tot ceia ce se gAsia Intre aceste
dour., puncte apartinea acelul domn WA. sit fie Intre ele o con-
tinua .a.dministratie directs, care nu era nicl necesarit, nicT po-
sibilit In vremea aceasta '.
Dec! trebuie sa.-1 admitem pe Teodoric ca stapinitor at In-
tregiT linii de la Singidunum, de la Dunitrea sirbeascA, pb.nit la
Sistov. Dad, admitem aceasta, dm& ne aducem aminte de ma-
rele rol gotio pe care Intr'un moment 1-a jucat Wulfilas la Si-
listra, la Durostor, daca ni aducem aminte cit un; elev al luT, Au-
xentius, care i-a scris viata In latineste, a fost episcop de Silis-
tra, prin urmare avem dovez'i anterioare luT Teodoric de In-
semnatatea elementuluT gotic aid, '- trebuie sa admitem pa tot
malul drept al DunariT IT apartinea luT. Dar, daca-T apartinea malul
drept al cul putea sit fie malul sting ? Evident cit tot al luT.
Daca tine cineva malul drept, cu cetatile Insirate pe dinsul,
tine era sa fie aid ? Eram numai no!, lucratorT at pam1ntulul,
pastor! cari nu represintam nicTo organisare militant, nicTo forma
politica. Prin urmare aceT can stapiniaa malul drept al DunariT
era firesc sa stApineasca, si malul cellalt.
I Greseala o facem si in eels ce priveste stApinirea noastra 'n Dobrogea
la sfIrsitul veaculuI al XIV-lea: daca aveam Giulia f}i Silistra, ce voitl mal
milt? SA se gAseascA numele sub-prefectilor $i JudecAtonlor de pace (lin
Dobrogea pe la sfirsitul veacului al XIV-lea ? OdatA ce al singurele douA puncte
Intitrite dintr'o taril, evident cd esti liber sit mere Intre din ele, prin urmare
iel din ceia ce se gaseste In drumul tAA, ce vreal

www.dacoromanica.ro
48

Si sa nu uitam un lucru : ca acest sef barbar de la Novae e


omul care avea In el InsusT nevoia de organisare si tendinta de
dorninatie In sens roman, acelasT, care, and a Intrat in Italia,
an de an a cautat sa consolidezo pe base romane situatia Os-
trogotilor sal acolo. Prin urmare nu e vorba do un sef do horda
care a gasit un popas fart sa so gindeasca co Inseamna Impa-
rdtia, ci avem a face cu un cap organisator, cu un om do speta
unuT Cesar sad unul Napoleon, om care vede altfel decIt cellalt1
sefl de razboid germanT ridicatI pe scut do oameniT cari-I Into-
varasesc. Asa theft nu se cuprinde niclun fel de exagerare in
ceia ce spuneam: ca el a domnit peste amindoua malurile Du-
n'xiT, nu numal In sons german, dar In sensul superior, roman.
Teodoric doar fuseso crescut In Bizant, tatal sad trobuind sa deie
un ostatic din singele sad ImparatuluT, si izvoarele romano po-
menesc de faptul ca era copil dragut", si ca a gasit la Constan-
tinopol multe simpati!.
Tar, dupa aceia, cind s'a Inters la lagar, nu maT era fiul
de rege got, ci era tinarul cu ideile din Bizant pe care le pri-
mise in sufletul sad. Si maT tarziti Teodoric de nimic n'a fest
maT bucuros decit de recunoasterea lumiT romane, de titlurile
romane care i s'ad acordat: ca sa piece In Italia a cerut sa alba
brevetul imperial de la Constantinopol, spro a suprima pe usur-
patorul Odoacru, care trimisese In exit pe vecie pe copilul ce
a fost ultimul Imparat roman de Apus, pe Romulus Augustulus.
Numal luptele cu cellalt Teodoric, nesiguranta ImparatuluT
bizantin, politica de siretenie cu care BizantiniT au stiut sa-sT
tnlature dusmanil, numal acestea all Impedecat consolidarea Go-
tiler la Dunare. Daca n'ar fi fost trimes la 487 In Italia ca sa
tnlocuiasca stapinirea nerecunoscuta de Constantinopol a luT
Odoacru cu o situatio noun In legatura cu regimul traditional
si legal al ImperiuluT roman, de sigur ca In regiunile acestea ar
fi astazT o Gotie, si de sigur ca Italia n'ar fi decit prelungirea
FrancieT, cacT Francit, cari au trecut de maT multe on in Italia,
cari pindiad totdeauna posibilitatea treceriT spre Roma pe care
o Incunjura prestigiul imperial si catre care-T atragead bogatiile
pastrate Inca acolo, FranciT, data n'ar fi Intilnit In tale pe Os-
trogotT, ar ti patruns In Italia si ar fi ramas pand, astazT. In
schimb, aicT la Dunare, ba chiar do la Marea Egee pd,n5, In fundul
Carpatilor, ar dainui un Stat germanic, format din concentrarea
In jurul Ostrogotilor a semintiilor germane din vecinatate
De la o intriga bizantina a venit schimbarea soartel lumiT.
Teodoric a plecat, si Dunarea a trebuit sa Intro In alta stapi-
nine: Peninsula Balcanilor si regiunea carpatica all capatat ros-
turT care nicT nu se putead banui innainte de retragerea luT Teo-
doric.

www.dacoromanica.ro
LECTIA. a VT -a.

Parisirea Dunaril-de-jos In st&pinirea Slavilor i stramutarea


luptel, condusi de Huth. qi Avert la Dunetrea sirbeasett
(Sirmium si Singidunum).

I. Am vAzut pe Got,I stapinind in psrtile noastre i trecind din-


colo, In celelalte parV, de peste Dun Are. Nu se pomenia prin
regiunile acestea locitite astAzi de RominT, precum nu so po-
menia nicl peste Dunare, de presents until element slay. Dar si-
aid e un argument care pate fi Intrebuintat i In favoarea
noastrA, cari nu sintem pomenit,1 In tot decursul evuluT media
pAna la stircitul secolulul al X-lea. Lipsa de pomenire a Slavilor
In paqile Dun Aril nu dovedecte ca SlaviT nu existaU aid.
Acum, se aduce de obiceit ca argument acesta: SlaviT nu slat
pomeniV pentru ca venirea for nu s'a facut in felul tumultuos
in care s'a flout navalirea altor barbarT. Slavil afl fost un po-
por linistit, ocupindu-se cu agricultura, cu 'Astoria turmelor, un
popor blind, tare nu supara pe nimenT. Din causa aceasta izvoa-
rele nu aminteesc intrarea for in pArtile noastre.
E cam adevArat cA, un popor blind, care-I cats de treaba, nu
prea are trecere mare la eel cari alcatuiesc In deosebite epoce
istoria universals. Copiii cuming aT omeniril tree fAra biografie.
Totu1 aceasta nu e suficient ca sa se explige aceastA tacere.
N'ar fi suficient nicl alt argument, mult mai puternic, care poate
ti adus, i anume iata care. Aceti SlavI, in yia0 for prin TO-
giunilft aoestea ale Dunaril, ale CarpAilor, se Intl Inesc pomeniV
supt numele de Sarmat,,T i innainte de epoca de care ne ocupAm
acuma, prin urmare innainte de veacul al VI-lea i al VII-lea.
DecT el ar fi existat in aceste Tegiuni $i n'ar mai fi nevoie s6
se pomeneascA, venirea lor. Intrebarea e de ce nu s'a Vorbit de
4
www.dacoromanica.ro
50

eT in legatura cu GotiT, de ce nu so spune ca alaturT de Gott


se Intilniad si elemente slave ? IarasT s'ar putea cauta explicatia
ih saracia izvoarelor care urmeaza navalirilor gotico In provin-
ciile Imperiulul roman de Rasarit. Stim ca Amian Marcelin este
acela care ni ingaduie sa cunoastem ceia ce s'a petrecut la
Dunare. Dace, in lot sa avem pe Amian Marcelin, am avea nu-
ma! tine stie ce pagina razleata, smulsa dintr'un cronicar bizantin
pierdut, evident ca, am intelege maT putin decit putem Intelege
acuma, pe basa unuT izvor asa do bogat. Sa ne gindim la ce
am putea noT sa spunem cu privire la intrarea Bulgarilor In
Moesia data o Intimplare, care putea sa so produca, ar fi smuls
din compilatia bizantina a Jul Teofane cele doua sad tret
paginT de tipar care cuprind povestea Jut Asparuch si a color
d'intii lucrurl savirsite de poporul lut aici, In Moesia.
Ins& fragmentele do scriitorT bizantini care ni s'ad pastrat In
compilatia Jut Teofane si a celor enitl dupe, dinsul, sad in
scrierea luT Teofilact, care e contemporan cu Teofane, fragmentele
acestea sint destul de numeroase ca sa, ni Ingaduie sa im
in rosturile Slavilor. Izvoarele vechT nu sint nicT ele cu desavir-
sire stirace: sint astral numaT prima in veacul at V-lea, dar, In-
data ce Intram in epoca Jut Justinian, avem tart destule. ET
bine, Intro aceste still nu se coprinde nimic cu privire la stra.-
mutarea pe aid a Slavilor. AtuncT, no ramine alta Were decit
primal pareroa aceasta : ca SlaviT existad innaintea Gotilor in
partile noastre, mai ales In cetatea de munte a ArdealuluT. i
pe acolo as fost deer SarmatiT cu caracter slay In vremurile
cele vechT, si SlaviT acestia ad fost data la o parte de miscarea
lumiT germane.
Prin urmare, in cola ce priveste pe Slav!, ar fi fost o miscare
do innaintare sJ o miscare do raspingere. Cita vreme as stat
Gotil in partite acestea, de Slav! nu se poate vorbi, colaborarea
for la opera gotica fiind din cale afara de mica. Dup. aceia, dupti,
plecarea Gotilor, iarasT nu se poate vorbi de Slav!, Iiindca, In
rindul Intaid, juctnd rolul de capetenie, erad altil, ilunil, In par-
tile PanonieT, gi autoritatea llunilor se va fi Intins si asupra
maT multor semintiT germanice si asupra acestor semintil slave
asezato in regiunile maT adinel ale Carpatilor.
Dar nici dupa plecarea lIunilor SlaviT no ajung sa, joace un
rol politic. Pentru ca sa intelegem do ea, atuncT cind toate na-
tiunile supuse ImparatieT ifunilor ad ajuns sa, insemne si ele
pagina for In istoria universals, numaT SlaviT nu o fat aceasta,
trebuie sa recurgem la o explicatie foarte defavorabila pentru
dined, dar pe care ni-o impun si alto Imprejurarl.
De cite orT intilnim pe SlavT, trebuie ss recunoastem incapa-
citatea for politics, neputinta for do a se organisa en fortele for
propril si dupa idea care sa li apart:in& lor, si nu altora. De la
un capat la altul at istorieT Slavilor in BalcanT intilnim numat

www.dacoromanica.ro
51

idel qi impulsurl straine; tot ceia ce an lntemeiat Slava In par-


tile acestea e datorit altora decit clingil. ET dad puterea, Irma
ideia, tints, drumul, trebuie sa fie fixate de altul. Avem casurl
mal caracteristice decit acesta: casul Rpilor. Numazul elemen-
telor slave din stepa rasariteana a Europel e foarte mare, fara
indoiala, si era In numar destul de mare i prin veacul al
IX-lea i al X-lea; el bine, in acest timp de alcatuire a Sta-
tutu! chievian, initiativa nu pleats de la dinqil: regiunT In-
treg!, bine locuite de Simi, sint incapabile de o viata poli-
tica. Dacia,Intr'un anume punct pornete o actiune, aceasta
se datorete InriuririT straine. Vin fratiT aceid, scandinavt, Runic
i eel dor tovara41 al sal i se alcatuieqte do fratiT acetia nort-
manl Rusia. Toate sfortarile stiintel ruset1 din timpul nostru de
a slavisa pe Intemeietorl sint zadarnice. Interesul se vode, inte-
resul de a-T face SlavT, dar convingerea nu so formeaza. Si,
din partea ler, Polonil an trait atita vreme In ducate risipite
si nail fost in stare sa stabileasca o unitate nationall bine
Intemeiata decit doar pe la 1340, dupa ce dusesora mal bine de
trel veacurl viata for In ducatele acelea risipite.
Un istoric bizantin din veacul al VII-lea, asupra caruia vom
reveni, spune lamurit: Slava duc viata. patriarhall, trades ae-
zatI ling, ape. Fiecare nu cunoaste decit satul luI i valea tut.
Afars de aceasta nu pot sall creeze o contiinta national, co-
man& Nu pot da o organisaro in legatura cu aceasta contiinta
na0onala. Asa Inca., scapag de shpt Hun!, Slavil au trebuit sa
treats de-a dreptul In atimarea altora, can gall i Infiintat dupe,
plecarea elementelor germanice de la Dunare, i aceqtia an fost
AvariT.

II. Baca se iea eine\ a dup . istoric obinuita, ar credo ca HuniI


represinta un popor, AvariT al doilea, ca., maT amid, cind vin
Tataril, sad, intro acetia, PecenegiT i CumaniT, cind yin toate
neamurile acestea, avem a face in fiecare cas cu un popor deo-
sebit. Nu so poate o maT mare greseala. Din masa uralo-altaica,
masa amorfa, In care se amesteca multe seminVI,luind parte pe
rind Ia cutare sail cutare expeditiei asezlndu-se In cutare sail
cutare parte de fume, din masa aceasta amorfa uralo-altaica, se
desfac In anume timpurl setninVT mai bine inzestrate, mai viteze.
AtuncT ele Intreprind o opera de cuceriro, i mindria for nu e
sa sT zits precum i-ail zis altiX Innainte, ci iea fiecare un
nume deosobit. Astfel ziceam, cu privire Ia German!, In lectiile
din anul trecut, Cl nu trebuie sa ne lasam inselAT do numele fo-
lurite ale lor,ca nu trebuie sa credem ca, de cite orT e un nume
nod, este sl un popor nod, sail de cite orT este acela4 nume,
este si acelasi popor pe care 1 -am intilnit Innainte, ci trebuie se,
admitem o necontenitl inlocuire, asupra maselor supuse, a unel
clase dominants, et; un mime, prin alts, clash, dominants, care iea

www.dacoromanica.ro
52

alt nume. Tot ma trebuie sa facem si In ceia ce priveqte ele-


mentele turanice care se Inlocuiesc unele pe altele in regiunile
din Orientul i centrul Europe!. *i aid yin citeva sute de oamenT,
care, In legatur& cu cutare Imprejurare, poarta cutare nume de
razboia: i ele supun elemente care innainte fusesera supuse
altel semintiT si daa ilusia aparitieT unuT popor not.
Daca am avea o istorie mat amanuntita a rosturilor Avarilor,
de sigur ca ni s'ar Infatia o genealogie foarte bogata, din care
am vedea cum de la Intaiul stramos a plecat un al doilea sta-
pinitor, de la dinsul altul i aa mat departe pan& s'ar ajunge
la acela care a Intemeiat contederatia noua, a Avarilor.
Chid se zice: dupa sfarimarea Statulul hunic, panonic, elemen-
tele luT s'aa risipit, nu trebuie sa luam aceasta In sons literal. De
sigur ca o bun& parte din elementele hunice au ramas, i ele-
mentele acestea, capatind o forma particular& In decursul yea-
culuT al VI-lea, data ca avem pe AvarT. Organisatia avara nu se
deosebete intru nimic de organisatia Hunilor. Ca i se zicea luT
Attila, in izvoare, rege, i ca se zice celorlaltI stapinitor!, peste
AvarT : HaganI, aceasta nu dovedete nimic. Titlul de rege al lu!
Attila e fail Indoiala numaT o traducere dupa titlul barbar do
Hagan, cacl Hagan! se chemaa toate capeteniile turanice. Si
acel stapinitor at Bulgarilor care In veacul al IX-lea a trecut la
cretinism, Boris, care i-a zis apoT Mihail, i el e numit In iz-
voarele latine contimporane din Apusul Europe!, Hagan. Prin ur-
mare la toil efiT acetia de confederatiT, dominate de elemen-
tele uralo-altaice, lIaganul e ma! mare. El e acela care conduce
pe Avar!, precum altdI cu acelasT titlu condusesera Innainte de
diniT pe Hun!.
Acum, In activitatea Avarilor, Intilnim iara*T aceiaI linie con-
ducatoare pe care o Intilnim In activitatea Hunilor. Hunil cau-
tasera sa so foloseasca de situatia for In Panonia, de uncle li so
deschideaa maT multe drumurT, ca sa atace in acelasT timp Im-
periul roman de Rasarit, i Imperiul roman de Apus. Cutreiera-
sera In Serbia de o multime de or!, lliasera mase intregi de po-
poratie i le stramutasera dincolo de Dunare i,pe de alta parte,
facusera tale doua expeditil pe care le cunoatein : in Galia
i In Italia. Evident ca. AvariT ar fi fost dispusi sa faca acelasT
lucru. Tendinta for de a merge catre Apusul Europe! nu lipsia,
numa! ell Apusul, pe vremea lor, Incepuse a se organisa. /ntaid
AvariT n'aa avut a face In partile apusene decit numaT cu se-
mintil slave razlete i slabe. Daca iea cineva analele regatuluT
franc dupa Clovis, Intilnete nume do sta'pinitori slavI cari traiait
in ascultarea Avarilor. E cutare vestit negustor-rege slavo-german
pe care-1 pomenesc analele france din veacul al VII-lea, Samon,
care arata ca In margine cu regatul acesta al Francilor, care va
deveni o Imparatie, exista o fort& slava care insa nu se manifestaln

www.dacoromanica.ro
53

chip independent, ci In atirnare do AvarT. Dar, dircolo de masa


aceasta slava, se Intindea formatiunea StatuluT franc, care inchi-
dea pentru totdeauna once putinta de Intindere In Apusul Eu-
rope!. Pe linga aceasta, situatia spre acest Apus era mutt ma! rea
decit innainte i din causa presentel pe ling& Franc! a altul ele-
ment, anume a elementuluT saxon, cu care Carol-eel-Mare va avea
lupte Indelungate, In care el IT va sacrifica mil de ostaT, ceip,
ce arata ca., dad cineva a putut sa resiste fortelor lul Carol-
eel-Mare, cu atit maT mult ar fi putut resista incursiunilor avare.
Astfel prin existenta in Apusul dept.rtat european a unul
regat franc, care va ajunge Imperiu, prin existent, elemen-
tuluT saxon, destul do numeros qi de puternic ca sa poatd, tin-
piedeca stapinirea franca timp de decenil, Avarilor li se Inchisese
calea Europe! apusene, si Europa apuseand, nu va maT vedea n-
valitorT de rasa turanica decit tarzid de tot, la sfiritul veaculul
at IX-lea, cind Ungurii vor ocupa Panonia i timp do aproape
un veac vor prada necontenit In Tinuturile din centrul Europe!.
Dar, Intro HunT i UngurT, regiunile acestea centrale ale Conti-
nentuluT sint scutite de alergarea salbateca a elementelor turanice.
DecT Statul avar nu are altceva de facut decit sad sa 1neeree
din nod legatura cu stepa, sad sa, se coboare In Peninsula Bal-
canica.
Sa incerce legatura din nod cu stepa, era foarte gred pentru
AvarT. Odata ce pleca o semintie turanica din Cara de origine,
locul gol era ocupat imediat de alta. E foarte interes.ant In felul
acesta sd, so cercetezo istoria Tinuturilor, sa se vada cum, Indata,
dupd, descalecarea unut element razboinic, alt element razboinic
vine i i se substituie. Do exemplu, dupa Avarl vor veni But-
gariT; Bulgaril vor ajunge la gura DonuluT, vor trece In Moesia;
Indata vor veni CazariT; dar se vor distrugo poste putin gi vor
veni PecenegiT; vor fi distrusl si acetia de Bizantini la Lebunion,
i vor veni CumaniT; abia se va odihni lumea de CumanT, iii
vor veni TatariT. i [Ana tarzid vom vedea ca se substituie tot
felul de semintiT turco- tataro in stepa de Rasarit & Europe!. Prin
urmare tine a trecut pana in Panonia, gred se poate Intoarce
Innapol spre a juca un rol de oarecaro insemnatate.
S'ar putea ca Avarii sa se intinda in tulle noastre, i sd, iea
In stapinire regiunile pe care le locuim noT acupt, dar aceasta
ocupatie militara a Avarilor era i ea imposibila.
Nu supt raportul militar: AvariT erad fara indoiall In stare
sa biruiasca bietele organisatiT rudimentare ale Slavilor din par-
tite noastre. $e6T acestor Slav! se numiad une orT, din amabi-
Rate, am zice, din partea scriitorilor bizantinT , regT; insd, regi de
acelia de balta, stapinind citeva trestiT, aceasta nu Inseamna
mare lucru. Pentru AvarT, o astfel do stapinire in terile noastre
ar fi fost foarte upara, insa Avaril ,n'avead interes BS stapi-

www.dacoromanica.ro
64

neasc& In aceste partI. Si un Stat qin timpurile indepartate,


un Stat barbar nu poate fi asamanat cu unul din timpurile noastre,
care se Ingrijqte de toate hotarele sale *i care apara pretutindenT
patrimoniul national. State le acestea n'avead hotar, n'aveat gra-
nicer!, n'avead hartI facute pentru fixarea frontierelor in cutare
parte sail In cutare alta. Prin urmaro ele se. alcatuiesc totdeauna
dintr'un vast teritoriu de care n'avead nevoie, un teritoriu in care
nu so coborail, i dintr'un teritoriu maT Ingust asupra caruia se
Indrepta toata luarea amiute.
Avarul se Intilnete uncle are de cules un profit, o vama;
unde are un vad: acolo venia fara, Indoiala. Se Injilnia undo
mal era un ora care dainuia, unde se tinea un Mehl. Acolo
se Infiinta Haganul ca sa culeaga ceia ce i so cuvenia. Se
mai Intilnete Avarul iar4T Intr'un punct maT important supt ra-
portul militar i unde se mezat ostaiT in ceata, cum maT tirzia
Unguril aezaa un nemar dintre RominiT notri, pe cari-T numiae
iobbagiones castrorum", iobagii cetatiT", cuvintul iobag el insu
fiind un cuvint turanic.
Avaril se margeniad sa visiteze celelalte locurT, s& trimeata, la
anume timpurT, stringatori innarmati de dijme, cum se trimet
In timp de campanie anume soldati cari sa string& din pArtile
vecine ceia ce trebuie pentru hrana otirit
Aide], gal& de elementele care se trimeteaa In felul acesta
din cind in cind pentru a hrani tabara i a aduce banT, Avaril
se Ingratnadiatt In partea de unde puteau sa atace lmperiul bi-
zantin. Ins& Imperiul bizantin se putea ataca, ar zice cineva,
pe toata linia DunariT, i, de oare ce nimenT nu maT era pana
la gurile fluviuluT, ar fi putut sa se realiseze un Imperiu do la
Cetatea-Alba, de la gura NistruluT, pana la Sava i Drava i
la termul MariT vecine. ET bine. n'o faceati i, ca sa Inteleaga
cineva de ce n'o faceau, trebuie sa se gindeasca la infati3rea
acestor locurT prin veacurile al VI-lea i al VII-lea.
In acest timp cetatile de pe malul cellalt at DunariT. de pe
malul drept, existaU. Un scriitor bizantin spune chiar ca drurnul
care duce do la cetatile acestea dare Constantinopol se pas
tra Inca, drum care pe urma a fost pierdut cu totul i n';t
maT fost innoit. Insa cotatile awl intro totala stare de saritcie,
de umilinta, folos mare de la dinsele nu putea sa aiba Minuet,
iar Avaril nu erail destul de numeroI ca sa se gindeasca la
aezarea for in ele. De altfel o asamanare intro viata i mi
carile Avarilor i ale Tatarilor din Crimeia' poate ft do eel ma;
Insemnat folos.
AvariT decl sail asezat la Dunarea sirbeasca. Nu tia dac& Si-
listra este ceadevar cheia DobrogiT", dar e sigur ca Singidu-
num a cheia PanonieT, i tine stapInia odinioara Sirmium gi Sin-
gidunum avea Intrarea libera in Peninsula Balcanica.
V. studiul recent despre Tatari publicat in Zeitschrift Ph. osiatiropaisehe
Gesehichte.
www.dacoromanica.ro
55

Nu pot fi aratate aid sfortarile pe care le-ad facut Avari! lul


Baian si altor Hagani pentru a ajunge la stapitirea acestor
orase. Locurile privitoare la ele ad fost Hoar strinse in colectia
lul Stritter, Memoriae populorum". Impotriva Avarilor, Imperiul
bizantin n'avea necontenit la Indantina o armata regulata. E de
ajuns s spun ca sistemul de aparare bizantin, derivind din sis-
temul roman, era mult inferior acestuia. Intaid ca, Bizantinii din
veacul al VI-lea si al VII-lea nu mat putead conta pe asa-numitil
federa1I, can &Wean o parte asa de Insemnata de cavalerie ar-
matelor romane si cari luptail dupa datinile lor, formInd anume
aripi ale legiunilor In lupta. i se trite lege bine de ce Imperiul
roman de Rasarit nu mat putea sa aiba pe acesti federat! :
fiindca barbarii se ispravisera. Ce ramInea atunct? SI se Intro-
buinteze elemente asa de slabe cum erad IsaurieniT, ArmeniT, s.
a., can nu putead tinea piept unor dusmanT asa de fermi, ca
AvariT. Se va vedea ca supt Iustinian se Intrebuinteaza pentru
a salvd, Imperiul lipsit de armata un sistem nod, acela de a se
da in arenda alcatuirea unel armate, cum s'ar fi dat facerea
unuT pod sag aducerea de muncitorT la cimp. Ni putem inchi-
pui de ce calitate era o armata de felul acesta. Prin urmare,
astfel drumul era deschis catre Constantinopol si acest drum era
cu ant mat mult deschis, cu cit drumul pe la Singidunum e
drumul cel mare catre Capitala lumeT bizantina, drumul care
mat tarzift se va chema calea Belgrad-Nis-Adrianopol-Constan-
tinopole. Acest drum de capetenie si pentru negotal de astazi,
trecea prin Sirmium si Singidunum 1n vremurile de odinioara.
i In privinta aceasta, Avant jucat aid rolul pe care 1 -au jucat
Turd' la alt drum, si in Asia Mica si In Europa. Acestia nu umblail
nebunT dupa glorie, care, ca si acuma, la et era un lucru ab-
solut indiferent, ci. cind an venit In Europa, se gindiau la alt-
ceva: sa, stapineasca drumurile de comert. In dank trot direcOT
In care se deschidea un drum de comert, s'a intins ofensiva
turceasca, pentru ca niciun negustor sa nu scape. Tot asemenea
si Avarul: el era paianjenul asezat In centru, tesindu-st reteaua.
A fost un timp, innainte de Iustinian, cind Imperiul bizantin
avea o situatie din cale afara, de grea In apararea hotarelor
sale, iar dupa Iustinian, dupa, ce aparenta de glorie razboinicti,
de putero militara s'a Imprastiat, alit se poato zice ca an
fost mita vreme stapinil Peninsulel Balcanice. Dacii ar fi fost
mat multi, data ar fi avut mat multe aptitudint cultural, ar fi
fost liberT sa si ramiia3. S'ar fi Intemeiat atuncl o Avarie si mat
departe In Bateau', fiindca de fapt o Avarieu peste Dunare a si
existat si, cind horda hulgareasca a venit de si-a stabilit hotarul
In legatura cu Bizantul, se spune ca granitele noulut Stat shit:
pasurile Balcanilor, Marea Neagra, Dunarea si Avaria.
Aceasta Insemna ca Avaria era la Apus, ca decT o parte a
teritoriilor do dincolo de Dunare, pe la Sirmium si Singidunum,

www.dacoromanica.ro
56

apartinea Avarilor. Prin urmare, dad, Avarii ar fi fost mat sta.-


ruitorl, data, ar fi avut gindurl de organisare, poate ca altfel
s'ar fi desvoltat lucrurile in Peninsula Balcanica. Si fata de dinsii,
ca si fata de BulgarT, s'ar fi facut Incercari de increstinare, si
Avaril crestinl, primind obiceiurile romane prin Bizantinl, ar fi
impiedecat revarsarea ulterioara a popoarelor de aceiasi rasa
din stepa rasariteana a Europe!.
Dar in luptele acestea ale Avarilor la Dunare, Slavil jucaa el
un rol, sail nu ? Slavil ail jucat de sigur un rol, si iata de uncle
vedem rolul Slavilor in aceste p6xt,,i. In anume navalirl ale
Avarilor, nu numal a el innainteaza pe uscat, pe calea aceasta
a Singidunulu!, dar yin si pe Mare. Nu odata ate fost navalir!
ale Avarilor impotriva Constantinopolulul pe calea Mari!. ET bine,
nicTunul din popoarele acestea turanice nu se arata ca destoinic
In conducerea corabiilor: slut popoare de calareti lull, cari stra-
bat stepa de la an capat la, altul, dar conducatorl de corabii nu
slut. Sim 11 Insa erau, si Slavil au ramas pan& tarzit. N'avem
(theft sa no &dim la Cazacil Niprulul, cari scobiau un trunchia
de copac, faceaa o seich si pe aceste bard primitive cu o In-
drazneala extraordinara, treceail cataractele si coboraa pe Marea
Neagra, pana la Tarigrad. De cite or! Sultanil n'aa vazut arzin-
du-li-se casele de placere de pe Bosfor de pe urma acestor bri-
ganzi, cari ispraviail rapede, In citeva ceasurI, si incarcad cojile
lor de nuca, cu ce era mal stump in palate, de se intorceaa
InnapoT drept la Nipru! ET bine, tot in feint acesta trebuie sa. ni
Inchipuim si luntrile pomenite cind se vorbeste de incursiu-
nile pe Mare ale Avarilor. Luntrile nu li apartineail lor, eraa
In sorviciul lor, in sell icial ambitiel lor politice, ca sa zicem
asa, dar apartineail Slavilor. Si apol pe Slav! IT intilnim pome-
nitT in izvoarele bizantine, nu numat supt raportul de locuitorT
ling& riurl si pastor!, plugarl, dar IT intilnim si supt raportul
do paznicT a! vadurilor Dunaril, decT cunoscatorT aI mestesugului
plutiril.
Si, prin urmare, unind atitudinea razboinica, a Avarilor cu aju-
tornl pe care 1 vor lua de la Slav!, trebuie sa ni Infatisa,m lu-
crurilo a;a: Nu un popor crud peste masura, care, din dorinta
de a varsa singe si de a samana pretutindeni mina, a turburat
o multime de vreme Peninsula Balcanica, silind-o sa se inchida
In zidurile Constantinopolulul. nu, ci trebuie sy ni infatisam o
continuare a Statulul Jul Attila, al cariT drum spre Apus e In-
chis si care nu se maI poate indrepta aiurea pentru bran& decit
In Peninsula Balcanica, care, decT, cauta sa potriveasca avantagiile
stepel pentru cal si avantagiile drumulul ce se deschide de la,
Sirmium si Singidunum catre Constantinopol, care, in acelasl
timp, lasind Dunarea toata In stapinirea Slavilor, tl Intrebuin-
teaza pe acestia In domeniul special in care el puteaa fi folo-

www.dacoromanica.ro
57

sitorT, adeca In domeniul plutii ii, ]wind luntrile for ca sa Meares


atacurT Impotriva innaltelor ziduri ale TarigraduluT. Lucru la
care n'atl izbutit nicTodata. cad ImperialiT as raspins aceste atacurT
aruncind cu foc grecesc" asupra luntrilor tor, cu focul acela care
ardea si pe apa, pirlind cu miile po AvarT si Slavi supt ochiT sa-
tisfa,cutt at Bizantinilor. Scopul navalitorilor avarT n'a fost atins
decit Intru cit el se hraniatl de .pe urma acestor navalirT.
Trebuie sa inaT credem un lucru: ca, supt ocrotirea Avarilor
elementul slay din partite noastre s'a putut Intinde Inca mat
mult in Peninsula Balcanica. Avaria" aceia pe care o Intllnim
linga Bulgaria, era locuita de sigur si de SlavT, si acesti Slav!
cuteaza a trace si mar adinc si gratie sprijinulul pe care li
1-ail dat AvariT. Tot multamita acestui ajutor avar si turbu-
rarilor provocate de Avarl, SlaviT aft putut sa so reverse asupra
Intregit peninsula, si mar ales asupra WO apusene a eT, desna-
tionalisind o sumedenie de orase cu cultura Latina,, romanica pe
malul Mari! Adriatice. In orasele acelea se vorbia greccste si la-
lineste la sfirsitul veaculut al VI-lea si inceputut voaculut al
VII-lea: paste citva vreme nu s'a vorbit decit limba slava. Pu-
hoiul acesta slay, care nu era a4a de benign, cu pastorT cintind
din fluier innaintea oitelor, a patruns pana si In peninsula Pe-
loponesnluT. CacT pana astazT, data ne uitam pe o harts a Gre-
clef, se vede ca tale mat multe locurl n'az'i numirT grecestT, ci
numirl slave. S'a pastrat doar Teba si Atena, dar Sparta si atitea
alto localitag si-ail pierdut numele tole vechT.
Astfel un alt efect al presentei Avarilor In aceste regiunT si
al tulburarilor provocate de dInsiT a fost slavisarea regiuniT de
Apus a Peninsulei Balcanice, si aceasta a fost In dauna elemen-
tuluT romanic, din care, (WO navalirea Slavilor, a ramas preaputin.
A ramas elementul albanes, refugiat In muntii sat, element cu
singe latin si cuvinte latine In limba ; elementul aromanesc,
refugiat In alto vat, ducind viata de pastorie pang tarzia, ele-
ment asupra caruia o sa revenim, si, In sftrsit, id si colo cite o in-
sula din alt! Romani, din eel cari as disparut cu totul. Pe la
1860 Inca se mar vorbia limba tor, limba pe care astaz1 nu o
mat vorbeste nimenT pe toata fata pamintuluT, se mat vorbia
misterios de cal din urma represintant al acestuT popor, in insula
Veglia, ling& coasta dalmatina,. Deci aproape supt ochiT nostri
a murit un popor, si un Inva,tat italian, Bartoli, a cules de pe
buzele batrinuluT elementele aceluT grain romanic Inlaturat mar
cu totul de pe urma navalirilor Slavilor.
Acum, AvariT, la rindul tor, vor fi distruT mar tarzit, prin na-
valirea franca a StatuluT but Carol -cal -Mare. Dupa ce SaxoniT vor
fi supusi, SlaviT se vor Inchina ImparatuluT celul nod de Apus,
si trupele luT Carol-cel-Mare vor izbuti, pentru scums vreme, sa
Imprastie ultimele trupe ale llaganulul. AtuncT, cum se va arata,

www.dacoromanica.ro
58

in locul Avarilor va incepe competitiunea intro Franci i Slavt


i mai ales Bulgarii slavisat,,I, care represinta de sigur unul
din momentele cele mat interesante ale desvoltdrit lucrurilor la
Dun ire.
Deocamdata expunorea se oprete in clipa chid Avarit sint
stdpinT in Panonia, cind Dundrea atirnd in cea mai mare parte
de SIavT i Rominil se gasesc ascunqt Intro aceste cloud popoare
conducatoare care dad adese oft actiunilor romdtieqa numele lor.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a VII a.

Iustinian si intarirea linieI Dunarri.


Opera 1ndeplinita, In viAa lumii rasaritene de Imparatul Iustinian
(327-565) este o opera care atinge fara indoiala si malul nostru
dunarean. Pe malul Dunaril s'ati Intemeiat In vremea lui Iusti-
tian, dupa, porunca lui, castele care in parte traiesc si astazi,
deli nu s'a facut cercetarea deplina a tuturor castelelor si, cu
dorii4a noastra de a vedea numal pa Traian In toate, nu ne-am
grabit sa constatam caracterul vadit bizantin, foarte usor do
recunoscut, dupa obiceiul de cladire special timpului aceluia, al
unora din ruinele care se intilnesc pe malul Dunaril, de la Do-
brogea si pana la Severin, undo chiar si asa-numitul Turn at lui
Sever nu stia dad, la o cercetare mai atenta, n'ar descoperi zi-
dire bizantina. Astfel Imparatul Iustinian este in legatura strinsti,
cu rosturile acestea dunarene. Dupa ce trecuse atita vreme
do end nicio oaste bizantina nu se maT ivise In regiunile de la
Sirmium si Siugidunum In jos, a de sigur un eveniment foarte
important apari0a, nu numal a unor ostirT, dar a unor mesteri
can yin sa indeplineasca, nu lucrari spqradice, ci statornice, si
aceste lucrarT statornice, Indeplinite de mesteril bizantini, alca
tuiesc impreuna, o intreaga cingatoare de cetati, asamanatoare
Cu cetAile care se ridica in acelusi timp si in aceiasi propoqie
cu acelasi stop pe malul cellalt al maril ape de hotar, pe ma
lurile Eufratului. Si, data ce aceste castele sint stabilite, si nu
numal In locul castelelor celor vechi, unde fusesera castelele
constantiniene sal ale lui Traian, trebuie sa presupunem In chip
firesc o ingrijire military speciala pentru aceste castele, cad
doar neaa fost puss acolo ca sa ramiie singure spre spaima Sla-
vilor, ci in castelele acelea sint ostasi, avind in fruntea lot, nu
numal comandanti pentru fiecare caste', dar de sigur coman-

www.dacoromanica.ro
60

danti cari reuniag supt ordinele for mai multe din aceste cas-
tele si trebuie sa fi fost un comandant general pe malul sting
al Dunaril Intrat din not in veacul al VI-lea in stapinirea bi-
zantina. Apo!, odata. ce a existat aceasia orinduire military In
legatura cu castelelo din nog Intemeiate, trebuie s admitem
influents acestor castele asupra regiunilor din vecinatate.
Si co ar fi putut sa opreasca influenta military si politica bi-
zantina In regiunile de la Nord, in acele regiunT de la Nord undo
In veacul al VI-lea nu exista nicTo alts putere decit puterea
Avarilor, cari stapiniag direct Wind bir si chemind anume ostasi
dintre Slav! In serviciul tor? Dar influenta aceasta exista mai
ales In partite de catre Tisa, Intro Tisa si muntii Ardealulu!. Prea
departo do Dunare cu luntrile eT, AvariT nu puteati stapini sta-
tornic. N'avem decit sa, ne gindim cu city greutate ari intrat
UngnriT In partite acestea mai tarzit, pornind din aceleasT locurl
de undo ati pornit si Avarii, si cit de incet ati putut ss puie
stapinire pe cetatile din Ardeal si pe ce atirna de dinsele. Asa
in cit, odata ce cetatile intemeiate de Iustinian le gasim pe ma-
lul sting al Dunari! si In Intregithea acestul mal sting,precum
arata scriitorul de capetenie pentru epoca lul Iustinian, Procopiu
din Cesarea, autorul uneT statistice generale a ImperiuluT, si supt
raportul cetatilor,odata ce influenta care se desface din aceasta
linie nu poate fi oprita de o alts asezare military represintata
prin vecinil de Nord sail de Apus, cari sint Avarii, trebuie sa
presupunem un fel do nelainurita, influent& generala exercitata de
Bizantini, din paxtile acestea Intarite si garnisonate de dinsii la
Dunare, asupra triburilor din vaile slave, care ascultatl, prin ur-
mare, de ordinele Imparatului bizantin.
Am putea sa ni infatisam In chip mai clan aceasta situatie,
recurgind la sistemul paralelelor istorice. N'avem decit sa ne
gindim la situatia pe care o aveag TurciT aid, la Dunarea-de-
jos, dupa ce as izbutit sa cucereasca cetatile de pe malul drept,
luind si capetele de poduri care li corespund. Cind Turcil ail fost
in Severin, in Turnu sag Nicopolea-Mica, apol cind ail fost In
Giurgiu, mal tarziil In Braila, prin toate aceste cetat,1 ei ail avut
si malul sting. Toata, lumea tie ca presenta for In cetatile acestea
a adus dominatia for In asa-numitele raiale, aproape cit un ju-
det intreg, care serviati pentru hrana acelor cetati. Stim iarasT
ca din raialele acestea, la cea d'intaig miscare, la cea d'intaid
tremurare de revolts din partea Domnilor nostri, porniail osti
pradalnice.
Si nicT nu era nevoie caBizantiniT sit innainteze mai mult. Sa
revenim la exemplul Osmanilor. Oare data ar fi fost o necesi-
tate absoluta pentru Imperiul otoman stapinirea do a dreptul.
asupra Carpatilor si deshintarea principatelor TeriT-Romanesti si
Moldove, SultaniT din veacul al XV-lea si XVI-lea n'ar fi fost eT
In stare sa Indeplineasca acest lucruy De sigur ca, ar fi fost In
www.dacoromanica.ro
61

stare sa-1 indeplineasca, chiar impotriva unul $tefan-cel-Mare.


N'all facut-o insa pentru ca, grija for era si aiurea. Ca un Im-
periu mondial ce era Impbriul Osmanilor din acel timp si ca until
care avea necontenit ispita de a cuceri Ungaria, Austria, Italia,
insulele, natural ca se indrepta spre pa rVle care raportail mai
mutt decit terile noastre. Dar, pe ling aceasta, odata ce avead
malul romanesc, iar, in principatul Moldovel, stapIniaa China,
Cetatea-Alba, mai tarzill Benderul, care formatt un triunghh1
foarte usor de aparat, si la intimplare puteau sa se razime si
pe Ismail si pe RenT, care se numia de el Tomarovai n'aveau
nevoie sa mearga maT departs, cad regiunea d'innauntru era
silita sa, dea tribut, care, de altfel, era mai sigur printr'un Domn
autohton decit dr fi fost prin organele directe ale cirmuiriT tur-
cesti, cad de tot raul Turcil nu Brad responsabill, ci era Domnul,
iar tot binele 11 avead el, prin Damn.
Tot asa, deci, trebuie sa, ni Inchipuim si situaVa Bizantinilor
in partile acestea. Era nevoie pentru Bizantini sa aiba Dunarea.
All avut-o. Era nevoie sail asigure Tinuturile de pests Dunk%
Au indeplinit si aceasta trebuinO, militara-politica. *i. sa ni maT
amintim un lucru: Teri le noastre nu slut inutile pentru un atac
impotriva cuiva care se gaseste in Ardeal sail In partile de din-
colo de Ardeal. In luptele lui Manuil Comnenul in veacul al
XII-lea Impotriva Ungurilor s'a fa cut cum vom vedea si o
exped4ie prin partile noastre: ea a plecat prin Dobrogea. a
trecut pe la Isaccea in partite noastre si, prin pa,surile Carpa-
-Olor, a atacat pe Ungurl, al caror front de, atac contra Bizan-
tutu! se intindea cam de la Belgrad pang in regiunea Orsovei,
cuprinzind Banatul si partea de dincolo de Tisa care -1 cores-
punde. Aceasta exped4ie, foarte indrazneata, e un fapt noll in
istoria luptelnr dintre Bizantini si Unguri. Dal' asa ceva se putea
face si in contra Avarilor in veacul al VI-lea, si nimenl nu poate
spune cat nu s'a si 1ntimplat asa ceva WV() vreme in care avem
doar zece fol pentru o intreaga domnie bizantina.
Dar spuneam ca stapinirea lul Iustinian in partite acestea ale
Dunarib nu putea sa aiba un caracter mai deplin si din alt
punct de vedere. Asupra acestui punct o sa, se vorbeasca mai
pe larg in a doua parte a acestel lecp, si din motivul a.,
precum se vede, in desfasurarea :lectiilor acestora este si ten-
dinta de a presents, alaturi de chestiunea Dunarit si in leg:
tura cu dinsa. desvoltarea intreaga a Imperiulul bizantin si a
lumil rasaritene supt raportul politic. Tratam chestiunea Dunari!,
dar ling& dinsa so grupeaza, o mulVme de alte chestil politico care
ajuta sat vedem destul de ]impede intreaga via0 orientala, precum,
in cursul din anul trecut, s'a vazut Intreaga viata. occidentaia.
Cu privire la Iustinian sint doul parer' gresite, pareri care
se intilnesc si in ultima opera, foarte Intinsa, foarte frumoasa,

www.dacoromanica.ro
G2

si ea podoabe, ca material de ilustratie, care a aparut, acum


citTva anT de zile, la Paris, opera datorita creatorulul colil bi-
zantiniste francese, Charles Diehl '.
E aceiaT teorie care se mentine de Ia Gibbon, scriitorul en-
gles de la sfirqitul veaculuT al XVIII-lea care a dat istoria de-
caderil i caderiI ImperiuluT Bizantin" anume: ca Iustinian a fest
un Imparat Insulletit de ideate marl, ca el a vrut sa restabi-
leasca Imperiul roman unitar. Ca nu suferia sa, fie numal Imparat
bizantin, ci ca, avea dorinta cea mat calda sa staptneasca =in-
doua Romele: i decazuta Roma veche gi intloritoarea Roma
noun, ca pentru aceasta a Intrebuintat toate fortele Imperiulul.
Ca, adeca, In aceasta lupta pentru recIltigarea provinciilor pier-
dute ale Imperiulul roman de Anus, ar sta oarecum tragedia
domniel, ca gi a personalitatIT sale, hind foarte grey lucrul pe
care s'a simtit dator sa-1 indeplineasca si cheltuindu-se pentru
Indeplinirea lul toata energia sa si toate fortele vi! ale Imperiulul sa a.
Constatind astfel personalitatea In! Iustinian i domnia pecet-
lulta cu caracterul acestel personalitatT, de sigur ca este unul
din cele ma! Insemnate casurT care Wad infiintat %re-odata in
ordinea politics, i unul din cele maI iriteresante supt raportul
sentimental. E aa de mare lucru sa se gindeasca. un Irnparat,
dupa atitea decenil de decadenta, dupd, atit,ia stdpinitorI fricogl,
ascunI dupa Zidurile Bizantine, ma! putin Intinse gi mai slabe
decit cele chinezqtT, dupa un Zenon, dupa un Anastasios, preo-
eupatT maT mult do certurl religioase, de hotarirea faptulul dada
Fiul, 'fatal gi Duhul Sfint sint exact de aceiagl fiinta sad numaT
de o fiinta asamanatoare : homusios sad homoiusios, la unitatea
fundamentals, esentiala 1 necesara a ideiT romane, dupa toate
aceste semne de mare gi adinca decadenta a simtalul politic i
a valoriT militare! E aa de Indraznet ca, nu numal sa, vada Im-
periul bizantin in Intregimea luT: adeca de la Dunare la Eufrat, de
la Mama, Adriatic& i pant', In pustiile Asiel Centrale, dar In ace-
laT timp ss i se par& ca acest Imperiu de Orient e prea mic si
sa. incerce el MORI ceia ce nu s'a maT fort Incercat din timpul
luT Teodosiu-cel-Mare, de la 395, de cind cele doua Imparatil sta-
tead statornic deosebite, formInd in teorie acela! Imperiu, dar
In practice, i trite practica durabila, maT mult decit seculars,
cloud, Imperil. Si in stirgit a doua teorie, far& de care cea din-
taid nu s'ar putea sustinea : pentru ca sit Indeplineasca acest
Bind mare, lupta Impotrix a Ostrogotilor in Italia, impotriva Visi-
gotilor in Spania, a Vandalilor In Africa, In acelagT timp cind
se purtad lupte continue, foarte grele, cu multe pierderl i umi-
linte une orT, Impotriva Persilor, la Eufrat, si, Ia Dunare, Impo-
triva Slavilor pentru granita nordica, Imperiul ar Ii organisat
o admirabila armatd, un fel de vechT bande" (le veteran!, ceva
asamanator cu soldatiT Ga'rzil luT Napoleon I-id In ultimiT an! de
Justunen et la cis ilisation to5zauttne "
www.dacoromanica.ro
63

dollar, In care eT erad amestecati cu copiiT ce so ridicad abia


la putinta de a purta arme, orT cu admirabiliT ostasT, religiosl
ca niste calugarl, virtuosT ca Anti!, cu cari marele rege at Sue-
dieT Gustav-Adolf si-a cistigat luptele luT cele mar!. Ar fi In
adevar ceva de minune sa stringT SaracinT, Slav! si Negri din
pustiti, din Sudul SirieT, sa adunT rasele isaurice de pe malul
Asiel Mid, ArmeniT molatecT, deprinsi mal mutt cu parada in
Constantinopol, si pe strabuniT Curzilor salbatecT din timpul
nostru, descendentI aT Partilor de pe vremurt, pe Grecil demoralisati
din orasele Traciel,pe insularil denrinsT maT mult cu comertul decit
cu serviciul in flota military a Impgratulul si din toate aceste
trupe disparate sa facT o armata, si aceasta armata sa slujeasca
foarte credincios zecT de an!, pe eimpl de lupta feluri1T, supt con-
ducerea aceluias1 sef, si armata, aceasta sa fie o unealta atit
de sigura In mina aceluia care o comanda, Melt, chip& ce Beli-
sariu, care era un om, a fort inlocuit cu Narses eunucul, armata
aceasta sa fie capabild, a Indeplini aceleasl lucrurT pe care to in-
deplinise supt comanda unuT adevarat general... LucrurT marl i
frumoase: un asa de innalt ideal pe de o parte, o virtute mili-
tard, asa de rara pe de alta parte. Dar to Intrebi: Bizantul
undo este, acela pe care, In veacul at XVJI -lea i at XVIII-lea,
Franta obisnuia sa-1 numeasca Le Bas Empire, oprindu-se mal
mult asupra istorieT scandalurilor criminale ale istorieT sale anec-
dotice ? rnde e atunel Teodora, fata ImblinzItorului de ursT, Im-
parliteasa asezata de Iustinian pe tronul sacru" al Bizantulul ?
Uncle shit cele cloud, partide care lupta pe strazile Constantino-
pole! pentru erot si seff de circ ? VerziT" si VinetiT", cari se
batead Intro diniT pentru cutare jockey", pentru cutare mi-
nator de cal din arenele ConstantinopoleT, atunc! dud Persil
pradad Mesopotamia si cind la toate granitele so Ingramad'ad
barbariT ?
In Mara do faptul ca, In unele domenil, criteriul moralitatiT
se schimbd, putem concilia lucrurile prin aceia ca renuntam la
un mare ideal imperial al luT Iustinian si tot asa la teoria uneT
puternice armate pe care ar fi avut-o In sprijinul idealulu! sad.
Na trebuie sa credem ca cel ma! Insemnat din imparatiT Orion-
tutu! a vrut sa domino lumea roman& de pe vromurT, toata Ira-
paratia unitara a glcriosilor CesarT de pe vremur!, sa o alba supt
sceptrul sad de stapinitor pe jumatate groc, pe jumatate orien-
tal, cu elemente latine pdstrate, de sigur, in legislatie i admi-
nistratio, dar din ce in ce maT ratite.
Idealele yin dq obiceid po doll& caT : o tale e prisosul de pu-
terT, la oamen!, ca gi la ter1 ; ambitia fiecaruia e in legatur& qi
en vigoarea care clocoteste sad scade din el. E un fel de cafe
mecanica, inconstientg, am zice, prin care idealul Se innalt,a, In
mintea unuT om sad In spirant unel societati. *i, at doilea, un
ideal poate sa apara i fard, puterea trebuitoare, far& pri.csul

www.dacoromanica.ro
64

de vigoare fisica ce Indeamna pe om sa traiasca dincolo de mar-


genile'vietil obipuite; el se poate produce grin coborirea in eel nol a
sufletulul altor vreml, suflet cuprins In amintirile scrise sat zugra-
vite, sapate, pe care acele timpurl le -au lasat. Astfel poate sa
apara un mare visator care si-a capatat idealul sat, nu din pri-
sosul 'de forte ale presentulul, ci din Inclemnul staruitor al unul
trecut mai mare. Dar asa ceva nu era In Bizantul lui Iustinian.
Intht, acest Bizant era slab, si nu putea sa nu fie slab. Sa ne
gindim la Indelungatele pradaciuni barbare In Peninsula Balca-
nica, la lialul In care Imperiul a fost lasat dupa aceste prada-
ciunT, sa ne &dim, pe do alts parte, la invasiunea slava, Inceata,
nu totdeauna violenta, care !Lisa, a avut ca efect de capetenie
scaderea vitalitatiI oraselor. Orasele de la Marea Adriatica, asa
de Infloritoare odinioara, orasele interioruluT, primind Inriurirea
slava, a potopuluT acestuia slay, poate ca n'ail disparut ime-
diat unele n'aa disparut nicT pe urma, dar valoarea for eco-
nomics n'a maT existat : ele at devenit un fel de tirgurT marl
pentru sO.teniT slavl din Imprejurimi. Spalato, care fusese Salona
luT Diocletian, ce a maT pastrat oars din caracterul sail de rese,
din Imparateasca do pe vremurT ? Dupa o bucata de dmp dal-
matin, un haos de pietre; iata ce a ramas din mindrul oral
roman de pe vremurl! Compara1Y aceste orase dalmatine cu ora-
sele de pe coasta italiana din fatil,, comparati Salona cu Ravena,
care traieste astazI cum traia pe vremea cind Honoriu se refugia
Intr'Insa, cu Ancona, care cuprinde In mijlocul orasulul actual
un splendid arc de triumf, perfect conservat, al luT Traian, In
legatura tocmaT cu expeditifie lul In Dacia, cad de acolo a
plecat el In expeditia cea mare, - si yeti vedea deosebirea. Sti,
nu uitam nicT pradaciunile Avarilor, cu totul recente, si care con-
tinuaa pi pe vremea lul Iustinian, strabaterea de ei in diago-
nala a Intregil Peninsule Balcanice, In avintul furios catre Ca-
pitala ImperiuluT, nesiguranta posesiunilor asiatice, cind Persii
puteau sa provoace Incurcaturi, si atunci se va Intelege ca
prisos de puterl In Imperiul bizantin nu exista, a doua zi dupd
ce abia iesise fricos de dupa zidurile de aparare ale luT Anastase.
Dar atunci poate Ca idealul cellalt, iscQdit din cartl, a facut
taria luT Iustinian ? Nu. Fiindca e tocmaT vremea dud, pe de o
parte, so da lupta Intro traditia literara romana, In care se cu-
prindea toata gloria, si traditia literarit denied, ce se furiseaza
pe Incetul cu ajutorul limbil vulgar atuncT cind maI multI lo-
cuitorT aT oraselor vorbesc greceste, luind In stapinire, pe linga
Biserica, pe care o avea do atita vremo, si Curte2, si admi-
nistratia, si In curind toata scoala. Deocamdata caracterul do-
minant In viata cultural& nu e nicT al Rornanulul, care se stinge,
nicT al ElinuluT, cad vor trebui veacurl IntregT ca sa se cu-
rate de banuiala ca Impreun& cu dinsul pot veni eresiile pagI-
nismuluT, ElinT si paglni insemnind acelasl lucru ; e momentul

www.dacoromanica.ro
65

cind viata culturall In Bizant e represintata aproape In Intre-,


gime de ortodoxie, iar ortodoxia nu O. traditia romans, ci po-
vetile asiatice despre regele Saul, despre David care-I -tints cu
harfa, despre luptele lui cu Goliat, despre nerecunotinta popo-
rula ales, despre Nabucodonosor gi apa Vavilonulul ".
Prin urmare, nici pe o cale, nicl pe alta idealul cel mare nu
poate sa, vie. Totu1 Iustinian a ordonat o expeditie in Italia 4i
a sfarimat Statul ostrogot. Murind Teodoric, fata luT, Amalasunta,
maritata, cu Enteric, guverneaza, in timpul minoritAtil fiulu! lor,
Atalaric, i, murind i acesta, ea domnete Impreuna, cu noul
sot Teodat, care-o omoar' ceia ce aduce venirea luT Belisarie
in Italia (535). AA urma,c apoi luptele pentru tronul ostrogot
supt cei trel regT can as mintuit stapinirea barbara asupra pe-
ninsula: Vitige, Totila i Teias. Astfel, printr'un concurs fatal de
Imprejurarl Iustinian a fost adus sa, atace i sa sfarme domi-
natia ostrogotA In Italia. Apol a cautat s atace dominatia vi-
sigoia pe couta de Rasarit a Spaniel. i, In sfirqit, sa puie un
capat regatulti Vandalilor In Africa, undo regale Gelimer incheie
tragic povestea stapiniril vandalice, care se strecurase din
Spania'. Ar fi ramas doar sa atace pe Franc! i avea motiv
sa, nu atace pe Franca cretini catolia al urmailor lui Clovis;
insa. in afar& de din OT i de depArtati! Breton!, din mijlocul
Oceanulul necunoscut, el a reluat cele trel provincil care format
Imperiul roman de Apus, supunind cu totul doul din ele,
Africa i Italia.
Dar numal un concurs fatal de imprejurarl a adus aceasta, iar
nu idealul cel not imperial. Ostrogotil eraA In ma stare, !nett
vecinil de dincolo, din Peninsula Balcanica trebuiad sA intervinA.
i anume din doul motive, absolut decisive : intais, granita po-
litica, a Peninsula Italics i a PeninsuleT Balcanice nu eras atunci
acelea care sint astAzT, cele geografice; pe atunc! Italia impieta
asupra Balcanilor. Pana foarte tarziul Dalmatia i regiunile ve-
eine nu se tinead de Imperiul roman de Rasarit, ci de cel de
Apus, fiindel ImpArtirea se Meuse mai mutt pe basa limbiT vor-
bite in cea mal mare parte de locuitoril regiuniT, i Dalmatia era
un Tinut cu desavirire latin. i, al doilea, Teodoric fusese in
Italia rege cu delegatie de la Imparat, de la singurul Imparat
care exista, prin urmare de la Imparatul din Bizant. El nu avuse,
cu toata taria i stralucirea stapiniril sale, caracter indepen-
dent, nu indraznise a care macar acest caracter independent.
Ramasese un fel de exarh, precum ma! tarzid Patriarhul din Con-
stantinopol, cind nu putea sA intervie direct Trite provincie,
numia un exarh 9. i, cum Patriarhul putea acorda qi retrage de-
Vandalil fuseseri IntAili prin partite noastre.
2 Mitropolitul Terii-RominestI era Intaili numal episcop de Vicina, In Do-
brogea, cu delegatie patriarhalL
5
www.dacoromanica.ro
66

legatia, tot aa a fost i cu stapinitorul ItalieT. Supt Iustinian


decT, Imparatul intervine din note pentru a face valabila autori-
tatea sa, pe care o atestall si bizantii" de aur, In toate dupa
norma bizantina, aT regelu! Totila t.
E natural deal ca Iustinian sa fi atacat Italia. Dar intro Italia
i. Africa a fost totdeauna un element de discordie: insula, Sicilia.
A cuI e Sicilia ? E o prelungire a Africa sail a ItalieT? 0 pre-
lungire spre Nord a AfriceT sari o Incheiere spre Sud a penin-
sulel italice ? Se tie ea, tot Sicilia a provocat razboiul Intro
Roman! gi CartaginesT; acuma tot pentru dinsa trebuia s Inceapa
razboiut Intro stapinitoriT eel no! a! ItalieT, BizantiniT, i stapi-
nitoriT eel no! a! AfriceT, Vandalil, succesoriT germanicT a! Catar-
ginesilor. Odata insa ce are coasta de Nord a AfriceT, amindoul
coastele ItalieT, cu tot Rasaritul Man! Mediterane, cu coasta Si-
riel, ArabieT, Egiptulu!, care ar fi stapinitorul care sa nu Incerce
a desaviri aceasta stapinire prin luarea In posesiune a coaste! de
Ost, spaniole, pentru a ajunge i pana la strimtoarea de Gibral-
tar ? i lupta nu s'a dus decit pentru coasta de Ost a Spaniel,
interiorul teriT, coasta de catre Oceanul necunoscut, salbatec,
acestea nu intereseaza pe Iustinian. i astfel din noll tot cu-
prinsul Man! Mediterane devine un lac roman, al singuruluT sta-
pinitor legitim, eel din Constantinopol.
E o opera foarte frumoasa, una din cele mai frumoase cu-
cerirl care se cunosc. A fost dusa la capat cu mult talent si
multa staruinta de un general foarte bine Inzestrat, Belisariu, cu
o caste intr'adevar foarte rabdatoare i foarte supusa. Dar nu
trece multa vreme i vedem ca toata aceasta stapinire dispare.
NicIodata dominatia bizantina pe coasta rasariteana a Spaniel
n'a fost bine intemeiata, cu atit mai mult, cu cit legatura pe
uscat Intro o coasta i alta, intro Italia i Spania, era Impie-
decata din ea:Elsa regatulul franc, care tinea o bucata din lito-
ralul' Mediteranel. Jar In Italia ate trecut numaT citeva decenil
i au venit (in 568) LongobarziT, luind In stapinire peninsula. i
astfel stapinirea bizantina a ramas margenita la acele puncte
uncle flota putea sa intervie, adeca ducatul de Venetia, Genova,
iar maI ales partile de Sud, undo s'a fost refugiat exarhul, cu
Neapole i Sicilia, care pana astazT ati un caracter oriental fatil
de celelalte regiunT italice, caracter determinat, ce e dreptul, i
de o stapinire araba trecatoare, ca i de amintirile i ramaqitile
GrecieT MarT, absolut elenice.
In ceia ce privete Africa, nu era, intro barbarT, tines o iea
deocamdata, dar a fost intro continua slabire economics i po-
Astfel la not Dommi Terii R manesti intrebuintau armele Ungariei ala
tuft de armele lor, aratind dependenti for de acel regat, si ma! Wahl
Despot-Voda a 1 itut hleft imperilll, tiindca era in legaturl cu suveranul
german.

www.dacoromanica.ro
67

Utica, ago, !nett, cind Arabil ail venit asupra-1, li-a fost wior
sail intinda stapinirea, din Egiptul tor, asupra acestor locurl.
Dar, multi, vreme Innainte de a veni Arabi!, posesiunile africane,
.de i atit de folositoare pentru aprovisionarea Capitalel, eraa
intru citva pe al doilea plan In Ingrijirea cirmuitorilor Bizan.
ulu1.

Ne tntrebam: de ce all fost acesfe lucrurT aka de trecatoare?


Slabiciunea Bizantului a stat, atit in lipsa de ideal, eft gi In
neexisten0, acelul prisos de puterl care 1-ar putea inlocui, dar
a stat ci In caracterul special al armatel bizantine qi In felul
de conducere a acestel armate.
Cind Iustinian ajunse pe ,tronul din Bizant in locul unchiuluT
sad, care avuse o stapinire scurta gi nu putuse s&-g1 desfIgure ne-
tagaduita energie, el n'a gasit armata. Vechea armata roman,
tncetase: de la sistemul legiunilor se trecuse la sistemul apa-
raril locale, In care poporatia alaturl de soldatI acopere zidu-
rile, la sistemul mercenarilor, cari se recruteaza dintre bar -
barT sail dintre locuitoriT romanT i grecT al ImperiuluT la ne-
voie, i finantele eraa aa de slabe, aqa de nesigure, meat nu
puteaa sa plateasca In continua o armata permanent& Introdu-
cindu-se ci In Rasarit anume obiceiurl sociale, ca acelea care,
In Apus, ail dat feudalitatea, ridicInd valoarea omulul in dauna
valoril alcatuirilor determinate de tradiOune sail de lege, s'au
gasit de aceia cari puteall eT s& stringa, cu banil tor, pe raspun-
derea tor, In folosul tor, o armata. S'ag ivit antreprenoril de
.osta1 de cari vorbiam In alts leciie. Cel mai stralucit cas a
fost, de sigur, al luT Belisariu, sail Velisarie in promn4area ra-
sariteana. El avea toate calitatile gi toate mijloacele care tre-
buie pentru a juca un astfel de rol. Intaid a intrebuintat lege,
turile sale pentru a-0 crea o armata politica In interior, pe care
armata politica, a prefacut-o apol In armata imperials, destinata
.a purta razboaie In afara. Sint forte electorate" cu dependen0
personale, care, In lipsa altora, devin o armata. Belisariu era
deplin proprietar asupra citorva mil de oamen!; cu dinil a por-
nit, i, alte elemente adaugindu-se cu vremea, s'a format o ade-
varata Wire. Ea nu etia de nimenT dectt de Belisariu; Impl-
ratul nu s'a dus nici macar odata, In mijlocul armatel sale; Ius-
tinian n'a comandat in nicTo lupta; poate chiar el ideie n'avea
de ceia ce poate Insemna o ciocnire Intro oamen! !Immo*.
Cunogtea numaT rascoalele din Constantinopol, ci Inca acestea
II ingroziad aa de mult, Melt a fost nevoie de interven0a Teo-
dorei, care nu se temea Mei de altfel de barbatl, ca sa-1 impiedece
de a fugi. E curios, fail, Indeed., ca un Imparat cuceritor, un Res-
iaurator Imperii, care da Imparatie1 vechile sale limite, s& n'aiba
macar, nu vitejia, dar curiositatea, de a vedea cum se !opt,
oamenil lul Belisariu, gi poate cs Belisariu Insuql statea In

www.dacoromanica.ro
68

fruntea armatelor sale, nu atit in calitate de general, cit In aceia


de proprietar care nu vrea sa i se risipeascg, averea, In aceste
Imprejuraxi eat purtat rAzboaiele din Italia i din Africa. Singur
razboiul Impotriva Perilor, adecA resistenta fata de atacurile
necontenite ale granicerilor regelul vecin, s'a purtat cu adeva
rat militaxete, dar aid era vorba mai mult de apararea prin
cetati, ca i pe linia Dunarii, impotriva unui duman care nici
el n'avea, afar& de ace grAniceri, decit un numar de nobill cari
Incunjuraq pe rege i cari, dispuind de clientela lor, o aruncad
asupra castelelor bizantine de la hotar.
Astfel am capa.tat acuma explicatia deplin& a situatiei Dun&rii.
Iustinian a, avut destultt Intelepciune ca s ating6, de fapt do-
minatia la Dun Irea-de-jos prin castele, cu toate consecintele exi-
stentel acestor castele. Mai departe Msii nici n'avea nevoie
s& mearga, i nici nu putea sg, mearga, din causa conditiunilor
speciale In care se 1nfatia armata lui i so purtall luptele In
acest timp.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a VIII-a.

fncercari de recucerire bizautintt In veacul al VU -lea.


Dupg, perioada universals, centralisatoare a lui Iustinian, dupg,
Ntemea aceia in care Intreaga lume, ei apuseang, ei rgskriteang,,
p fAcutg, ss graviteze in jurul Scaunulul impaxatesc din Bizant,
pentru Imperiul bizantin trebuia sa se puie neaparat o mare in-
trebare, care s'ar fi pus ei atunci cind resultatul campaniilor
purtate in numele luT Iustinian ar fi fost un resultat natural al
uneT evolutiunT logice, pe chid nor am vazut el n'a fost un re-
sultat natural al uneT evolutiunT logice, ci resultatul neaeteptat
al unor irePrjnrarT cu totul personale. i felul cum e resolvs
aceasta intrebare are cel mar mare interes pentru viata noastrg.
Ins el. Anume: dupg, momentele acestea extraordinare, care nu
puteall sg, dureze mulM vreme dupg aceasta, Imperiul bizantin
Incotro trebuie' sg, se indrepte ? Pentru cg el era Indreptat de-
data In mar multe directiT: era Indreptat spre granita EufratuluT
prin biruintile relative asupra luT Cosroe, regele Pereilor, era
Indreptat spte Nordul AfriceT prin biruinta asupra Vandalilor
ei reunirea cu Egiptul a teritoriilor cartaginese pe care le ocu-
paserg, era indreptat, in acelaei timp, spre Apus, prin stgpi-
nirea asupra Italiel ei asupra coaster rgsgritene a PeninsuleT Ibe-
rice ei toate apetiturile de cucerire care se puteail deetepta prin
aceasta, ei Imperiul era Indreptat ei spre granita duntireana,
prin innaintarea lui in aceasta, directie ei luarea In stApinire a
cetatilor de pe Malt)! sting. Imperiul roman in timpurile cele
bune ale lul War fi fost in stare sa pastreze o asemenea situatie,
atunci end avea la dispositie o armata pe care o putea intre-
buinta dupg, plat ei nu Infltiga numai cea mat Innalta formg,
de orga.niat(e militara, dar Insemna ei spiritul militar ridicat panti
la cea mare innaltime. War fi fost in stare Imperiul roman eel
vechiti sa, pastreze o astfel de situatie, cu toate ca, principiile

www.dacoromanica.ro
70

de activitate ale vechiuluT Imperiu roman erad nesfirit supe-


rioare principiilor de activitate ale Imperiulul bizantin. Un Stat
valoreazd, i dupa izvorul moral i ideal al puteril sale. In ma-
rirea Rome! tale! vechl era la origine ideia de cetate ocrotita
de zeil special!; cari acetia n'o lasau sA fie biruila niciodatay
ci o ajutad necontenit catre biruinte no!, era traditia specials,
latina, italic& a cetatil, era amintirea proaspata a unor lucrml
marl, era o relativa unitate in ceia ce privete locuitoril, tog
de rasa mediterana, italo-greaca, a! Imperiulul, pe cind aicl, In
Bizant, ce putea exista din toate lucrurile acestea ? Cu toata nu-
mirea de Roma, Nona" atribuita Constantinopolulul, i cu tot
numele lul Constantin dat acestul ora care fusese cindva Big
zantul grecesc cu origine fabuloasa, cu toate acestea Bizantul
raminea ora grec, In mijlocul uneT poporatii grecet1; iar ceia ce
nu era grec in Constantinopol era oriental. Latin! nu &ad decitr
doar citeva familil strarnutate din Roma apuseand, i de la o
bucatg, de vreme, de cind Apusul se deprinsese a trai o viata
deosebita, fluxul acesta de elements apusene nu se maT pro-,
ducea, aa ca, Bizantul se grecisa vazind cu ochiT, se orientalisa
tot mai mult sad se reelenisa i capata pe lingo aceasta Un
caracter tot mai pronuntat oriental. Ne intrebam: in caracterni
acesta oriental i grecesc al Bizantului, ce ma! putea fi roman,
ce maT putea cuprinde ambitia romans,, idealul roman de odi-
nioara ? Ce putea, cuprinde macar universalitatea tendintelor ro-
mane din vremurile Imparatilor ?
Multi dintre eel interesati null dad totdeauna seama de schim-
barile care se produc in fiinta for morals,, precum eine e bolnav
de o anume boala, care-1 consuma, nu-si da, seama de schim-
baffle care se petrec in figura i atitudinea luT i, numaT cind
11 vede cineva care nu I-a vazut de mult, i! da seama, prin mi-
rarea celuT ce-I vorbete, a nu ma! e ceia ce fusese odinioara.
Intocmal ca bolnavul care nu se observa, n'are tragere de inima
sg, se observe el insuI pe sine i fuge de consta,tari dureroase, aka
ate patit Bizantini! chid ai1 venit in atingere cu Italia, in timpul
campaniel care a distrus in peninsula italic& Statul ostrogot.
Au ramas uimit! Italienil acetia cind ad vazut pe ace! cari con-
tinual sa-1 ma! zica Roman! in Constantinopole. Ce Roman!,
dud unul era Grec curat, care nu tia macar latinete, cind altul
era Armean. altul Sirian, al patrulea Arab, cind era o aduna-
tura de toate rasele din lume i cind in zvonul laggrului auzial
innainte de toate silabele grecet1 de decadent& ? Se pfingea
Procopiu, povestitor 1 al acestor razboaie ca i al celorlalte ale
lui Iustinian, se plingea ca, Italienil nu voiesc sa recunouca
romanitatea" Rasaritenilor 1 ca li zicea1 GrecI" in batjocura,
i adaugind calificative de puting, consideratie pentru vitejia for
razboinica.
Astfel principiul care alcatuise Imperiul roman nu ma! &did
www.dacoromanica.ro
71

in Bizant. tT mat dadead osteneala sa.-1 invie, insa e foarte


gred sd incercl a to Impotrivi mersulul firesc at Imprejurdrilor,
de care i cea mal indaratnica vointd genial& se sfarmd. Admiram
cum Bizantul acesta Linea statornic la numele de Roma;
cad doar pang, la cdderea Imperiulul, pad la caderea Constan-
tinopolulul, Bizantini! tot Roman! i-at zis: Basileia ton Rho-
maion`4, nictodatg. impardtia Grecilor", ceia ce n'ar fi avut sens.
Numal usurpatoril slay! at Imperiulut, Twit bulgaret1 i sirbeti,
ist zicead Tar Grcomti i Bilgaromd", numat acetia traduceag,
prin urmare, pe Rhomaios" prin Grec, incolo GreciT Bizantulut
ad pastrat pAnd la sfirit titlul de Roman!, cu care se onorad
i pe care ar fi vrut cit mat mult sa-1 prefaca in realitate.
E foarte interesant in privinta aceasta a se observa numele
Impdratilor bizantint din veacul at VI-lea i al VII -lea. Se observg, o
afectiune deosebitd pentru numele curat romane: Iustinus, Ius-
tinianus i iar Iustinus, apol Tiberiuscare nume avea si un sens
geografic ce n'avea niclun rost la Constantinopole: de la Tibru"--.
Mauritius, nume care pe vremea aceia era absolut roman, cad
venia din Maurus. Interesant este ca, atunci cind Mauriciu a fost des-
ti tui t, cum vet! vedea putem Intrebuinta acest cuvint pentru
ca e acela dintre Imparatit roman! de Orient care a fost scos din
Domnie In chip mat brutal, pi rind Intr'adevar ca e o destitutiune
pronuntata de popor el bine cind Mauriciu a fost inlaturat qi
a aparut in locul tut acel aspru ofiter grec, de origine pronuntat
greceascd, i caracter grecesc, pe dinsul 11 chema Phocas, Foca.
Un nume absolut grecesc, care nare nimic a face cu vremu-
rile romane. Legile s'ad scris pang, foarte tarzid in latinete,
i, dm . s'ati tradus in grecete, din motivele pe care le-am
arata,t frith) lectie precedents, e cg, s'a simtit totuT nevoia ca
ele sg, fie intelese i de aceia cari le explicat, si functionard
ca Si supuii Imperiului ajunseserg, s nu mat tie bine latinete
i Dumnezed tie cit de grey se pot aplica legile romane, atit
de subtile in distinctiile lor, chiar de tine cunoate perfect limba
in care slut scrise, cu atit mat mult de cineva care o gicete
numat, neputind sd ajungd pang, la subtilitatile superioare de
metafisicd, juridic. Pecetile functionarilor ad continuat a fi scrise
in latinete, precum i la not, dupg, ce inceteazd de mult era slavona
In viata Statulu!, In cancelaria oficiald, cu toate acestea in pe-
cett limba slavong, s'a mat pastrat qi, In veacul al XVIII-lea, Fa-
nariotil Intrebuintad Inca limba slava numai in sigilit. De i In-
tregt provincit ad pastrat, prin originea locuitorilor lor, mat
mult vesticg, decit ostica, caracterul acesta latin, toate in Imperiu
mergead necontenit cdtre grecisare i orientalisare si prin ur-
mare aceasta trebuie sg, Insemne in acelaI Limp i localisarea
din ce in ce mai pronunfatit in Orient.
DecT cea mat Tnteleaptd, masurd pe care putea sg, o iea ur-

www.dacoromanica.ro
72

masul lui Iustinian, chiar data ar fi avut InsusirI exceptional


i chiar data norocul i-ar fi dat o sfatuitoare atit de isteata, cum
fusese Teodora pentru Iustinian si un proprietar de armata asa
de bine Inzestrat, supt raportul banilor, ca si supt raportul ins -
tinctulul de stapinire, cum fusese Belisariu, ar fi fost sa lichideze
-boat& succcsiunea marelul Tmparat.
Natural c), luI Iustin al II-lea i-a venit cam grew sa o faca.
Chiar lrt terile cu o opinie publica foarte putin pronuntatA, to-
tusl sint anume sentiments care cu greti se pot jigni si un om
trebuie sa tie Intr'adevar foarte puternic si foorte hotarit ca sa,
Indrazneasca a faptui ceia ce crede folositor jignind sentimentul
public. Iustin nu era din stofa aceasta. Se gasia In situatia grea
a rnostenitoruluI unel averT pe care nu o poate 'Astra, dar nu-I
e Ingaduit nici sa o instraineze. Dec1 pentru a pastra situatia
capatata de Belisariu, Narses si totI ajutatoril luI Iustinian la
Apus. la Nord, la Rasarit si la Sud, pentru a pastra Imperiul
In Intiegimea sa, si Impotriva, unor dusmanI asa de statornici
cum erau Slavil si asa de numerosT, asa de pornitI spre emi-
grat e la Sud. impotriva unor dusmanl asa de Indrazneti cum
eran AvariT, cari Inca in vremea lul Iustinian facusera prada-
ciuni strasnice, ajungind pana, la Constantinopol si batjucorind
gloria unel intregi DomniT marl si stralucite, pentru a face toate
aceste lucrurl, Iustin at II-lea a treat, so poate zits, orlcum a
intrebuintat exclusiv diplorna(ia bizantina.
Diplomatia aceasta bizantina, care era menita sa pastreze Im-
periulul toata, stralucirea lul, se alcatuia dintr'un numar de ce-
remoniI si artificil razimate pe o innalta cultura, pe o tehnica,
perfectionata. pe un siretlic Innascut si pe o experienta de
atitea secole in vista lumil rasaritene. Prin urmare: barbariI nu
puteau fi irgonitT, dis`rusl In salasele lor; erail prea multi, prea
hotaritT. prea, deprinsT cu slabiciunea bizantina, de care ajunse-
sera sa nu so mat teams de loc. AvariI navaliaa in Imparatia
bizantina locmaI asa de fara frica si cu siguranta de prada
cum nal aliau Tataril in provinciile rusesti si romanesti din
preajma lor. Prin urmare, pentru a-I stapini pe acestia trebuia
gasit un mijloc notl, si acest mijloc not1 era intimidarea for
prin fostul Curtif bizantine, prin formele mestesugite in care
tot! so Infatisail si vorbiat, prin cuvintele scurte, pline de un.
Inteles tainic, rostite de persoana imperials, prin bogatia ras-
pindita pretutindeni, prin tot ce putea sa nascoceasca mintea
unul om destul do inteligent pentru a putea zdrobi pe barharT,
dar dostul de slab pentru a nu gasi alt mijloc de zdrobire
si bhuinta decit numaI acesta. Atuncl cind venia un trimes
avar, slay In Constantinopol, atunci trebuia sa colinde o multime
de curtI, sa patrunda printr'o multime de port1 de asteptare, o
suma de ceasurl apol sa, treaca, printr'o serie de pregatirl, pana ce
la urma urmel II era iertat sa Intro In camera imparateasca,

www.dacoromanica.ro
73

undo vedea un om care prin teat& atitudinea luT, prin teat& In-
cunjurimea lu!, Linea maT mult de regiunile ceresti decit de biata
noastra lume pamintease&: jet de our batut cu pietre scumpe, plu-
tind pare ca, In aburul mirositor pe care -1 rIspindiat aromatele
scumpe, asa !nett picioarele suveranulu! 'Area ci se sprijink
ca pe zugravelile vechi care infatiseaza pe Dumnezed Tat&I, nu
pe mosaicul de jos, ci pe insu4T acest nor mirositor, left sculp-
tall aT jetulul infatistnd capetele for pentru ca minile !mpg-
ratest! 0, se sprijine pe dinsiT, let mecanicl cari, chid apgread
represintanta popoarelor barbare, incepeau sa dea cel mal in-
fiorltor concert si audienta se taia dui:4 doua-trel cuvinte cl-
zute prea-indurator cad e ceva din Bizant In formulele
austriace si germane din timpul nostru de pe buzele sfinte. Si,
dup& aceia, In acelasT nor de tamiie, se pierdea fiinta impar&-
teasca, leil scoteat ultimul raget si usile cadead ca do la sine
In incheietorl. Iar, In ceia ce priveste subtilitatea diplomatic&
ce se adaugia la artificiile ceremonie!, n'are cineva dectt s& se
gindeasca la Turcia din timpul nostru, care pan& in momentul
de fata recurge la vechile traditi1 Incepute In veacul al VI-lea
de Iustin al II-lea spre a taragani lucrurile care nu se pot in-
piedeca, o diplomatie rabdatoare care tese In jurul picioarelor
adversaruluT biruitor nesftrsite legg,turT si pe Incetul ele formeaza
o putere din care omul null mal poate despletici piciorul pentru
a merge innainte.
Toate aceste artificiT ale luT Iustin al II-lea si consilierilor luT
n'ajungeat ins5, pentru ca sa impiedece sfarimarea Imperiulul.
Cred c& oamenii cumintl din azant vor fi fost recunoscatot!
acelor barbarT cari li-au Nat grija Apusulu!, cari, prin aparitia
for In regiunile acestea vestice, prin rapedea for nav&lire, biru-
inta for desavirsitil, prin colonisarea care facoa cu neputinta once
intoarcere innapoT, aratind ca intemeiaza un Stat ce va dura,
ajutat ImperiuluT, supt ochil uneT opini! publice Ingrijorate
de viitor, sa scape de greutatea mare cuprinsa in rnostenirea
luT Iustinian. Ace! barbed ail fost Longobarzil. Avind a face
cu Gepizil, pe cari i-at biruit, dar avind a face si cu AvariT,
a earor vecinatate nu era plaquta pentru nimenT, eT at luat drumul
Italie!. cu atit ma! mult, cu cit stiat foarte bine, cel putin din
cintecele popular pe care le ascultat, ca acest drum fusese
b&tut cu succes mare si rapede de Teodoric, do regele Dietrich"
care traieste In traditia poetica german& ca un viteaz tipic cu mis-
terioase si nestirsite puter!, si care servia pentru barbarT ca iu-
demn vesnic. precum ca indemn vesnic pentru mice stapinitor
la Roma servia figura linistit&, stapinitoare In pace, a Int August.
Isongobarzil as intrat decT In Italia suet conducerea lui Alboin,
bine primitl de o parte din poporatie. de ram&sitele Ostrogotilor,
cite se mat gasiat in Italia si Inc& si acuma in Nordul penin-

www.dacoromanica.ro
74

sulel se pastreaza citIva satenl cari vorbesc o limbs germa-


nica, ramagI find din navalirile veaculul al V-lea gi al VI-lea.
Ail fost toleratl de Apusenil roman!, earl putem zice ca-I salutall
mal bucuros de cum salutasera pe rAzboinicil, armenT, sirienl i grecl,
a! lul Iustinian. Cel putin de acegtia erail sigurl ca slut vitejl,
c gtiail sa apere Cara din care se hranesc. Prin urmare, venitt
in astfel de Imprejurarl, el ail ramas, iar Imperiul a pastrat din
stapinirea de odinioara, ceia ce-I trebuia ca sa se Twat& consi-
ders gi mat departs ca dominator al Mari!. Partile acestea ad
ramas gi mal departe Marl romane, bizantine. Corabiile romane,
galerele bizantine, conduse de un amiral al Basileus"-ulul din
Constantinopol, ail mers pana In adincul evulu! mediu In toate
aceste regiuni gi n'ail Intilnit dugman1 decit mal ttrzid, atuncl
cind Arabi!, pe corabiile lor, ugoare la inceput gi din ce In ce
mal puternice, avind ca echipagiu tot Greet din Siria gi alte
part! gi, In orlce cas, tot fostl supugI al Imperiulul roman, all
ajuns sa, fact, o concurenta biruitoare flotel bizantine,
In doua rindui Arabil pornesc opera for de luare In stapinire a
Mari! Mediterane, crutind In felul acesta Inca o greutate Bizan-
tuluI. Bizantul pierduse Italia, pierduse coasta spaniola; el pierdea
acum gi Marea Mediterana. Arabil all luat Creta, care era pentru
&riga Chirid, cum o numesc Tamil pana astazT, pe urma ail ne-
linigtit toate insulele din Arhipelag si, ceia ce e gi mal impor-
tant, putin timp dupa luarea in stapinire a Siriel gi, pe de alth,
parte, dupa, infringerea regilor pergl al IranuluT, mogtenitoril
acestor doua vech! State din partite siro-iranice, gi-ad intins do-
minatia,, gi asupra Egiptulu!, a 1ntregiI coaste de Nord a Africel
gi dupa aceia, la Inlocuirea unel dinastil arabe prin alta, all
trecut gi in Spania. Aga Incit BizantiniI ail ramas numat cu
partea de coasts care cuprinde astazI Asia Mica, Turcia gi restul
Peninsulel Balcanice. i tine are In stapinire toata Siria, toatti.
Arabia, coasta de Nord a Africel, coasta Spaniel, e de sigur un
mal puternic dominator In cuprinsul aceste! Marl decIt acel care
tine numal coasta Ingusta pe care am aratat-o. i situatia Ara-
nilor la Marea Mediterana li ingaduia, Intre altele, se prade si
coasta Italie! gi coasta Franciel. Italia gi Franta atl fost de acum
innainte cercetate sistematic de Arabi! acegtia, can eau agezat
gi In Sicilia, unde gi astazi In tipul poporatiel se simte singele
arab, precum se simte gi singele grecese mal vechit, iar Fran-
cesil, supt numele de Saracinl cunosc pe acegti navalitorI pan3
foarte tarzit, ca,c1 pe la Marsilia nu odata all patruns cetele ,sa-
sacine, b&gind groaza in locuitorl.
Admitind dec! ca Imperiul s'ar fi putut concentra In partile
de Rasarif., gi Inca el trebuia sa aleaga Intre doua politice: una
din aceste politice era asigurarea granifer Eitfratului impotriva

www.dacoromanica.ro
75

Per lor, cealalta politics era pastrarea grani(el Dunarit impotriva


Avarilor 0 Slavi lor.
Acum, pentru a alege Intro aceste doul politico, Imperial bi-
zantin trebuia sa se Intrebe: maT urea sa pastreze legatura Cu
Apusul, sari paraselte aceasta legatura cu Apusul pentru ca sa
se concentreze din ce In ce mat mutt In Rasarit? De la solu-
tiunea care so dadea, resulta, sad neglijarea granitel Eufratulul
sad parasirea total, a graniteT Dunaril. Granita Eufratulul era
mutt maI necesara pentru Imperiu, considertndu -1 In partea tut
rasariteana, decit granita Dunaril. Daca granita Eufratulul era
parasita, dad, putinele cetatl de la granita, cadead In mtnile
Perilor, resultatul ni-1 Inchipuim. Indata apar cote persane,
care slut maT mobile decit ale Romani lor, care shit ma! sigure
decit ale lor, fiindca Intro conducatoril do o tl persane i Intre
rege e o legatura de credinta, cu neputinta de destacut, fiind o
societate organisata pe base feudale, care permite concentrarea
uneT armate marl prin efiT sal 1 punerea acestel armate orl-
dad la indamIna suveranuluT. In privinta aceasta nu trebuie sa
ne Inele de toe schimbarile de regT, acele acts de cruzime i
neomenie Impotriva regilor de care e plina istoria persana de
pe vremea lul Hormisdas al III-lea, a lul Cosroe al II-lea, a hal
Siroe, contimporani! Imparatilor bizantini din veacul al VII-lea.
Poate se, fie un suveran foarte ascuttat In calitatea lul de su-
veran i tocmal faptul ca, tendintele luT nu pot fi Ingustate
prin nimic, tocmal aceasta Indeamna la suprimarea suveranuluT.;
suyeraniT neascultatT, despretuiti, n'ad fost Inlaturatl nicTodata
pe calea comploturilor de palat i crimelor resultate din aceste
comploturT, ci s'a gasit totdeauna un mijloc de trait Biala?!
do un roi faineant" oarecare. Dar ca, Persia Intreaga forma un
singur organism moral, din care resulte, o singura ordine poli-
tica i o singura organisare militara, in privinta aceasta nu
poate exista Indoiala. Era o dinastie straveche, foarte respectata.,
ca divinitatea. Nimic asamanator nu se putea IntlIni la Bizan-
tin!, undo cutare titer cu noroc, cutare curtean intrigant pot
sa ajunga Imparati; caracterul de divinitate e ma! mutt In ce-
remonialul artificial care Incunjura porsoana ImparatuluT decit
Sn caracterul sacra al descendentel sale.
Prin urmare; aceasta fiind Persia, dace, granita Eufratulul e
atinsa, dad, vadurile se gasesc In mtnile Perilor, nimic mat
uor pentru el decit sa patrundit prin Siria i Asia Mica pe
drumul de uscat la Constantinopol, orl cu corabil pe care le avead
la IndemIna prin stapinirea coastal Siriel. Totdeauna Intre re-
giunile interne ale Asia! i ConstantinopoluluY a fost o Indoita
tegatura: pe mare i pe uscat, urmtnd un anume drum, foarte
bine cunoscut din cele ma! vechT timpurl, drum de caravane,
care pleaca de la Ispahan, Tebriz i alte puncte i duce pana
la strlmtoarea undo e agezat Constantinopolul, i provinciile cele

www.dacoromanica.ro
76

mai folositoare pentru Imp Argtia bizantin eratl tocrnai acelea


pe care le puteail cutreiera, pada i eventual stapini dtava
vreme Perqii. In provinciile acestea dumanii nu ap&rusert. In
altA forma decit In cea persan& : de secole Intregi barbaril nu
trecusera pe acolo. Nu ni putem Inchipui astAzi, In disparitia,
total& aproape, a arhivelor bizantine qi in pastrarea aa de slab&
a inscriptiflor bizantine dupt, trecerea Turcilor selgiucizT, a Turf
cilor osmanlil prin partite acestea, nu- ni putem inchipui prospe-
ritatea stalucit& a ormelor din Siria, din regiunile armeneti,
din Asia Mica. Prosperitatea acestor caw, InsemnAtatea lor, sta-
tornica for desvoltare, aceasta mai explica, pe ling& motivele
aduse p&n& acum, rapedea bizantinisare i orientalisare a Im-
periului. Odata ce aid era viata de capetenie, bogAtia cea mare,
colife cele tnfloritoare, represintantii de frunte aT literelor bi-
zantine,un Procopiu, un Agathias si atitia ce aid
erat manastirile cele mai populate i mai harnice, cele mai bo-
gate In resultate culturale, era natural ca biata Tracie i biata
Peninsula Balcanica, undo an de an se strecurati barbaril, adu-
cind cu dinsit saracia, intunerecul, tulburarea statornica a lega-
turilor dintre oamenT, sa fie cu totul copleite, cu city latinftate
se mai 'Astra in ale. de influentele care veniati de dincolo. Linde
era Imparatul bizantin care putea s& hotarasc& p&rasirea SirieT,
Asiei Mid i a Tinuturilor In legatura cu dinsele pentru aceasta
Europa saraca 1 periclitata ?
Dar In acela.1 timp II pune cineva 1ntrebarea, tocmaT In le-
gatura cu ceia ce s'a spus pAnt. acuma: do ce n'a fost parasit&
mai curind aceasta Europa in folosul Asiei ? De ce aceasta sta-
ruinta de a se pastra in Europa, care e pentru dinsii o primej-
die ? Evident ca, avind Adrianopolul, Turcia va fi mai slab& :
Adrianopolul va insemna totdeauna un indemn de recuce-
rire, pe cind far& Adrianopol Imperiul otoman se va aeza
acasa, In vechea casa gospodareasca, asiatica, i va putea sa
traiasca mai asigurat, mai unitar dedt altfel. Cuvintul cu care
fncheiam Istoria Imperiulul otoman vad et, gasete acum in lumea
apuseana o aprobare unanima: concentrarea asiatica i spriji-
nirea Innainte do toate pe elementul acesta musulman i tur-
cesc In sensul national. Et bine, do ce nu se hotaresc s& o fadi ?
Pentru ca un popor nu se indreapt& numal dupa interesele sale,
ci totdeauna i dupa traditiile sale. Intr'o societate care traiete
Intr'un moment dat, o mare parte, une orb cea mai mare parte,
are, nu vointa celor vii, ci vointa celor mortl; ei poruncesc i
trebuie sa-I ascultam fiinflca el sint de fapt in eel cari se bu-
cur& de lumina soarelui. Traditia roman, a Imperiulul era atit
de puternica, Melt se 'Area ceva monstruos s& o paraseasca ci-
neva. Un Imperiu roman, o Basileia ton Rhomaion", care se mai
zicea pe latinete imperium Romanum", margenita la We
Asieb Mid, la platourile Armeniel i Persiel, la esurile intinse

www.dacoromanica.ro
77

ale Mesopotamiel si la pustiurile Intretaiate de oaze tnfloritoare


ale Sirief, se 'Area ceva imposibil. Dar, pentru a avea o legatur&
cu Apusul, pentru a crest dndva exarhatul, pentru a izgoni pe
Longobarzi din teritoriul usurpat In Italia cad Alboin nu a
cerut, ca Teodoric, voia si binecuvfntarea Imparatuluf pentru a
se aseza fn Italia, ci a savfrsit un act de ocupare In calitate de
set ascultat al uneT poporatif germanice numeroase si viteze,
pentru aceasta trebuia neaparat Dunarea noastra.
Asa !nett, In decursul veaculu! al VII-lea a fost o serie In-
treag& de lupte lmpotriva Avarilor si Slavilor pentru pastrarea
acestef ape. Pe aid putea sa, fie o legatur& cu Apusul. Alta,
legatur& era pe Mare, dar legAtura pe Mare nu ajungea si,
pe de alt& parte, de oare ce regiunile acestea de la Dunkre erail
regiunile cele mai latine din posesiunile Imparatulu! din Con-
stantinopol, aceste regiunt nu trebuiad poate parasite tocmai
pentru a se 'Astra caracterul roman" i In ceia ce priveste po-
poratia.
DecT si fiinda pe aid se deschidea drumul cltre Italia si
fiindca prin stapInirea acestef regiunt, la care trebuie s& sd
adauge Dalmatia, ramas& roman& pan& la na,valirea Slavilor,
pan& la ocuparea de Slav! a acestui Moral at MAT Adriatice,
Imperiul putea 'Astra mat bine caracterul latin, avInd Inc& o
numeroasa popora1ie ce vorbia graiul Romanilor de odinioara,
si nu al Romanilor" greet sad asiaticT din timpurile mat no!, un
sir Intreg de expeditiunf ati fost Intreprinse In aceste part!. 0
lucrare cu caracter precis si cu atft mat putin o lucrare cu
caracter nailitar despre aceste campanif nu exist& In toat&
literatura privitoare la istoria Imperiuluf bizantin, dar ea ar fi
de sigur una din cele mai atrag&toare pentru un ofiter.
In luptele acestea pe care le-a purtat un Commentiolus, un
Priscus mal ales, pe vremea lui Mauriciu Mauriciu e marele
restaurator, dupa Iustinian, at ()Mina romane la Dunare , se
Intllnesc pomenite Durostorul, Silistra, Tomi-Constanta; In lup-
tele acestea e vorba de riul Ilivachia", In care unit all voit sa,
van, Ialomita; e vorba de o sumedenie de reef slav!, de Pas-
pirios si Inc& vre-o trei, dintre can Piragast, Ardagast ad nume
slave. i ar fi foarte interesant a se caute, Intro atttea nume
slave pe care le cunoa,stem, calif semintii slave i-ar corespunde
numele acestea, fixind astfel $i care era situatia elementulul slav
pe vremea aceia la Dunare, ce semintil se strecuraser& sill fa.-
cuser& salas In regiunile pe care mat ttrzid le Intflnina locuite
de RomInT.
Se poate spune a Bizantinit, In aceste expeditii n'au avut tot-
deauna ncroc. Adese orf generalif for ad trebuit s& se deie In-
napot, In retragerf pripite care pot fi caracterisate ca o fugl.
Commentiolus a savtrsit In special adese orf astfel de p&cate
fat& de ceia ce am numi no! onoare", deka nu exists, notiunea

www.dacoromanica.ro
76

de onoare In sensul special german si maT ttrzig frances pentru


Romanil de odinioarg, oamenT practici, deprinsl a Inv Irti once
$ocotealg, In chip cu totul real.
Dar causa adevaratg, pentru care a Lest parasita granita Du-
naril e alta: caracterul particular al armatel bizantine. Armata
aceasta bizantina ajunsese acum sg, aparting trnparatului, dupg
ce apartinuse unuT anume sef care consimtia, in schimbul
unor anume avantagil si situatii, sg. Inchirieze oarecum !mpg;
ratulul, scopurilor 1ml:dratid armata lu!. Fiind proprietatea Im-
periuluT, cu ostasi foarte bine platit,T, foarte regulat platiti, de si
une orl In natura, aceasta armatg putea s aducg servicil la gra-
nita Eufratului, unde era Vorba sa garnisoneze puma' cetatile, sa
Impiedece Inchiderea unor anumite drumurT, cad nu era vorba la
acea granita de a face un ztigaz puternic si permanent prin care sa
se opreasca revarsarea uneT intregT poporatiT. i aceasta deosebia
granita Eufratulul do granita Dun riT. CAcT granita dungreang in-
semna altceva: aid e nevoie de o armatg care sa stea necontenit
supt arme, de multe on fare cetate, cad cetatile luT Iustinian se
pare cg se ggsiad in secolul al VII-lea intr'o stare destul de
proastg si pgrasitg, find clgdite de altminterT din material slab
si In cea maY mare pripa. Era vorba decT ca pe linga aceste ce-
tatT sa se formeze un stgvilar permanent impotriva multimiT
aceleia slave care cauta cu orTce prat s se reverse In Penin-
sula Balcanica, si, de oare ce masa aceasta slava avea, In veacul
al VII-lea, un caracter particular, neastimpgrat, provocgtor,
pentru BizantinT, aid, la Dunare, si nu la Eufrat, era nevoie
ca revarsarea sg, se impiedece printr'o raspingere a .Slavilor In
interior. Ofensiva aceasta, preventive am zice, era o necesitate
military In partile acestea, si de aceia campaniile luT Commen-
tiolus si Priscus.
MO era Inca un lucru: Persil represintg o civilisatie iraniana
foarte innaintata, cu anume ragazuri, capabilg de acte cavale-
restI, dar cerInd neapgrat se i se respecte obiceiurfie de liniste
intr'o anume parte a anulul, de ocupatie cu mestesugurile plcii
In acest timp. Iranianul nu 0 un ostas totdeauna gata de raz-
bohl, pe cind cu totul alta era situatia Slavilor ca si a Avarilor
(de alminterT, nu se slie cind e vorba de Avail amestecag cu
SlavI si cind de Slav' amestecatI cu AvarT supt firma slava). Cu
totul altfel sint barbaliT in aceste pal tT. ET au mostenit traditiile
Dacilor de odinioarg. Dacil faceag Insa navalirl iarna si DomniT
nostri, la rindul lor, vor mosteni traditiile de luptg din veacul
al VII-lea, facInd. do la Mircea-cel-BatrIn la Mibal Viteazul si
pang la Incetarea vieti1 noastre militare propriu-zise, o serie In-
treaga de navalirl de iarna. Prin urmare, aid trebuia ca ostasiT
pusi sa, Impiedece navalirile slave sa rgmlie si In adincul iernil
prin aceste ',mull. Dar nu e numal atita greutatea: In Persia,

www.dacoromanica.ro
79

cu caxavanele, e foarte war& aprovisionarea castelelor de pe


Eufrat, i aceasta de sigur ca se facea In mare parte cum se face
a cetatilor, a burgurilor acelora pe care stkpInitoril din America
de Nord le in de catre IndienT, In Vestul departat", ou o or-
dine perfecta. Dincolo era o stkpinire neIntrerupta a Bizanti-
nilor, dar la Dunare nu era aa. Aid, multamita until ir Intreg
de Imprejurarl, i anume cu mult Innainte de navalirea Bulge-
rilor, stapInirea romana nu ajungea direct, sigura i linititk,
pan& la Dunare, ci cete slave rataciad In Peninsula Balcanica,
taind comunicatifie. Astfel trebuia ca armata sa stea iarna la
hotar gi, stind iarna acolo, sa se hraneasca din productia re-
giunilor pe care le ocupa. Dar nicl armata turceasca cea mare
i vestita din veacul al XV-lea i al XVI-lea no s'ar fi acomodat
cu acest regim; cad ea adoptase in aceasta privinta traditia
bizantina a serviciulul In campanie de la Sf. Gheorghe pans la
Sf. Dumitru, restul anulut petrecindu-se In garnisoana. Acesta,
era principiul, pe care armata bizantina, nu 1-ar fi parasit pentru

se vede importanta acestel comande ,


nimic In lume. De aceia, cu toata izblnda, cu toate ca, un mo-
ment, i fratele Imparatulut, Petru, se aflase In fruntea trupelor
de la Dunare armata
so rascula. Se ivete un ef de rkscoala, din mijlocul eT, acel
centurion Phokas de care am vorbit, ci pornesc spre Constan-
finopol. Mauriciu n'a putut resista si a fost omorit, cu toata fa-
milia luT, trupul lul aruncat In Mare, i Incepe (602) domnia acestuT
Phokas, care, Intre altele, lnsemna un lucru: cd Dunarea, cfstigata
de ci(lva anT printr'un tratat formal, e parasite' pentru totdeauna,
ca Imperiul bizantin IT va Indrepta atentia In altk, directie. *i
anume, de oare ce Arabit pornesc, supt conducerea relul d'intaid
calif, locotenent al luT Mohammed, asupra SirieT, primejdia e
acolo.
Dect, nu numal nemultamirea armateT cu o campanie dusk In
Imprejurari particular de antipatice, In regiunile DunariT, nemulta-
mire aca de mare, !licit aduce Inlocuirea ImparatuluI cu altul, nu
numal a ceasta face a se fi parasit granita DunariT, ci supt
urmaul luT Phokas, chinuit i morn pentru cruzimile luT, supt
Heraclius, incep o serie de campaniT bizantine pentru apararea
provinciilor asiatice, nu numal Impotriva Percilor, cari acum
dispar in valul navalirit arabe, ci i Impotriva Inlocuitorilor, cu
mult mat puternicT, cu mutt mat mobill i mat lacomt dectt
Persil, Impotriva Arabilor.
Se cunosc campaniile lut Heraclius, care pe not nu ne inte-
reseaza: Intaik campaniile Impotriva Percilor, care 1 -aft dus pans
In mijlocul regatuluT persan i 1-au facut sa iea In stapanire gi
sa distruga Capitala lor, pentru ca, pe urma, In zilele lul de ba-
trinete, sa vada ca, toata osteneala cheltuita luptind cu diniI,
slabind regatul lor, ImpiedecIndu-1 sa mai trimeata cete de na-
valitorT In Siria, slut zadarnice, de oare ce s'a ajutat flume la

www.dacoromanica.ro
80

fnlocuirea PersieT fmbatrinite prin califatul MAI- al Arabilor.


Niel aid Imperiul bizantin n'a avut noroc. In momentul cind
se serba biruinta asupra duqmanuluT secular, In momentul cind
patriarhul proclama o serbare national& in Bizant, serbarea
Crucil, care nu facea altceva cleat sa comemoreze biruinta lul
ficraclius Impotriva Perilor si remezarea lemnulul SfinteT Crud
la locul cuvenit dupa vechile traditii, in Ierusalim, In mo-
mentul acesta yin Arabil li In curs de un deceniu distrug re-
gatul Persiel i alcatuiese din Siria, pe care all cucerit-o, cea
maT mare primejdie pentru Asia Mica i pentru Tracia veeina,
si firete i pentru Constantinopolul cuprins intre aceste dou&
marl provincil.
Prin urmare de la navalirea aceasta araba, de la moartea luT He-
raclius (641), de la teribila anarhie care fncepe in Bizant prin lup-
tele Intro urmaiT sal, care slabesc Biz antul In insaiii inima sa,
de aid fncepe o noua era pentru toate regiunile de Rasarit i
pentru partile noastre de la Dunare. Aezarea Bulgarilor in aceste
partl chiama Ins& din no& atentia cercurilor militare i politico
constantinopolitane asupra acesteT granitl.

www.dacoromanica.ro
LECTJA a DC-a.

Asezarea Bulgarilor de la Volga In Peninsula Balcanicii, ;i


Intemeierea prin el a unui Stat slay In Moesia.
Titlul spune : Bulgaril de la Volga. El aminteqte originea
acestul popor. Bulgaril de peste Dunare nu slut urmaii veohilor
Bulgarl, ci ati doar numele for i atIt : elementele antropologice
slut atlt de pAine, hien ar fi zadarnic 0, le cautam, iar, In
ceia ce privete limba, limba Bulgarilor de la Volga n'a Pasat In
limba Bulgarilor slavi i vom vedea In ce masura slavl ab-
solut niclun element. Prin urmare e un popor care a disparut
prin totals contopire fait, sa lase absolut niclo urma nid In
graiul, nici In aspectul fisic al acelora can poarta numele lor.
Un astfel de popor s'a aezat In Moesia i a fost supus stapl-
niriT bizantine In al treilea qfert al veaculul al VII-lea, prin
anil 670.
E putin cam curios fenomenul pastraril numeluT unul popor
aplicat unul element ell totul strain de poporul acela. Ni s'ar fi
putut intImpla i noua, can am trecut de atttea orl, In decursol
evulul mediu, supt fel de fel de numiri de neammi straine, ce
ni-ar fi putut laza i pang azi numele, cad Francesil i astad
poarta numele Francilor, cu toate ca, partea franca, partea ger-
mana In alcatuirea Francesilor e mica, el find In cea mai mare
parte Galo-Romani, CeltT, asupra carora, s'a Intins infiuent.a ro-
man/.
Ogee credin0i ea se gasete Inca In publicul eel 'mareca,
vecinil de dincolo de Dunare ar fi represintanV autentici al rasa
hunice, rude de aproape cu Attila, e cu totul neadevarata, Astazi
putini dintre cunoscatorl mai cred aa ceva, dar a fost un.timp,
cind parerea era destul de raspindita, chiar In cercurile arturati
rilor, i unul din eel mai isteg cercetatorT al istoriel Bulgarier,
Marin Drinov, a publicat Intro revista bulgareascg, din Braila un
6
www.dacoromanica.ro
82

studiu cu titlul: Sintem sat ba Hunl ?". Faptul ca, era ne-
voie sa se puie Intrebarea, sa se discute problema In articole
de eruditie arat ca parerea originel hunice a Bulgarilor a sta-
pipit foarte multa vreme.
S. zicem mal mult decit atita: Bulgaril nu sint nici numal SlavI
in partea hotarttoare a alcatuirii for etnice i, dad, sint Slavl in
ceia ce privete limba, In aceasta limb/ a for ca sintaxa qi chiar
ca flexiune se amesteca i elemente care nu sint slave i care-I
dad tocmal originalitatea; astfel articolul, care se pune la sfirit
numal la el, cad Sirbil i celelalte popoare slave de Sud nu-1 ad.
Si In ceia ce priveste alcatuirea for etnica, el sint In mare parte
acela1 element tracic pe care-1 Intilnim i pe malul nostru du-
narean, asupra caruia s'a exercitat aceiaql influents roman& ca
i In partite noastre, numal eft ma! tirziA un teren, al nostru, a fost
numal strabatut de apele slavice, care s'ail oprit dincolo, unde,
inundind permanent, s'a treat o formatie slava, statornica. Adeca
not sintem ace! Romano-Traci cari au ieit de-asupra valulul,
iar el sint aceia cari au rams innecatl In valul slay. Si de aid
vine ci asamanarea, asupra careia am insistat alts data, a obi-
ceiurilor populare, a industriel populare, a artel populare, pe
ling& asamanarea tipulu! intro locuitoril unul mal qi locuitoriT
celullalt mal dunarean. i, In ceia ce privete pe Sirbi, se
poate adaugi ca SIrbiI din anumite Tinuturi slut mult mat Ro-
mani decit atitia Romtni: capete rotunde, fete brune mate ca
ale Italienilor, alcatuirea patrata a trupului, toate trimet la ra-
sele italics.
Dec!, inlaturInd astfel anume prejudecati cu privire la originea
Bulgarilor, sa, venim la fenomenul acesta al alcatuiril unui Stat
barbar bulgaresc dincolo de Dunare.
Cu privire la dinsa, avem citeva pagini ale unuI scriitor bi-
zantin, ale unul compilator bizantin, care reproduce i izvoare
contimporane, calugarul Teofan. Teofan ni istorisecte, reproducind
chiar cuvintele izvoruluI s,u contemporan, ceia ce e un mare
noroc pentru no!, cad mergem pe basa unor informatiI din cele
mat sigure, cum, In regiunea Volgel, un anume Krobatos, nu-
mele e Curt, obicnuit i astazY, aca de Inuit, la Turcil anatolitl,
de veche rasa, curate , a lasat mat multl fiT qi cd s'a Impartit Intro
el, dupa, obiceiurile semintiilor hunice, pamint ci popoare, In-
treaga motenire a tata,lui.
Dintre hordele acestea, unele au ajuns pang la margenea Ava-
rid ci sail contopit in mijlocul Avarilor, altele all pradat ma!
departe. Iar unul dintre conducatori, Asparuh, a tnnaintat In re-
giunile vestice, aparind in Tinutul BugeaculuI de astazi, !litre
gurile Dunaril, Prut, Nistru i stepa care se intinde de-asupra
lacurilor bugecene. Bulgaril sal si-ad luat astfel locuintl statornice
In Ongl, care nu e decit angulus". AA stat o bucata de vreme

www.dacoromanica.ro
88

in acest Bugeac Qi de aid all Mout ceia ce Mouser& predeca,


soil! for in acesta part!. Bugeacul e un cuib de prada minunat:
nu i se poate gasi parechea decit in ostroavele NipruluT, uncle all
stat mat tarziu Cazacii si uncle nu-1 putea urmari nimenT pentru
toate hotfile ce le faceall in terile vecine, din acel loc fiindu-li
foarte upr sa prade pe PolonT, pe MoscovitT, pe Tatar! qi sa
ajunga pan& In preajma ConstantinopoluluT. Tot aQa din regiunea
BugeaculuT puteall sa prade dup& voie Scitia Minor& sail Po-
brogea din timpul nostru, sall, dincolo, In stepa, alto pernintiI
barbare, ramase acasa, sall puteail sa se ridice la Nord, CUM s'ail
ridicat Unguri! sl TatariT, incunjurtnd cununa munt,ilor pentru Q.
se cohort In Panonia, orY puteail sa tread, In Moldova, O. strabata
Ardealul prin pasurile Carpatflor, sa o iea prin stepa mupteank
si prin pasurile a pusene, sa patrunda In Banat Qi in Europa
apuseana. Ffindca Bugeacul era aQa, de potrivit pentru barbarl, de
aceia a fost ocupat pe rind In tot decursul evulul mediu pans
in veacul al XIII-lea.
Natural ca, Intro toate prazile, cea real ispititoare si maI unara,
era aceia care se facea prin Scitia Minors. Prin ea i nu fn ea,
cad Scitia Minor& In sine nu form& un teritoriu potrivit pentru
prada. Am spus de maT multe or! el Dobrogea e un drum, pe
care no!, mat tarzit, 1-am Inchis si 1-am transformat In provincie
de locuinta statornica.
Pe aid Bulgaril puteall sa prade Moesiaintreaga, iar prin asa-
numitele clisurT, defileurl ale Balcanilor, puteall merge la Fflipopol,
Adrianopol, Constantinopol, pe care le-ail si pradat pe urma. Si
Imparatul BizantuluT a trebuit sa intervina i a organisat a pu-
ternica expeditie, cu cartierul-general In partite Varnel; o parte
din trupele bizantine all fost incurcate In smircurfle Dunaril, iar
Bulgari!, can se credeail pierdut!, all pries curaj, si all trecut
apa dupa fugarl. Imparatul insusT, vazindu-QT avangarda Intoarsa,
a luat-o la fuga; o panic& a cuprins Intreaga armata bizantina
si aceasta a Insemnat prin fuga et si momentul decisiv al nouluT
conflict : BulgariT nu vor fi InlaturatT, ci vor raminea .
AQa cum era alcatuita armata bizantina, de atuncT, nu se putea
IntImpla ceia ce se poate Intimpla unel armate moderns, care,
deQi cuprins de panica, se reface Qi e In stare sa recapete te-
renul pierdut, ci o armata batuta Inseamna. acolo si atund o
armata, 1mprastiata si pana la primavara alto, Incercare de re-
stabilire a autoritatil bizantine nu era posibila.
Bulgaril sail aQezat deci In Imparatie. Bizantinit, Insa, ca Si
Romanil de decadere din veacul al IV-lea Qi al V-lea, avead fel
de fel de formule pentru deosebitele Imprejurari. Dec! Indata,
' V. pentru aceasta lectie ci cele urmitoare expunerea stiintificA din .No-
tele unlit istoric cu privire la evenimentele din Balcani, extras din ,Analele
Academiel Romtne", XXXV.

www.dacoromanica.ro
84

in chip mArinimos,Sultanii otomani In tot decursul veaculul at


XVIII-lea numal marinimoqi all fostImparatul consimti sa pri-
measca pe aceti barbari, pe acest neam infect", sordid" al
izvoarelor, in regiunile pe care le ocupasera, insa natural nu In
calitate de dominatorl, ci numal in aceia de federati al Impe-
riulul. Exact aceia1 fictiune care se Intrebuintase cu citava
vreme innainte fop, de proselyte, Grotilor In regiunile noastre. Gotil
strivisera pe Romani, omorisera un Imparat In lupta, luasera In
stapInire tot teritoriul, dar, clnd s'ar'i retras functionarif i ostaii
pests Dunare, a trebuit o formula, care s'a pastrat apol multa vreme,
supt Constantin-cel-Mare si fiii sal si pana i la noua primejdie
gota, a Vizigotilor i s'a ales aceia ca Imperiul, avind nevoie de
federatl, tolereaza" oastea gotica, care e gata sa-I aduca servicii.
Ea n'a adus niclun serviciu, In schimb Insa a luat tribut, stipendiu
In limbagiul crutator al Romei diplomatice. Tot aa, Bulgaril se
chemat. a fi acuma mercenaril Basileus-ului din Constantinopol,
i prin urmare in aceste conditiI tributul nu era de loc rueinos,
ci doar o renumeratie slab& pentru slujbe mart
tim, multamita faptulul ca in compilatia lul Teofan se
pastreaza izvoarele contemporane, care era hotarul Bulgarilor din
veacul al VII-lea si al VIII-lea: Marea Neagra, clisurile Balcani-
lor, Intro care se Inseamna, una: Beregava, poate un Bregovo, iar
la Apus o Avarie" sirbeasca, mult anterioara color d'intait in-
cercari de Stat sirbesc la Marea Adriatica.
Aqezarea Bulgarilor de la Inceput trebui sa fie astfel foarte
restrinsa. Nu putem admite ca In aceste doua d'intait secole
stapfnirea bulgareasca, s'ar fi intins de fapt asupra regiunil de
Nord, i let& de ce : aceasta n'avea niclun interes pentru dinil,
era un drum pe care-1 facusera, pe care-1 ispravisera. Atentia
for era indreptata, aiurea: catre Sud. Toate silintile for all tins
catre o concentrare puternica in. regiunea clisurilor.
Dad, ne Intrebam cit1 eras la inceput Bulgaril, trebuie sa, ras-
.

pundem : foarte putin1. SI fi fost mai multi, ar fi jucat un altfel


de rol In alcatuirea poporulul celul not: ar fi lasat cuvinte, ele-
mente de rasa; ar fi avut mai multa ambitie. Sa ne gindim, chid
as trecut VisigotiI, ce ispravi mar' atl facut. Cind all venit Unguril,
a trebuit ca un veac Intreg sa, se apere Europa centralaimpotriva
lor, ceia ce dovedete cu cit erat mai multi Unguril decit Bul-
garii. Prin urmare, fiind popor putin, cu ochil atintiti cake
prada, cheltuind toata atentia pentru a gasi un drum, nu rapede,
ci uor, catre Constantinopol, Bulgaril s'atl tot stens catre Sud, la-
end libere regiunile nordice. Aceasta e natural. Trebuie sa ne pa-
trundem de ideia ca n'avem a face cu un element de Stat ca
acelea din timpul nostru, cu cuceriri de provincii analoage cu cele
de astaz1,s zicem: cu luarea In stapinire a Bosniel i Herp-
govinel de catre Austro-Ungaria. Mem a face cu o armata in
continua migratiune, cu continua dorinta de prada, o armata, ce

www.dacoromanica.ro
85

n'are macar administrage. In margenea de cItre Constantinopol


si Ceatalgea. pot incapea 400.000 de oamenl de o parte 0 de
alta: cit de putin spagu era decT necesar pentru oamenT cari,
tog laolalta, puteail face 5-10.000 de amen! ! Mal poate fi vorba
de luarea unul vast teritoriu In stapInire, de acoperirea lul
sistematica ?
Pentru a Intelege legaturile Bulgarilor cu poporatia supusa,
n'avem decit sa, ne &dim la leaaturile care all durat timp de
doua veacurl Intro Rul 0 Tatar!. Tataril nu erail pretutindenT
In Rusia, eratl Intr'un loc care se tia bine, Intfun be care dupa
anotimpurl se schimba. Vara stiaT ca vel Intlini corturile Hanulul
0 ale Intregil horde In cutare regiune, iarna tial ca toate cor-
turile vor fi stramutate In alta regiune, 0 astfel Rusil traiad supt
biciul nevazut al Tatarilor, supt amenbAarea pe care o simgaA In
sufletul lor, dar traiall In aa fel, Indt, data i-ar fi cercetat cineva,
nicI prin minte nu i-ar fl trecut ca oamenil acestia ail un stapIn.
StapInul nu exista pentru privirile trecatorulul, dar putea sa,
intervie atunci dud supusul 0-ar fi neglijat 1ndatoririle la care
era silit potrivit legaturilor si logicel lucrurilor fa0 de dominator.
Prin urmare, cantonag tntfun punct, catre clisurile Balcanilor,
ceata aceia de citeva mil de Bulgarl al lul Asparuh stapfnia
numa.T In sensul aratat mai sus. Dar In afara de dtn01 tine era
In aceste regiunl ? Exista odinioara, aceiasl poporage care exista
i la nol, ba cu deosebirea, mai favorabila pentru regiunea de
pe malul drept, ca acolo colonisaVa romans fusese si mal veche
si mal intensive decit dincoace. Nol, tntr'un amid, am cazut
dincolo de cercul de atenge al Rome!, pe chid asupra regiunil
moesice s'a Indreptat, pang tarzit. luarea a minte a stapInitorilor.
Pe urma all venit Slavil, in Imprejurarile pe care le aratam mal
sus, lunecind asupra noastra, pentru a se opri In zidurile Balca-
nilor, trimegnd numal mid pfraime de fnfiltrage In voile Tra-
cieT 0 pastrInd supt undele lor cotropitoare pe locuitoril col vechT.
Slavil acestia, cari-el supusesera, TO asimilasera poporatia traco-
romana, de la Inceput, eraal Impartig In seminiil dupe dating
lor nagonala. Cum gtim acuma, aceste semingl se Impargati
dnpa, ape, TimocianT, dupe apa Timoculul c. a. Una dintre dIncil
ma! purtail i nume dupa, punctele cardinale: astfel eel d'intait
pomenig, Sevedl, col de la Miazanoapte". Aceste epte semingl
Grail dintre supu0I eel mai devotat,,I 0 mai panicl al Bizantulul.
Prin urmare, Intro Slavil acetia, can se bucurat de o autonomie
local& de sigur foarte Intinsa, si Intro BizaiA domniat relagl ideale,
de dominage, de o parte, 0 de supunere, de cealalta. Natural,
din momentul aeza-il lor, Bulgaril at primit 0 aceasta, turma
de oamen! a BizanOlul can erat Slavil. Altfel In locul preten-
gosului pastor civilisat din Constantinopol a venit asupra turmel
aceleia un pastor cu ma! pugne nevol, de 0 mal aspru la %fg-

www.dacoromanica.ro
86

are, pastorul bulgaresc. i din legaturile acestea de la pastor la


turma, de la exploatator la exploatat, de la stapfnitorul razboinic
la Tnuncitorul panic, a resultat un schimb de relatii, tot mar
dese i mar folositoare, tinzInd catre o contopire absolute,, catre
formatia unul no popor in care fiecare trebuia sa deie, cum
se Intimpla, in astfel de contopiri, cit !I Ingaduia numarul i
cultura.
Dar i numarul i cultura erati de partea Slavilor, i nu a
Bulgarilor. Prin urmare, atuncl cind contopirea a fost indepli-
nita, Bulgaril ca natdune n'aa mar existat. Lucrul se observe,
i dupe, numele stapinitorilor si ale boierilor cari-I Incunjura.
Obsery ca boier" e cuvint bulgaresc, uralo-altaic, un plurat
format cu ar" de la bul", precum in turcete i astazi de la
boiar" d. ex. pluralul e boiarlar" 1.
Momentul cind avem a face cu o noun formatie politica slava
datorita, presentel i influentel bulgareti am putea zice ca, e
a doua jumatate a secolulul al VIII -lea. 'Pe la 800 cu siguranta
ca ramasesera, de la Bulgarl numal ceia ce intflnim i mar tarzit,
prin anil 850, adeca, unele familil nobile, unele traditil turanice,
unele obiceiurl populare, unele particularitatl de imbracaminte.
Prin jumatatea veaculul al IX-lea, Papa, negociind cu stapini-
torul bulgar, care purta Inca numele de hagan, acelaT ca al sta-
pinitorilor peste Avail, trimete nite soli ca se negocieze cu
privire la trecerea la cretinism a acestuia, si solil fac un ra-
port, aratind Intro altele i ce port, ce datine curioase all
Bulgarii,i sint aid o multime de elemente foarte interesante,
care amintesc pe Turcil din timpul nostru. De fapt, lupta de
astazi, dace, Bulgaril n'ar fi fost total slavisati, n'ar fi declt lupta
Intro Turcil venig pe la 670 qi Turcil venitI in Europa pe la 1350,
caci la Inceput Bulgarii nu sInt cleat o semintie turceasca, hunica,
precum Turcil de astazl, cu tot singele venit prin amestecul cu
alto popoare, datorit poligamiel i prazif de razboni, shit tot o
semintie uralo-altica, hunica. Intilnim, Intro altele, In raportul
solilor Papal Nicolae pomenite tuiurile", cozi de cal purtind
de-asupra un glob i semiluna de metal care pane, astazi servesc
otilor turceti in locul steagulul cu truce al cretinilor.
WI decl ca de la Inceput putem face o mare impartire In
desvoltarea Bulgarilor : intaiu fasa turanice cu lagare isolate,
fare, alta ocupatie decit continua activitate pradalnica, prin cli-
surile muntilor Impotriva regiunil mar infloritoare asezate din-
colo de muntil Balcanl. A doua fasa, Intru cItva deosebita, de
cea d'intahl, fasa cu caracter pradalnic mar putin pronuntat, cu
aptitudinl de cultura mar bine definite, care derive, din savir-

1 Poate ei In Bulgur e un plural asem,enea, de la aceiasi raMIcinit, bul.

www.dacoromanica.ro
87

sirea procesulul acestuia de contopire intro cele septa semintil


slave si Intro ceata domnitoare a Bulgarilor.
S'ar putea zice ins, din momentul ce contopirea aceasta s'a
facut, avem pe Bulgaril din timpul nostru, si atuncl Bulgaril pot
sa aib& dreptulacesta e un punct foarte interesantde al!
innoda traditia for national& cu ceia ce s'a savirsit dincolo de
Danare in veacul al IX-lea si al X-lea. i no!, Rominii, sari ni
legarn traditia cu trocutul abia In veacul al XIV-lea, abia la In-
temeiarea terilor noastre, in casul cel mai bun in veacul at
XTTI-lea, dud constatam Voevodate, cnezate ale noastre, am fi
intro patent& inferioritate fat& de vecinil nostri, can !Deep cu
Asparuh de la 670 si cari, oricum, dac& inlaturam chiar pe Asparuh
pentru c& nu stia slavoneste, pot s citeze ca pe nista innain-
tasi al for indubitabili pe stapinitoril asupra Bulgarilor slavisatT
din veacul al IX-lea si al X-lea,o imensa superioritate lap, de
no!! El all avut un sir de Imparati, not nu ne-am putut ndica,
Ind macar pan& la Graf, ci am avut doar Voevozi si Marl - Voevozl.
Dac& ar fi asa, el bine, ar fi asa. La urma urmelor, sintem liberT
sa ni asigurAm un viitor care s& ne despagubeasca pentru ce
am avut mai putin in trecut: un popor ca i un om e ceia ce s'a
ntiscut, plus ceia ce a vrut sa fie prin teribilul factor care e voints,
omeneasca. Dar nu e asa: vecinil nostri n'all traditil asa, de In-
delungate precum cred unit. Dreptul de a lega o traditie e de-
terminat de anume motive, care in casul acesta lipsesc. Bulgarif
nu aveall un Stat slav in ceia ce priveste limba de cancelarie
si de Bisericl, nu aveall un Stat slay si in ceia ce priveste
constiints, i aspiratiile lor. Nu. All 1nceput prin a fi o carica-
tura provincial& a Imperiului bizantin si an terminat prin a II
o usurpatie ambitioasa a aceluiasi Imperiu.
N'avem a face cu nimic care sa aminteasca, fie si in forma
cea mai mijinda, am spune, un Stat national capabil de a fi
inceputul unel traditil nationale. LIM chiar cuvintul Stat", si
dup& epoca de contopire cu Slavil, poate fi Intrebuintat numal
In chipul cel ma! abusiv : Statele ad existat abia In veacul al
XIV-lea ca ideal si abia In veacul al XV-lea ca realitate,ltisind
la o parte Bizantul, care represint& un adevarat Stat, dar numal
Imperiul roman de odinioara, absolut international.
In timpul din urma societatea de arheologie ruseasca din
Constantinopol a intreprins sapIturi In Bulgaria. Resultatele s'atl
publicat in lucrarea periodic& a aceste! comisiunT, Izveastia, in
volumul al X-lea. Stip&turile all dat la lumin& multe lucruri
foarte interesante. Ele nu s'ail facut la Preslav, undo se credea
c& fusese Capitala cea mai veche a Bulgariel pagine si undo
a fost citava vreme, mai tarzit, aceasta Capitala, ci de-a lun-
gul riuluT Turgea, la Pliscov, cunoscuta si prin scriitoarea bi-
zantina Ana Comnena. Intre alto lucruri foarte interesante s'ati
gasit aid inscriptil facute pe un fel de cilindri de pia,tra

www.dacoromanica.ro
88

aspradupa obiceiul turanic, cum sint stilpil de drum, dar mult


mg liana lti i mai grosolani decit stilpil de drum din timpul
nostru. Ele dad tratate, InsemnIrl despre moartea vre unel ca-
petenil In lupt& cu tine tie ce vecinl, numele unul stapinitor
din cutare ora. Se pare ca e i un stApInitor al Silistrel de pe
vremurl, c&cl cuvintul Drstor s'ar recunoate pe unul din aceste
cilindri.
In ce limb& sint toate insemnarile acestea ? In limba slavona ?
Nicio singura slova chirilica, firete, fiindca era s& vie doar mai
tTrzitt alfabetul chirilic ; ar fi putut s fie caracterele grecetI i
inscriptia In limba slavona. Toate aceste inscriptil sint scrise Ins&
Intr'o caligrafie gi cu o gramatica detestabil6, dar grecete.
Prin urmare Statul" acesta nu era bulglresc in ceia ce pri-
vete poporul, fiindc& acesta era slay, i nu era slay In ceia ce
privete cultura, fiindca era grec i, odat& ce inscriptiile se f6.-
ceat In grecete, aceasta hotarate c& toat& cancelaria lucra tot
in grecete i cg, i In Biserica Incep&toare, neoficiala, limba ce
se Intrebuinta, era limba greceasc&. Mai tirzitl numal. abia pe
la Inceputul veacului al IX-lea, va incepe preg&tirea unel epoce
slave.
Innainte Ins& de aceasta, se Intilnete In desvoltarea Statului
bulgaresc un moment foarte interesant, care, chiar dac& nu cu-
prinde fapte marl, ne intereseaza Ins altfel. S'ar fi parut ca,
Bulgaril, la Inceputul veaculul al IX-lea, isl vor schimba directia
de activitate, i, daca ar fi fost aa, de sigur c& tot Orientul Eu-
rope ar fi capatat o alts infatiare, ar fi avut un alt viitor.
Anume Avaria, care se afla la Apusul Bulgariel, se sfarima. Statul
franc, intemeiat In dep&rtatul Apus european, navaleste asupra
Saxonilor pgginl i-I distruge sat it aduce la crestinism stri-
dud organisatia for politic& ; el patrund apol In regiunile Ava-
rilor i Slavilor, In regiunile Dunarii i TiseI, unde se &Al lupte
foarte aprige pe vremea lul Carol-cel-Mare. In luptele acestea, care
au durat supt Carol i urmaul sat imediat, Ludovic, mg mult
vreme, Avaril sint cu totul sfarimatt Statul avar dispare, ele-
mentul dominant se desface In cete pradalnice, care se pierd In
departare, i iatt, c& Franta ajunge pant, In apropierea noastra;
la Sava i Drava erat comit,1 i duel al Francilor. Regiunea
aceasta a Strbilor s'a numit Frankochorion, si noua etimologie a
d-lul Jiretek nu ma convinge ca nu trebuie s pastram pe cea
veche de: Provincia franca". Asemenea e si cu Croatia, care pans
tfrzit a ptstrat In institutil, In obiceiurl de cancelarie influenta
franca de la Inceputul veaculuI al IX-lea. Francil patrund pant, la
Venetia i tot atuncl oauta sa iea i Dalmatia: flota for str&bate
valurile Marii Adriatice. Ce colosal proces de transformare poli-
tic& e acel care se savirete In vecinttatea teritoriulul nostru
Apusul 1nnainteaz& biruitor i se pare ca, voieqte . s& mearga

www.dacoromanica.ro
89

la Constantinopol pentru a desAvirci In folosul lul Carol-eel-Mare,


Incuscrit cu impar&teasa Ir Ma, Imperiul luT Iustinian. Dee& In locul
luT Ludovic-cel-Pios, sot si tat& ridicol, ar fi stet un al doilea
Carol-eel-Mare. n'ar fi fost de loc exclusg putint,a, unel innaintarl
a Francilor Om& la Bizant, realisindu-se din nou In form& la-
tint Imperiul roman de odinioarg, Cind Insg, dup& Carol-cel-
Mare, vine acest Ludovic, om total lipsit de virtutl rlzboinice,
Bulgari!, prev&end sfartmarea st&piniril france In aceste regiunl,
se gindesc (lac& nu s'ar putea substitui el aceste cirmuir!, dace
nu ar putea sa, iea dincil Panonia, Croatia, regiunile sirbectl, poate
ci Dalmatia. Are loc atuncl Intfadevgx o Innaintare foarte energica
a Bulgarilor. Corabiile lor merg pe Sava ci. Drava, avangarda
cea ma! Indrazneata a lor patrunde pan& in Friul, In partea de
la Nordul Venetiel.
Dar Indata dupg, aceasta se Intimpla un eveniment care schimba
.totul cu desavircire, nu numal soarta Bulgarilor. Anume Unguril,
Maghiaril, cari veniser& ci el In regiunea ce mal innainte se
chema Ongl, se unesc cu Bizantini! Impotriva Bulgarilor. El ins&
Isl yg.d lagarele atacate In lips& si distruse de Wile bulgarectl,
ci atunc!, nemal avind de. ce se 1ntoarce In regiunl care li amin-
tiafi lucrurl aca de urtte : macelarirea batrinilor, a femeilor qi
copiilor lor, suie pe eel cari ma! ramaseserg, In via* In cgrute
ci pornesc, Incunjurtila muntii, desnationaliseaza, pe Slava din
pustg, sfarmg, regatul moray, care se acezase Intre lumea ger-
manic& ci lumea rasariteank ci inchid pentru totdeauna drumul
Bulgarilor cake Apus. Atunci acectia shit aruncag din not catre
Constantinopol,
Ca sg, se Inteleaga, Ins& de ce ad fost arunca1l din noii In spry
Constantinopol, In ce imprejurarl non& se presintg, el fat& de
Bizant cautind acolo compensatil pentru tot ce pierdusera in
Apus si pentru calea taiata In regiunea vestick trebuie sa vedem
In ce Imprejurarl ci In ce form& Bulgaril acectia slavisag at
trecut la crectinism ci intim cat forma aceasta erecting, a vie01
lor de actin) innainte Ii Wee neap&rat tendinta de a substitui
pe Bizantin! In Capitala, lor.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a X-a.

Lupte bulgaro-bizantine pentru Constantinopol.


Vechiul Stat bulggresc nici nu pout& macar un nume In iz-
voarele bizantine ; Bizantinil ail lost jenaV sa Ii dea un nume
i at preferat sa, se abting. eful for e intitulat de Bizantini
kyros, archon, ceia ce inseam& : Domn, stapinitor. Niciodata
cronicaril bizantini nu dal aceluia care stapInete teritoriul de
la Nordul Balcanilor un titlu bine definit, care sa Insemne o
recunoaqtere definitive de catre Bizarq a presente In peninsula
a elementulul acestuia, not'i.
Astfel qtirile cronicelor bizantine, tiri vgdit cu caracter nelg-
murit, nu fac decit sa oglindeasca nelgmmirea voita, a cercurilor
oficiale din Constantinopol fatg, de lumea bulgareasca, noun, lume
foarte primejdioasa fara indoiala, dar care chiar In felul sat de
a se manifesta n'are ceva definitiv.
Sint expeditil teribile, ca acelea pe care le face Crum, acum
o mie de ant, expeditil care ajung pgna la portile Cons-
tantinopolului ; Imparatul se tame de primejdia caderil Capitale
Imperiulul In mina, navalitorilor. Se ocupg toate ormele de cl-
petenie ale Traciel, pentru ca pe nun& valul acesta navglitor sa
se retragg, ins& fgrg a lasa nimic In urma.
Ceva definitiv nu se arata nie In caracterul intervenOei bul-
ggreti dincolo de Balcanl. E grandios ceia ce face un Crum, un
Omortag sat altil dintre haganil bulgareti d'innaintea anulul 900,
dar din punctul de vedere al intemeieril i mentineril unul Stat
ar fi mult mal important ca, In loc see se strabata ca fulgerul
toate teritoriile care despart Balcanil de Strimtori, sa. se fi ocupat
treptat, colonisindu -le, teritoriile de la gran4g. Aa, face un Stat
care va trai.
Intro navalirile Bulgarilor de-a lungul i curmeziuI Traciel i
intro navalirile Ungurilor In regiunile din centrul 1 Apusul Eu-
rope, e o foarte mare asamanare. Unguril au ajuns pang tine

www.dacoromanica.ro
91

tie uncle In inima Germaniel i cu toate acestea n'ad putut sa


ramiie, i astazI nimanul nu-I trece prin minte sa vorbeasca de
dreptul de stapinire al Ungurilor asupra Bavariel din faptul ca
cete maghiare, la Inceputul veaculul al X-lea, au pgtruns pang
In locurile acelea. Cercul de prada al unul popor barbar nu poate
sa, insemne niclodata, cercul lul de stapinire. Un popor barbar,
intro anume epocg a desvoltgril luT, are o putinta de expansiune
vremelnica, foarte jute, ca si putinta In retragere, dar care e
fara consecinte politice.
De la fasa aceasta a trebuit Statul bulgaresc sa, tread, la o
alta, care 5 insemne pgrasirea datinelor acestora pradalnice,
contopirea desavIrita, cu elementul care locuise innainte de Bul-
garT regiunea dintre Dunare i Balcanl i care sa insemne In
acela1 timp adoptarea altor ideale politice decit idealul po-
litic al gloriel care se capata, In ngvalirile acestea stranice, dar
farg urmare. Pentru aceasta, Bulgaril, Innainte de toate, trebuiati
sa primeased cregtinismul,

Dacg astazi avem un Stat bulgaresc, care, dupa, o Intrerupere


aa de Indelungata, de la 1400 'Ana la 1878, de 400 de an!,
pretiude a se Indrepta dupa, vechea traditie a lul Crum, Omortag
i Simion, a Jul Ionit i loan Asen, marele Asanid din veacul
al XIII-lea, data exist& acest Stat bulgaresc care a realisat supt
ochil notri lucrurl foarte importante ce trebuie sa ne Invete
fara sa, ne i4jte, data aceasta s'a Intimplat, este innainte de toate
o causa,: ca Bulgaril, In veacul al IX-a, dup, jumatatea veaculul,
pe la 867, all primit cretinismul. In alte lectil am spus ca aceasta
conditie sine qua non hotarate sail presenta sail disparitda unul
popor barbar, adeca: acel popor barbar uralo-altaic, venit din
Asia, aezat triteun punct al Europel rasaritene sail al Europel
centrale, care primete cretinismul, ramIne ; acela Ins& care, din
deosebite motive, sail n'a gasit vreme s'o faca, sail a simtit re-
pulsiune, sail n'a avut de uncle primi noua religie, acela dispare.
Din causa aceasta ail disparut Avaril, PecenegiT ci Cumanil. Se
va zice : nu erail tocmal multi. Dar tot din causa aceasta all
disparut Tataril, cari erail foarte multi. cari all ocupat un teri-
toriu imens i din cari acum atl rgmas citeva bieg teranI i ne-
gustorl prin oracele din Crimeia, citeva calauze pentru persoa-
nele din Petersburg ci Moscova care In vacant& simt dorinta de
a vedea cerurl frumoase i oamenl ciudag.
Daca toll acetia au disparut, se datorete faptulul c n'ail
primit crectinismul. Cretinismul era ca un fel de carts de legi-
timare pentru tine voia, s ramIna, In Europa. Bulgaril cam za-
bovisera sa, se increctineze i -atl trebuit cicala secole daze sta.-
pinitoare ca sa, se hotarasca a primi crectinismul. In Rasgrit
crectinismul ramasese supt singura forma, a ortodoxiel biruitoare
asupra eresiel ariene. Primirea crectinismulul supt aceasta forma

www.dacoromanica.ro
92

echivala pentru viitorul politic al unul neam cu primirea formai


catolice a cretinisnaului in Apus. Daca, In Apus Francil lul Clovis,
can erat ma! slab! decit Ostrogotil i insu1 regale lor, ca om,
era inferior marelui rege ostrogot Teodoric, dace, Francil lul
Clovis at jucat rolul Intait In lumea germang, aceasta se da-
torecte faptulul ca prin Clovis Francii at primit cretinis-
mul in forma, catolicg, iar peirea regatuluf ostrogot al lui Teo-
doric din Italia se datorecte faptulul ca s'at indaratnicit Ostro-
gotil sa rAmiie arienT, erotic!. Prin urmare, precum catolicismul
hotara soarta unul popor germanic In Apus, tot asa, crectinismul
In forma lul bizantina hotara soarta unul popor barbar in RA,-
sgritul Europe!.
Bulgaril, am spus, zabovisera cam 200 de anT pg,na sa se cre-
tineze, qi s'ar Intreba cineva dacg zabava aceasta de 200 de
anT n'a fg.cut rat Bulgarilor. Fara indoialg, ca bine n'a facut,
dar a fost ceva care a impiedecat ca toate consecintele acestul
rat s iasg. la iveala. Bulgaril era pagIni, Ins& aceti Bulgari
pagini se gasiail In fruntea um! poporatil care nu era pagina.
Clasa aceasta staptnitoare a pastrat ca un fel de dint& mote-
nire, ca un fel de tradige eminamente respectabila qi ca un fel
de farmec totdeauna biruitor, legea paging.. Ni aducem aminte
conditiile in care Clovis a primit catolicismul, religia sotiel sale
Clotilda: lute() luptg, cu Alamanil rindurile Francilor Incep sa se
turbure ; Clovis se roaga zeilor german! s-1 ajute, dar zeil ger-
man! slut abseng orl nu gasesc cu cale sa intervie. Atunci Clovis
pune la Incercare i pe zeul nevestel: zeul cretinilor II dat bi-
ruinta, ci Clovis trace la cretinism cu tog supuqil sal. Prin
urmare, religia la tog barbaril acetia dadea ci ilusia de farmec
biruitor, credinta ca, fara cutare religie, fail intervenga mira-
culoasa . putarul zet, ma! tare ci ma! grabnic spre ajutor decit
zeul poporulul vecin, biruinta nu se poate capata. In telul
acesta prin urmare, iar nu din cine tie ce convingere or! cu-
setare filosoficg, din causa aceasta in clasa dominants ci In di-
pasta Bulgarilor se pastra iubirea pentru paginismul vechit,
pentru riturl strabune, peutru cine tie ce gicire vrajitoreasca a
oartel razboiului. In ceia co priveste ins, poporatia supusa, ea
era In cea ma! mare parte crectina. Crestin era de sigur acel
element latin vorbind Inca un dialect roman, acea poporatie ro-
rnana care se mentine pans foarte tarzit alaturi de Slav!, ci cu
atit ma! mult alaturi de Bulgarl, can nu Inseamna decit un laggr
de citeva famili! ce Incunjura o dinastie, ci dinastia insaT. In-
tilnim, pa vremea cind Incep a se discuta vederile religioase, pe
vremea cind revolutil pe care nu ni le putem explica altfel,
turburg, aceasta nage, cind vedem vechea dinastie =mita ci In-
locuita cu altil cars, la rIndul lor, cad ci rasar noT usurpatorl,
chid dinastia Dulo e Inlocuita cu dinastia Ugain c1 cind Tole
apare ca sa Inlocuia,scg, pe coboritorif vechii dinastii, vedem nume

www.dacoromanica.ro
93

care ne pun pe &duff, nume de origine vadit lating oi care par


In legatura cu problema religioasa. In memoriul mien recent de la
Academie am atras atentia asupra unuT paralelism care s'ar
putea trage cu Ungurit. La UngurT, In cea d'intaig sutt de ant
dupe, aoezarea for in Panonia, s'au dat lupte pentru religie Intre
aderentit vechit raga, can erati oi represintantil de capetenie
at aristocratiet, oi intre cet ce sprijiniaal religia cresting. Haosul eel
mare din istoria Ungariel In veacul al XI-lea se datoreote proble-
Mei creotine. Conservatorit, am zice oi in casul acesta conser-
vatoril fan aristocratia sint pentru paginism ; democratil sint
pentru legea cea non& creotina, care atuncl apare la orizont. bred
ca, trebuie sa admitem acelaol lucru la Bulgarl, daca, voim sa, avem
interpretarea acestor turburart pe care le Intilnim In veacul al
VIII -lea. Intilnim am zis nume vadit de origine latina, : pe
unul II chiama Sabinus, pe altul Paganus. In dorinta lor de a In-
latura tot ce e latin, tot ce ar creote rolul celut mat vechill ele-
ment aflator pe pamintul Moesiei, a fost natural ca unit Invatatt
bulgart sa caute a Inlatura pe aceott Sabinus si Paganus. i
Drinov a izbutit sa.-I gaseasca unuia rostul, dace nu slay, cel
putin vechit turanic : Baian.
Ma Intreb cum Bizantinil ail putut sa, prefaca pe Baian In
Paganus, et cafi, data ar fi fost sa dea o forma, mat frumoasa
numelui de Pagan us, ar fi gasit una greaca, nu latina. Un
calugar scriind greceote, in veacul al VIII-lea, data s'ar lovi
disgratios de un nume turanic cum e Baian, 1-ar fi prefacut
Intr'un nume grecesc convenabil, iar nu In unul latin. Pe urma,
dace, pentru Paganus, cu oarecare bunavointa, s'a ajuns la un re-
sultat, s'a gasit oare vre unul asamanator cu Sabinus ? Odata ce
dee' a existat un Paganus oi un Sabinus, domnitort asupra Bul-
garilor In veacul al VIII-lea, odata ce acesti staptnitort sint in
leg ,turn cu revolutia pe care sintem In drept sa, o admitem,
tocmal din causa violentelor , tact, ca s se savIroeasca acte de
violenta, de oament atit de credinciooi, Impotriva stapinitorilor
lor, trebuie motivele religioase, care aprind salbgtacia mat straanic
in suflete, trebuie sa admitem o poporatie mat veche In aeosto
regiunt, poporatie care nu era paging, ci cresting, oi care se fa-
cuse cretin In aceleaot conditit, In acelaol timp oi din -aceleaol
motive ca oi poporatia de origine roman& de pe malul sting al
DunariT.
Alaturt de aceasta poporatie, pe care nu o putem urmari
In toata, desvoltarea el, avem peporatia slava, care traieote de
multa vreme ataturt de cea romans, care Impartaoise veacurt
Intregi aceiaol soarta, care fusese In legaturi Indelungate cn Bi-
zantul. Poporatia aceasta nu putea sa, fie paging. Cum ni putem
Inchipui cg oament aoezatt in provinciile Imperiulut Roman de
Rasarit, care era Innainte de toate un Imperiu creotin, o reali-
sare a vointel Dumnezeulul unit pe parnint acesta era sensul

www.dacoromanica.ro
94

Imperiulul Bizantin, Imperiu bine-cuvintat", pgzit de Dumne-


zeti", cum ni putem inchipui ca acestl supusi, cari nu alca-
tuiat o tab&ra totdeauna gata de pornire si prad& ca Bulgaril,
o armatg totdeauna dusmana fat& de stapthitoril Constantino-
polulul, ci erall bieti birniel blinzi, blind in semintil far& con-
solidare politica, deschise In toate privintile tuturor influebtelor,
ea acestia s& fi ramas secole Intregi pagini?Religia cresting, are
tendinta spre proselitism; crestinismul nu e o religie care s&
zicg.: jai& forma mal bung de a crede In Dumnezed, pe ling&
care pot exista si alte forme mal putin bune de a erode In
Dumnezet; religia cresting, zice: acesta e adevarul, aici e min-
tuirea sufleteasea, in afarg, de mine nu mal exist& nimic. Prin
urmare nu se poate admite c& Slavil acestia sa, nu fi fost crestinl.
Asa In eft Bulgaril, strinsi de toate pgrtile de poporatiile supuse
ler. ail simtit nevoia de a se confunda el in credinta cresting,.
Incercarea se Intflneste mai de demult. Un frate at lui Crum
e omorlt tocmal pentru ca p&rgsise religia stramosilor sai, cu-
tare calugar prins face propaganda in mijlocul biruitorilor. Fe-
meile din clasa stapfnitoare, pe care religia cea noun Is farmec&
prin misterele el, o propagg, fanatic. Sora chiar a lui Boris sau
Bogoris, care s'a prefacut mai tarzit, prin botez, In Mihail. dui:4
nurnele nasului constantinopolitan, impgratul, a primit Intaill re-
ligia cresting, si a influentat far& Indoial& asupra fratelui el In-
demnindu-1 s& lase legea osIndita, de timp si care nu mai era
In legg.tur& cu noile conditil de viata ale poporului bulgaresc.
Era o mare Intrebare In ceia ce priveste crestinismul, Intre-
bare decisiva pe care nol o putem fotelege in toata importanta el:
a forme! crestine pe care era s'o primeasca Bulgaril. Se hotgria
Boris pentru crestinismul roman sail pentru crestinismul bizantin ?
Indemnuri veniat Ili de o parte si de cealalta, IncepInd cu In-
demnurile din Apus. SI nu uitam ca prin sfarfmarea Statulul
avar atentiunea Bulgarilor se Indreptase cure regiunile de la
Sava si Drava, ca provincia franca de la Sudul Panoniei nu va
fl Inlaturata decit numal prin navalirea Ungurilor; s nu uitam
c& Slava din Boemia si Moravia, cari formeaz& regatul cel mare
at lui Sviatopluc, regat care a tinut In tot veacul at IX-lea, ca
o concentrare a Slavilor In Europa centrals, e supt influenta
propagandel religioase germane, plecate din arhiepiscopatul de
Salzburg, care represinta pentru crestinismul latin predicat de
German! un fel de cetatuie Innaintata., de bulevard, de mama".
Prin urmare din Apus, prin Slavi! din Moravia, vine o puternic&
influent& de propaganda. Ni mal aducem aminte de un lucru:
ca e tocmal vremea cind Papa Nicolae invie traditiile marl ale
Seaunului roman, cind Scaunul acesta, cu toata decgderea po-
litic& a Apusului, cu toate c& Statul lui Carol-cel-Mare nu s'a
putut mentinea si s'a startmat In mai multe provincil nationale,
are visul urias de a substitui Imperiulul unit exercitat de un

www.dacoromanica.ro
95

rege franc Imperiul unit exercitat de Papa de la Roma. Poste


regatele barbare sa, fie puterea Papel! Prin urmare Papa Indraz-
neste sa creada c poate reuni toata lumea cresting supt
autoritatea sa. Dact, el n'ar avea In Apus gindul de a Inlocni
autoritatea laic, cu autoritatea eclesiastica, de a fi Papa si Im-
parat In acelasi timp, de sigur tendintele de dominaVe In Ra-
sarit ar fi fost mai slabe. Nu era tocma! "usor sa se Impotri-
veasca la aceasta, propaganda, cu attt mai mult cu cit Bulgaril
In vremea aceasta nu parasisert, Inca gindul de a se Intinde In
Panonia, de a se uni cu Slava din Moravia, de a avea prin &-
mare o tendint occidentals. Cad sintem acum de abia la ju-
matatea vea.cului al IX-lea ,si Unguril vor veni tOcmal la sfirsitul
acestul veac. II Indemna insg spre Bizant altceva : faptul ca,
Slavil acestia, pe cari-I stapiniat, dar cari Inrluriat supt atitea
raporturi asupra clasel dominante, ca acestl Slav! erati crestinl
bizantini, rasaritenT. Ti Indemna iarasi faptul ca numarul emisa-
rilo; religiosi cari venial din Bizant era mult mai mare ca 'al color
din Apus. Si motivul politic care Indemna catre Rasarit nu era
mai slab: anume Bulgaril rIvniat si acuma la stapinirea Cons-
tantinopolel si, dupa doug secole de Incercarl infructuoase, a fl-
ea:lit in mintea noulul Mihail. a acestui om far& nicilm fel de
pregatire, ideia ca s'ar putea Intrebuinta ortodoxismul primit de
Bulgarl pentru all crea un titlu la stapfnirea Constatinopolulu!.
A pgrut ca, Intelege lucrul acesta ca, data Bulgaril nu antra, In
Constantinopol, e pentru ca un Oen nu poate O., stapineasca
peste cetatea pazita. de Dumnezet", cum era calificativul ofi-
cial al Capitalel. Botezul s'a facut. Din fericire penttu Bulgarl
a intervenit si navalirea Ungurilor. In imprejurarile pe care be
cunoastem. Si astfel poarta catre Apus li s'a Inchis pentru tot-
deauna si a ramas ca el sall Indrepte privirile catre Rasarit.
Si acum se punea pentru dinsil marea inttebare : Intrebuin-
tRaza el calitatea for de crestinl pentru ca era de ajuns ca
stapfnitorul sa treaca, la crestinism pentru ca prin hcest fapt
tog supusil sa fie datorl a trece la crestinism numal spre a
se consolida si a se organisa mai bine sat rivnesc sa Inlocuiasca,
In Constantinopol pe Imparatul bizantin printr'un stapinitor al
for ? Ar zice cineva : dar gindul acesta de a voi sa, aseze un
stapinitor bulgaresc In Constantinopol nu era un gInd absurd,
profan, pingaritor pentru splendoarea, sfintenia si cultura, Cons-
tantinopolulul ? Doar Bizantinil numisera cu clteva veacuri In
urma pe acest neam: venetic si spurcat". si el sa &king& acum
a da urmasl lul Constantin-cel-Mare. luI t' eotlosiu si Iustinian ?
Succesori! lui Crum si Omortag aceia sa fie Imparag legitiml la
Constantinopol ? Daca ne gindim la originea multor ImparAl
constantinopolitani, nu o 0, ne miram prea mult, Foca evident
clt nu era de singe mai nobil decIt Crum. si aparatorn1 Constanti-
nopolului Impotriva luT Crum insusi era doar Leon Armeanul. Dupg

www.dacoromanica.ro
96

ee s'a mtntuit, la 711, dinastia lul Heraclin si pans ttrzit (867),


chid s'a putut stabili o dinastie noun, cea Macedoneana, se stre-
coara tot felul de oamenT cari, In copilaria lor, de sigur ca doar
la ocuparea tronulul constantinopolitan nu s'or fi gindit: soldatl
fericitl, curtenT intrigang de toate natiile jean. in stapinire Scaunul
imparatesc. Dec! ce trebuia ca sa.se impuie cineva in Bizantul
acesta unde Imparatilor li se taia nastil orT li se lua lumina
ochilor ?
Trebuia talent, si mai ales talentul de a exploata imprejura-
rile favorabile. i mai trebuia o ortodoxie perfecta. Nationalita-
tea nu se cauta, ci, odata, ce nationalitatea nu se cauta, ce tm-
piedeca pe stapInitorul din Preslav de a lua In stapinire Con-
stantinopolul ? Ca ar veni cu dinsul Bulgaril luT ? De cite or! Im-
paratul, chiar In timpurile cele bune, nu fusese el Incunjurat
innainte de toate de o garda strains! Ba ma! totdeauna garda
constantinopolitana a fost alcatuita din strain!, din veneticl. In
timpurile cele maT vechl erati Armen!, cei maT chiposi soldatl, si
ma! tarzili Intlinim pan& si Scandinavl, Varegi (Varang1"), cari
uimiail lumea prin Infatisarea lor, intocmaI cum era uimit Apu-
sul modern de soldatil din garda lul Frederic Wilhelm, tats! lul
Frederic-eel-mare. Ba, pe linga crestini, se tocmiatt si paginl,
saracinT, In garda imparateasca. Asa ca, nu era niclun motiv ca
Bulgaril sn, nu evneasca stapinirea in Constantinopol pentru ca-
petenia lor.
Daca totusi ar fi avut ma! mult simt politic, et n'ar fi intre-
prins asa, ceva. Toate puterile lor s'ar'i usat in aceasta, lupta.
Clasa cea veche domnitoare se poate zice el a perit In acest
sir de Incercart Constatinopolul era totusT, chiar raminind sin-
gur, ca o cetate, ceva puternic si mare.
Daca In timpul nostru vedem o armata, Intreaga imobili-
sIndu-se dour lunT de zile innaintea santurilor de la Ceatalgea,
si Adrianopol, ni putem Inchipui ce putea fi atuncl cind tunu-
rile de asediti nu existat, ce putea insemna atuncl Constanti-
nopolul, Incunjurat cu zidurT uriase, refacute de atitia Imparati!
i cetatea se putea aprovisiona admirabil, iar Bulgaril in niclun
cos nu puteati s'o loveasca si de aiurea, nicl de pe Mare, nicl
din Asia. Pe linga aceasta el nu erall in stare sn, pastreze
permanent oracele pe care le ocupad: conditiile vigil lor erail
asa, !nett puteati In revarsarea lor furioasa, sa, acopere cu cuce-
ririle lor Tracia intreaga, pentru ca pe urma apa sa se retraga
ci orasele a revie supt staptnirea Bizantinilor. OrTcum ar lua
cineva lucrurile, &dui staptnitor al Bulgarilor de a lua Bizantul
ramtnea fend Innalt, dar zadarnic.
Acela care a lncercat 0, se substituie Basileus-ulul din Roma,
Noun, a fost fiul crestinatorului neamuluT bulgaresc, fiul in! Mi-
hail,Simion (893-927). L-am asamanat pe Simion, cea ma! curata

www.dacoromanica.ro
97

glorie a Bulprilor celor -vechl, cu Teodoric. Ca i Teodoric, fill de


rege barbar, el a fost tinut la Constantinopol, probabil ca ostatec,
i a InvItat tot ce Invata un tInar de familie bung In vremea aceia
Avem scrisorT de-ale lul Simion in grecete, cam sctirte, dar
corecte. Avea notiunile de literaturg filosofie, pe care lumea bung
din Bizant le poseda, i era pg,truns de ideia de Stat bizantina.
Parea, fat& de Bulgaril, luT de acasg, cum pareall tineril notri
studenti de la 1848 cind se Intorceall de la Paris In mijlocul
pgrintilor i rudelor for mar bgtrine care purtall Mcg, ilicul, bi-
niul i papucil traditionalT.
Nu e de mirare cg un astfel de om, ajuns Imparat, pgrasete
toate celelalte directil i pornete asupra Constantinopolulul. El
a 1i ajuns la Constantinopol, a Incunjurat cetatea, dar, neputtnd-o
cuceri, a avut o 1ntrevedere cu Imparatul, ceia ce insemna un
fel de recunoatere de paritate. Nu orlcare Imparat bizantin i
fatg de orIcare stapInitor bulggresc ar fi consimtit sa primeascg,
Intrevederea. Si, cind Simion e primit astfel de Imparat, soldatiT
striga In grecete: Trgiasca Simion Basileus,prin urmare Imparat
al Romanilor. Amintirea acestul fapt e pgstratg In citeva rin-
dull ale cronicarulul bizantin Cedren i trebuie sa se puie
turf, ca Insemngtate, acest fapt cu faptul petrecut In Apus cu
un veac In urma, cind In basilica Sfintulul Petru din Roma
Carol-cel-Mare, regale Francilor, venit ca sa potoleasca rgscoala
Impotriva Paper, e salutat de multimea pregatitg mar d'innainte
cu aclamatia : Trgiasca Carol Imparatul Romanilor totdeauna
August". Imparatul bizantin se va fi Meat ca n'aude, dar faptul
ramtnea: ca, stapinitorul bulggresc din acel moment nu se mar
recunoate ca un archon oarecare, ci ca Imparat, i Imparat In-
semna, nu unul care trebuie sa stea totdeauna la Preslav, ci
acela care-1 reserve dreptul de a se mut& cu Scaunul de std
pfnire In Constantinopol.
Bizantul se ggsia acum trite situatie foarte grea. Se putea
rgspinge odata asaltul, dar la cea d'intaid Imprejurare era sigur
ca se va face o Incercare noun. Atund s'a gasit expedientul de
a se recunoate urmaul lul Simion ca un fel de Imparat de
mina a doua. Sari grgbit Bizantinil se Incheie legaturi de aliantg
i chiar legaturl de familie cu acest stapinitor cu caracter im-
perial, dar cu o situatie ceva mar mica. Maria, fatg de Cesar bi-
zantin, a fost mgritatg, cu Petru, fiul lul Simion (927-69), i i-a
crescut copiiT dupg, datinele bizantine, residind de tale mai multe
oil la Constantinopol.
Dupg moartea lul Petru rgmln doT fir : Boris i Roman, i pe
acetia cautg, acum Imperial se -T atragg la Constantinopol. Statul
bulggresc ramasese slabit prin abdicarea caracterulul sari propriu
i prin Imprumutarea unul caracter strain, care nu putea sg, se
cohoare In contiinta altul popor. Pentru a isprgvi mar rIpede,
far a lovi direct, Bizantul atrage po Ruil din Chiev, can i

www.dacoromanica.ro
98

Innainte se coboraa pe Nipru, ajungind pan. la Varna qi Cons-


tantinopol. El sint aduI sa, joace rolul pe care cu putin Innainte.
II jucasert. Unguril: pe luntrile lor caracteristice vin. i ocUria,
Sviatoslav, cneazul lor, Silistra. Dun Area Tatra astifel In ttapt-'
nirea Ruilor cari strabatusera de atitea orl gurile ell e, cunt
vom vedea, scurta perioada ruseasca a Duneiri1.
Sviatoslav a cucerit toata Bulgaria. dar Indata i-a venit In
gind sa cucereasca, i Tracia. Atuncl Imparatil bizantinl Ni Ottifbr
Foca i. Ioan Tzimiskes, Tea dol restaurauratorl al Imperiuhil de
la sfirgitul veacului al .X -lea, pornesc Impotriva lor, si se dal
lupte marl i la Silistra. In izvoarele bizantine ele stilt InfaVate
cu toate amanuntele, ca si In cronicarul rus Nistor. Se vede cum
Sviatoslav, Infaurat In platosa. aurita, merge cu luntrea pe Du-
nare, cum apara zidurile cetat,,iI, cum, In sfirit, ispravind toate
provisiilp, tool:lei pace cu Bizantinil (971), cari se Ingrijesc ca
Pecenegil sa-1 atepte la Intoarcere i sa-1 omoare spre a nu
mal ffi o primejdie ruseasca pentru diniI. Pe urma, /mparatill
Loan, fiindu-1 mils de Tarul bulgaresc Boris al II-lea, tinar i pri-
mejduit de toate partite, II iea si.-1 duce la Constantinopol.
In fella acesta Bizantinil devin stapini iara.I pang, la, Dunare,
care ajunge din not. o apa romana. Statul bulgaresc cel d'intaill se
ispravete, nu prin puterea, altora, ci prin ambitia sa greOta qi
neIr4clegerea misiunil sale.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XI-a.

Ruciii Chievulul la Duniire.


Bizantinil, ca sa fnlature pe Bulgarl, recursesera la o for0.
noun, i ea apare la Dunare In aceleaT Imprejurarl In care Inna-
into de acea epoca aparuse o for barbara noun Impotriva altul
element Indumanit mult timp cu Imperiul. Rolul pe care-1 ju-
casera UnguriI Impotriva Bulgarilor, rolul acesta Il jowl acuma
Russ!.
Ss caracterisam rostul ce-1 ail aid Ruil de la Chiev, prin ur-
mare rostul noil tendin0 cuceritoare care vine de la Nord catre
Dunare, al noil invasiunl slave, care, plecind i ea din regiunea
septentrionala, se Indreapta catre rIul de graniO nordica al Im-
para0eI bizantine.
Supt numele de RuI s'ai'l tnfAiat In deosebite timpurl po-
poare foarte deosebite. Rusia pe care o IntIlnim In izvoare prin
veacul al XV-lea, al XVI-lea i al XVII-lea e cu totul altceva
declt Rusia din timpul nostru, care, pe vremea lui Dimitrie Can-
temir, a luptel de la Stanilet1, se numia la noI Moscul, i Ruil
eraq una, iar Muscali! alta. Rusia a fost o provincie polona din.
epoca lul Casimir-cel-Mare Si pans In epoca lul Petru-cel-Mare,
pe dud Moscovia se Intindea In interior, i a trebuit sa se Im-
part& Polonia pentru ca Moscovia, cuprinzind acum i Rusia, sd,
ajunga a fi In hotar cu no!, pastrind numele provincial pe care
o desfiirOse In forma eI specials, de atfrnare fats de Polonia.
Dar numele acesta de Rusia al provinciel polone de dincolo
de Nistru e In legatura i cu vechea via0 slava In aceste re-
giunt
Ace! can au Iocuit In jurul ChievuluI, pe amIndoua malurile

www.dacoromanica.ro
100

Niprulul i rlurilor vecine, cari si-at Intins puterea pana la Ma-


ma Neagra, pe cari-T Int finial In izvoarele bizantine, IncepInd cu
veacul al IX-lea, aceia shit adevaratil Rust, cari si-at Imprumutat
apol nurnele i at cedat misiunea for istorica, pe drumul batut
de dInii, Ruilor celorlaltT, rasaritenT.
S'ar putea zice ca. Intre Ruil din Moscova i Ruil propriu-
zil, de cari se deosebesc supt multe raporturT, e tot atita deo-
sebire, city, era Intro Franc! i Saxonl, clta era, In lumea ger-
manica, Intro elementele germane de la Apus de Rin i oele de
la Rasaritul acesteT ape. Deosebirea aceasta e tot aa, de neteda.
In casul Ruilor i Moscovitilor ca i In casul Francilor i Saxo-
nilor, i asamanarea Intro un grup german occidental i un.
grup slav de la Rasaritul Europe!, perfecta. Problema ne intere-
seaza foarte mult chiar din punctul special al problemeT Du-
narii, pentru ca viteazul luptator barbar de la Silistra n'a fost
fart, Indoiala un aventurier care 0, fi cautat ceva In afara de
drumurile firet1 de desvoltare ale poporulul sat, ci Sviatoslav a.
represintat Intfun moment dat nevoia de viata i aspiratiile na-
tiunil sale. Visa un mare Imperiu, care sa, se fi Intins din adIncuI
mlatinelor de undo izvorete Niprul, pana, la Constantinopol. E
o Intaie forma ruseasca a idealulul moscovit de mai tirziil. i
ceia ce Taril cu puterea for n'au putut Implini, pe jumatate a
Implinit-o Sviatoslay.
Clnd ne gindim la deosebirile dintre Franc! i Saxonl, un
element din aceste deosebirt sare de la Inceput In ochT: Saxonil_
skit maT German! declt Francil, i de aceia, mai tarzin, dupe, In
temeierea ImperiuluT roman de natiune germanica, acesta, stramu-
tIndu-se la Saxonl, ajunge din ce In ce mai german, menit
se prefaca Intr'o formatie de Stat national german, represin-
tind ea, i nu Austria, necesitatea de viata a poporulul german.
Lumea franca s'a format din amestecul cu Galo-RomaniT, care e-
evident, i nu numal atlt, dar In regiunile Pirineilor a fost si
un amestec cu poporatia iberic, din cele mal vechi ale Europe!.
In felul acesta i aspectul e transformat i limba se pierde, pe
chid, dincolo de Rin, elementul romanic se afla numai In Sud-
Vest, ling, linia limes -uluI, i un element slay se Intilnete numal
In regiunea rasariteana a Elbe, care n'a fost regiune pur saxo-
nick, ci regiune de colonisare (trel Germanii: Germania franca,
Germania saxona i Slavia elbica, colonisata. de Saxon!).
La SlaviT din Rasarit e acelaT lucru. Daca urea cineva sa
aiba pe Slavul cel adevarat, MIA un amestec vechiti i adlnc,
trebuie s caute pe Muscal. S'a amestecat, se zice, rasa slava
cu rasa tatareasca: amestecul era foarte grail, cad Intahl nu
traiat laolalta, ci horda era aezata undo era, In fund, In steps,
pe clad In regiunile celelalte dainuiad satele Ruilor, platind
dijma i luInd numal arare onT drumul primejdios care ducea la.

www.dacoromanica.ro
101

culcusul temut al staptnilor. Dad, e vorba de amestec, clutlm


air In partite nordice, care corespund celor de dincolo de Elba
pentru germanism: acolo a fost o foarte bogata poporatia finica,
din care at rgmas namal Finil, Finlandesil, ling& Letitil, LetiT,
Litvanii de pe malul Mgril Baltice, iar mai departe, In peninsula
scandinavg, Laponil. Un popor destul de numeros s'a contopit
cu Rusii, dind exemplarele omenestl mid de talie, cu ochil cir-
pitY, care vadesc, nu strd,mosl tatari, ci finici.
In ceia ce priveste pe Rusil apusenl, e cu total altceva. Rusil
can se numesc Ruteni in Austria, Rusil-Micl, din Rusia Rosie,
nu din Rusia Alba, Rusnecil, cum li zicem no!, sail, cum ii zice
In batjocurg poporul rusesc, catapil", nu slut de rasp purg
slava. De sigur cl all fost amestecag si cu singe german sd,
ne gindim la rolul mare al Gotilor In partile acestea, dar In
md,surd mult mai mare cu singe tracic si traco-roman. Unul dintre
-dInil, profesor la Universitatea din Lemberg, care este in ace-
la1 timp un propagandist rutean contra Rusiel, d. Hrusevschi,
afirmg in volumul I-id dintr'o Intinsg sf stufoasd istorie a Ru-
tenilor cg tot Qs a fost in Carpag si la Dungre pang la Decebal
bd,trinul e prefata istoriel poporului sail sf cg tot ce se poate
spune despre lumea carpatico-dunareang Intrd, In viata poporului
rusesc. E de sigur o exagerare, explicabila pentru o nationali-
tate care null are Inc. Statul si care-1 asteapta de la Austria,
-de sigur cloritoare de Inca un tampon fat/ de Rusia, dar si de
la o constainta national& exasperat. i trebuie numal patina
istetime ca sg-T scot! pe Rusil eel marT din toate cetatile vechT,
politice si culturale, si sg dovedestl ca RuteniT all fd,cut totul,
cellalti fiind numal ucenici! lor. Cei% ce e adevarat In teoria
aceasta este cl in vinele Rutenilor de astitzT, In afar& de
desnationalisarea a mil de Ronalni In timpul nostru, desnationa-
lisare facutg supt scutul Austrief si care Innainteaza, In afar&
de aceasta, zic, este singele traco-roman de odinioarg. In Bu-
covina une orl recunosti pe Rutean dupg Infatisarea luT fisica,
blond, cu ochil albastri, pgrul moale, maT mare si maI puhav
decit Rominul, dar foarte adese orl nu -1 recunosti, chiar chid
e Rutean curat, pentru ca In fgptura acestor RutenT este o parte
foarte mare de imprumut de la poporatia aborigeng din aceste
regiunT. Intocmai decT ca si la Franc!.
i, cum la Franc! s'a format o limb& noun, In care el, Ger-
mani!, a 1 dat doar citeva cuvinte, iar restal 1-a dat poporatia
supusa, dincoace, numarul navglitorilor find maT mic, poate sf
calitatea for mal slabg, a resultat, nu o limb& traco-romang cu
elemente rusestl, ci un dialect rusesc In care se simte, si prin
anume cuvinte, dar Inna,inte de toate prin anumite sunete, in-
fluenta altul grail Exists deci un dialect rutean, malo-rus, de-
osebit de dialectul rusesc-mare, velico-rus. Dialectal malo-rus e
inteligibil pentru Rusul muscal, dar deosebirile slut totuqi attt

www.dacoromanica.ro
102

de marl, Melt se poate scrie In malo-rusk, de i multl privesc


limba numal ca o caricature de jargon. TotuO, daca Ruteanul
Gogol a scris despre Cazacil rutenl, In Taras Bulba, tot In limba
ruseascg literara, s'at ivit In Austria scriitorl can at IntrebuinOt
malo-rusa, cautInd sg fact, din ea o lirdbg literara, i at1 izbutit.
Comparind pe Fraud cu Saxonil, se mal constata o deosebire;
Saxonil at fost cuceritT la cretinism cu sila, mInatI cu sabia.
In cristelnit, pe chad b'rancif s'at supus numal unul semn venit
din partea regelul lor, care, In urma unul calcul In cursul luptel,
a hotarlt sa primeasca creqtinismul, i scaunul crestinismului
apusean a ajuns o bticata de vreme mal putin In Roma decIt
la Galo-Frand; aparatoriT eel mal calduro1, represintanVI cei
mal credincio1 al cretinismului catolic, at1 fost regil fraud, al
caror urmasT at1 cgpatat pentru aceasta dreptul i titlul de regl
Area-creqtinT. El bine, aceeaT deosebire o Intllnim si In lumea
ruseasca. Rusif de Rasarit s'at cretinat Dumnezetl tie cum,
In Imprejurarl pe care nu le-a Insemnat niclo cronica, dar de
sigur In Imprejurarl asamangtoare cu acelea In care multi Sa-
xonl at fost siliV de Carol-cel-Mare sa se boteze, pe Incetul,
supt influents Vledicilor, marchisilor, ostaqilor dela granitg. Dar,
precum qtim Irnprejurarile In care s'ar'i cretinat Francil din Apus,
tot aa tim exact fmprejurgrile, foarte importante, dramatice,
In care s'ar'i cretinat RuOT din Chiev. Dupg, botezu], clandestin
la Constantinopol, al Olgai, mama lul Sviatoslav, Vladimir, fiul
acestuia (972-1015), se va face cretin dupa Iuarea Chersonului
pentru a fi sup principesel bizantine Ana.
Nu ni se spune In Grigorie de Tours, care povesteqte cele d'in-
tgiu timpurl ale regalitatil merovingiene, care va fi fost legg,
tura comercialg, Intro Galia d'innaintea botezulul Jul Clovis i
titre Italia vecing, qi Intru eft legaturile acestea comerciale, pre-
sen0 negustorilor strain! at putut se, Inrlureasca asupra schim-
baril religioase. Prea adese orT se uita lucrurile acestea, acest
factor important pentru transmiterea de idel religioase care a
negustorul: cretinismul s'a raspindit doar In mare parte In felul
acesta, de la sinagogg la sinagogg, care, tot odata fiind club na-
tional i bursa a negustorilor, de la o colonie de acestea la altar
sane, schateia religiel noun i aprindea sufletele. De sigur co-, multl
se vor fi creqtinat pe aceastg, cale In Galia gi de sigur, iara1,
ca rolul de capetenie In cretinarea Ruqilor de la Chiev 1-at
jucat legatmile de comer i de prada, care merg alaturi, Intro-
Constantinopol i regiunile acestea ale Niprulul.
Si alt data s'a vorbit despre ratacirile pe Mare ale Ruilor
In veacul al X-lea. Ratacirile acestea se faceau In niqte con-
di.OT de regularitate perfecta, care ni aratg, ca trebuie sa admitem
astfel de regularitate i In ceia ce privete ratacirile pradalnica
ale altor popoare, In alto lucrurl gi ImprejurarT. In cartea despre

www.dacoromanica.ro
103

administratia ImparaVet a lul Constantin Porfirogenitul, care a


cules In deosebit", scriitorl bizantini tot ce era necesar pentrti
orientarea, In clrmuirea provinciilor ci In care diferiteld tirI slot
Impartite pe materit, se arata cum veniad Rucil acectia ci card
erad popasurile tor. Intro ele era ci Selina, care e Sulina de azt.
De acolo mergeat de-a lungul coaster Dobrogil ci a Bulgariel
de astazt pana, la Constantinopol (v. cartea mea Chi lia 0 Cetatea-
Alba, cap. I).
Bizantina avusera totdeauna leg ,turf cu Nordul, uncle ail pa.s-
trat cetatile pentru ca de acolo s. spioneze, sa ante th uneld
imprejurarT, sa conrupa pe popoarele septentrionale. ET pastrargs
pans la Vladimir, In Crimeia Chersonul, prin care statea,d Yu le-
gaturl strinse cu Cazaril din veacul al VII-lea ci at VIII-lea? part
paginf, parte de lege evreiasca, ce stapIniad toata Rusia panic
In regiunea Niprulut, cum at facut mat tirziu Tatarit In veacul
al XIII-lea In regiunile muscalecti. 4i, precum Imperiul avSa aid
posturl departate, pe care nu le parasia In niclun chip, tot aca
trebuie sa admitem ca un cir Intreg de cetaV pe malul Nistrulul
ci al Dunaril erail Inca ocupate de soldatit lore multa vremo
dupg ce s'ad. acezat Bulgarit In Moesia cu Asparuh, cetdtile de
pe malul Dunaril ad avut garnisoana bizantina. Deci la mijloc
mad Bulgarit, cetatile se putead aprovisiona foarte bine pe Du-
ogre, cad i Turcil, In veacul al XVI-lea ci at XVII-lea, trimetead
flotele lor, nu numat pe Dunare, dar i pe Morava, ci toata Du-
narea, pawl la Pesta In sus, In luptele dintre Turd ci Impe-
rial' era cutreierata de mid flote de ceicl, facute dupg mods Ca-
zacilor (se chemad. de UngurT Nasadicti" cot cari formad echi-
pagiul acestor mid corabil).
Chersonul se Intretinuse prin faptul ca flotele bizantine sta-
piniad Marea Neap* i cetatile din Dobrogea de sigur ca foarte
=it& vreme ad fost alimentate pe Mare, gi, prin urmare, n'au
Intrat In stapinirea bulgareasca. i tot aca gi Dunarea Yosact
Ici putea pastra o dependent& de Bizant, din causa acestet pu-
tinte de aprovisionare. In luptele Turcilor cu erection de dincoace
de Dungre, de cite art n'au fost cot d'intaid aprovisionatt pe
aceasta, tale, fara sa fie comunicatie directs cu Constantinopolull
N'ad mars la 1445 cruciatil apusenl pans la Nicopole, cu galere
de Mare, pe Dunare ?
Prin urmare Bizantina avead legaturile for cu Nordul, gi, pe
de and., parte, doritorT de a scapa de pradaciunile rusectI facute
pe Mare, s'ad gindit ca mijlocul cel mat potrivit este sa atraga,
gi pe acectI barbart In sfera influentsl bizantine, sa Intrebuin-
teze gi Yap, de Ruct acelact sistem care se Intrebuintase fats de
Bulgarl, adeca, dace, nu Inrudirea cu familia Imparateascg, macar
acoperirea cu onorurT gi cu titlurl Innalte. AA gi facut-o cu Olga,
gi vor merge 'Ana la onoarea aliantet de familie cu Vladimir. Dar

www.dacoromanica.ro
104

greutatea cea mare era aceia ca, dac& la BulgarY astfel de re-
latluni puteat fi continuo Intretinute, dad, sotia Tarului bulgl,
Test putea fi chematg cit de des la Constantinoppi, residind acola
aproape permanent i crescindult copiii In da,tinele bizantipe,
pgrtile acestelalte nu era1 tot aa: prea se gasial depute! Id
once cas, pentru ca barbaril s se piece la oarecare crutare fat&
do Bizant, trebuia o consolidare a hotarulul.
Ruil 1114 cu cit ajungeal may mult In contact cu Imparatia,
cu atita trebuiat sg se prinda may mult de patima de a o in-
locui, Precum in Apus n'a fost un singur barbar care s& fi venit
in leggturg cu Roma veche far& ca in sufletul sat s& se trezeascg
ambitia do a se apropia cit, may mult cu putinta macar de po-
sesiunea materiala, dacg nu qi de autoritatea ideal& care de-
curgea din posesiunea, material& a Romel, acelaqi lucru trebtiia
s se IntImple qi in pgrtile rasgritene. Primirea cretinismului
din partea barbarilor era pentru Bizant o arms, dar putea cOns-
titui si o primejdie. Bizantul judeca aa: dm& dumanul' de-
vine de aceimi esenta ideal& cu not, dac& se inching la acela0
Dumnezell in acelea1 forme i cu aceleai serbatori, dacg ob-
serva acelea0 rituri,. el nu se may poate privi ca may Innainte:
se va infrati cu noi? i infTatirea cu unul mai mare inseam&
totdeauna subordonare; barbaril vor antra In ordinea politic& a
Imperiului. Nu se gindiat insa, cu toata experienta repetat& A,-
cuta In acelai sens, la un lucru: ca, de indat& ce barbaric pri-
MOSC creqtinismul ortodox, i Sviatoslav, ca fit al Olgai, era
poate un cretin In ascuns, de indatA ce principii for avean i
singe Irnpar&tesc in vinele tor, de indata ce-I dadeat seam&
do faptul c& at intrat in. aceasta ordine politica bizantina, tre-
buie s& aibg ispita de a juca rolul prim in aceasta lume care-I
adopta.
Un singur lucru ar fi scapat Bizantul de aceasta primejdie:
data ar fi fost, ca In unele monarhil asiatice sat ca In unele
xega,litati germane, caracterul stint al dinastiel, o dinastie care
0, se theme ca se coboarg din zei; dinastia lu! Clovis se cobora
din cutare zeil germanic; dinastiile iaponese, chinese tot aa. In
Imprejurarl ca acestea, nimeni care nu presinta un certificat de
genealogic diving, nu poate avea pretentia de a inlocui pe su-
veran. Dar aid, cind Rusul se putea uita la mgretia Imparatului
pentru a recunoaqte toarte bine supt coroana aceia cu vechi
pietre stumps, supt hlamida motenita de la Constantin -eel -Mare
qi Teodosiu qi cu eft vermintul era mai vechill, cu atit sfintenia
era mai desavirita putea recunoaqte, zic, In mijlocul acelei
otrglucirl a aparatului Imparltesc, pe tine ?, pe un vechit tova-
r6. al lui, pe cutare Armean cu care ar fi servit Improung In
gard& sad in alte party, natural ca nu putea fi Impiedecat Rusul
de a rivni catre coroana pe ,care, In imprejurari may mult sat
may putin imorale, may curind cu hapca, o prinsese tine tie

www.dacoromanica.ro
105

tine. Sviatoslav, de si fara vre-o 1nrudire cu BizantiniI nu


numal ca se visa Imparat, dar se ImbrAca impgrgteste, cum ni-1
descrie cronicarul grec, Cu platosa, de aur, cu coif stralucitor pe
cap; el data s& treaca, drept un fel de basileus. i el lupta, la
Dungre, la Silistra Impotriva WI Than Tzimiskes, care era, Ar-
mean curat (In cronica-I zice: Tanis).
Asa fiind, Sviatoslav poate crede cg el, care aduce puterl noun
Imperiulul, o Intreaga oaste pgns atuncl neprimejduitg st neduci-
mata, de lupte, cg el ar fi mal vrednic s coupe Scaunul imperial
decit dibaciul om de Curte si istetul om de partid care izbutise
sa pung mina pe putere. i aceasta farg, a mal vorbi de Imparg-
tese ca Irina a can' viata putea fi adese onT pe dreptate criti-
catg. Astfel e foarte natural ca stapInitorul Rusilor din Chiev sg
viseze de Impgratia cea mare. Chemat ImpOtriva Bulgarilor, 01
Intelege, nu numal sa Inlocuiasca pe acestia si-1 Inlocuieste,
facInd, va sg zits, o noun stapInire slava, In care era sa. se
amestece dreptul Bulgarilor de pang atuncT cu energia ruseascg
de acum, ci, trecind cu totul peste Bulgarl, Inlaturindu-1, pa.-
trunde In Tracia, sa, atace cetatile si sg, ajunga o primejdie pentru
Constgntinopol.
Dacg Silistra a jucat un rol attt de important in luptele lul
Sviatoslav cu Bizantul, explicatia trebuie cgutata in altceva decit
In latia unel cet641 care-sT datoreste reputatia exagerata. le astazI
Intgriturilor acute dupg planurl prusiene In tirapul raZboieluT
CrimeiT : se pare ca el a voit o Capital& mijlodie pentru stgpi-
nirile sale. El, care era Domn la Chiev, care cucerise Preslavul
de ling& Marea Neagra, Capitala Statulul bulgaresc, el avea ne-
voie de un punt mediu de unde sg se poatg trece foarte usor,
si In regiunea bulggreasca supusg, si In regiunea ruseascg de
unde plecase. Ce be maT potrivit putea ggsi pentru aceasta decit
Silistra?
In privinta aceasta, metoda pe care o Intrebuintam Si in
acest curs si In altele : metoda paralelismulaT istoric, ni da, o
lgmurire foarte pretioasg. In afar& de faptul cg, la Silistra
putea sa ajunga cineva prin gurile DungriT, in afarg de faptul
cs gurile Dunaril erail perfect cunoscute Rusilor, cg de secole
IntregT mergead pe aceste gurT, mostenind traditiile Ostrogotilor,
cari si eT all locuit In regiunile NipruluT si obisnuiag a face acelasl
drum, In afara de faptul acesta, ne ajuta, esential un paralel din
veacul al XVII-lea pentru a face ca lucrurile sg se Inteleagg si
maT bine.
La sfirsitul veaculul al XVI-lea, contimporan cu Mihal Viteazul,
domnia, In Moldova Aron-Voda. Arabi! Domnl all atacat de atltea
on cetatile turcestl de pe malul sting al Dunaril. Din partea lor,
Polonil urmariall un vis mare, pe care-1 vom cunoaste din ur-
marea acestor lectil : Stefan Bathory si, dupg, el, Ioan Zamoyski

www.dacoromanica.ro
106

811. cautat 0, puie sthpinire asupra Moldovel si ail asezat deci


pe leremia Movila In Scaunul din Suceava. Pentru ca sa se apere
Tamil, atit Impotriva ofensivel Domnilor nostri, cit si, mal ales,
Impotriva tendintel de dominaffie polone, all IntrebuinOt acest
mijlo : ail asezat pa Tatar' In Bugeac. Dar, pentru ca sa nu se
mai teams nicIodata de un atac din partea Poloniel si sa tuna
In flit pe Domnil nostri, el ail Intemeiat un beglerbegat, caruia-I
era supusa si Dobrogea, In sensul intreg al cuvintulul, Ora la
Varna, si Bugeacul si regiunea de la Nistru cu Benderul si re-
giunile dintre Nistru si Nipru, unde era o cetate foarte Insem-
nata, pentru stapinirea careia Rusil ail pierdut atIta lume :. Ocea-
eovul. ResedinO, acestul beglerbeg, care trebuia sa aiba paza
asupra Moesiel Intregi, aparInd-o intImplator Impotriva ataca-
rilor Domnilor Moldovel si Teril-Romanesti si care trebuia In
acelasI timp sa impiedece once atac venit din Rasarit, s sta-
pineascg, fled, toata regiunea care se intinde de ling, Vidin
pan/ la Nipru, era Silistra, care, atuncl, ajunge un centru firesc
de supraveghere si stapinire.
El bine, acest lucru trebuie sa.-1 admitem si In casul lul Svia-
toslay. El e la Chiev, e la Preslav, tinde catre pasurile Balca-
nilor, si de aceia alege Silistra.
Planul lui Sviatoslav era fara Indoiall acesta, si importan0
cea mare a episodulul rusesc la Dunare sta. aid : ea pentru In-
taia oars, In forma chieviana, poporul rusesc, care Incepuse a
locui In 'Mile superioare ale Author Moldovel, ca dovada. slut
localitatlile cu nume terminate In gag", care corespund WI ovce"
si germaniculul owitz",a Nistrulul si a Prutului si chiar a Sire -
tiulul, coborIndu-se spre Dunare, arata dorin0 de a se aseza
linga aceasta apa, pe care a introdus-o si In cintecele lul. Cad e
plina poesia epics ruseasca de cintece Inchinate Dunaril, si chiar
cintecul, veStit, al lul Igor II cuprinde lauda.
AjungInd la Dunare si dorind sa o stapIneasca, a trebuit 0,
se iveasca In mintea lul Sviatoslav idealurl imperiale, si lupta
aceasta a lul Tzimiskes, terminate cu moartea lul Sviatoslav,
morn de Pecenegl, Inseamna cea d'intahl ivire a elementulul
Slav din vecinatatea noastra rasariteang, In concurerqa pentru
stapInirea lumii orientale, pentru mostenirea Imperiulul roman
de Rasarit.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XII-a.

Bulgaria macedoneanta, ei incercarea el de a reconstitui


Taratul distrus.
Incepem din capul loculul cu o afirmaiune, care va fi dove-
dita In cursul expuneril, anume aceia ca aa-zisul Imperiu
bulgaresc al doilea are prea putin a face cu cel d'intaia. lei, chid
zicem: al doilea Imperiu bulgaresc, nu e acela despre care se
vorbeqte de obiceia: Imperiul Intemeiat de Petra i Asan sad
Asan. Intro Imperiul Intaia i Imperiul al doilea" se meaza
un altul, facind ca acela sa, devie al treilea. Acestalalt Im-
periu, caruia i s'a atribuit o mare Insemnatate de acel cerce-
tator bulgar care a preg,tit calea pentru Jiredek i al OT,
Drinov, despre care s'a vorbit i mal sus, este Imperiul de
Ohrida.
Intaiul Imperiu bulgar nu fusese un Imperiu dunarean, dobro-
gean, un Imperiu de linga, malul Mara Negro, ci, precum am
aratat, un Imperiu de concentrare catre pasurile Balcanilor, In
vederea ataculuT permanent Impotriva provinciilor Imperiulul
bizantin, mai fecunde. Capitala lul am vazut ca a variat i, In
ultima parte de desvoltare a acestuT Imperiu, se gasia la Preslay.
Imperiul acesta a disparut In haosul intervenOunil rusegt1: lupta
Ruilor pentru Tracia a chemat ofensiva bizantina Impotriva
acestor navalitorT qi a adus exilarea ultimilor represintang aT
dinastieT din Preslav In anume adaposturl ale Imperiulul,
Acum Bizantinil se tutor In posesiunea de fapt a provinciilor
ocupate pang, atund de BulgarT, provincil carora In ultimul tjmp
fusesera silig sa li acorde, nu numaT recunomterea independen-
OT, dar i admiterea unel situAiuni de paritate, numind pet un
stapinitor bulgaresc Basileus" 1 recunoscInd arhiepiscopuluT sad
calitatea de Patriarh.

www.dacoromanica.ro
108

Bizantinil, pe vremea Imparatulul Vasile (976-1025), ail In sta-


pinire Intreaga regiune ocupata de BulgarT.
Ar fi gresit dm& s'ar Inchipui a a fost o ura nationals, o ri-
valitate Intro un popor si altul.
Multi dintre istoricil bulgarT o cred, dar e felul cel mar fals
de a !ate lege istoria, acela de a introduce motive nationale Intr'o
vreme cind, nicl In Apus, nicl In Rasarit, nu poate fi vorba macar
de un instinct national bine pronuntat. Prin urmare n'avem a
face cu o lupta Intro Grecl, de o parte, cari se simt Greci si
Intro Bulgari, pe de alts parte, cari se simt Bulgarl. Imparatul
care a cucerit pe Bulgarl era Armean, si decd Grecul In calitatea
lul de Grec II era ArmeanuluT absolut indiferent; demnitaril lul
Ioan Tzimiskes, Curtea Imparatulul, n'aveau niclun fel de cons-
tint& nationala specials: era o Curte alcatuita din elemente ye-
nite din toate partile, stiind grecoste pentru ca era limba Bise-
ricil si a Statulul, dar sa, se simta eT ca represintang al poporulul
grecesc ?, ce ilusie! Armata chiar care lupta In partile acestea nu
era o armata greceasca, ci se compunea si dintr'o sumedenie de
elemente asiatice, proprietarT de pamint cari datoriat serviciul mi-
litar ImparatuluT, intocmai cum spahiil vor datori Sultanulul ser-
viciul militar, orl cum, in Ungaria, domnil de pa mint trebuial
sa se presinte supt steagul regal. Veniat deci si contingents de
Sirieni, de Anatolitl. Astazi este cu adevarat o ura nationals, si
se lupta, constiinta nationala a doul popoare In aceleasi regiunl,
comitind crimele, mutilarile si atitea lucrurl ticaloase care se
explica atuncI cind neamurl Inca barbare sint asezate unul In
fata celullalt de atita vreme si ajung In stirsit a se socoti cu
armele, dar o armata bizantina strabatuta, de simt national gre-
cesc, plina de ura Imp triva dusmanuluT secular bulgaresc, nu
se poate admite pentru acea epoca.. i, iarasl, de partea Bulga-
rilor, undo ar fi fost mar natural se se admits o astfel de ura,
se poate credo oars ca era In ultimul luptator bulgar constiinta ce
se prabuseste o organisatie nationals, ca, atuncl cind plecat.
fiil Tarulul Petru si aI Tarinel Maria, Boris, care purta coroana,
i Roman, se vor fi umezit de lacramr ochil color cari vedeat.
In felul acesta Incetarea dinastiel bulgarestI pe pamtntul stapinit
de rasa bulgara, pana. atuncl ? Nu, acestea sint sentiments din
timpul nostru, pe care le atribuim gratuit oamenilor din alto
veacurT.
Acolo nu era vorba dedt de lupta Intre original si contra-
facere, Intro adevar si copie, originalul find Imperiul bizantin, iar
contrafacerea Taratul bulgaresc. Originalul suferise contrafacerea
eita, vreme nu-I statuse In putinta s'o Inlature. and a putut, a
Inlattrat-o. i astfel s'a restituit forma originall bizantina, In
dauna forme imitate bulgaresc Cad nu e vorba decIt tot de e-

www.dacoromanica.ro
109

senta Imperiului roman, care se infatiseaza In forma autentica.


la Constantinopol si in cea neautentica, la Pres lay.
Cind Imperiul se restabileste In dreptarile WI de odinioara, nu.
se produce prin aceasta vre-o prigonire a elementulul bulgaresc.
Era imposibil ca Imperiul bizantin sa incerce o desnationalisare
a noilor elements supuse bulgarestl. Doar In ceia ce priveste
religia, ortodoxia, Imperiul era mal Min tolerant: nu-I cadea bine
cind In cutare provincie se stabiliaa anume forme divergente
crestine si prin mijloacele ce-I stateat la indemina cauta sa le
!nature: asemenea deosebirT all fost Intro ArmenT si Grecl, intro
Sirienil monoflsiti, cari credeaa ca Isus e de o singura fiinta, si
Grecil cari primiat doctrina cea veche a soboarelor ortodoxe.
Astfel nu trebuie sa socotim ca o robie egipteana timpul pe-
trecut de Bulgarl supt Bizantinl pan& sa, apara un not Moise carer
sa scape din robia EgiptuluT poporul satin stapinirea bizantina,.
Bulgaril s'at gasit de multe on foarte bine.
Si, farasi, ar fi foarte gresit cineva daca ar credo ca, In tot Im-
periul bulgaresc, cuprinzind si orasele si satele, era aceiasT po-
poratie, cu acelas1 fel de cugetare si de simtire. Statul bulgaresc
era alcatuit din elements foarte razlete: In partea apuseana eras.
Sirbi, SlavI amestecatl cu anume poporatie traco-romana fara
niclun fel de influent& bulgara; pe malul Marii, fara, Indoiala ca
era o sumedenie de Groci: in veacul al ICILI-lea si dupa aceasta,,
all vent ItalienT, GenovesT, in special, cari all exercitat o influ-
ent& foarte mare asupra desvoltaril comerciale a acestor locurT,
dar pans atuncl termul Maril a fost grecesc. Daca ar credo cineva
ca malul Dunaril, undo erat puncte de mare importanta, undo
se tineau bilciurl la care veniat si ciobanl din Odle noastre,
daca ar credo cineva ca acest mal drept al Dunaril avea numai
caracterul bulgaresc, s'ar Insela art*. De sigur ca si aid ele-
mentul grecesc juca rolul international supt raportul economic
pe care I-a jucat si supt Turd. Nicl Slava asupra carora se as-
ternusera BulgariT, si cari erat terani, si nicl Bulgaril insiX, cari
erat stall, nu putusera scoate elementul grecesc din tot rostul luL
Se va zice insa: totusl supt stapinirea aceasta bizantina, care,
dureaza in unele partX aproape 200 de art, pans In apropierea
anulul 1200, s'a inceput robia sufleteasca, a Bulgarilor prin Bi-
serica bizantina. Da, Imparatul bizantin a trimes o sumedenie
de episcopT si arhiepiscopl cari erat Grecl, de si nu din elemen-
tele cele mai role ale Grecilor,oamenT culti,foarte devotatl Bi-
sericii, capabill de a aduce marl servicii pastoritflor lor; Intro
asemenea episcopT, dar dintr'o alta, epoca de Inriurire bizan-
tina, se numara, doar un Dimitrie Chomatianos, cel maT stra-
lucit represintant al culturiT eline in Bulgaria EvuluT Mediu. Se
va zice deci: in locul Vladicilor bulgarT avem Vladicl greet.
Dar ce dovada avem ca Vadicii din vremea Bulgarilor oral

www.dacoromanica.ro
110

Bulgarl ? Date fiind cunostintile care se cereal neapgrat, foarte


multi puteat fi din lumea greceasca sat greco-bulgara, purtata
pe la Constantinopol. E adevarat ca, se spune, si nu fara, care-
care dreptate, de si n'as sti sa spun cu ea dreptate, se spune
ca liturghia greaca a Inlocuit atunci pe cea slava. Da, aceasta
s'a Intimplat, dar cit de puternica era aceasta, liturghie slava ?
In privinta aceasta poate fi cineva sceptic, gIndindu-se la scurtul
timp strecurat !titre crestinare si zilele Tarului Simion.
Prin urmare, schimbarile marl, care se admit de obiceit de
oricine nit cunoaste In de ajuns lucrurile, sat le judeca pasio-
nat, schimbarile acestea nu se prea vad. i de sigur ca, Insusi
elementul bulgaresc care facea negot si industrie, care, din punctul
acesta de vedere, era Indemnat la o viata pasnica, elementul
acesta a trebuit sa, salute cu bucurie stapinirea bizantina. Stapl-
nirea bulgareasca, In afar& de casuri ca al lul Petru, care a si
fost numit Petru-cel-Sfint, un fel de DeSbonnaire, de Pius, ca
al flului sat Boris, un copil condus de maica-sa greaca, Insemna
razboiul perpetuti, si, chiar In vremurl ca acelea, cind munca
omeneasca era mat redusa, dud se economisia si se capitalisa
mat putin, cind viata avea o valoare mal slabs, chiar In vre-
murile acelea, razboiul continuo nu putea fi o situatie placuta.
Bulgaril nu erat doara hoarde ratacitoare, care sa, fie silite a se
hrani numal din prada asupra dusmanulul!
Se spun toate acestea ca sa, dispara temeiul asertiunii, inte-
resate, ca al doilea Imperiu a iesit din revolta generala Impotriva
Imparatiel bizantine, care ar fi atins Insusi sufletul bulgaresc.
Explicatia Intemeieril acestut Imperiu e cu totul alta, si WI
care : Nu se poate ca Intr'un Stat cum era cel bizantin sa se
iveasca rascoale din motive de nemultamire nationala. In toata
istoria lul de la un capat la altul, nu se gaseste asa cevaa,. Prin
urmare nict acum nu era o natiune, constant& de unitatea el,
care, supt imboldul conducatorilor el sufletesti, sa se ridice pentru
o viata proprie. Se putea insa, ca prisosul energiel umane Intr'o
provincie sa, provoace o rascoala. Cum se poate produce acest
prisos de energie umana ? Prin Inmultirea poporatiei, fireste. i
cu atit mai usor, cu cit ajuta si caracterul national omogen a1
locuitorilor. DecI, In partea apuseana a Peninsulei Baleanice se
produce, la sfirsitul veaculut al XI-lea, deci Indata, dupa, caderea
Imperiulul de la Marea Neagra o crestere nationala, la dolt& po-
poare care pan& atunci nu jucasera niclun rol istoric. Cind, In
veacul al VII-lea si al VIII-lea, Peninsula Balcanica a fost napa-
dila, de Slavi, el ad determinat si In Apus schimbart de cea
mat mare importanta, In dauna vechiului element roman si grec.
Atlta vreme cit schimbarile acestea n'at produs ultimele for con-
secinte, cit nu s'a hotarft ce va ramlnea latin si grec si ce va
fi slay, regiunile apusene vor trai o viata nelamurita. N'are cineva

www.dacoromanica.ro
111

decit sa iea manualul de administratie al Imperiuluf alcatuit de


Imparatul Constantin Pogfrogenitul, pentgu ca, In manualul acesta
din veacul al X-lea, s vadl nelamurirea lucrurilar din apra-
pierea MariT Adriatice, uncle se mal mentinea poporatia greceascli,
si mai ales una ramana,
Slavil aft nu, inceput de orgauisare, care deocamdata nu cu.
prinde decit five si ivani, co oorespund en juzil" si judetele",
cu cnezil si chenezatele de la nof. City vreme dureaz. asemenea
Imprejurari, popoarele care se gases ma! Oka mu its nu se pot
manifesta. Pentru ca sa se manifeste si ele, trebuie un Indemn.
El vane de pe coasta Mari' Adriatice, care se deschide de la o
bucata de vreme din npa pentru comert.
Venetia, fi rindul intaid, dar si alts orase italiene fs1 Intind
Inriurifea, tor, trezitoare de viata, si asupra maluluf ostic al acestel
Mart Toate tfrgurile care tivesc malul balcanic al Mari! Adriatice,
ca si toate nsulele care margenesc. aceiasl coasta, capata, o non&
viata_ De,,la, I'iume, Flamen Sancti Viti, care pe, vremea aceia
n'avea niclun fel de importanta, pan& jos la portile Albaniel, la
Antivari, Durazzo, etc., se simte Inrfurirea, din ce In ce mal puter-
nica, a comertulul venetian, si comert Inseamna cultura si basa
pentru of activitate politics. Atund rasar In lumina limpede si
bogata, a izvoarelor ciobanil de la munte, pe earl Slavil 11 numiatr
VIalti, cari aduceail link, si cas si earl nu faceail numal atita,
ci mat vat., 1n acelasl timp, si carausi sall chervanagii: dintre
a cesti chervanagif (68Esca) au fost ace! ce all omorit tocmaf pe unul
din fratif.cari ail Intemeiat cel de-al doilea Imperiu bulgaresc,
i anima 1 -ail morn Intro Castoria si Prespa.
Astfel Vlahif de la munte vin In contact cu coasta.
Si alaturf de Viali! traiall Albanesik, cari nu Sint decit cobo-
ritorif, cum am spus, a! Ilirilor si cari vorbiail o limbs tracic5,.
Coborftoril Ilirilor, vorbind o limb& tracica, Albanesil, nu joaca
multi vreme nictun fel de rol sa11 joaca un rol cu totul local.
Cad un popor poate sa traiasca veacur! Intregi de activitate lo-
cala care sa, nu lase niclo urma In istorie; istoria nu Inseamna
viata unul popor, ci prisosul unul popor, incalcarea unui popor
asupra celullalt. Cfnd aceasta nu .exists, si end avem a face cu
o regiune Inchisa, cum e regiunea, aceasta, e natural sa nu se
pomeneasca de cel ce o locuiesc. Dar laseinnatatea Albanesilor
se ridica din ce In ce si-I vom Intilni pomenig In curfnd In
veacul al XI-lea ,pentru a juca. Indata un rol destul de impor-
tant In Peninsula Balcanica,
Iata, prin urmare, doua elemente nationale non & care sInt In
stare sa sustie o formatiune de Stat, si sfnt. Cu. atit mal mult in
stare sa sustie o formatiune de Stat, cu eft acesta elemente
shit indemnate la lupta Impotriva Bizan,tulul, nu de o constiinta
nationals, pe care o tagaduim In forma in care ea se fntelege
astazi, ci pe basa deosebirilor religioase, care pe vrerneaaceasta
aveal o important hotaritoare.
www.dacoromanica.ro
112

Nu e vorba de antagonismul Intro catolicismul care era ids-


Audit pe coabta si va fi din ce In ce mat mutt si va capata o
Intreaga organisaVe episcopala, ci e vorba, de o forma stricat&
a ortodoxiel, e vorba de acel maniheism sad bogomilism, care
s'a lutins si In Apusul Europe' si a jucat un rol revoluVonar
pentru ca avea un caracter social, de egalitate desavirsita, de
distrugere a rangurilor, de Inlaturare a episcopilor, ca si a no-
ble0I, a staginirit regale si imperiale. Bogomilismul se Incercase
si in alto OM din Peninsula Balcanica, dar nu putuse sa prinda.
Maniheismul e o doctrina asiatica, lima din tale d'intaid eresil
crestine. Centrul maniheismulul ail fost regiunile din Asia Mica,
si de acolo a patruns In Balcant. Nu Ins& In urma unet propa-
ganda, cad maniheil nu erall propagandist' fanatic!, cum ar
credo cineva. Unul din mijloacele obisnuite de asigurare a Im-
perialut bizantin era acela de a se mut& anume populAil din-
tfun Tinut Intr'altul: Vlaht de a! nostri, prin veacul al XIII-lea
si al XIV-lea, ail fost mutat,' cu mule In Asia Mica, undo d.
Teodor Burada a IntIlnit pan& In Olimpul de acolo ciobanI can
IntrebuinOu pentru Imbracamintea si mestesugul lot cuvinte ro-
manestl. Slav! all fost muted iarasl cu gramada In Asia Mica.
Si In schimb s'all adus elemente asiatice, socotite ca ma! supuse,
pe de o parte, si, pe de alts parte, ca ma! folositoare, find al-
catuite din esatort, etc. Ele s'ad asezat prin orasele din Tracia
si au, contribuit la Inflorirea lor. Cu aceste elemente asiatice s'a
introdus maniheismul In aceste region'. Astfel Filipopolul a ajuns
un centru manihean, si pana, si astazt este acolo o colonie latina
foarte importanta, at cad! credinciosI slut urmasit Pavlichienilor
erotic!, a! bogomililor de pe vremurl, cistigati de Biserica romans
In cautare de proselig.
In orasele Rumeliel de astazt, bogomilil n'ad putut Infiori, cu
toate ca miscarea lor avea un caracter social-democrat", dar,
chid et se mutt In mijlocul t,eranilor vlaht gi bulgarl, can nu
voiail s tie de stapin!, can &at obisnuiti sa traiasca doar supt
celnicil lor celnic" vine de la ceata, si Inseamna conducator de
ceata,miscarea poate lua In stapinire Intreg! Tinutuff. PoporAia
Bosniet pang trzid a fost Impartita, in doua: In ortodocsi si pa-
tarent, iar Intro unit si cetlalti manevrad clericil catolicl. Supt die-
dul", seful, patriarhul lor, supt gost", eel de-al doilea cleric, supt
batrInt Indeplinind funcOunile de preot, oresia a persistat pana
In veacul al XV-lea. Ba pana la not, In &lite Muscelulul, Faga-
rasulut, Secuimit, a patruns doctrina care unia schingiuirea tru-
pulul cu excesele tale ma! marl, secta, orgiastic& legInd tale doul
tendinke antagoniste care totusi traiesc In sufletul omulut, ten-
dinta catre durerea far& de margent si tendin0 catre placerea
nemargenita.
El avead, se pare, o iubire deosebita pentru Vechiul Testament,
iar din eel Not numat pentru unele part', cum sint Epistolele
www.dacoromanica.ro
113

Sfintulul Pavel. OrTunde s'a furisat bogomilismul, Intilnim iubirea.


pentru Testamentul Vechit. In veacul al XII-lea un calator evretl,
un rabin, Veniamin din Tudela, mergind In partile Pelopone-
sulul, Albanief, TesalieT, spune ca Vlahil slat un popor foarte cu-
rios, avInd o deosebita tragere de inima pentru EvreT, si din causa
aceasta se si numesc cu nume din Biblie. De fapt, acel cari at
Intemeiat al doilea Stat bulgaresc se chemaa Moise, Aron, David,
Samuil, Imparatul din Ohrida.
Tata decl cele don& base ale acesteT formatiunT politico bulga-
Testi". Ele slut, de o parte, prisosul puterilor Vlabilor Albane-
silor, natiunT not* care pana, atuncT nu apar In viata politica
a PeninsuleT Balcanice, si, al doilea, tendinta de dusmanie fat&
de Bizant, dusmanie sociall si politica, determinate de religia
noun, de anarhism crestin separatist a bogomilismulnl. In felul
acesta ni explicam pe deplin miscarea lul Samuil. Statul al doilea,
zis bulgaresc, dar care nu era bulgaresc, prin aceia cari 1-ad trezit
si 1-a sustinut pan& la sill-sit, Statul acesta nicl n'a cuprins te-
ritoriul ocupat de col d'intait Imperiu bulgaresc. Cel d'intahl Im-
periu, e balcanic, col de-al doilea, numit asi fiindca doar nu era
sa-1 numeasct, vlah sati albanes, a fost sprijinit de Tinuturile Pin-
dulul, si el e un Stat macedonean. i toata lupta care se cla Im-
potriva Imparatulul Vasile, lupta crunta, In care Bizantinil prind
pe BulgarT si li scot ocha, trimitIndu-1 astfel Innapol la stapina lor,
fapte de cruzime de care se putea Ingrozi cineva Innainte de
Oeia ce stim ca s'a Intimplat supt ochil nostri, eT bine, toata
aceasta lupta crunta se poarta in vane MacedonieT. Avem doar
un istoric contimporan bizantin care ne poarta, de la un capat
la altul In peripetiile acestor lupte. Nu-1 vedem pe Samuil nicT
destul de ambitios, nice destul de puternic pentru a Incerca
sa fad, ceia ce facusera Innaintasii sal din Intaiul Imperiu
bulgaresc, sa ocupe regiunile dintre Dunare si Balcanl, sa treacle
In partea dintre BalcanT si Mare, pradInd, cum facusera Si-
mion si Innaintasil Int Nimic din aceste lucrurl nu se Intim-
ping. Prin urmare nici vorba nu poate fi de continuarea unel
forme de Stat care disp.ruse cu atitia anT Innainte. Nu numal
atit, dar avem intro numele de luptatorT si nume romanestl, si
faptul acesta, ca tp regiunile pomenite se IntIlnesc macar pe alo-
curea nume romanestl, este Inca in sprijinul caracterului pe care-1
atribuim rascoalel luk Samuil.
De astfel Samuil nici n'a fost recunoscut de BizantinT ca Im-
parat. IT zicpaq archon" si numal tarzid, la un singur Bizantin,
i stim de ea: pentru ca o ruda a lul Samuil luase pe un stapl-
nitor biza,ntin, numaT acolo i se zits basileus", si anume
multa vreme duple moartea lul.
Duple ce s'a ispravit pu Samuil, care a lasat un flu din florT
cu o Tesaliota si In Tesalia era Vlahia Mare, temeiul aseza-
rilor permanents ale Vlahilor, cari se Intorc la un anume timp al

www.dacoromanica.ro
114

anulul la salasele lor statornice, qi mama acestuT Gavril Roman


putea fi i Vlaha,apar, pentru a reclama mostenirea luT Samuil,
si alti pretendeng in decursul veacului al XI-lea. Ptetendentil
acestia poart& nume care numal cu foarte milli& greutate pot
Intra In tiparul formelor bulgareti: unul e Delian, altul Alusian,
i numirile sint vadite de caracter latin.
De altminterea un scriitor bizantin, Kekamenos, din veacul al
XI-lea, care avea cele mai strInse legaturi cu Vlahii, care traise
In mijlocul lor, care era cunoscut cu neamul vestitulul Nicolita
nume romanesc, fl privete tocmal de aceia cu deosebit&
simpatie pe Alusian, In care vedea chiar un mare general.
Statul acesta zis bulgaresc a fost sfartmat Inca de pe vremea
lul Samuil. Cu toate acestea In Apusul peninsulei nemultAmirile
s'at pastrat necontenit. In regiunea macedoneana stapinirea bi-
zantina n'a putut sa devina, populara, ci at considerat-o ca un
jug muntenil albanesi si vlahl. Causa pentru care se intilneste
aceasta stare de spirit, se intelege usor daca se urmareste des-
voltarea acestor Tinuturi In decursul veacului al XI-lea. Se face
atunci cruciata intait, si nu numal din dorinta de a scapa Lo-
curile Stinte do supt stapinirea paginilor, ci innainte de toate
din alts motive: din marele prisos de forte In Apus, din ten-
dints, Apusenilor de a-0 gasi un loc mai larg pentru ail ma-
nifests puterea si vrednicia.
Dar i innainte de organisarea cruciatel aceasta tendinta,
se manifests, citva timp dupa asezarea Normanzilor in Sudul
Italiei : un Duralr de sefi normanzi se aseaz& In regiunile Nea-
polulul supt cnvint de a ajuta pe unit impotriva altora, In lupta
dintre Bizantini i Papa, dar pe urma ei ramie si impotriva
Bizantinilor si impotriva Papel si Intemeiaza, Regatul celor doua
Sicilii, care ajunge una din cele mai respectabile forte politics In
Europa. Asezati Intr'o situatie admirabila, putind sa, atace dupa
vdie si Apusul si Rasaritul, ba Inca si coastele de Nord ale
Africei, acesti NormanzT apar si in basinul ostic al Maril Me-
diterane, represintind, nu numal' una din ostile cele mai puter-
nice ale veacului, dar si cea mai neastfinparata forts politic&
din cite le avea Europa In momentul acela.
Si revarsarea Normanzilor catre Imperiul bizantin merge ala,-
turi cu revarsarea economics a Venetiei pe coastele Mani Adria-
tice : Zara ajunge oras venetian Inca innainte de acest timp,
iar Durazzo e in cea mai mare parte latin. Din partea lor, de-
prini a sta In serviciul bizantin, a avea, feude prin Asia Mica,
Normanzii se fac de la o bucata de vrem'e 'thrrnahif permanent) al
Imperiulul bizantin, pe care se incearca i spera a-1 trece la catoli-
cism si a-1 domina dupa formele feudale din Apus. All fost,-am zis,
expeditiuni normande i innainte de cruciata intalt, care patrund
In Peninsula Baicanica, tree in Tesalia, cucerese Salonicul cu

www.dacoromanica.ro
115

-tendinta de a merge catre Constantinopolul lnsusi. Numal cu


multi greutate Alexe Comnenul, intemeietorul noil dinastil din
Constantinopol, a putut sa scape de Normanzi, Incheind un tratat
prin care se umileste Innaintea for pentru a scapa Imparatia.
Trecind prin Vlahia tesaliota Normanzil au fost, de sigur, In
legaturi strinse cu Rominii, aU Intrebuintat pe Romini, cari do-
minail clisurile, cari stiat toate pasurile. Tot aa si Albanesil se
deprinsera, a sta totdeauna in umbra Apusenilor acestora, tot
-asa de vitejl ca si dlnsii, si pana In veacul al XV-lea. Normanzil
yi Albanesil merg Impreuna, facind adese on o legatura stator-
mica, intemeind chiar State pe basa influentei apusene repro-
sintate prin Normanzl si a elementelor indigene orientale repro-
sintate prin Albanesi.
Asa incit se poate zice a de la rascoala lul Samuil pana, la
stirsitul veaculul al Xl-lea n'a fost niclodata liniste In aceste
parti. Dar, In veacul al X.11-lea, linistea s'a restabilit. Manuil
-Comnenul a facut minunea cea mare de a invia Imparatia bi-
zantina, care era acuma In stare sa, resiste oricul. S'a ajuns
chiar la un fel de contopire a provinciilor, opera, pe care n'a fost
Indraznit s, o faca nimeni pan& atuncl. Cel mai stralucit membru
al dinastiel Comnenilor nu numal ca n'avea teams de nimic in
.ceia ce priveste poporatia crestina, si In special slava, din Pe-
ninsula Balcanica, dar el a urmarit planul cel mare de a domina
pana la Dunare si dincolo de Dunare pang, la Marea Adriatica.
Ba Manuil Comnenul a atacat Italia, si a ocupat Ancona, cas
extraordinar si foarte caracteristic, ca un Imparat bizantin sa
euteze iarasi a-s1 trece trupele grecesti si orientale In Imperiul
de Apus.
Personalitate cu totul exceptionala, Manuil nu era Ra saritean
ca infatisare, ca apucaturi, ca simpatil. Avind inteligentg vioi-
ciune, elasticitate de spirit, el si-a pus In minte sa unease& in
fiinta lui spiritul grec cu cel latin, elementele traditionale bi-
zantina cu avintul not al Occidentului. Nu st,tea ascuns prin
iatacurl, aparind doar la solemnitati extraordinare, Imbracat In
-hainele de our batute cu pietre scumpe care datat. dese on de
sute de ani, ci era visibil pentru oricine. A fost un admirabil ca-
Wet, deprins cu jocurile militare ale cavalerilor apusen1 (joutes),
In stare sa biruiasca pe cel mal sprinten la intrecerile cu armele.
Si, In acelasi timp, era un om politic care concepea lucrurile
din punct de vedere occidental: nu-I trebuia flume declt cuce-
rirea unel regiuni, ajungea juramintul de credinta. Cu dus-
manii din Europa sat. din Asia trata ca un feudal din Franta
sat din Anglia, totdeauna gata a li arunca un c14 fi, a se lag,
-tisa la o lupta, singulars ". Se poate inchipui ce figura trebuiat
sa, faca batrinil din Bizant vazind cum Imparatul for uita toata
-tinuta si toate regulele de Curte ale trecutulut si cuteza a fi

www.dacoromanica.ro
116

om. Familia lul era, de astfel, alcatuita din fosti Latini" si ere
tici, mama ]uI era o principesa unguroaidt,--si va fi stint si el
ungureste, cum qua de sigur, i bine, frantuzeste. S'a insurat cie
don& on si a tinut tot principese apusene. In Apus is1 cauta Si
ginerii.
In ceia ce privete politica din Balcani, Manuil Comenul vreq.
Dundrea. De aceia a pornit la razboit cu Sirbil cari-I stateatt
in cale si-1 impiedecat sa ajunga la Belgrad, la chiar el a tre-
zit, prin necontenite invasil, o constiinta de Impotrivire In Sirbil
din interior, cad atacurile violente Impotriva unul popor pot sa-1
trezeasca dintr'o letargie seculark din indiferenta fats de soarta sa.
4i prin agresiunile lui Manuil Comnenul, Serbia interioara, orto-
doxa, grecisanta, s'a organisat.
In acela1 timp, i tocmai din acest motiv, marele Comnen
Tatra In conflict cu Ungaria. Cea d'intaia ciocnire Intro Ungaria
gi Bizant se produce prin partile noastre, banatene, muntene,
moldovenesti de mal tarzit, gi atuncl inviem gi nol supt raportul
politic, In atingere cu Imperiul, din care data facusem si nol
parte. Atuncl se trimete un general imperial, Leon Batatzes,
prin Moldova, ca sa treaca In Ardeal i sa loveasca pe Ungud
din partea cealaltai.
Deci, de vreme ce Bizantinil se lupta acum cu Unguril In Ti
-nutul Sirmiului, la Semlin, In partile de la Haram", In Banatul
unguresc de azl, cautind sa intareasca noul ducat de hotar
Belgrad, Branicevo si Nis" (1151 si urm.), de vreme ce Manuil
creste, in pretendentul Bela, un viitor rege al Ungarid, pe care-1
face Cesar" i -1 ajuta, a lua, ca vasal Imparatesc, coroana Ora
sale (1172), de vreme ce face, pe de alts parte, ca trupele luI
sa, tread, prin Dobrogea, pe la Isaccea, spre a lovi Ardealul, In-
telegem bine ca el se putea considera ca stapinitor al Intregulul
mal sting dunarean, ca un not Iustinian, mai tare In aceste
parg decit cel vechit. Si trebuie s& fi facut intariturl in partile
noastre, Intaritud pe care Ins& nu le putem fixa din lips& de
izvoare.

1 E adevArat cA de cunind d. Litzica, a ridicat, In Convorblrl Literare",


chests, data VlabiI pomenitl de Cinnamus pe vremea lul Mihail Comnenul
sInt cel din Nordul sati eel din Sudul DunAril, numitl de obiceid astfel. In-
terpretlnd un pasagiu din acelael scriitor bizantin privitor la pretendentul
Andronic Comnenul, gonit pans cAtre Halicia ei prins de Vlahl, d-ea crede
cA era aid pan& acum o greealA de interpretare M cA locul unde a fost prins
Andronic se afla pe la Marea Neagra. In Bulgaria de azl Nu ImpArtAeesc
.aceastA parere: de vi Vlalti" se zic de obiceid RomInii de dincolo de Du-
flare. dar ,,Vlahia" se Intllneete In veacul al XIV-lea, In acte bizantine,
pentru terile de dincoace de rift Admit ca d. Litzica ironia de stil din Cin-
namus cu privire la apropierea de Halicift cu care se mAgulia Andronia
fugarul, dar i ironia are margenile el ei ca sa-SI inchipuie el CA a ajuns la
Halicia, trebuia ea fie mAcar dincoace de DunAre.

www.dacoromanica.ro
117

Pecenegil; nu ma' iesira, In fa48. lul Manuil chid el se In-


fatisa la Dunare. Inlocuitoril Cazarilor In stepa ruseasca, birui-
toril lul Sviatoslav, pradatorii Chievultl, nu fuSesera, de altfel,
nicIodata, o horda, asezata pe pamintul nostru. ET se margeniall,
ca toate popoarele de rasa lor si de felul lor de via0, cu dijma-
si daruri din partea supusilor.
Totusi de la o vreme barbaril ajung la o concentrare supt un
Han, Tirah, Impotriva caruia se ridica usurpatorul Cheghen, si eT se
framinta In Ongl, de-asupra gurilor Dunaril, asa, cum se vor fra-
anInta ma' tarzhl, In veacul al XVII-lea, Bugeceanul Cantemit,
Pasa. de Silistra, si Hanul tataresc legitim din vremea sa. Precum
Cantemir Invins fuge la Constantinopol, astfel cele doua triburl
(din treTsprezece) care ascultail de Invins, cautara, supt condu-
6erea luT, adapost la Romani, Inehizindu-se deocamdata, In baltile
Borcil (ostrov In nu", zice izvorul), gata sa iea, ca si Cheghen
legea Imparatulul i slujba luT.
InsuT,
Imperiul avea acum cetelfile de la Dunare, si un comandant, Mi-
hail, statea In fruntea lor, dispunlnd si de o flota. and ostile
Hanulul navalira, el putu sa le distruga In vreme de iarna, si
foamete, si Intregl Tinuturl, undo emu numal Bulgarl nesupusl,
ba chiar vaT anatolice, fury colonisate, In Vest, cu dinsil, pan&
ce perira mai tog In necurmatele lor rascoale.
TotusT, la Dunare, unde &au orase multe si mar', Cu locui-
tori de multe limb' si cu oasts destula" ', nu se putu 'Astra ho-
tarul militar. In Silistra si spre Mare se gasesc sett neatTrnag,
can poarta nume poate slave (Satza, Sestlav), dar si, probabil,
romanestl (Tatos, Tatul), nume bogomilice (Solomon), cite un
nume peceneg (Chalis). Ba chiar Ilirianul" Nestor trimes asupra
lor un Albanes se rascula. Unguril tntetfatl pe acesti reboil.
Nicl atacul a do' Impasati din neamul Comnenilor nu izbuti.
Isaac (1057-9) se retrase descurajat, iar Alexie (1081-1118) fugi.
De la o vreme Pecenegil se amesteca tot mai mult cu fratii
lor de singe si tovarasil lor de prada, Uzi' sail Cumanii. Acestia
cIstiga tot mar mult teren pe malul sting al DunariT, undell atl
la gull sf o cetate: Demnitzikos, fiind, fa0 de Innaintasil lor, ce
afi fost Avaril fats de Hunt Atuncl neamurile stapInitoare ale
Pecenegilor In decadere cant& tot ma' mult alt mijloc de hrana
pradind In Moesia si Tracia.
Impotriva acestor dusmani, Imperiul se vazu silit la o noun,
ofensiva, dunareana, sf bunicul lul Manuil, Alexie, Intemeietorul
dinastiel Comnenilor, aparu la Dunare, tntr'una din acele cam-
panil zadarnice, ispravite printr'o retragere rusinoasa, care sa-
mama cu infringerea Imparateasca prin care, cu citeva veacull
Mihail Attaliates, ed. din Bonn, p. 204.

www.dacoromanica.ro
118

Innainte, Bulgaril fsI capatasera dreptul de a ramInea pe pi mInt


roman. 0 mare navalire pecenega noun se ispravi Insa prin
zdrobirea totals, prin uriasul macel de la Lebunion, in April
1091.
Manuil &Au atacul sat contra Cumanilor prin partile Dobrogil,.
treclnd Dunarea pe la Isaccea, ca vechiul Darlil si ca atltia sta-
pinitorl turd de mai tarzit, pe eici. Dona rlurT furs atinse-
apoi, Prutul deci si Siretiul, si el se opri In codriT Carpatilor, pe-
can izvorul fI numeste Tenuarman" (compara Teleorman) dupa
numirea cumanica. Cete de barbarl furl fnvinse si legaturl cu,
cnejil rust din Rusia haliciana, cu can negociase chid era la
Dunare cu oastea, si Roman Diogenes (Imparat de la 1067 la
1071), se facura asa ca qi cum ei ar fi fost vecinl nemylocili a!
Imperiulul. Numele de Lazar al unul ef cuman pare sa amts
o crestinare a natiel.
StapInirea lul Manuil Comnenul a fost pe atlt de stralucita pe
cit de efemera. 0 natiune sufere de pe urma a dour, feluri de
stapinitori, cel mai slabl decit dInsa i cel mai tarT declt dInsa:
un stapinitor inferior natiunii sale o umileste, dar stapinitorul
mult superior unel natiuni, o distruge.
La moartea lul Manuil (1180), Amine clrmuitoare vaduva luir
o Apuseana ; fiul, un copil frumos, fiind incapabil de a conduce
o tarn. Se deschide atuncl cimpul tuturor ambitiilor. Un var al
lul Andronic vine din Asia Mica, unelteste Impotriva Imparatului
copil, care dispare, omorIt de ruda sa si Andronic Comnenul, si
pan& atuncT regent, iea In stapInire Constantinopolul. LatiniT fusesera
macelariti, din ura fata de negustoril foarte bogati al orasului, cart-
tineat In atIrnarea for si pe nobilii grecl, si atuncl o noun inter-
ventie, a Normanzilor, se produce. Aceasta noun interventie, care
iea In stapInire Salonicul, era cit pe aci sa, ajunga la Constan-
tinopol, pedepsind pe Andronic pentru crima sa. Scapind Impe-
riul printr'o lupta fericitabiruinta lul Branas la Mosynopolis,-
Andronic e Inlaturat totusi (1185) printr'o rascoala In Constan-
tinopol, pus pe fuga, prins, adus In ora si chinuit: purtat pe
strazile Constantinopolulul plin de rani, el se rug, lui Dumnezeu
pentru iertarea crimelor sale.
Dupa sfirsitul singeros al acestel slngeroase stapfniri vine di-
nastia Angelos, a lul Isaac si a fratelul sat Alexie. Fratil nu se-
Inteleg, Isaac e Inlocuit de Alexie, si fiul lui Isaac merge In Apus,
la Filip de Suabia, stapinitorul german, ca sa organiseze o cru-
ciada care era menita de soarta sa dea Constantinopolul In sta-
pInirea Latinilor. Cruciata se conduce de Venetieni, de un numar
de nobill italieni i, pe ling& aceasta, de aceT FrancesT sail feu -
datarl vecinl al Franciel In fruntea carora se gasia Balduin da
Flandra.

www.dacoromanica.ro
119

Niclo vreme n'a fost maT nenorocita, pentru Imperiul bizantin


decit aceasta. De o parte, atacul Normanzilor, cu toate tulbura-
rile interioare, apol Frederic Barba-Roie i ceIlalg cari merg In
Locurile Mate i strabat Intreaga Peninsula Balcanica; Imparatul
bizantin se plead, adinc Innaintea for (1189). Moare Frederic,
scaldIndull trupul batrIn In izvorul rece al unul riff din Asia
Mica, dar urmaul sail e maT rail pentru Bizarq decit dinsul.
Henric al VI-lea e In acelml timp i mogtenitorul regilor nor-
manzI din Italia i, prin urmare, ca Imparat apusean i ca mo-
tenitor al Normanzilor, ca razbunator al Latinilor omorig In Con-
stantinopol i ca viitor ef de cruciata, cant& el sa stapineasca
lumea bizantina. Bizan01 e silit sa plateasca, bir, birul nemOsc,
alamanikon". Din fericire Henric al VI-lea moare aproape subit,
foarte Una; i fiul lul viitorul Frederic al II-lea era un copil.
Primejdia Inceteaza, de partea aceasta. Dar se trezeqte aita,
primejdie : a cruciatel veneto-flamande. ET bine, in imprejurarile
acestea puteaii sd se manifeste din nod fortele dufmane Imperiulut
din _Peninsula Balcanied. FoAele acestea eraa In rindul Intahl ele-
%

mentele neastimparate ale Vlahilor. Vlahil se rdscoald atuncl.


De ce se rascoala VlahiI lul Petru i Asan ? IstoriciT slay' zic
aa: fiindca, Petru qi Asan erau din neam de boierl bulgarl, In-
rudig cu Taril de odinioara i plingea patria bulgara In inima
lox. Si, aa find, all facut apel, la natia bulgara, la nobilimea
razboinica a BulgarieT" 1, care s'a ridicat Intreaga i a strigat:
s ne despaAim de Bizant!
Ilusie L. Petru i Asan eraa ciobani rominI, credem noT, nu
!ma oamenT de rind, nu ca Mocanil bogag din Romania de azT,
oamenT cari facusera cindva avere din turme. Celnicil acetia
aveati i rosturile for politice; el Kali obinuAl a li se da feude
de Imperiul bizantin, ca spahiilor, maX tarzit, de SultanT. Si Aro-
minil acetia cerusera feude i li se refusasera, ba chiar s'ar fi
dat o palma, unuia dintre ei, qi din aceasta palm& s'ar fi pornit
rascoala.
De fapt, lasInd anecdota la o parts, toate causele care pro-
vocasera rascoala lul Samuil, eraa i acuma. Ce pomenete
cronica bizantina despre adunarea fanatics, furioasa, din cutare
biserica, pentru proclamarea rascoaleT, se potrivete maX bine
decit cu biserica ortodoxa, cu cea bogomilica, ce era qi un fel
de club politic2. Apol mal era ceva: VlahiT iiineatl la privilegiile
lor. AcetI Nicoli0 Rita, Nestor4a, i cIil altil pe cari-T po-
menesc izvoarele, nu se suparatl cind li se cerea cit era Inscris
In privilegil, cit era vechea Invoiala, dar ei eraa In stare sa ras-
I Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 269.
2 Taus' Indatii se pare ca sfatul clericilor ortodoxi Inlocui Intetirea con-
duatorilor bogomili.

www.dacoromanica.ro
120

ping& o propunere non& chiar de ar fi fost mai buns, ca sl se


tie tot de datinile vechT, fie si mai rele. E psihologia popoarelor
In fasa patriarhal&: si Englesil din epoca normand& cereal doar
legile bunuluT rege Eduard, chiar far& s& stie bine ce se cuprindea
In ale !
Tot astfel ciobanil nostri se tineaa. strict de privilegiile lor.
Dar iat& ca Bizantul e silit s plateasc& alamaniconul",iata c&
Isaac se Insoara din notl cu o fata a regelul Ungariel, care nu
d& zestre, si atitea si atitea greutati se ivesc care fac ca dijma
s fie crescuta. Si atund tot muntele se ridica In rascoal& si
Incepe r&zboiul Impotriva BizantuluT.
Va s& zits : a treia Bulaarie? Nu a treia Bulgarie. Niel vorba,
nu poate fi de asa ceva. Intain e o rascoal& din. munte, o ras-
coals din Pind cu continuare In Balcani, unde vine ajutorul cu-
man pe care-1 cerusera apeteniile, fugite o clip& peste Dunare.
neumanii" romini tact cellalci Cumani craw de mult storsi de
pe malul sting aduserti aceasta schimbare de direccie, hotaritoare si
permanenta, atacul in iurusuri salbatece cu putint'a numai pentru
calare(i in Mesia si Tracia. Cind rascoala aceasta se fixeaza
undeva si se cauta o Capitala, se las& Preslavul, atacat la In-
ceput, si Capitala e des! Tirnova. Ce Inseamna Ins& Tirnova in
traditia bulgareasca? Nimic. Dac& ar fi fost mai ales Bulgarl la
lupta, el ar fi lucrat si mal departs, potrivit cu traditia bulga-
reasca, si far/ Indoiala ca ar fi ales Capitala In legatur& cu acest
trecut. Pe de alt.& parte, end rascoala trace dincolo, In partile
balcanice, end se prada continual Tracia, cind asezarea Latinilor
cruciateT In Constantinopol, unde fiul luT Isaac nu era In stare
s&-I plateasc& si, decl, e Inlocuit cu Imparatul frances, catolic
Balduin de Flandra, end des! Taxi! eel noT pot rivni, pe temeiul
ortodoxieT lor, Tarigradul, Macedonia TO face o viata politic&
deosebita suet acel Chryses, care e Hrs pentru Slav!, si de ce
n'am credo ca poate fi un Hirsu pentru no!, asa de timizi cind
este vorba de drepturile noastre? El are cetatea lul sus pe o
stints si mult& vreme a fost el domnitor exclusiv In Macedonia.
Dar In regiunile macedonene stim ca era& Albanesl si VlahT.
NoT avem izvoare bogate din vremea aceasta, si Apuseanul Vil-
lehardouin, care a luat parte la cruciata a patra vorbeste In-
tr'une, de Vlahl alaturl de Bulgarl, ca de dou& natiunl deosebite;
izvorul bizantin vorbeste chiar de limbs vlah&". Netlgaduit ca
Vlahil era& un element de capetenie In aceste lupte. pe cind
el lupta pe toate cimpurile de razboill, IsT fac la el acasa acest
trecator Stat macedonean (Inc& de pe la 1198), pe care-I Intl.-
reste alianta lu! Hirsu cu fata until nobil constantinopolitan.
Petru si Asan nu tr&ira mult, eel din urma find omorit de ne-
potul sati Ivancu. Al treilea frate, Ionita, nume vlahic iea
Duterea. El va fi un Imparat.

www.dacoromanica.ro
121

SI cercetam acum rosturile sale Imparateti pentru a !nig-


tura ilusia unul Imperiu romino-bulgar", care n'a existat niclo-
data, nu ca Stat creat pentru Bulgarl de energia vlahica, ci
ca Stat rommno- bulgar in Balcani, Intinzindu-se i pe malu]
acesta al DunariP.

1 Expunerea amlnuntita, dupe izvoarele bizantina narative si numal


dupA ele a vicisitudinilor acestul Imperiu se aflA In vol. I din Fragmen.
tele privitoare la istoria Romlnilor" ale lul Eudoxiu de Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XIII-a.

Imperiul romino-bulgar."
Trebuie sa se arate acum care a fost restul adevarat al Im-
periulul bulgaresc al doilea sat, dupa socoteala noastrA, al treilea,
sa se fixeze asupra caror Tinuturi din Peninsula Balcanica s'a
intins de fapt stapinirea tut, care a fost caracterul lilt natio-
nal" adevarat, care a lost causa pentru care acest ultim Imperiu
bulgaresc pentru ca dupe, dinsul nu a mat fost niclo for-
matiune politica s'a sfarimat aa de uor, nu de loviturile
Turcilor, dar Innainte chiar de a primi loviturl din partea tor.
Daca se uita cineva la harta istorica a Peninsulet, o s ob-
serve ca, In legatura cu o dominatie sat. alta care s'ail succedat
In regiunile acestea, partt Intregl sint acoperite cu o anume co-
loare. Daca att lua cele mat recente MAI de felul acesta, cum
e harta adausa la studiul mien recent aparut In Petermanns
Mitteilungen", revista de geografie din Gotha, o sa vedeg pete
mart care se intind asupra cutaril sail cutaril OM din Balcanl
i Pind i care pete ar represinta stapinirea cutaruia sat cu-
taruia dintre Statele, dintre Taratele care ail avut pe rind locul
de capetenie In desfaurarea politica a acestel peninsule. Pentru
ochiu sint foarte frumoase aceste pete verzl, albastre oil roil
cuprinzInd anume Tinuturt balcanice, i nevoia de margenire
definita, de lamurire clara a mintil noastre e pe deplin mul-
tamita. Numal cit realitatea lucrulul n'a fost aa. Exists i o
ilusie geografica, cum exist& i o ilusie istorica; prin ur-
mare pentru ca s dal contururl, forme netede, intinzt de
o potriva coloarea pe un anume spatiu i zicl: atita a sta-
pinit Joan Asen, atita Stefan Dusan i aa mat departe, dar
Intro stapinirile de astazi, care se pot acoperi cu o coloare uni-
forma, i stapinirile de odinioara, care nu se pot acoperi cu o
coloare uniforms, este o foarte mare deosebire. Stapinirea de

www.dacoromanica.ro
123

astazi Insemneaza organisare unitara, administratie centralisatk


insearana, durata; ceia ce al cucerit astazi, tine citeva decenil
macar, de obiceit, oamenil fiind prudeng In timpul nostru gi
cucerind numal minag de cea maT mare nevoie, aga tacit teri-
toriile ramIn multa, vreme, data nu totdeauna, in mina celul ce
le-a ocupat. Odinioara nu era aga. Ca umbrele pe cimpurl tre-
ceat formapni politico pe care le proiecta soarele, In mers ne-
contenit spre Apus, al biruinVT.
Pe eel de-al treilea Imperiu bulgaresc 1-am vazut cum s'a
produs. Am lnsemnat rascoala de Vlahl, intinderea nemulOmirilor
gi a conflictelor armate asupra Tinuturilor vecine; am recunos-
cut cum doT celnici, capetenil de pastor! sat proprietarT de turme,
at alcatuit pe urma dot stapinitorl de Cara, i-am urmarit ale-
gindu-gi reedinta la Tirnova gi am 1ncheiat cu constatarea ca
Statul acesta a capatat un caracter not supt Ionita. Caracterul
acesta not, pe care 1-a capatat Statul 1ntemeiat de Petru i
Asan supt fratele for Ionita, e dublu. Intaid supt 4a se pro-
nunta, caracterul bulgaresc al acestu! Stat In ceia ce privegte, nu
luptatoril, can ramIn pang, catre sfirgit VlahiT din Peninsula Bal-
canica gi aga-numilif CumanT de dincoace de Dunare, can erall
adesea numal supugii cregtinT aT Cumanilor gi prin urmare in-
naintagii nostri din aceasta tart, dar se pronunta caracterul bul-
garesc din alt _punct de vedere: al popora4iei sprijinitoare gi su-
puse, din punctul de vedere al multimiT, care nu iese la raz.
bolt. Erat foarte bucuro1 megteril gi negustoril bulgarl sa ga-
seasca Vlahi gi CumanT can sa stea necontenit la dispositia ca.-
peteniel Statulul pentru a li apara munca i averea. Prin ur-
mare, In ceia ce privegte poporaVa aceasta orageneasca, In ceia
ce privegte, mai departs, normele de Stlt, ale limbi! de Stat, ale
BisericiT, gi form ele de cirmuire, caracterul bulgaresc al Statulul
treat de rascoala vlahica se preciseaza pe vremea lul IonitA.
Tirgovetil bulgarl n'aa produs rascoala, cacT el erat bucurogl de
regimul de pace gi de privilegiT asigurate de supt Imperiul bi-
zantin, lupta purtata pentru Intemeierea teril n'aa purtat-o Ur-
gove#I bulgarT, can nu fiscat ugor toate lucrurile pe care le
aveat, pentru un viitor foarte nesigur, care atirna de resultatut
ciocnirilor cu ostile organisate ale Imparatului, ci eT, gasindu-se
In orage, pastrInd gi supt stapinirea greceasca, civilisaVa for cu
caracter slay bine definit sat greco-slav, eel folosit de aceasta
rascoala vlabica. De aid deriva, de altminterT, i pornegte gi o.
mare invatatura, anume: ca numal In cultura e puterea unul
popor, chiar data se intImpla ca elements de altg, na0e creaza
fort& politica In cuprinsul culturil lul; cad ceia ce a resultat din
lupta de intemeiere, se Intoarce, nu In folosul intemeietoru ni
ci In folosul acelora can aveau cultura. Prin urmare, In calitatea
zantina locuitorl aT oragelor, strabatut1 maT adinc de culturale-
truth de for ducind vista mai bogata In roadele paciT, avind ce

www.dacoromanica.ro
124

de poporatie mai dese i mai luminata In care tradat traditiunI


mult mai prielnice decit In bietif pastorl de la munte, In aceasta
-balitate elementul bulgaresc ajunge sa imprime caracterul sat.
.StatuluI pe care -1 intemeiaza, pastorii Pindulul si Balcanulul.
Dar de aid nu trebuie sa credem ca Imparatia lul Ionita, pe
care at recunoscut-o foarte multi, am putea spune chiar toata
lumea, pe care a recunoscut-o Papa, cind a trimis sh-1 Incoro-
maze i a privit pe arhiepiscopul noulul Stat mai mult sat mai
putin ca Patriarh din Trnovo dupa, Patriarhul din Ohrida i cel
'vechit din Pres lav; pe care 1-at radunoscut Grecil, cind adlamat
pe Ionita ca Imparat impotriva Latinilor, ca represintant al or-
-todoxiel luptatoare impotriva profanatorilor i ereticilor benig
la Constantinopol; pe care 1-au recunoscut chiar i alto State or-
ganisate din Rasarit: formatdunile greceqti din Asia Mica, ca,
decl, caracterul imperial al lul Ionita s'ar cuveni sa fie pus in
leg0,tura, cu viata nationals, cu desvoltarea de idei a poporulul
"bulgaresc. S'ar face o greeala tot aa de mare ca i greeala
care, din interes, se !face gi aceia , de a se spune ca Petru i
Asan erat descendeng al boierilor" bulgaresti de pe vremurl
4i ca amintirea ispraviI lui Samuil 1 a celorlalg a hotarit ras-
coala noun impotriva Grecilor odio1. Nu, precum n'a fost bul-
gareasca rascoala aceasta In originile sale, tot aa n'a fost bul-
gareasca nici opera aceluI urma4 mai stralucit al intemeietorilor
de tars, creatiunea unul Imperiu pentru dinastia lul Ionita.
NoT zicem: Imperiul a fost romino-bulgar", nu putem zice
bulgaro-romin i de aid se trag fel de fel de conclusiunl privi-
toare la necesitatea actual& de trait. impreuna. Si de aceia sint
persoane care regret& astazi c5, regale Carol n'a primit coroana
bulgareasca, atuncI cind Romania e un Stat national, resultat
dintr'o lungs desvoltare nationala i tinzind firete catre o Imi-
tate nationals.
Cum n'a existat Imperiul bulgar, tot aa nu putea sa, existe
protinsul Imperiu romino-bulgar. Imperiu" are astazi un alt sens
decit sensul pe care-1 avea odinioara; astazi Imperiu e ceva mai
mult cleat regat. Ieri putea generalul Bonaparte sail zits Im-
psratul Napoleon I-la si apol s fie un Napoleon al II1-lea fiindca
fusese Napoleon I-it. Cind s'a Intemeiat unitatea germana, a
fost un Deutscher Kaiser", qi exista un al doilea Imparat, tot
german de -natie i traditie, dar, dupa prescriptdile tratatelor de
la inceputul veaculul al XIX-lea, Imparat al Austriet. Mal de-
parte, e8tO un Imparat al Rusiel, i vecinil noOri de la Dunare
ate treat deunazi, evident cu ambitiT imperiale ,i evident exa-
gerate un Tarat al tuturor Bulgarilor. Vedetl cite Imparatii,
Incepind cu cea mare, a RusieT, Oa. la cea mica, a Bulgariel!
E plina lumea de Imparatii, cad unde mai punem cs ad mai
lost Imparatil i In America de Sud, Innainte de a fi fost Inlo-
euite prin republicele din timpul nostru, undo mai punem c6,

www.dacoromanica.ro
125

Negusul abisinian este In traducere europeana Imparat, i aa,


mal departe? Prin urmare astad Imparat represinta un titlu de
onoare superior celul de rege. El pine, In evul mediu nu era
aa: Imparat Insemna un lucru anumit, i nu se putea trece-
dined de margenile, stabilite data pentru totdeauna, ale no-
tiunil de Imparat. Imparat" Insemna Imparat roman, i atit.
Era o institqie romans, care se putea aplica numaX In sons ro-
man i potrivit tradiVilor Roma de odinioara.
DecT nu puteal fi mal multi Imparag. Astad Imparatil Incheie
1 aliarqe Intro dinsi1 i nu-1 supara titlul de Imparat pe care-1
poarta ceIlalt,,l, pe dud In vremurile acelea nu puteail exist
decit dot Imparati, cari i el tind sa se contopeasca Intr'o singura
fiin0 ideala: Imparatul de Apus i Imparatul de Rasarit, Imps
ratul de Apus, care era Imperator Romanorum, fie i de natie
germanica", i Imparatul de Rasarit, care era Basileus t8n Ro-
maiOn", Imparat al Romanilor.
Astfel, dud Ionita cerea la Roma titlul de Imparat i, diva
oare-care tergiversari, dupa ce se Incearca a i se da titlul de
dominus" sal rex", pe care Roma 1-ar fi acordat mat bu-
curos, dupa ce capata, acest titlu i e recunoscut de poporaVa
greceasca i de Statele vecine, noT n'avem a face cu un Imparat
bulgaresc, cad nu se putea Imparat bulgaresc In rindul
i cu atlt mal putin avem a face cu un Imparat al RomIno-Bul-
garilor sal al Vlaho-Bulgarilor, cad aceasta ar fi Insemnat, nu
numal o imposibilitate diplomatica i politics, dar i o lewd
pentru dinsul, pentru Ionita. CredeV ca, Ioni0. era mindru ca, se nas-
cuse Vlah ? De loc. Vlah" Insemna cioban". N'avea el contiinO, i
mindrie nAionala, ci, din potriva, daca, ar fi gasit mijlocul de a
face sa, se uite trecutul lul de Vlah, sa nu mal tie nimenT c.
a fost din neamul unor simpli stapinitorl de turme, ar fi fost.
incintat. Doar numal In timpul nostru exist& acea admirabila
contiin0 national, care face ca un om, apaiinind unel natiI
mai sarace, mai nenorocite, sa se mIndreasca, totql ca face
parte din acea natie. Ad, de la o bucata de vreme, Armenii nti
se mal ascund, ci este o Intreaga micare de viaka politica ar-
meana, i chiar la Eyre zionismul insufia sentimente de min-
drie na4ionala. Nu era Ins& tot asa atund. OrIcine ar fi fost bu-
curos sa treaca drept Roman, aa Incit ss se intituleze Ioni0
Imparat al Vlabilor i Bulgarilor", In felul In care-1 IntIlnim po-
menit In anume acte din corespondenta lul cu Papa, aceasta nu
se poate InOlege.
Dar, se va zice, actele nu exists ? Nu se scrie aa Inteinsele ?
Ba se scrie, numal trebuie sa ne &dim de ce natura erail aceste
acte. Evident c, Ioni0 auto, sa treaca innainte de toate drept
Imparat roman,In privin0 aceasta nu Incape nicTo indoialkdar,
pe de alts parte, stapinind Ora bulgareasca, fixIndu-T reedinO,
lul i rosturile lul do capetenie In partite de Rasarit, unde erail

www.dacoromanica.ro
126

orase locuite de Bulgari si departindu-se tot mar mult de regiu-


nile lul de munte, de uncle plecase rascoala, cad regiunile acelea
i-a4 gasit un fel de autonomie locala, el trebuia sa, aiba tendinta
de a alipi pe lInga mentiunea Grecilor si pe a Bulgarilor. De ce ?
Pentru ca si natia germanica, era pomenita, In titlul Apusenilor,
lti pentru un al doilea motiv: ca, existasera ODA atuncI doua
Imparatil stapInite de Bulgari si decT se uniail. In titlul eel not
amindoua aceste traditiuni : traditiunea roman& si cca bulgara.
Neaparat ca Ionita se intitula In acte interne, ca si urmasul sa.d
cel mar stralucit, Joan Asan : Tzar Grcom i Blgarom", sat.
Blgarom i Grcom". Dar Roma era datoare sa nu primeasca
acest titlu, si aceasta din foarte multe motive. Inca din lectia
precedenta, am spus ca, In anul 1204 s'a Intemeiat prin cruciati,
venetienl, italienl, prin feudall, seniorl do limba trances& din re-
giunile flamande, ca s'a Intemeiat printio expeditiune cruciata
un Imperiu latin la Constantinopol,intervenind cruciatil in cer-
turile pentru coroana dintre Imparatul din Constantinopol si ne-
potul sad Alexie, refugiat In Apus. De aid a resultat, nepla-
tind Bizantinil banil pentru serviciile militare pe care cruciatil
li le adusera, Inlaturarea tuturor Imparatilor: eel actual, fostil i
viitoril, si stabilirea pe ruinele acestel dominatiuni bizantine in
Constantinopol a unul Imperiu latin cu un Imparat frances, ales
de luptatorl, Balduin de Flandra, ca si ]uarea In stapinire a In-
tregului comert bizantin de negustoril venetient Prin urmare o
transtormare In sens latin a Intregil regiuni orientale pana, la
anul 1261. Astfel aproape de seized de ant s'a gasit Orientul in
stapinirea Latinilor, supt raportul religios si politic.
Papa nu Indemnase In rindul Intaill la schimbarea de directie
a cruciatilor. 0 cruciata trebuia sa ajunga neaparat la Ierusalim,
iar nu sa se opreasca, la Constantinopol, dar cruciatil aveat Area
mult de lucru si de cIstig aid si prea patina evlavie ca sa, se
miste de undo eral Din acest punct de vedere, se impunea un
conflict Intro dinsiI si Papa. Apol mar era ceva: Papa avea
anume drepturl asupra Bisericilor supuse Scaunulul roman si
pentru drepturile acestea fusesera atitea conflicte Intro Imparatil
din .Apus si Papa, iar acum acelasi conflict Incepea Intro Impa-
ratil latini de Constantinopol si Papa. Cu atlt mar mult cu cIt
imparatil eel not erail saraci ca val de el: el cereat Papel ajutor,
iar Papa, la rindul say., cerea de la dInsii drepturile sale banestl
asupra Bisericilor rasaritene. Dar aceasta nu impiedeca pe Papa
de a avea anume simpatil pentru Imperiul latin de Constanti-
nopol. Era si natural. 0 mar stralucita biruinta, nu mar clstigase
pang, atunci Scaunul roman deelt aceaSta, care-I punea tot' Ra-
saritul bizantin 'la dispositie, care facea posibila catolicisarea unel
regiuni de grecism Indaratnic. Asa find, se poate Inchipui ca
Papa nu era dispus sa, 'recunoaSca, pe ling Imparatul latin de

www.dacoromanica.ro
127

Constantinopol, care se considera continuator al lul Constantin-


cel-Mare, pe cellalt Imparat, de Tirnova.
Dar se va spune ca. negocierile Intro Ion 4& si Sfintul Scaun
sint cu clteva luni mal vechl decit stabilirea Imperiului latin de
Constantinopol. Aceasta e cu adevarat o greutate, dar nu una
care s nu se poata Ina-tura. Lai 11, nol avem actele In cOpiT,
In registre. Este intrebarea dac& ordinea pieselor a fost bine
urmat& la copiarea de atuncI si fixata la publicarea moderns, dac&
ele sint Inteadevar din anul carora se atribuie. i actele nu stilt
datate toate. Mal e ceva, In sfirOt: s& nu uitam ca Grecil, de la
Manuil Comnenul Innainte, eras In legaturl bune cu Papa, erail
dispusi sa fats oarecare concesil religioase, ca, orlcum, Papa maT
bucuros recunotea calitatea de Imparag roman! numal Bizan-
tinilor decit sa aib& a face cu nite intrusl, favorisag de noroc,
cum erail Bulgaril acestia, de la cari nu stial la ce se pot a-
tepta. i Papa, puterea legitim& a timpulul, natural ca nu putea
s& fie pentru tog aventurieril si Impotriva unor mcstenitorl de
drept. Sa unim toate lucrurile acestea si ne vom convinge c&
Scaunul roman trebuia s& recurg& la subterfugiT. Dec! Papa s'a
facut a vedea In Romanil" de cari se vorbia In titlul lul Ionita,
Vlahl. Avea informaW ca Vlahil se numesc Roman! le gasim
si In Kekaumenos, ca avusera stramosil for roman!, si, Indat &
ce se ajungea la titulatura, cancelaria pontifical& Inlocuia pe Ro-
manorum" cu Blachorum". E un artificiu diplomatic admisibil.
Aceasta este interpretarea pe care am dat-o Inc& In Geschichte
des rumanischen Volkes" far& s& fi Lost raspinsa.
Aceasta este Imparatia, remand de nacie bulgard, pe care o In-
temeiaz& Ion41.
Odata ce lua cineva titlul de Imparat, acest titlu Insemna un
program Intreg. Sint In adevar titlurl care obliga.
Ca Imparat, Ionita trebuia neaparat s& iea toata Peninsula
Balcanica, trebuia s& se aseze In Constantinopol, trebuia, dact
se putea si lucrul acesta, care ar fi fost indeplinirea datoriel sale
si a urmailor sal, trebuia macar sa iea i acele insule din sure
Asia, care, impreuna cu Constantinopolul, Elada, Tracia, linia Du-
nariI, format l patrimoniul legitim al Imperiulul bizantin.
Daca ar fi fost vorba de un Stat bulgaresc, acest Stat ar fi
cautat mal curled s& realiseze unitatea In margenile de la In-
ceput ale extensiunil rascoalel: el n'ar fi Ingaduit existei4a
unel formaVuni particulars In regiunile Macedoniel, ar fi cautat
ca din tole dou& tell care coexistati, ImparAia din Tirnova si
forma#unea particulars din Macedonia, s& alcatuiasc& un Intreg.
Or!, dac& ar fi fost sa se Intinda, ar fi tintit sa se Intinda
asupra regiunilor sirbeV, de la Apus, In care, pe vremea aceia,
nu, Se crease on adevarai o ordine politic& definitive, cad .0
Serbie megals, cu un rege Itrcoronat, recunoscut de Papa, din

www.dacoromanica.ro
128

vita acelul Nemania, care uneste Rascia bizantina, cu Tinuturile


latinisante de la Adriatica, incepea sa se alcatuiasca, numal dal
se alcatuieste si a treia Bulgarie i, dace, s'ar fi concentrat toate
silintile Statulul lui Ionita pentru a distruge aceasta, Sirbie, ar
fi ajuns far.a niclo indoiala la un resultat, i s'ar fi intemeiat
deci de la Marea Adriatica pana, la Mare, Neagra si de la
Dunare pana aproape de Tesalia un singur Stat slay. Aceasta
se putea !rasa numal daca, precum am zis, Imparatia lui Ionita
ar fi avut un caracter bulgaresc si,In linia a doua, un caracter
slay, daca, ar fi trait in Imparatia aceasta ceva macar din as-
piratiile firesti ale unel natiunl, fie si in forma cea mai ins-
tinctiva.
El bine, n'a fost asa. Ce a facut Ionita ? A cautat 1nnainte
de toate sa sfarme posesiunile latine prinzind si ucizind pe Bal-
duin, caruia-I urmeaza ins& energicul frate, Henric. Apol vrea
sa distruga formatiunile grecesti separatiste din Peninsula Bal-
canica. De ce ? Pentru ca aceste formatiuni grecesti separatiste
II stateat i ele in cale cind era vorba de Indeplinirea visulul sail
de Imparat roman", de Imparat bizantin.
Care erail aceste formatiuni ? Cind s'a sfarimat Imperiul gre-
cesc din Constantinopol, cu toate ca s'a fa,cut o mare consu-
matie de Imparati i pretendenti, totusi at mai ramas. Acel
can ail ramas s'at refugiat In Asia in rindul lntaitl. Astfel acolo,
in Asia, se intemeiaza, chiar de la inceput, pe ling& State care
ail trait numal citiva anT i n'at nicio important, In istoria
universals, s'at Intemeiat doua State durabile, dintre care unul
a trait pana la 1462, iar cellalt numal pang la 1261, dar nu
pentru a disparea atuncl, ci pentru ca in acest an sareiea Cons-
tantinopolul i sa restituie bizantinismulul i ortodoxiel Capi-
tala for fireasca, alcatuind din not o Imparatie greaca, pe ma-
lurile Bosforulul. Cea d'intait a fost Imparatia de Trapezunt,
care cuprindea malul sudic al Morel Negro si era in legaturl
clientelare cu poporatiile din Caucas, care dadea1 principala
putere a Imperiulul supt raportul militar, pe cind bogatia o
dadea frumosul port trapezuntin. Pe de alts, parte, In interior,
luptind cu Turcil, pindind ins& tot ce se petrece in Europa si
asteptind ceasul, era Imparatia cealalta, de Niceia.
Va sa, zica pe de o parte, sus, area dinastie a Comnenilor, a
Maribor Carmen?, cum IsT ziceau, stapinitorT al Asiel si Rasaritulur
Intreg", iar in interiorul Asiel Midi, indeplinind functiunea de apa-
rare a crestinilor, era Statul nicean al dinastiei Lascaris, i, In
legatura cu dinsa, ca a continuatoare a acestel dinastil, dinastia
Paleologilor, gi aceste doll& dinastiT. rivniail de o potriva la
Constantinopol. Cad nu li trecea in mints nici color de la Nord,
nicr color de la Sud, sa ra,miie totdeauna acoloi nu, era un ada-
post, un popas, un lagar de pregatire pentru viitor. Dar si in
Europa, pe ling& deosebitele formatiunl ale Lombarzilor, ale cru-

www.dacoromanica.ro
29

ciat,ilor francesi, formAiuni care se inttlnesc mai mult In penin-


sula si In insule, In Arhipelag, in Morea, dar si In Ahaia, In Salonic,
unde era Bonifaciu de Monferrat, marchis acasa, iar aid rege al
Salonicului, neprittnd fi Imparat de Constantinopol unde biruise
Balduin de Flandra,va sa zica, pe ling& toate acestea, era In
partea apuseana. a Peninsuld Balcanice despotatul Epirului. Acolo
se refugiase un Duca, Mihail, care-sl zicea i Angelos, si, dupa el,
despotul Teodor a jucat uu mare rol.
S'ar putea Intreba pe ce se razima despotatul Epirului? Pe
ce se razima Trapezuntul, am spus: pe negustoril din orase, pe
triburile mai mult sad mai putin influenOte de cultura bizan-
tina din Caucas. Pe ce se razima Imperiul de Niceia? Pe o po-
poratie uniform greceasca, prospera, numeroasa, mindra, Insufle-
tita de sentimente naVonale grecestl. Cad acolo s'a format simtul
naVonalita0i grecesti, In Asia Mica, dincolo find numal simtul
comunitaVi imperials romane.
In Epir Ins& nu existal rase vechi infloritoare, cu poporAie
esclusiv greceasca sail predomnitor greceasca. In vile Epirului
nu existad terani grad. Chiar acum slut doar Grecii, mai mult
sari mai putin pripasig, din orris si renegati, iar, in afar& de
astfel de exemplars, locuitoril Epirului sint Albanesi, Vlahi si
amestecul dintre diniI. Prin urmare i aid este pentru not
importanta lucrului aceleasi naOuni care pregatisera Imperiul
lui Samuil din Ohrida, aceleasi natiunl care facusera, cu pastoril
vlahi in frunte, Imperiul al treilea bulgaresc, de la Tirnova, ace -
leasi natiuni ajuta la intemeierea despotatului de Epir.

Problema viitorului politic, si poate si national al Peninsulei


Balcanice se presinta imperios la jumatatea veacului al XLII-lea.
Acum Ionita era mort; el perise supt zidurile Salonicului, In Im-
prejurari obscure, lovit poate de un atac de apoplexie sail omorit
(1207). i, dupa succesiunea tulbure a 1u1 IoniA dupa nepotul
lui, Borila ( 1218), alt nepot, Ion Asan, stapinia in Balcani, Si
el era si el domn de Tirnova i Imparat rivnitor spre Constan-
tinopol. Astfel !nett, acuma, problema stapiniril In aceasta penin-
sula se puns Intro trel concureng: de o parte loan Asan, Tar
al Grecilor si Bulgarilor", pe de alta, parte Imparatul de Niceia.
ei,in sfirsit, despotul din Epir. Tot ceia ce se va petrece In Pe-
ninsula Balcanica, timp de doul decenil va fi determinat de
aceasta rivalitate intro cei trel represintang ai aspir4unilor im-
perials si al necesitAil de viata unitara, in Balcani supt forma.
romans.
In lupta aceasta s'a parut une on ca o s& biruiasca, Teodor,
foarte istq si viteaz. La 1222 Patriarhul Dimitrie Chomatianos,
din Ohrida. it Incorona Imparat, In Salonicul atund cucerit. Invins
ins& la 1230, In lupta de la Clocotnita, toate provinciile lui cad

www.dacoromanica.ro
130

In mina Tarn luI de Ilrnova. Urmaii lui pastrara ceva numal in


atimare de loan Asan, ca ruda i Imparat.
Dad, Imprejurarile ar fi rams cum erall atuncl, de sigur ca
stapinitorul acesta bulgaresc ar fi reuit sa realiseze unitatea
imperial, In folosul sail, si am fi vazut, la o data oarecare a
veaculul al XIII-lea, instalindu-se la Constantinopol un urmaq
al ciobanilor vlahT, incunjurat de capeteniile sale de aceia1 natio,
Incunjurat de boieril i sfetnicil sal bulgarl. Pare curios, fiindca
n'a fost, dar nu era nimic mal firesc decit ca lucrurile sa se pe-
tread, ma. tin simplu accident a impiedecat insa indeplinirea
acestul gind.
Dad, luarea Constantinopolulul de Bulgarl nu s'a intimplat,
aceasta se datorete unul aparent capriciu al soartel. Niceienil
nu erau peste masura, de puternici la 1261. Nu trebuie sa uitam
un lucru : ca, data, pe de o parte, acet1 GrecT din Niceia erau
Intariti prin contactul cu poporatia curata, viteaza, virtuoasa,
greceasca din Asia, data prinsesera contact acolo cu un mediu
rural sanatos, care a epurat putin mediul putred i venal din
Bizant, (lac& prin urmare acesta era folosul ederil la Niceia, se
Intimpinase, pe de alta parte, i nu desavantagiu : lupta con-
tinua cu Turd! selgiucizi, cari, Inca din veacul al XI -lea, lute -
meiaza marea for Imparatie i cari, i dupa navalirea Mongolilor,
ramin destul de puternici pentru a usa, fortele grecet1 din Asia.
i Niceienil all avut un mare noroc de navalirea Mongolilor, cad,
dad, nu se petrecea, fail, indoiala ca el n'ar fi putut sa treaca
Bosforul i 0, ocupe Constantinopolul, cum ei erail .doritT sa
fad,. Ii ajuta, Inca o lung, regent& la Constantinopol, unde se
afla pe tron un Imparat minor, i mu1t,1 voiad sa iea coroana
pentru diniI.
Intre altil, i regale JJngariel, Andreill al ll-lea, care, la citiva
and dupa Incoronarea Jul Ionita, avuse i el ambitia de a se face
Imparat i daduse vestita, Bull de Aur", prin care consimtia sa
fie numal pregedintele, totdeauna supraveghiat i banuit, al unel
oligarhil de nobill, numal ca sa, fie liber all face cruciata la
Ierusalim, unde a pierdut multi banT, i a urmari motenirea lul
Balduin. E doar vremea dind Unguril patrund din Ardeal in terile
noastre, e vremea chid aduc pe Cavaleril Teutonl In Tara Birsel,
Biserica Neagra din Brasov amintete de acele timpurT, dud,
Ia inceputul veaculul al X1H-lea, ce moment interesant pentru
viata noastra e timpul de la 1200-1250 ! , el patrund la no! i
Innalta eel d'intahl burg teutonic la Cimpulung, intemeiat de el,
ca i tirgul intreg de Sa1 i Ungurl catolicT, can se afia& aid
pana daunazi1. Teutonil voiall sa se Intareasca la Sudul Ar-
I Cea ma! veche piatrA cu inscriptie Ia nol e a grafului" sasesc Laurentiu,
In bisericw din Cimpulung a catolicilor.

www.dacoromanica.ro
131

.dealuluf ca i la nos, dar regele Ungariel i-a izgonit i a creat


ei episcopatul Cumanilor, intemeind In felul acesta i o provincie
ungureascg In pgrtile noastre.
Punind In leggturg acest lucru cu cruciata lul Andreit. al
II-lea, cu aspiraWle WI de a fi Impgrat la Constantinopol, on
titlul de rege al Cumanilor pe care-1 poartg, cu pgtrunderea luf
In .erile noastre i ocuparea Cimpulungului, on hegemonia asu-
pra regiunilor de munte ale Teril-Romanetl, se va vedea ca
Impotriva unei Impart,til se ridica, acum o alta. i nos am fi
dispgrut In amindoug casurile: i dad, Bulgarif aezat pe Im-
pgratul for In Constantinopol i. dm& Unguril, lucru mal gret, ar
fi izbutit sa, facg din regele for un Imparat constantinopolitan.
EI bine,. nicl regele Andreit al II-lea nu s'a aezat In Orient,
erica Impgratul bulgar n'a luat reedintg In Constantinopol, ci,
slgbindu-se dominAia lating In Capita la de odinioara a Impe-
riulur bizantin, ajutorul Apusuluf lipsind cad el avea in vre-
mea aceia cu totul alte grijl, i, dacg fgcea cruciate, mergea In
altg irecOe: cruciatele lul Ludovic al IX-lea, regele Franciei,
care a luptat pe coastele nordice ale Africei, in Egipt i Tunis,
s'a intimplat ca BizatAul, intfun moment, ss fie lipsit de apgrare.
Imparatul cu nobilil lul ffind duI la o vingtoare, Niceienif, cars
pgtrunsesert, Incetul cu incetul pang la malul Mara, de unde se
uitat In Constantinopol ca In casa lor, furg intiintag de
partidul grecesc ortodox din cetate: es trimet deci trupe din Asia,
care Intl.& in Constantinopolul uimit, intra on Meg In acest imens
ora, pe care-1 ggsesc fgra apargtorT, i proclamg din not stgpf-
nirea ortodoxiel i legitimitatea bizantina in fundAia lui Con-
stantin-cel-Mare.
Din acest moment, soarta Statulul bulgaresc era pecetluitg.
Nu voise sg fie bulgaresc, slay, ci rivnise st, fie un Imperiu, i,
dacg Imp eriul se putea lua de la Latini, nu se putea lua de la
Bizantinif intor1 din Asia Mica, gata de a da un necontenit
sprijin nouluf Imperiu bizantin.
Decgderea Statulul bulggresc e de atuncI foarte rapede. El de-
cade fiindcg nu poate indeplini misiunea sa fireasca. Este i ltr-
crul acesta mare, ca In istoria popoarelor vezi State care pier
fiindcg nu i-at. putut Indeplini misiunea for logicg.
Astfel, an de an, Implacia bulggreasct, a decgzut. In preajma el
s'a ridicat puterea ConstantinopoluluI celul not, cu caracter national
grecesc. Cronicarif II spun acuma i ,,ImparMia greceasca", Rho-
mats. In materie de ortodoxie, Impgratil nu mat sint ma de stricg
ca odinioara : temindu-se de o Intoarcere a ofensivei apusene,
de un atac al regilor Neapolului, unde era dinastia angeving a
lug Carol I-it fratele Stintuluf Ludovic ci. Carol al II-lea, el
negociaztt cu Papa, sat delega soil bizantini pentru a primi
unitatea cu Biserica romans, la Lyon, In 1274, unde se abjurit

www.dacoromanica.ro
132

shisma, i pan& tarzid In veacul al XIV-lea ad fost foarte laze


In chestia bisericeasca Bizantinil ad nol. i, atuncT, dm& el vor-
besc acum de Rhomais", dad, nu mai slut strictl apar&torl at
ortodoxieT, daca nu mal avem a face cu Statul vechid, absolut
imperial, ci cu un inceput de viat& national& greceasca In Imperiul
bizantin, nu de cultura greceasca numal, ci national grecesc,
atuncl Statul bulgaresc la rindul luT e silit s slime din ce In
ce mal mult cellalt caracter national, decl caracterul slay.
Lupta de principil Intro un Stat qi cellalt IncetInd, razboaiele-
ce se mal poarta shit fax& Insemnatate : ele se dad pentru st&-
pinirea cetatilor de linga Mare, Anhial, Mesembria, i a punctelor
de hotare, ca Filipopolul. i ele se continua Indelung, neoferind
alt interes decit al jafuluX.
Ceia ce este important pentru nol In aceasta decadere a Sta-
tulul bulgaresc e deocamdata un mare semn clar de decadere :
parasirea simtulul dinastic. Fusese Intemeiat Statul acesta de
dinastia Asanetilor. Dinastia aceasta, dupa Ioan Asan (t 1241) gl
dupa fiul sail Caliman numit dupa sfintul unguresc Coloman,
cad mama tinarului rege era fata regelul Ungariel clispare i
Incepe, ruinatoare, lupta pentru tron.
i straini se vor amesteca In ea, i nu numal, cum vom ve-
dea, Unguril vecinl. Pe la jumatatea veaculul al XIII-lea, nava-
lesc aid Tataril mongolicl, a caror invasiune are o important&
enorma pentru Ungaria. Tot rostul regatulul e stricat de aceasta
opera. de distrugere ; toat& ofensiva Ungariel In Rasarit e Impie-
decata de consecintele navaliril tatareti. Provincia ungureasc&
din partile noastre a fost total nimicit& de Tatar!, i el tree In
Ardeal, ajung pan& In mijlocul Ungariel, pustiesc cele maT Info-
ritoare provinciX; regele fugar se adapostete In Apusul teril. Cind
Unguril s'ad ridicat dupl aceasta grea lovitura, erad late stare
de nerecunoscut, incapabin de a indeplini misiunea for istorica.
Atuncl, cu greutate mare, Ungaria Intrebuinteaz& puterl stra--
ine la care nu alergase pan& atuncl, Incercind sl recapete ho-
tarele i prestigiul d'innaintea navaliril Tatarilor: ea chiam& pe
Cavaleril Ioanitl, pe OspitalierX, care plecasera din Ierusalim dupl
desastrul stapiniril cregtine de acolo, gi, Innainte de a se aeza
la Rodos, unde au ramas p&na tarzid, cant& un rost In Europa.
Cum Teutonil gi-au gasit la urma un rost In Prusia, tot astfel
Cavaleril Ioanitl erad s& &ease& unul In Cara regelul Ungariel,
care li darui solemn drepturile sale In Tinuturile romanet1: pe
Mg& Tara Severinulul, unde se Intemeiase cetatea de catre
Miguel, turnul care se vede i astazi la Severin, apartine acelel
tetag, se cedeaza drepturile asupra chenezatelor gi Voevoda-
telor rom&negt1 ce apucasera a se 1ntemeia In partite noastre :
chenezatele lul loan qi Farca i chenezatul voevodal al lul Li-
tovoid, iar, dincolo de Olt, Voevodatul lul Seneslay.

www.dacoromanica.ro
133

Cavaleril acestia Insa nu s'all asezat niciodata la no! or! all


stat foarte putina vreme aid. Totusl regele Ungariel, amintin-
dull ce Mouse pe vremurl, Incearca sa profite de slabiciunea
Statului bulgaresc pentru a-I distruge. Nelinistit la Sud de Bi-
zantini, el e atacat ded si la Nord de Ungurl. Anume: regele
Bela al IV-lea (t 1270) are un fill neastimparat, care s'a ridicat
Impotriva tatalul sail si a stat o bucata de vreme, pretendent cu
titlu regal, in Ardeal, Intarind hotarul; de aid din Ardeal i-a dat
In minte ca, sprijinindu-se pe puterea chenezilor si Voevozilor
nostri, s atace pe Bulgar!. Atunci, prin anul 1270, trupe ungu-
resti si romanestl, conduse de regele tInar" Stefan, patrund si
pans la Plevna. Intaia oars cind am venit la Plevna decl, am
venit supt steagurile Ungariel, prin 1270, cu 600 de an! inner
into de biruinta noastra de ieri pe aceleasi dmpuri de lupta.
Pe de alts parte, ca sa loveasca si pe dincolo pe Bulgarl, In
afara de atacul Vidinulul, undo s'ail dat lupte Impotriva lor, s'a
Intemeiat, alaturT de Banatul sfrbesc, atIrnator de Ungaria, al
Bosniei, si Banatul MacIvei, erbo-bolgaresc In acelasI timp, cu
tendinte contra Bulgaria Atuncl regil ungurf all cautat rude de
ale for slave prin Galitia, rude prin casatoria for cu principese
ungurestl, ca Rostislav, de i-all asezat aid, Incerdnd a-I face apol
si stapInitorl In Balcanl. Dupa pomenitul Rostislav, ocrotit un-
guresc, Iacov Sventislav (1263-1271), patrunde chiar cu ajutor
regal si se instaleaza acolo.
Insa aceasta ofensiva, ungureasca, facuta prin partite Vidinu-
in! si Macivol, nu izbuteste. Dinastia ungureasca Insasl era rail
sprijinita, de nobill, si de aceia era silita sg, Intrebuinteze In
ofensiva forte straine, din causa BuleI de aur, care prevedea ca
dreptul de chemare la caste al regeld nu se exercita decIt In
cuprinsul regatulu!. Iar, pe de alts parte, dinastia e atuncl im-
populara: unuia i se zice LadislaU Cumanul pentru ca, era Cuman
-dupa mama luI si traia Intro Cuman!, pe cari UngariT II soco-
ball ca barbarl si pagini.
Astfel, catre sfirsitul veaculd al XIII-lea un noll dusman se
ridica Impotriva Bulgarilor, IncercInd, din partile noastre, sa-I des-
fiinteze. Si de sigur ca si el a Intrebuintat forte romanestI. E
Hanul tatArasc ramas In partite noastre. La stirsitul veaculd al
XIII-lea, cu toata intentia de asezare a Ioanitilor la Dunare pen-
tru regele Ungariel, aid stapfnia puternicul Nogal, care avea
apucaturl imperiale. El causa s se aseze pe tronul din Tirnova
pe fiul sail propriu, pe Tatarul pagIn Clochi, care luase pe o fats
de Tar. S'a Intimplat Ins& o rascoala, all fost varsarI de singe
In orasul de Scaun, asa melt nicl tentativa tatareasca de a re-
solvi problema viitorulul bulgaresc nu reuseste.
Impotriva luI Nogal se ridica, de altminterl, Indata, biruitorul
rival Toctal, si, acesta avInd alte legaturl si alto ambitiunl, Ta-
-tan! se ridica pentru a se concentra din ce In ce catre Rasarit

www.dacoromanica.ro
134

unde-I vor strivi ma! tirzia Ruil, In rascoala for contra dominaVet
strine.
i atunc!, In , apropierea anulu! 1300, aid, la Dun ,re, se face
liuite. Ungaria nu poate pastra linia rIulul ; ea se retrage 1rb
Ardeal. Bulgaria se sfarma, In bucaI1 care duo o existen.O. mise-
rabila, unindu-se numal trecator supt Tarul Alexandru, qi Inca
numal pans la navalirea Turcilor. Tataril se indeparteaza In.
Step ,. Astfel se face loe la Dunare, fn sfirfit, in apropierea anului.
1300, pentru not.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XIV-a.

Dinastiile din Vidin ei sfirgitul Bulgariei. Imperiul Sirbiior

Dinastil din Vidin stapInesc In cele din urma decenil de via


ale -Statulut bulgaresc. Pentru not In special, din punct de vedere
romanesc, ca i din punctul de vedere special al leqiilor din
anul acesta, faptul ca o dinastie noun. bulgareasca vine de la
Vidin e foarte interesant. E dinastia Terterizilor, al caril Into-
meietor poarta ca nume cretin pe acel de Gheorghe. El e cel
care biruiete Incercarea Tatarilor de all anexa stapinirea bul-
gareasca la Imperiul for cel mare i, InlaturInd once alta, corn-
petiVe, izbutete sa ramlie singur staptnitor In Bulgaria la stir-
itul secoluluT al XILI-lea. Dinastia aceasta continua pang la sfa-
rtmarea ImparMiel, timp de aproape un veac, prin urmare pan&
la 1393, sail, dad. se tine seama de ultimele rama,4e ale Sta-
tulul bulgaresc ceva mat tirziii, pang dupe, 1396.
Fars a se cunoate lucrurile spuse la stiritul lectieI prece-
dente, ni-ar veni grell sa, explicam presents pe Scaunul din Tlr-
nova a stapInitorulul de la Vidin. Am vazut Ins a. o serie intreaga.
de Incercarl In legatura tocmal cu pornirea aceasta, am vazut
ca. regil UngarieT de dour, orl Tncearca, sa strecoare rude qi ocro-
tig de-al lor, Rostislav, Sventislav, Ru1 amIndol, In regiunile sir-
bet1 de ling& Bosnia i cauta pe aceasta cale sa, dea staptnitorl
Bulgarilor. Ce lucru mat firesc poate fi, dupa. neizbinda acestef
Incercarl strdine din Vest, declt sa vie tentativa noun, biruitoare, a
mezaril luT TerteriT, din ace14 Vest ?
Nu sintem bine lumina asupra Tmprejurarilor care all adus
schimbarea dinastiel bulgare. Avem doar o merqiune care figu-

www.dacoromanica.ro
136

reazo, In cronicile bizantine. Bulgaril n'au fost In stare niciodata


i aceasta e foarte important pentru gradul lor de cultura i
Innaltimea lor de contiinta, n'au fost In stare, In cele tref
Impgratif ale lor, sa aiba, nu o cronica, dar macar anale. Ana-
lele slave, bulgare apar tirzitl, In veacul al XIV-lea, prin anil
1340, i sint o slab, contrafacere a color bizantine, cu mult in-
ferioara. Bizantinil a o admirabila succesiune de cronicf, ple-
cind din timpurile cele mai departate si pan& la caderea Con-
stantinopoluluf : ba chiar dupa aceasta se gasete un Grec din
Imbros, Critobul, care scrie despre ispravile lul Mohammed al
II-lea Cuceritorul, considerat ca un continuator al Imparatief bi-
zantine, pe cInd BulgariT nu sint in stare sa dea macar zece
paginl privitoare la ispravile lor. Faptul n'a fost pus In valoare
In de ajuns, i mi se pare foarte interesant pentru civilisatia
pe care o represintat. uniX i cellaltf.
Afars de, MI, colo, un pomelnic tirzitl prin manastiri, ca izvor
bulgaresc, trebuie sa, ne multumim decl a utilisa pe cele grecetf,
care, evident, nu pot da o atentie deosebita unef schimbarl de
dinastie In Bulgaria decadentei. Dar, dace, am sti Imprejurarile
In care s'ai'l flout aceste schimbarf, de sigur ca multe lucrurl
de cel mai mare interes pentru nol In legatura cu chestia Du-
narif ar iei la iveala.
Despre Terteril, se spune ca, era Cuman. Numele nu e nicl bul-
garesc, nicI romanesc, e un nume barbar, uralo-altaic, Insa se
poate IntImpla sg, poarte cineva un nume, cum am spus i alta
data, care sa, nu fie In legatura cu nationalitatea luf, cu limba
pe care o vorbete de obiceit. Decd singur numele luf Terteril
nu dovedete nimic, iar terminul de Cuman" e ambiguu. Cu-
man", i pe vremea aceasta, ca i innainte, putea Insemna i
un membru al clasef stapinitoare cumane i un membru al po-
poruluX supus de Cuman!, adeca Rominif. In orbce cas, domni-
torul acesta de Vidin trebuie sa fi avut rosturl Innainte de a
ajunge stapinitor deTirnova, se poate foarte bine chiar ca boierul
acesta de la Dunarea vecina cu panaintul nostru, coborindu-se
din tine tie ce stramoa cuman, sa, fi avut singe romanesc. Nu
mi se pare ca lumea din regiunea Banatulub, din teritoriul acesta
romtno- serbo ungaro cuman, are un caracter national prea bine
pronuntat In apropierea anulul 1300: de o parte slit Unguril,
de alta Cumanif, In disparitie treptata; dincolo de Dunare este
elementul sirbesc, i sint Rominf cari se amesteca In toate ros-
turile din partite acestea. Nu e un triplex confinium", un In-
troit hotar, ci un Impatrit hotar, quadruplex confinium".
Dar stabilirea In Tirnova a unel dinastil din Vidin are o In-
semnatate mare i din alt punct de vedere, In legatura i el cu
problema Dunarif i cu partea istoriel Rasarituluf care ne pri-
vete.

www.dacoromanica.ro
137

S'a aratat In istoria Sirbilor atinsa On& acum c& an fost


dou& State slrbesti: unul la Marea Adriatic& si cellalt In interior,
in regiunea Novibazarului, Cel de la Marea Adriatic este ne-
contenit fu leg&turi cu Latinii, prin urmare cu Apusenii, cuvintul
de Latin Bind Intrebuintat in sans religios, nu national ; arhie-
piscopii, episcopil erat catolici. De multe on s'a Incercat a se
face un Stat durabil cu Sirbil de la Adriatica, amestecati mai
mult sat mai putin cu Albanesi si cu Vlahl, pe cind &tit din
interior an avut de luptat cu Manuil Comnenul i at fost In pri-
mejdie s& dispar& In lupta dintre cel doi vecini puternici : Un-
garia la Nord si Imperiul bizaiatin la Sud. Dar el at Mout cam
aceiasi politic& pe care o faceat Domnil nostri stilt* Intre Un-
gml i Poldni i dindu -se cind cu unil cind cu altil pentru a-el
conserva, macar In formele tale mai simple, existents,. Apol un
nobil din pArtile Maril Adriatice, Nemania, izbuteste sa cfstige
aderenti In regiunile sirbesti centrale, In regiunile bonito de o
poporatie ortodoxa, traind, ca Imprejurari culturale, supt influ-
enta culturii bizantine. astfel, prin Nemania, se stabilesc, pe la
1170, legatur! Intro tale don& Serbil. 0 bucata de vreme se urmeaz&
ma conflict Intre tendintele Serbia de la Marea Adriatic& si ten-
dintele Serbiei din interior, care am vazut cit erail de deose-
bite din punct de vedere religios, cultural si politic. Dula& ce
conflictul acesta se ispraveste, Sirbil de la Adriatic& sint total
Invinsi. El an dat energia, initiativa, el all contribuit sa se In-
temeieze 4inastia sIrbeasca, dar, In ceia ce priveste sufletul,
Sirbil de la Adriatic& sint inlocuiti cu des&vIrsire. Serbia noun,
care se Intemeiaza supt dinastia lui Nemania, este ortodox& si cu
tendinte politics bizantine, ei, In be sa Una. catre Marea Adria-
tic, tinde catre Constantinopol. Ea se desface din ce In ce mai
mult de Marea Apusului, undo se vor form& alts State : vor veni
alter influents normande, se vor crea State hibride i subrede, in
care poporatia, slrbeasc&, greceasca i albanesa e condus& de
comandanti In numele regilor din Neapole : SIrbil so vor con-
centra in, regiunile din interior. Prin urmare acolo, la Novibazar,
In Rascia, va fi de acum Innainte centrul, temeiul Statulul sir-
besc.
Ins& Statul acesta sirbesc, ca gi cel bulgaresc, nu poate s& aib&
am spus- o decit o singura tendinta, aceia de a merge la Constan-
tinopol. Avind acea tendint6 de la Inceput va fi un conflict Intro
Sirbi Si Bulgarl. Lucrurile care se petrec azi supt ochil nostri,
si care vor da tine stie ce consecinte, all existat din tale mai
depArta,te timpuri. In Balcani an fost necontenit dou& marl pu-
tell In lupta: o putere centripetal& amintirea unitatii romane
ei bizantine i necesitatea de aparare comuna Impotriva unui
vecin ambitios ci aplicat spre cuceriri, puterea centrifugal& fiind
determinatl de interesele divergente ale nationalitatilor. Prin
taxmare, ca mostenitorl al Bizantulul, tots tind s& stea laolaltg,

www.dacoromanica.ro
138

aparindu-se Impotriva acelor cari n'ad dreptul sd, fie motenitori


aT Bizantului, dar, ca popor, vorbind limbi deosebite i cu amin-
tirT istorice deosebite, tinde fiecars din ele s& stea de o parte
i s-1 alcatuiasca hotare care nu convin, natural, vecinilor.
Astfel, Inc& din timpul cind noul Tarat se intemeiaza, de Pe-
tru i Asan, de cind s'a incununat cu coroand, imperial& Ionitd.,
Inca de cind asa-numitul Imperiu romina-bulgar" se organi-
seazI, StrbiT, din partea lor, cer de la ApusenI, pentru acelea1
motive, i capOtO, In aceleaI conditii, o recunoatere a situatiel
lor politico. Si WA ca atuncl apare un rege al Serbiel care se In-
tituleaza, cel d'intaid Incoronat", i de la acest Stefan cel din-
taid incoronat (1196-1228), avem un sir de regi sirbeti.
Natural c& i acest not Craid ar fi voit sd. fie Imparat, dar
Papa, distributorul de coroane, i-a dat numal titlul de rege, care
angaja la mai putin. Regatul sirbesc bine In conflict, de la In-
ceput, ca i Ungaria, cu Statul nod bulgaresc, pentru acelea,s1
regiuni care se disputa astOzi intro modernil SirbI i Bulgarb. i
amestecul UngarieT in chestia episcopatelor de la Morava" nu e
de mirare: regil arpadienT privesc Serbia ca o motenire politic&
a lor, i numaT cind ei slut ocupati In Orient, atuncl, In 1217,
Papa IT putea ingadui curagiul politic de a recunoate prin in-
coronare, ca o formatie politic& independentO, Statul sirbesc, ceia
ce jignia firepturile traditionale ale regeluT Ungariel.
Statul acesta sirbesc, spre deosebire de Statul bulgAresc, are
o desvoltare mai mult normala, i el iese la iveala chiar cu
caracterul acesta.
Cu atit mai mult, cu eft in casul aa-numitului Imperiu ro-
mino-bulgar se luptd, un element in chip firesc aventuros, care
nu poate fi altfel, care se manifest 1, se desvolta i dispare in
chip extraordinar: elementul vlah i cel cuman. Cu totul altfel
se poate desvolta un Stat ca acel sirbesc, razimindu -se pe o
singurd, poporatie, perfect omogenO, i cu totul altfel Statul Asa-
nizilor, care pornete dintr'o rdscoala vial* care se sprijine pe
vitejia vlaho-cumana, i care 1ntrebuinteaza numaT o bucata de
vreme elementul bulgaresc de la orae pentru ca, pe urma, cind
acest element ajunge s& conduc& Statul Insu1, sa nu mai alb&
caracterul militar i agresiv, ci sa se restringa sfios i sst caute
numaT o slab& defensivd, in granitile sale militare. Se vede basa
cu totul deosebit& la uniT i la altii. Nu slut doud, tell slave, de
o potrivd, de tarf amindoul, avind i una i alta acela1 ideal,
Intrebuintind acelea1 puterl, ci avem un Stat pur slay, col sir-
besc, caruia i se adauga doar in regiunile Adriaticel un sprijin
vlah sad albanes, far, pe de altd, parte, un Stat bulgaresc, al
Asanizilor, din veacul al XIII-lea ci al XIV-lea, formatiune in-
tImplatoare, in crearea i apararea caruia particip& o multime
de elemente deosebite.
De altfel mai shut dou& cause care fac ca fn momentul de

www.dacoromanica.ro
139

mare slIbire a StatuluT bulgaresc Sirbil s& alba tocmai eel mai
str&lucit moment al Innaintaril for istorice. Cind consider& cineva
desvoltarea StatuluT sirbesc in veacurile aratate, n'o s& observe,
p&n& la tef an Dusan acela In care Sirbil vgd pe represintantul
de capetenie al nationalitatil for , deci pantt la realisarea ne-
ateptata a color mal indraznete sperante sirbe01, o tendint&
vatlita catre stapinirea Constantinopolulul; ci Sfrbil at rabdarea
de a a0epta momentul cind o astfel de pretentiune se putea
manifesta cu oarecare succes.
De altminteri ar fi fost greu s& tinda spre Imp&ratie In timpul
end nu era hotarlta chestia Constantinopolului Intro candidatT
mai puternicb i mai indreptatiti decit din0T, Statul bulgaresc,
Despotatul Epirulul, Impgratul de Niceia. Prin urmare, On& nu se
mintuie lupta intro Bulgari, Epiroti, Niceienl, Serbia e 1mpiedecata
de a se amesteca in aceste competitii pentru Constantinopol. Pe
urma, cind vin Paleologii In Capitala for fireasc&, el se bucura
aa de mult de miscarea mindr& pe care au trezit-o intre Grecl
prin acest succes nea0eptat, Melt, un timp, Imperiul constanti-
nopolitan al for pare puternic, capabil de a trai in viitor, de a
avea o existent& onorabila. AA trebuit, pentru ca acest Imperiu
grecesc de Constantinopole sl, se zguduie i s& trezeasca prin
aceasta ambitii din toate pal-tile, au trebuit ticalo01 dinastice
care mai totdeauna aA deosebit istoria Bizantului i care 1-all
facut s& fie numit de istoricil secolulul al XVIII-lea, aplecati
spre critici morale, be Bas Empire", Imperiul decadentei".
Ceia ce a slabit esential Imperiul constantinopolitan i a pre-
g&tit venirea Turcilor in Europa, a fost lupta Intro eel dol An-
dronicl: bunicul i nepotul, i mal tarziu lupta Intre cei dol Ioani,
loan Paleologul, fiul lul Andronic cel tinar, i Cantacuzinul, lupte
care all tinut multi anl. Ni putem inchipui ce Insemneaza pentru
o biata tar& b&tuta de nevol, ca acest Imperiu restabilit prin
noroc, lupte pentru tron care in o jum&tate de veac, imobili-
sind toate puterile nationals ! Aceast& lupt& a permis Sirbilor s&
Infatieze lumil priveli0ea nea0eptat6, i pentru altil i pentru
din01, a biruintilor, a cuceririlor i a consolidaril imperiale a lul
Stefan Dusan (1331-1355). Pan& atuncl Ins& Sirbil ramaseserl cu
toate puterile Tor, in acela0 timp cind Bulgaril 10 distrugeaA pu-
terile for propril i ale aliatilor for In razboaie zadarnice pentru
luarea Constantinopolului. Pe de o parte era o ceat& furioas1
care se istovia in lupte ce nu eraA cu desavir0re necesare i pe
de alt& parte un lagar de pregatire, gata, in momentul hotlritor,
s&-0 arunce puterile innainte i s& biruiasc1. Aceasta este deo-
sebirea intro SirbI 0 Bulgari in vremurile acelea departate.
Incetul pe Incetul, decT-0 aid voiam O. venim , centrul de
greutate In partile acestea se stramuta In Apus. Cad dinastia

www.dacoromanica.ro
140

de Vidin, pe care o precede Tarul Constantin (j- 1257), Inrudit cu


et si pus de el, insemneaza innainte de toate acest lucru: ct. de la
Apus vine acum that& puterea, toata iniVativa, toata important a
si nu din Apusul vlah sat albanes, el dintr'un Apus
mat departat dealt acesta. Asistam si fn viAa bulgareasca la o
Doul, ofensiva apuseana, care da Bulgaria alts, dinastie si alta
orientare
Cind Terterizii se ispravesc in framintart singeroass cu Ta-
taril, and Incercarea Ungurilor de a-0 pune vasall In TIrnova
.nu izbuteste, SismaniziT, tot din Vidin, din Impatritul hotar",
si tot de rasa amestecata, continua, grin Taril Mihail (fit. al lul
isman) si Alexandru, nepotul sat, lupta pentru neatirnarea twit.
Insa nict dinastia a doua de Vidin nu poate s salveze Bul-
garia de soarta care o asteapta.
Intait un lucru era sigur: ca in tot veacul al XIV-lea aceasta
Bulgaria se va framinta necontenit cu Sirbil. Una din cele d'in-
tail men#unt privitoare la principatul muntean, al Rominilor
clip munte, care, cu Scaunul voevodal in Arges, unia partite de
dincoace de Olt cu cele oltene, e aceia din 1330. Un Tihomir
sat Ivancu, Tugomir, zic unit, Tihomir, ziceam odinioara; Ti-
homir e un nume foarte obisnuit In Peninsula Balcanica in
veacul al XIII-lea " intaiul Mare-Voevod argesen (pe la 1330) e
tatal lul Basarab sag Basarab., care e pomenit acum, In luptele
acestea dintre Bulgart si Sirbi. In ciocnirea dintre eel doi seri slavi,
.care se da la Velbujd pentru a se sti data Tarul bulgaresc va
mat avea puterea cea mare In Balcant si data regale sirb va
cuteza sa intinda si el mina catre coroana imperials, iea parte
si contingentul lul Basarab, dupt, ce si mat innainte pe la not
trecusera cete de Bulgarl Impotriva Sirbilor 2.
Lupta aceasta se mintuie cu o infringere mare de partea Bul-
garilor. Dar Statul invinsilor continua a trai si mat departe. La
Velbujd se hotareste Insa ceva: ca in competipnea catre Cons-
tantinopol, care se va ivi neaparat pentru ca Imperiul bizantin
shibit din causa Indelungatel lupte intre bunic si nepot, intre
Imparatul legitim si cel nelegitim, nu vor mat merge Bulgarit
catre cetatea Imparateasca,ci Sirbil. Prin urmare ea serveste sa
constate si acesta e rostul razboiulut la urma urmet sa con -
state Intro cele doua popoare care simt nevoia de a revisui situaVa
..Tiredek, Geschichte der Serben, I, p. 316. Constantin Tih e Tar bulgAresc,
.cum am vAzut, In acelasI veac.
2 Ideia CA din Io", care aminteste pe Ionita", cum Cesar a ajuns sa fie
la Roma titlul ce se alipia la numele fiecarui ImpArat, s'ar fi fAcut Ivanco,
nu se poate admite. $i nu pot fi doua nume pentru aceias1 persoanA: Ba-
sarab Ivanco INicolae Alexandru, pentru Domnul Ingropat la Cimpulung
In 1364, amine IncA neexplicabil pe deplin).

www.dacoromanica.ro
141

for reciproca, de care parte e puterea maT mare. i, In foarte.


scurf/ vreme, strecurindu-se cu mutt& dibacie Intro cele don/
pa,rtide din Bizant, IntrebuintInd si pe unit si pe altiT, Stefan
Dusan, marele rege al Sirbilor, izbuteste sa se puie in stapinirea
Intregil Maced mil.
Izbinda aceasta e Intriadevar mare, dar personalitatea lul Dusan
nu e vrednica de o prea mare admiratie. N'a fost nicT un mare
conducator de WI, nicT un caracter deosebit de viteaz, nicT un
cirmuitor cu masurl Intelepte, deli a dat leg' teril sale. Dar a
fost o personalitate norocoasa, care a avut bun simt si dibacie
In momentul chid poporul sad IT Linea forte disponibile la 1nde-
mina.
Se mill, cineva Ins/. clnd vede cum Imparatia s'a sfarlmat
dupa moartea lul Dusan (1356). A avut un fit, Uros, care
n'a fost extraordinar de bine Inzestrat, dar, ()Acura, nu merita
soarta lul. El a fost raped Inlatura,t, de fapt, pentru a face loc
Craiului" Vucasin si fratelul acesta, Ugliesa. ET conduceat Ser-
bia, jar Tarul, care era ruda cu stapInitoril de la noT, tinInd o
fata, a lul Alexandru fiul luT Basarab, fusese dat la o parte.
StInd la Serrhai, Ugliesa hotaria ma' mult: el 1st zicea bulga-
reste loan Ugliesa si Linea pe fata CesaruluT" Voichnas (Volhna).
asezat In Vestul macedonic si supt Dusan. Dar nicl In minile
hi si ale luT Vucasin nu era Serbia In Intregime, cat' In toate
partile se ridicafi stapinitorT independent', Intro cari si Simion,
fratele lul Dusan si dusmanul nepotuluT sad, care-0 lua partile
macedonice din Sud, Impartindu-le si cu altil.
De undo vine acest fapt? Statul lul Dusan, mort undeva pe
linga Beroe, Ingropat la Prizren L, se razima In rindul Intahl pe Mace-
donenT, dar Macedonenil nu represintat nicT atuncl o unitate etnica,
cum nu represinta nicTo unitate geografica bine delimitata si nicTo
o unitate de traditil istorice. i, prin urmare, tot ceia ce se
Intemeiaza pe MacedonenT trebuie sa se sfarme, potrivit cu di-
vergentele national, potrivit cu deosebirile teritoriale si cu urile
mostenite resultlnd din altA, desvoltare istorica a fiecaruia. Asa
tacit Serbia n'a fost merita si Intarita prin Macedonia, ci Serbia,
merita aparent prin aceasta Macedonie, a fost slabita prin toate
causele de discordie care result/ din caracterul particular al
acestul teritoriu. i, pe de alts parte, Stripa erat prea slab' pentru
a se putea reface dupa silintile extraordinare ale Imperiulul la
Dusan spre Constantinopol.
i, totusi, Statul acesta n'a avut niclodata Tracia, el a rgmas
totdeauna departe de Constantinopol, mult,amindu-se cu Patriar-
hatul din Ipec si cu titlul de Imparat al Romeilor si Strbilor"
pe care 1-a luat Intemeietorul sat,

1 Jiredek, Geeehichte der Serben, I, p. 412.

www.dacoromanica.ro
142

Line, Statul sirbesc, raped si total descompus, vedem slabind


din ce In ce si IndreptIndu-se spre disparitiune Statul bulga-
resc. 0 ilusie de pace, de liniste, de solidaritate politic, o da
doar lunga stapInire a Tarulul Alexandru. Observam, In treacat,
asamanarea de nume dintre Alexandru din Tirnova si Alexandru
din Arges: numirile acestea nu sint niciodata IntImplatoare, ci
totdeauna arata, o Inrudire si, precum numele lui Vlaicu, urma-
sul lui Alexandru al nostru, nu aminteste In zadar pe Slava din
Bosnia: Vladislav-Vlaicu, tot asa al lul Alexandru Insusl, al
Machedonului, Inseamna o legatura dinastica necunoscuta non/.
Supt Tarul Alexandru, Bulgarii at liniste, o multdme de
vreme, dar aceasta nu e altceva decit linistea abdicaril. El
at par sit once plan asupra Constantinopolulul, orice &dull
de expansiune dincolo de Balcani si Rodope: Bulgaria e strinsa,
In margenile cele vechi ale el, din timpul cel d'intaia al asezariI
elementului bulgaresc.
Dar nu era numal atit. Dupa, exemplul Serbiei, dupa dating,
ce exista si ]a unit stapinitori din Balcani, de a Imparti mos-
tenirea de pamInt Intro copil la moartea parinteluI, se creiaza,
la moartea lul Alexandru &ma State legitime, unul de Tirnova,
ramas In stapInirea lul Sisman, fiul lui Alexandru cu frumoasa
Tarita Evreica, botezata, de dinsul pentru a fi ridicata pe Scau-
nul stapiniril, iar altul la Vidin, undo resida alt fill: Strasimir
sat Sracimir. Astfel avem la 1365 aparenta a cloud Bulgarii.
Existenta acestor formatiuni politico s'ar putea explica Inca,
Intr'un fel: dinastia de Vidin se unise cu stapinirea de Tirnova,
dar unificarea nu se putuse face complect. Vidinul era un che-
nezat, si n'am gresi puindu-1 In legatura. si national& cu
propriile noastre chenezate oltene, cad, la Bulgari, cnezT nu stilt.
i dupe unirea cu Taratul decl, el mai pasta, amintirile lul de
staptnire separati . i atunci, fiind dol fii de Tar, acestl dot
mostenitori avind mame deosebite si urindu-se unul pe altul,
era natural sa intervie o Impartire de venituri ca aceia care
a intervenit Intro Ilia si Stefan, Bit lul Alexandru -col -Bun al Mol-
dove, Domnl amIndoi si In acelasI grad, dar cu alto resedinti
si mijloace de intretinere. Taratul acesta de Vidin, care a trait
In coasta noastra peste treizecl ani, ni-a dat noun cancelaria
munteana, cad cele d'intaia acte muntene stilt redactate supt
influenta cancelariel lui Strasimir. De alminterea, el Linea In
casatorie pe sora Imparatesei Serbiei, pe alta fat& a lui Ale-
xandru, alta Domnita de la noi, din Arges, care a Impartasit
pa,na, la sfirsit soarta, foarte schimbatoare, a sotulul ei.
Natural ca Tarul din Vidin, putin cam In aier, si Tarul din
Tirnova, amenintat din toate partile de dusmani, internl si ex-
terni, nu eraa In stare sa, se Impotriveasca Turcilor. Impartirea
In dolt& a Bulgarilor era sentint,,a de moarte a acestel tert
Nici Bulgaria asa cum se gasia la secolul al XIV-lea, n'ar fi

www.dacoromanica.ro
143

fost In stare sa se Impotriveasca avintulul otoman din cele d'in,


twill deceniY, an atit mal putin cind o dusmanie nestinsa, domnia
Intre fiul Evreicel din Tirnova si fiul crestinel, Romincel, de la
Vidin.

Se zice Ins a all fost, nu cloud Bulgaril, ci treT. Cea de-a


treia ar fi fost Bulgaria lul Dobrotici, de la care vine numele de
Dobrogea, dat el de Turd (Dobrugl-iii, tara lul Dobroticl").
In privinta lul Dobrotici, parerile care s'all manifestat pans In
timpul din urma, trebuiesc schimbate putin, cu atIt mal mult
ca Dobrotici a devenit foarte interesant in discutiile diplomatice
din ultimul timp, si care nu se tie ce consecinte vor avea. Ma
Indoiesc de caracterul lul national bulgaresc, intaid, i, al doilea,
de existents, In hotare bine definite si recunoscute de toata lumea
a acestel BulgariT a Mare! Negre, care ar fi la originea Dobrogil
turcestl.
In tulburarile din Balcani determinate de luptele pentru tron
ale Bizantinilor, de ofensiva Sirbilor si de creatiunea Imperiulul
lul Stefan Dusan, In luptele acelea, un mare numar de aventu-
rierl si-all gasit norocul, IntocmaI cum, In Apus, pe vremea raz-
boiulul de o suta de anl, s'all ridicat personalitatl cu totul indi-
ferente altfel, vestitul John Hawkwood, de pilda, care, stringInd
un numar de mercenarl englesi, a fost mult pretuit si bine platit
In razboiul cel lung pentru osebirea Franciel de Anglia.
Si In acest razbohl din BalcanI s'all ridicat personalitati mi-
litare interesante. Unpl dinteinsiI e acel Momcilo care a ajuns
sa aiba o armata de mil de oamenT si hotara soarta razboiulul.
Un altul a fost Dobrotici, al carui nume lnseamna: fiul lul Do-
brota". Dobrota Ins& nu e un nume bulgaresc numal decit, ci
nol avem un sir de nume curat romanestI cu aceasta termina-
tie: Laiota, Ca, luta, Basot5 Cocoa, Gerota, Ba, iota, COsota (cf.
Kossuth); formatia aceasta nu e nicI macar slava, pentru ca, su-
fixul ota" nu e slav, iar ca dobr" e o radacina slava, care
Inseamna, bun", nici aceasta nu fndreptateste vre-un fel de con-
jecturl nationals, cad sInt atItea radacinl latine In nume ger-
mane $i rada.cinI germane In nume romanice.
Supus poruncilor unul Balica din Karbona (psi Balica e nume
romanesc), tovaras al unul Teodor, de nationalitate neclara, acest
Dobrotici, care putea foarte bine sa fie Vlah, Macedonean, se
amesteca mult In luptele acestea. El strings In jurul lul un
numar de trupe, si resultatul este ca i se cedeaza, anume cetatI,
Midia, apol Kozeakon, Emona, lInga Mesembria, cu acel titlu de
Despot, pe care Bizantul it dadea cum s'ar da astazI un mare
cordon al until Ordin, i In acelasi timp i se face onoarea unel
Inrudiff ImparatestI.
Prin urmare, Inrudit an Imparatil, Impodobit cu titlul de
Despot, avInd castele la Indemlna, el poate sa joace un rol

www.dacoromanica.ro
144

mare, care se tntinde pan& la Trapezunt. La Inceput are acele


castele de ling& Mesembria, oraq grecesc, reclamat continua de
Imperiul bizantin i cucerit de cruciatil lul Amedeti de Savoia, In
1366, pentru Ioan al V-lea, i numal tirzit, st&pinirea lui, mergind
din castel In castel, ajunge s& se Intinda pan& in regiunea Varna,
s& aiba, o reqedin0 In castelul Kalliakra, considerat ca un fel
de Capital& a la Dar de la Kalliakra pan& la gurile Dunarii
mat e loc! Suatem mult mar IndreptAit,1 a fix& st&pinirea luT
Dobrotici ca pornind de la Mesembria qi Midia i ajungind, ca
extrem punct nordic, la regiunea aceasta de ling& Varna.
Un aventurier, cum erail NormanziT in Orient, cu citeva
veacurl innainte, cum era un Catalan ca Roger de Flor, un vi-
teaz", care, Impodobit cu un titlu de Curte i cu o alian0 im-
perial&, TO cant& norocul cind intiun loc, cind intealtul. StApt-
nirea IntImplatoare a until aventurier de origine dubioasa nu
poate constitui Ins& o tar& qi 'Asa, la o distant de citeva
veacurl, o moqtenire de drept unul anume popor.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XV-a.

Turcii la Dunk're. Lupta pentru cetfitile aminduror


malurilor cu Rom full.
De obiceill, multamita retoricel dip cartile de istorie, care este
bung, numal In anume margenT, Intru cit face expunerea mal
placutg,, dar nu falsifica adevarul, se Tnfatipaz6. navalirea Tur-
cilor ca un fel de ivoill salbatec, care cu o furie nebuna trees
peste p&m1nturl i oamenl gi de la o bucata de vreme unifica,
In aceia1 parasire, miserie i saracie material& i morals, toate
ruinele pe care le-a facut. Or! ar fi opera unul cutremur, care
ar fi sfarimat totul i pe urma ar fi aternut peste ruine pamint
salbatec, acoperind locul uncle ail fost temple, palate i gradinl.
Cum i 1nnainte am avut ocasia 0, mat, aceasta conceptie
este absolut neadevaratl. Turcil osmanlil no! li zicem Turd,
el !ma 41 zie Osmanli', cad Turc" la el Inseamnl cioban, bar-
bar ratanitor , Turcil acetia osman1I1 n'au fost nicl destul de
puternicI i nicl destul de contieng de menirea for politic& pentru
a da ce credem nol. De aid nu urmeaza ca trebuie s&-1 con-
sideram ca pe un fel de aposton a! pacil, ca pe raspinditoril
binefacerilor civilisatiel asupra terenurilor pe care le cuceriati. Nu,
nicl 'fail avut pretentie la a.,a, ceva, dar Intro vintul acela n&-
piasnic, care rastoarn& totul, i purtatoril de civilisatie mu& i
trezitoril de energil proaspete, este o distant& mare, In care pot
sh-1 &ease& locul alltea rostur1 de popoare. Unul din a,ceste
rosturl 1-ail avut Mr& Indoiall Turcil.
Turd! n'ali vent In Europa din dorinta de a cuceri. Dorinta
de a cuceri este qi ea determinate, de anume motive de psiho-
logip general& a unul popor. Un popor cucerete, sali dud nu, se
pate *ant pe pamIntul luI, eeia ce se Int1mpll foarte adese
or!, sats ffindc&I indeamn& din urm& alt popor, prin urma,re e
I0
www.dacoromanica.ro
146

silit sa caute o locuin0 In alta parte sat., In sfIrsit, un popor


cucerete atuncT cind este condus de un ideal de glorie sat de
o conceMie politica.
Im! Inchipuit et, In afar& de aceste trot casurl nu mal poate
exista nicTunul. La Turd nu e nicT casul Intaid, nicl casul al
doilea, nicl al treilea. Turcil puteat. foarte bine, cIt,1 erat, O., se
hraneasca In Asia Mica. Turci osmanlIT erati pastor!: Asia Mica
e un admirabil toren pentru viata pastoreasca, samantnd cu re-
giunile mrpatice i balcanice: val, mung nu tocmaI InnaltT, ver-
deAa trebuitoare turmelor, putinta, schimbaril dupt, anotimp a
pasunilor dintr'o regiune intr'alta. Prin urmare, din punctul de
vedere al vicAil economics, acest popor nu avea niclo nevoie s
paraseasca un teritoriu pentru a lua In stapinire alt teritoriu
vecin. Un popor care sa, raspingt, pe Turd din Asia Mica si sa-I
Indrepte asupra Europe!, n'a intervenit. Ad navalit Mongolil, la
Inceputul veaculul at XIII-lea, in drum catre Europa, si at cucerit
Asia Mica, Mongolil, cari, cum spuneam i anti data, sint tot
Turd, cad nu e niclo deosebire, In ceia ce priveste rasa, In ceia
ce priveste telul de viata, Intro luptatoriT lul Ginghishan si Turcil
osman111 de la Inceputul veaculul al XIV-lea, nu e niclo deose-
bire Intro ostasiT luT Timurlenc sat. Tamerlan si a! lu! Baiezid,
prins In lupta de la Angora de acest Timur. Deosebirea e doar
di acetia venial din Rasarit si eratl ma% multi, maT tar!, mal
disciplina4 ma! Inzestrag cu virtut,T eroice decit Turci! cellalti.
Mongolif at stapInit Asia Mica, care a attrnat ma! multe decenil
de dingil, dar, cu toate acestea, nu s'at dislocat Turcil de aid,
pentru ca stapInirea mongola era de un caracter general: nava-
Mori! stateat In taberele for departate si puteati s ramlie astfel
vechil proprietarl de pamint exact In acelasT fel ca ma! Innainte.
Cu MongoliT !ma, de la un timp, s'a ispravit, si astfel In Asia
Mica ramIneau numa! Turcil osmantil, linga TurciT Caramanulul i
al celorlalt,I vecint Traiatl foarte bine Intro dinsiT, cad erat prea
pu-kinl pentru atita pamInt. N'a fost Inca odata niclun motiv
care sa -! Indemne pe unil Impotriva celorlalg. CerturT de dinasti!,
planurT de unitate In Asia Mica, supt o sitigua familie, n'az'i
aparut nidodata. Dinastiile coexistat unele ling. altele In lee;
turile cele mal buns, fart., nicTun fel de motiv pentru izgonirea
unora prin 41.
4i, iarasi, o tendinO, de cucerire, determinate de motive ideale,
fata de starea culturala a poporulul turcesc si a ramuril os-
manlil a acestul popor, nici nu se putea admits. Niel macar nu
era la dInsiT o poesie populart,,sa zicem, cu caracter eroic tra-
ditional, de vitejie comuna, nationala, pe care o Ittilnim la SirbI
cind se rascoala Impotriva Turcilor, la Inceputul veaculul al
XIX -Iea. De i n'a existat la acestia o clasa de carturarl, care
sa-I Indemne la rascoala, contribuind la Intemeierea Statului,
rascoala totu! pornete i se desvolta, multathita faptulu! ca

www.dacoromanica.ro
147

lucrarile tiparite erail Inlocuite Indestul prin cfntecul totdeauna


vi t, care merge din gur& In gura. Cad se poate IntImpla ca o
balada cunoscuta de toata lumea, miqcbad sufletele tuturor, s&
exercite asupra celul din urma dintre saracil sl necarturaril unel
terl o influent, mal adinca i declt cea mai genial& poesie a
unul poet cult sail decIt opera unul filosof de catedra care nu
.afl& rasunet In societate. Dar SIrbil a1 avut un Intreg trecut
razboinic medieval, pe care Turcil nu 1-ail avut, acetia fiind un
popor not, .supt raportul politic, ca i supt cel cultural.
Atuncl de ce au venit Turcil din Asia In Europa ? AI venit
pentru c& -Grecif Bizantulul se bateau fntre dfnil, i n'avea1 banl
qi nicI curaj, asa !nett trebuiail sa, recurg& la curajul altora, pe
cari sa-I pia-tease& ieften. Li trebuiat nu mercenaril, din Apus,
cari erat foarte bunl, dar i costail mult, puteml s111 aduc&
elementele care nu mai Oat ocupatie In veacul al XIV-lea, In-
trebuintate find In razboiul de o sut& de alai, Francesf, Englesl,
; puteat s& recurg& la vecinil din Peninsula Balcanict,
dar i acetia costae scump, de i altfel decit banete: prin con-
secintele interventiel lor. Din Intrebuintarea In certurile bizan-
tine a elementelor bulg&ret1 qi strbet1 result& fntemeiarea unel
puterl ca lul Momcilo, ca a SIrbului Voihnas, caruia Bizantinil II
dad titlul de Cesar ci care, Intre Dusan, Cantacuzin i Paleolog,
face politica lul proprie, de jaf i cltig, sat. crearea puteril
lul Dobroticl, care, la Midia i In alto castele vecine, pin& la Kal-
liakra, amestecindu -se i In afacerile Trapezuntulul, are pretentia
tle asemenea afacerile ImparatetI de o parte qi de alta a M&ril
Negro. Astfel de example erail suficiente ca s& Invete pe Bizan-
tinI c& astfel de ajutoare se pl&tesc scump la sfircit. Politica bi-
zantint dupa cum o cunoaqtem, se razima lust, Intreaga pe In-
-trebuintarea unul vecin barbar care poate servi In conditiunl fa-
-vorabile pentru Imperiu, far& primejdie imediat& pentru acesta:
aka Intrebuintasera pe Bulgarl, pe Ungurf, pe Pecenegf, pe Cu-
man! i pe Tatar!. Tot In felul acesta vor cata sa fntrebuinteze
i pe Turcil din Asia Mica.
Intr'un studiu al mi&1 tip&rit In revista de filologie bizantina
Byzantinische Zeitschrift", Latins et Grecs d'Orient et l'aa,
blissement des Tures en Europe", In care se cerceteaza tocmai
problema stabiliril Turcilor In Europa, am aratat cum Turcil din
Smirna i alte regiunl a fost aduI s& se amestece In marile lupte
interne din provinciile Imperiulul grecesc. De o parte, lupta Intro
Andronic-cel-BtArfn i Andronic-cel-Tinar, nepotul lui de fill, lupta
din Intlia jumatate a veaculul al XIV-lea, pan& la 1328, ci,
dupa aceasta, lupta dintre Joan Paleologul, Imparatul legitim, ci
tutorul sat Cantacuzino, care -c! zice Ioan al VI-lea, lupta care
a tinut multa vreme, de prin anil 1341, de la moartea Paleo-
Jogulul Andronic, tattl luI Ioan al V-lea, pgnt, la 1354. Dec!, timp

www.dacoromanica.ro
148

clo dou6,zeci de anl, Bizantinil atl avut rivalitatea aceasta pentru


curoana, Intre represintan#I dinastiel Paleologilor si Intro usurpa-
torn.' acesta din neamul Cantacuzinilor si flif sal. El bine, In
ace.* lupte s'ad oflus Turcil din Smirna, IMAM: el alt stat o
bucata do vreme, au savIrsit anume ispravl razboinice, atl jaluit
putin pe alaturi, nu mult, In once cas nu mai mult dealt eel-
la10 apol sail Intors In Asia Mica. Turcil osmanl Insa, venig
ceva mai tarzit, ad ramas in Peninsula Balcanica.
Pe atuncl, asupra Osmanliilor avea putere Urkhan, fiul luf
Osman Intemeietorul si tatal Jul Soliman, prin01 de coroana care
a adus Banda sa si a asezat-o In Europa, si, In acelasI timp, i
tatal lul Murad, care a fost, Intro altele, cuceritorul Adrianopolel.
De ce atl ramas Turcil osmanlif si cellalg nu? Explicatia e
tocmal In faptul ca Osmanliil erad eel mai rail organisaV, eel
maf saraci, eel mai putin cull si avead o viata mat pAin asi-
gurata In Asia Mica. Cind e vorba de Turcil din Smirna, acestia
represintad un respectabil Emirat, supt conducerea lul Umdr,
acelasf nume ca si Omar, dar pronurqat mai gutural, care s'a
luptat si eu flota Crucia4ilor si a avut Infringer!, dar si succese;
Turcil din Emiratul lul tinead malul care putea sari imbogMeasca.
Alto marl Emirate oral al Caramanulul, al Chermianuluf, tole
mal tali din Emiratele turcesti continentale. Turcif osmanlif, ca
sa. aduca sfarimarea Statuluf Caramanilor, ad trebuit sa lupte
pans In veacul al XV-lea, aproape un secol , care Ins . nu s'ad
amestocat In lupta pentru ca, sta,ptniad tale mai multe pamin-
turl, avead tole mal frumoase perspective de vlitor i intretinead
mai pAine legaturl cu Marea.
Osmanllif avead Ins& o situa#e geografica foarte nenorocita :
plecasera din niste satule0 fara Insemnatate, care ad ramas
fara Insemnatate si pang, in zilele noastre, In regiunile de catre
Niceia, Nicomedia si Brusa, prin urmare In coltul de cake Marea
Neagra. Asa fiind, el nu puteall s realiseze aceleasl cItigurl ca
si cella41. Pe de alts, parte, intinderea for teritoriala In alto
directil i -ar fi pus In conflict la Rasarit cu Imperiul de Trape-
zuut la Sud cu formatiunile marilor Emirate centrale din Asia
Mica, iar la A,pus cu ace! Emirl cari detinead coasta Mediteranel
pan& la, Marea de Marmara. Erad decl aruncaif fatal, In expan-
siunea lor naturals, asupra Furopet
Dar, pentru a se salalui statomic in Europa, a trebuit sa in-
ter* Inca, o mare gresea,la, politica bizantina, ca din Constan--
tinoppl, Wind co.lcule proaste de oamenl saracf, ate ajuns la Or.
rerea, pa, decit sa aduca necontenit bande, o mal bine sa, le tie-
totdeauna la dispositia lor, Intoomal procum, dupa tratatul din
Mrianppol, care Ingaduia expcortn1 de gene din .erile noastre,

www.dacoromanica.ro
149

proprietari! muntenT i-ail adus plugarl no! din Bulgaria, iar Mol-
dovenil, plugarl dintre Rutenil Bucovina
Prin urmare Imperiul turcesc, care a djung apol pans la
Buda, care era sa patrunda gi pang la Viena, bare a times soldatil
sal pang, la Toulon, pe vremea luptelor dintre Francis I-id i.
Carol Quintul, acest mare Imperiu, mal mare debit cel bizantin din
timpurile cele mai fericite, a pornit de la un simplu laggs per-
manent, de la Tzympe, azl Cemenlic. Acolo ad stat pang la 1354,
cind a fost un mare cutremur cutremurele par a fi jucat tn.
rol Insemnat In vicisitudinile Imperiulul turcesc: doar Innainte
de razboiul cu Italia a fost un teribil cutremur In partile Mkril
de Marmaraaa, de puternic, IncIt a trIntit la pumint zidurile
color mal multe orae din partile Bizantulul. Si atuncT, In 1354,
Turcil n'ad Intrat In Galipoli In calitate de cuceritorl, ci numal
fiindcg, stall deschise portile, i prin urmare nu-1 ma! Impiedeca
nimenT sail stramute taberele In pieta i locuinta In casele
ormuluI lasat farg, apgrare.
Bizantinil, pe vremea aceia, erad Inca In toiul luptei dintre
Cantacuzinl i PaleologI, pang, ce, prin tradare, izbuti Ioan
al V-lea Paleologul sg, Intro In Constantinopol i loan al VI-lea
fu silit sa se retragg la mangstire, sotia sa la an& mangstire,
iar fiul for avu o existents zbuciumatg farg sa fie In stare
a sustinea aspiratdile Impargtesti ale parintelui sail. Cttg, vreme
dura Inca aceasta lupta, fireste ea, nu se putead lua masurl
pentru a Impiedeca asezarea In Galipoli a unor auxiliarT atit de
folositor!. Dar, i cind se ispravi cearta pentru tronul constanti-
nopolitan, Turci! Tnnaintara, ocup1nd alto patru orase: Burgas,
Tzurulon (Ciorld), Mesene (Caristiran), Demotica (apol qi Rodosto).
Si de ce tocmai aceste patru rap ? Erat ale vestite ? Nu. Le ocupall
fiindcg, el ramasesera, bind nu eras! mercenaril Impgratulul, hog
de drumul mare, hog de caravane, cum all fost si Arabi! pang
ierl : sail calluze sail hot!. Dec!, In aceasta calitate, de hog de
caravane, cu care TO tinuserg, viata In Asia Mica, atacind pe
negustoril cari mergead spre Trapezunt i Tebriz, cu bogatiile
Persie! qi Asie! Centrale, el cautail sa ajunga In stapinirea dru-
mulu! de Nord, catre Adrianopol si drumulul de Vest, catre Sa-
Ionic. Drumul de Nord ducea de la Adrianopol la Ni .I si la
Belgrad sail, prin anumite ramurl laterale, la Dunarea noastrg,
iar prin drumul cellalt, de spre Salonic, puteat sa se coboare In
peninsula Moreil sail sg, apuce, la Apus, catre Via Ignatia, bare
duce la Durazzo gi la Marea Adriaticg. Anexind cetatile aratate
i Bulgarophygon (Eschibaba), ma! Drzifi numal, 'mail sa ajungg,
la Adrianopol, la Filipopol, la Zagora, iar. de cealaltg, parte, la
Ipsala, Makri i Cumurgina, Osmanli[ deveniat staptnitorl al
tuturot drumurilor.
Imperiul bizantin, zicem, n'a luat nicIun fel de mIstitlimpotriva

www.dacoromanica.ro
150

intinderif rapezi a acestor asezArl turcesti. Explicatia trebuie eau-


tata si In dificultatile extraordinare in care se zbatea acest ne-
norocit Imperiu si dupa restabilirea unitatii imperiale, dar de sigur
trebuie cautatl Inca intfun lucru: in convingerea pe care o aveari
Bizantinil c& va trece si aceasta. Apa trece, pietrele ramin" era
si un principiu de diplomatic bizantina. Cite nu vazuse Imperiul
acesta de Constantinopol, de cite on nu fusese Inchis In zidurile
Bizantuluf, de cite on nu inviase iarasf pentru a avea perioade
de glorie! Cind o Imp&ratie dureaz& de sute de ani, se poate
mira cineva de ind&ratnicia credintel c& prin intoarcerea vremu-
rilor bune va mai trai Statul acela alte sute de alai ? Si cu atit
mai mult, cu cit Imperiul biza,ntin represinta ordinea romans,
necesitatea imperials, si Bizantinil aveall dreptul s& cread& c&
lumea nu poate trai fAra aceasta, ordine moral& intrupat& inteinsit.
Imprejurarile exacta care ail adus, In 1361, cucerirea Adria-
nopolef de Turd nu se cunosc. Cronicile turcestf sint foarte sa-
race, cronici bizantine n'avem. Ail tacut cele dolt& glasuri care
vorbisera pan& acuma: glasul ambitios al Cantacuzinului, care
i -a scris memoriile, i glasul sententios al teologuluf Nichifor
Gregoras, care void s& dea istoria discutiilor luf, fiindca el re-
presinta o form& divergent& a interpretatiel ortodoxe, o conceptie
religioas& proprie si, ca s& se aseze cearta luf in mediul tim-
pului, a trebuit s scrie o foarte important& cronic& Dup5., aceasta
nu mai avem cronici bizantine; anale bulgArestf nu Sint decit
numal acelea, noun, care s'all tradus In romaneste, la inceputul
veacului al XVII-lea, de calugarul Mihail Moxalie, pastrindu-se astfel
si in form& romaneasca stirile privitoare la ultimele timpurf ale
Statuluf bulg&reSc.
Adrianopolul find si el ocupat, in conditil pe care le expune
legendar cronica turceasca mai tank), si, pe de ann. parte, Evrenos,
cellalt representant al Emiruluf, apucind drumul cltre Apus, peste
putin noel Sultan Murad, dup5, moartea frateluf sari Soliman si
a tatIlui s5.11 Urkhan, se aseza in Europa, aratind astfel c& pune
temeid mai ales pe rosturile europene ale creatiunit sale politice.
Natural c5, prin aceasta chestiunea turceasca dobindeste o
mare important& de istorie universal& Intreaga lume crestina se
misca. Atuncl se formeaza, proiectul unel nou5, expeditif cruciate,
care, pornita din Apus, s& cuprinda elemente catolice, francese,
germane, italiene, ungurestf, cu scopul declarat de a scapa pe
Impgratul din Constantinopol din primejdia cea mare care-I ye-
nia din partea fostilor sal mercenarT, Turcif, favorisatf de un asa
de extraordinar norm Cruciata aceasta putea sa produc& efecte
care ar fi fost de sigur fericite, cad Turcif erall foarte slab! in
vremea aceasta, i ar fi fost usor s& fie chiar izgonitl. Pentru
aceasta ar fi trebuit Ins& ca si In Bulgaria, in Serbia, in Ungaria
sa domino o stare sufleteasca favorabila und asemenea actiuni.

www.dacoromanica.ro
151

Spre marele noroc al Turcilor, In toate aceste trot teff situatia e


Ins& total defavorabil& cruciatel.
i anume iata de ce: in Serbia, se 1ntemeiase cum s'a spus
pe vremea luptel dintre Paleolog si Cantacuzin, Imparatia lul
Stefan Dusan. Craiul sirb, ajutind in aparenta pe Paleolog, apt)!
pe Ioan al VI-lea, ocupa toate Macedonia si se presinta si inna-
intea Salonicului : cu multa greutate e Impiedecat s& iea in sta-
pinire si aceast& cetate. Pe urna, vazindu-se in st&pinirea unul te-
ritoriu asa de mare si de insemnat, se proclama Tar, eel d'in-
tant stapinitor al Sirbilor care indr&zneste s& treac& de la titlul
mal modest de Cralil la acest mare titlu imparatesc. E deci Tar
al Sirbilor si Romeilor, ceia ce inseamn&: al Grecilor, al Bizan-
tinilor, al Romanilor.
Avem anume acts privitoare la negocierile lui cu Venetia, din
care se vede c& Dusan credea s& poat& ajunge la Constantinopol,
uncle fag&duia Venetienilor s& li dea Pera, luind-o de la Genovesl,
cari-% tnlocuise In coloniile latine din Orient, dup& c&dgrea Im-
periului lul Balduin si Henric. Tarul Stefan stapfneste toate re-
giunile cucerite de dinsul pan& la moarte. Dupa aceia insd.,
Serbia se cufund& in haos. Fiul mortului, Uros, casatorit cu fata
lui Alexandru-Vod& din Argos, on Anca, care a trait probabil si
dup& moartea sotulul el, face oarecare incerc&r% de a p&stra
tronul tatalul seti, dar e Inlaturat, raminind un fel de Tar onorific,
cu Domnita lui de la nol. Abia dace se gaseste data mortil lui;
faptele lui nu exists. Atuncl, In locul lul Stefan Uros, se stabi-
leste un fel de dualism usurp&tor; se ridica un Vucasin, care iea
titlul de Craill, si pe ling& el intilnim pe fratele sall, loan Ugliesa,
care capata titlul de Despot, neaparat de la Bizant, pentru ser-
vicil politico: titlul se dadea totdeauna In leg&tura cu o alianta
de famine; trebuia ca un stapinitor sa iea In casatorie o princes&
bizantina ca s& i se acorde aceasta dOnumire de onoare, care
Inseamna: Doran. Ugliesa va fi f&cut asa si, pentru a-s% rasplati
prietenil greci, el sacrifice Patriarhia slrbeasca, semnul bisericesc
al neatirn&ril, pe care o intemeiase Stefan Dusan la Ipec: Biserica
sirbeasca e supus& din noil, In numele s&f si al fratelul sad,
Patriarhiel din Constantinopol.
Evident ca, atuncl cind In Serbia intilnim un Imparat pribeag
si dol usurpatorl, dintre cari unul, intors in ordinea de Stat bi-
zantina, parAseste tot idealul si toata mostenirea lul Stefan Dusan,
In scrisoarea lul catre Patriarh vorbeste de regele tefan", cu
despret si mine parc&, pentru ca ar fi ocupat un teritoriu care
nu-% apartinea si ar fi calcat drepturile Bisericil cele% Marl din
Constantinopol , Serbia nu era cu totul gatita pentru a cola-
bora la o mare opera de ap&rare comuna.
Nu numal atita, dar la Marea Adriatic& $i In voile Macedoniel,
ca si la Dunare, se ridicad pretutindeni familil de nobill, luind,
far& vre-un drept, In partile for puterea. tefan Dusan avuse

www.dacoromanica.ro
152

Tesalia si tinuse stapinitori special! In fiecare oras ma! bine In-


tarit din regiunea macedonean.. Acum, In toate orasele de pe
tfermul Mani Adriatice, la Berat, la Ohrida, la Velbujd, la Mare,
se asezase cite un mic domnitor, cu teritoriu mai mult sail mai
putin intins, cu cetati capabile de aparare. In sfirsit regiunea
de la Dunarea sirbeasca capata atunci pentru Intaia oara o in-
dividualitate politica, ajungind In stapinirea familie! lu! Lazar,
care se intitula cneaz, Apusenil traduceall prin comes",
decT: conte si care avuse si innainte, de sigur, Inriurire in
regiunea de la Sudul ape!, de care Stefan Dusan, de frica Un-
gurilor lu! Ludovic-cel-Mare, se ocupa prea putin.
Cu mult mai rail se presintat, fat& de ideia unei ofensive
crestine, Bulgaril. WI ce se Intimplase la dinsil: Tarul Alexandru,
care tinuse Tuthill pe Domnita munteana, sotia WI pan& In anil
de batrinetg chid el iea In casatorie pe o Evreica din Tirnova,
pe care a botezat-o si a asezat-o lInga dinsul, timetind la ma-
nastire pe fata WI Basarab, Tarul Alexandru, zicem, moare
In 13642, ctteva lunT dupg, moartea cumnatulaT sail din Arges, a
lu! Alexandru, fiul luT Basarab, inmormintat supt jetul episcopal
al manastirii din ampulung. Dintre Ril 14 do! mor In lupta cu
Turci!, In Imprejurarl cu totul necunoscute, cu prilejul vre unel
ciocnirl neinsemnate la granita, si ramin alt! do! fii. Unul, Sisman,
era fiul Tarulu! cu Evreica, si, Rindca ea fusese sotia tinarg, a
batrinetelor sale, lui i-a fost lasat Scaunul de la Tirnova. Iar
fiulul nascut din casatoria cu Domnita romtnca i se dadu apa-
nagiul Vidinului, si atit. Faptul e destul de important pentru
no!, Rind In legatura si cu istoria noastra, cacl, daca Strasimir
n'ar fi fost ajutat de Munteni, cu cari era legat si prin mama
si prin sotie, cealaltg, fatg, a lu! Alexandru-Voda,nicT Intr'un
chip nu s'ar fi putut mentinea In aceasta stapinire a lu!.. Astfel
erati, cum s'a aratat si mai sus, do! Tar! a! Bulgarilor, can puteall
ajunge dot rival!, do! dusmani pentru aceiasT mostenire.
Ce a insemnat, In sfirsit, stapinirea la Mare, de la Midia la
Chilia, a lu! Dobrotici, s'a aratat aiurea: acest Despot nu facea
decit sa represinte pe aceasta linie orientall supravietuirea or-
dinil bizantine, religioase si politice, Intr'un timp clod Ugliesa si,
mat la Nord, Ioan si Constantin de Velbujd si Stip, cu toata, In-
rudirea dintre el si Casa Tarulul Alexandru, arata prin titlul lor
de Despoti aceiasi influenta. Aceasta Rind starea de lucruri la
Dunare, si dincoace de Dunare, la suirea In Scaun a lu! Vlaicu-
Voda fiul lu! Alexandru, In mintea lul Ludovic-cel-Mare, regele
Ungariel, care urroaria coroana Imperiulul latin de Constant -
nopol, s'a ivit o ideie: aceia de a se uni cu cruciata din 1365,
condusa de Petru, regale CipruluT, cu aceia din 1366, condusa
I Data e contestata de Jireeek, dar documentul unguresc pe care se ra-
zimil e rad datat.

www.dacoromanica.ro
153

de Amedet, contele de Savoia, varul Imparatulul din Constanti-


nopol,cad mama lul Ioan al V-lea era Ana, urincipesa de Sa-
voia,s'a ivit, zic, ideia de a se uni cu trupele cruciatilor i de
a cuceri pentru sine coroana Constantinopolulut, xeIntemeind
Imporiul acesta, de scurta durata i trista, amintire. Daca aceasta
s'ar fi Intimplat, atunci de sigur ca, neamul nostru n'ar mat fi
avut niclodata, viata lul politica.
Pentru a antra in Peninsula Balcanica, Ludovic se folosete
de moartea Tarulul Alexandra i ocupa, Vidinul, intemeind In par-
tile vecine Banatul vidinean, care cuprindea Vidinul InsuI i o
mare parte din pamtntul banatean: Orova i alte cetatl la Du-
nare. Banatul Vidinulai se sprijinia pe Banatul Severinulul, In
partile noastre, pierdut pentru moment In folosul Domnilor notri,
dar care se putea recuceri, i decI o alt cale era deschisa. Un-
guril mat aveaul atunci i Bosnia, de care se desfacu mal tarzit
numal Hertegovina i care era un Banat al regelul din Buda.
Erat ma, de tart Unguril In vremea aceasta, limit Imparatul
bizantin, in ajunul cruciatel, se Infatieaza rugator Innaintea re-
gelul de alts confesiune cretina, regelul despretuit pana, atund
de al lul, regelul al carul InnaintaI fusesera batutY de atitea off
de Manuil Comnenul, se Infatieaza Innaintea regelul maghiar.
and e sa se Intoarca Innapol Insa, Siman Ii oprete. Atunci
s'a format planul ca luptatoril cruciatd, can cucerisera Galipoli,
cari luasera Mesembria, Pravadia i Anchial, supt conducerea hit
Amedet, s trimeata corabil pe Dunare pentru a lua la Vidin
pe Imparatul Ioan spre a-1 aduce la Constantinopol. Dar planul
a fost parasit, Paleologul capatindull altfel libertatea, i Vidinul
era sa inciuce politica lul Ludovic-cel-Mare, i Inca, aa de rail,
tacit, dupa ce, la Inceputul lul 1369, in Vidin Intra Romtnil lu!
Vlaicu-Voda not aril avut Vidinul, i Mitropolia de Vidin, In
legatura cu Constantinopolul, care s'a intemeiat atunci, n'a
fost opera lul Straimir, ci a lul Vlaicu -VodA, aceasta Mitropolie
fiind legate, de Mitropolia Teri!-Romane01 , dupa ce ded al lu!
Vlaicu Intl.& In Vidin, unde ad stat cltava vreme, el trebuie sa,
plece In adevar, dar nu In folosul regelut unguresc, ci al cumnatulu!
domnesc Straimir, Intors i aezat din not In cetate, unde a
ramas i 'Ana la 1396, pans la expeditia din Nicopol a crucia-
WOT din Apus.

Prin urmare cruciata n'a izbutit, i nicl calatoria lul Ioan Pa-
leologul in Apus pentru a propune Unirea cu Biserica romans,
nu dadu niclun resultat. La 1371 Inca, In Septembre, Strbil erall
la rIndul for strivitl de Wile turcetY, In lupta de linga. rlul Ma-
nta, la Cirmen, locul acela care poarta In analele turcet1 numele
de Strivirea Sirbilor" (Sirf-Sindughl). In lupta aceasta at perit
qi Vucaqin i Ugliea, ba at fost nimicite i ajutoarele trimese
de Domnul muntean Vlaicu-Voda. i Turcil, peste trecere de

www.dacoromanica.ro
154

clt,Iva ani de zile, ati mal cftigat doll& biruinte marl asupra
Sirbilor: una ling& apa Voiusel, la 1385, asupra principatulul din
care o ss se desvolte ma! tarzit Muntenegrul, al dinastiel Bal,
izilor, din Zeta, regiunea de la Mare, cuprinzind Dulcigno, An-
tivari, Budua, vechea Serbie maritima, iar a doua lupta,dupt,
succesul cretin din 1387,1a Ploenik,e cea de la Cosovo, din 1389,
In care i Serbia de la Dunare, Serbia cneazuluf Lazar, e invinsa:
linga Lazar piers i Sultanul Murad, asasinat, i din acel teas
Serbia independents nu ma! traiegte.
Atuncl venim noi Innaintea Turcilor, not cari ocupasem Vidinul,
nof cari, prin anil 1370 Inca, fusesem stapInitori In Nicopol
intfun act unguresc, gasit in timpul din urma, se spune ca Vlaicu-
Voda a capatat cu ajutorul Turcilor" prin 1371, Nicopolul, i
supt nepotul lul Vlaicu-Voda, supt Mircea, despartit de acest
unchiti prin singura Domnie treca.toare a lul Radu, tatal sat, i
prin momentele de stapinire citeva luni ale fratelul sat Dan,
dad, supt Mircea, nof am ocupat Silistra. In acelaf timp se infati-
eaza Mircea i ca Despot al paminturilor lul Dobroticf" (ter-
rarum Dobrodicii Despotus").
Cum s'a ispravit cu Dobrotici, ar fi foarte gretl s'o spunem.
In lupta pentru Vidin se amesteca, i joaca un rol mare, ca i
in legaturile cu Imparatul loan Paleologul; dupt, aceasta hist, el
se Incurca intfun razboit. cu Genova, care avea Lykostomo-
Chilia, indemnat fiind si platit de Venetienl. In razboiul acesta
i se ispraveste si stapinirea. Fiul sail, Ivanco, stapineste, in re-
giunile Mari! Negre, poate un castel sat. doua. Avem tratatul lul
cu Genovesil, care-1 Infatieaza foarte modest: se vede bine ca
pe teritoriul lul eras si Gred, in rindul intait Bulgarl de
sigur i 41; se vede cs avea oarecarf legaturi cu Marea, si
atita tot. Ivanco departindu-se sat perind, teritoriile de pe malul
Mari! slut capatate de Mircea, dar tot in legaturd cu Bizanful.
Bizantul a trimis la nof cindva o principesa cu numele de Ca-
linichia, poate mama, poate sotia lul Mircea, Dan al II-lea, fiul
lul Dan ma i nepotul luf Mircea, II zice: lele" i astfel, In-
rudit find cu Bizantinif, Mircea avea dreptul sa ceara ceia ce
ceruse i dobindise, in timpurf mai noun, pe ling. un Gattilusio
din Lesbos, i Stefan al Serbiei, adeca titlul onorific de Despot.
Prin urmare el n'a fost i motenitorul titluluf despotal, cad
titlul acesta nu se motenia, ci se capata pentru fiecare In deo-
sebf. Pe de o parte el a ocupat, din Braila, Vicina, Chilia, Ti-
nuturile lul Dobrotici, cu care n'avea niclo legatura de singe
i anume toate, cu Kavarna i celelalte, cad, data ar fi fost o
tart, n'ar fi dat numele et i, pe de alta, a capatat titlul de
Despot, direct din Bizant 1. Vulturi! i purpura de pe chipul de
Intre ele nu era Silistra; in titlul saa ea apare deosebit: Tristri do-
minus" in forma latinA. Orasul apar%inea poate lul Sieman, poate InsA traia
aproape autonom.

www.dacoromanica.ro
155

la Cozia al luT Mircea Sint in legatura cu aceasta calitate de


Despot.
Prin urmare aproape de anul 1400 gAsim Duneirea in steipt-
nirea Rominilor. CM nu tim chid am plecat din Nicopol, qi nu
putem s& spunem c plecarea a fost definitive, cad o raicare
ofensiva, dup& biruinta creqtina de la Ploenic, o dadu iar Ro-
minilor. In Vidin fusese, gi erail multi cari-1 chemai'i din nod pe
acest Craig" roman. Si, In siirit, cetatile de pe malul sting al
DunariT se Intaxiail,Incepind cu Giurgiul, fortificat de Mircea-cel-
Batrin, dupe marturia cronicarulul burgund Wavrin, pentru ca
granita aceasta s& fie asigurata principatuluT Terii-Ronalneti.
Situatia capatata de noT la Dunare, situatia pe care o arat&
pan& gi presenta 1111 Mircea de mal multe orl In cetatea Giur-
giulul, a fost pierduta curind In folosul Turcilor. Astfel, prea de vreme,
Incercaril de a Inlocui ordinea precedent& la Dunare printr'o
ordine romaneasca, IT urma permanenta unel ordine osmane la
acest rid de granite.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XVI-a.

Stiipinirea otomana pe malul drept si pe cel sting al Dunitrii.


Ioan Hunyadi si opera lul.
incepind cu al doilea deceniu al veaculul al XV-lea, cu anti
1410-20, Dunarea a devenit otomana, aea cum fusese, pe vremurl
de atitea on bizantina i cum fusese, in timpuri si mal depar-
tate, si din aceleael motive de ordine military i politica, romans.
Si aceasta Dunare otomana va raminea pang, aproape de ju-
matatea veaculul al XIX-lea. Se poate zits deci ca de la epoca
lul Mircea-cel-Batrin ', socotind dupa tine stapinia la noi, in prin-
cipatul Teril- Romanecti, in vremea aceasta, si pans la tratatul
din Adrianopol, la 1829, a fost o Dunare otomana,
Nu in margenile unel lecOuni se poate trata acest camp imens
de istorie. Deocamdata va fi vorba de cel d'intaill capitol al
acestel Dunari otomane, anume de acela in care se stabileete,
se afirma organisaVa acestel stapiniri turceeti la Dunare, rami-
nind ca mai tarzifi sa, se vada stapinirea Sultanulul pe amindoul
malurile Dunaril apucind In sus, catre Ungaria, ocupind Buda,
intinzindu-se spre Viena, pentru ca apol s o vedem atacata, e
primejduita de rascoale pe malul sting al apel.
Prin urmare, cum s'all aeezat Turcif pe malul drept al Du-
naril, cum ail ajuns sa rivneasca la stapinirea cetAilor de pe
malul sting, cum, fiind Turcii si pe malul drept ei pe cel sting,
avind ceta,We de o parte qi de cealalta a fluviulul, all facut
dinteinsul un rid otoman, de aceasta e vorba aici: de riul oto-
man, nu de hotarul otoman, cad acesta trecea, prin suzerani-
tatea asupra principatulul muntean, stability pe deplin in cea
d'intaiti jumatate a veaculul al XV-lea, ei dincolo de Dunare.
1 BAtrin", ca si Mare", inseamnA Ancien", nu Vieux". Prin acest ca.
lfficativ se arata numal di nu e vorba de Mircea-cel-Noii, cel TInAr, cel Mic,
sCiabanul, din veacul al XVI-lea.

www.dacoromanica.ro
157

Dug, tinem seam& de stapinirea lul Mircea In toatIl moste-


nirea Jul Dobroticl, de posesiunea de dinsul a Chi liel insulare, a
Vicinel, de unde s'a adus Mitropolitul muntean cel d'intaill, Iachint,
de insemnatatea comerciala, marturisita de prinsul bavares Schilt-
berger, a Braild, de stapinirea trecatoare a Vidinulul, de comita-
tul", recunoscut noun,, al Severinulul, cucerit de la UngurI,cons-
tatam intinderea domina#ei muntene de la acest Severin, undo
Mircea primi la 1406 pe regele Sigismund, si pans la gurile Dunaril,
si de la Chilia, pe o insula dunareana, pA,na la Varna. SA adau-
gim truda ce si-a dat-o Mircea ca sa intareasca si malul sting, al
nostru: Giurgiu, ajuns o puternica cetate cu pr01 saril din ocnele
14 i Nicopolul Mic, adeca Turnul din timpurile noastre, opus
Nicopolulul turcesc, Nicopoia" noastra. Daca tinem seam& de
toate lucrurile acestea, inOlegem puterea pos4id romanestl la
Dunare In apropierea anulul 1400. Cu dreptatell putea zice ener-
gicul Domn, la 1406, autocrat al aminduror malurilor pe toatA,
Dunarea pans la Ocihean (la Mare), si al orasulul Silistrei" 1.
Faptul acesta, de altminterl, era in legatura cu ceva Inca mal
mare. Precum la sfirsitul veaculul al XIII-lea se deschisese be
pentru viats, noastra politica, unitary si independents, tot asa,
la sftrsitul veaculul al XIV-lea se deschidea loc pentru aspira-
tiile noastre imperialiste. A fost In adevar un timp cind nol am
fi putut mosteni in regiunile acestea ale Peninsulel Balcanice
Statele slave in decadere si Bizan01 putred.
Da, atuncl se deschidea si pentru nol, Rominil, la dreapta Du-
naril, putinka de a innainta in calitate de unificatorl supt forma
imperial, al viElil popoarelor din regiunile acestea sudostice.
Nenorocirea noastra a fost aceia ca Turcil ad aparut prea ra-
pede si all intimpinat prea pAina, impotrivire din partea Sirbilor,
Bulgarilor si celorlalg, asa !nett el all ajuns la Dunare innainte
ca nol sa ne fi putut organisa in vederea unul scop asa de 1nnalt
si a unel muncl militare si politico asa de grele.
Ca sa ni dam seams eft de slabl erall la inceput Turcil In
aceste regiunl, n'avem decit sa ne gindim la caracterul nesta-
tunic al imprejurarilor de pe malul drept al Dunaril incepind
cu =Ill 1387, al probabild suirl In Scaun a lul Mircea. La 1387
sint Turcil aid: se dA, lupta de la P1o6nic, el sint invinsI, si In
ziva urmatoare vedem pe Mircea trecind rill' si ocupind cellalt
mal; apol vine, indata dupa aceia, Cosovo si biruin0 otomana.
.a Jipsa noulul Sultan Baiezid, Mirceall adauge iar malul
dropt pans pe la 1391-2. Noua ofensiva xornaneascit la 1393, 44
)a. 1394 un etlipinitor turcesc spare intelie41 data pe maul ding,
prim perfile de linget Olt, thud lupta fara noroe de la Rovine, dar

' Diploma, In Venelin, Acts vlaho-bulgare (ruseete) vtraducere romit-


neasol, In Arhivo 1.9toria a Jul Haadeti, I.

www.dacoromanica.ro
158

izgonind pe Mircea, i puind Domn muntean pe Vlad. Avem, ca


raspuns, trecerea la no' a regelul Ungariel Sigismund, care aduce
cu el pe Mircea i, pe aceiaI linie a Oltulul, ataca Turnul (1395)
i.-1 iea. Din nog, dupa retragerea Ungurilor, Turcil se instaleaza,
dar cruciatil din 1396 cuceresc Vidinul, Rahova i ajung pana
la Nicopol, ling& care-I strivete Baiezid. Inca din 1393 Tirnova
fusese luata, i In 1395 Siman moare In temnita:pentru cine al-
tul decit pentru Mircea se recuceria de crestini malul drept ?
Era firesc ca el s fie pedepsit pentru cruciata, i de aceia i
se iea, Silistra, i se ataca partile ialomitene, In a doua nelvalire a
Sultanulul. La 1399 Mircea era totusi din nou domn al Dunaril,
i la 1400 el lovia IAA pe Turcil can se Intorceail de la o piaci&
In Ungaria. Era timpul cind crucia,VI lul Boucicaut venial s
despresure Constantinopolul, i. Timur Tatarul antra amenint,ator
In Siria.
Trebuie o Intreaga, munca pentru ca sa fixeze cineva aproxi-
mativ cronologia acestor lucrurl. Chid are un Stat o stapInire
bine Intemeiata, lucrurile nu se petrec aa, nu sint schimbarl de
acestea care Incurca, nu numal pe istoricul de ad, dar i pe
contimporanl, cad e de ajuns ca o ceata turceasca sa strabata
toata Bulgaria ca o tarn fara stap1n i sg ajunga, la Dunare,
pentru ca sa ocupe, de i numal trecator, ce-I place.
Cu atit mal mult IsI poate Inchipui cineva Mt de ilusorie era
In multe privinta dominaVa bulgcireasca pe malul drept al
Dunaril In aceasta epoca. De altminterl chiar soarta Capitalel
lul Siman ni arata ce fel de Stat poate fi Statul acesta bul-
garesc dupa moartea Tarulul Alexandru. Tirnova a fost ocupata
de doug orl, In 1388 i In 1393 (ca i Silistra, In 1391-2, dud i
se da ca Pasa Timurtaoglu, i In 1397), i, dupg cucerirea d'in-
Siman s'a Intors, in Imprejurarl cu totul umile, ca vasal
ascultgtor al Turcilor. Se poate zice ca a doua i definitiva, cu-
cerire, cu pradarea i distrugerea Capitalel, dupg care n'a mal
fost viat& politica bulgareasca, pana In timpurile moderne, nu
Inseamna decit Inlaturarea unul vasal tradator i pedepsirea ora-
uluI In care el avuse Scaunul sal de stapthire. In casul acesta,
adevarata Bulgaria, Bulgaria cu adevgrat imperiala, libera, ca-
pabila de a avea o politica proprie, nu Inceteaza la 1393, ci cu
zece and Innainte, cind Siman nu mal e motenitorul political
libere, imperiale, a tatalul sail.
i ne putem Intreba dacg dupg aceasta restaurare cu caracter
de vasalitate Tarul din Tirnova a mat avut malul drept al Dunaril,
,unde cronica tnrceasca vorbeste numai de lupte cu perestinii". In 1388
ni se spune, de izvorul turcesc, c& iman a Inchinat lul Murad, la
Iamboli, prin tratatul de supunere, Silistra, cea mal Insemnata
din cetAile i .oraele sale, 1 ca marime i ca alte Insuirl, pre-
cum stralucirea cladirilor, mu4imea locuitorilor i chiar Intari-

www.dacoromanica.ro
159

turile el" 1. Nesupunerea lul Siqman determine atacul Nicopolel,


undo el s'ar fi Inchis. Vedem ca tot atuncl se supune Giurgiul,
se ieaa unele turnurl" i se cucerete Siqtovul. Avem In cro-
nica, mal tarzie, a lul Seadeddin marturia express, ca, unele din
aceste locurr fura luate de la Munteni.
Pe de alts parte, i In regiunile de catre Apus, In regiunile
sirbeqti, nu poate fi vorba de o dominat,,ie efectiva slave. Cfnd
Turci! apar, In regiunea Vidinulul, la 1391, i la Apus de aceasta
cetate, Serbia. se concentrase asupra Macedonid. Cad Serbia In-
vinsa, la 1371 fusese acea Serbie creata de Dugan i moqtenita
de Uro, pe care 1 -ail Inlocuit Vucain i Ugliea. Cea de-a doua
lupta, de la 1385, se da Intro Turd i Slrbii de la Marea Adria-
vica, amestecati cu Albanesl qi Grecl i influentag de Latin!.
Serbia de la Dunare se formeaza, foarte Incet, din nevoia de
aparare, tirzia, catre stIrqitul veaculul al XV-lea: acea Podunavie,
cum IT ziceail, titlu pe care 1-a purtat cu mIndrie, ca sot al
motenitoareT DespoWor strbetI, i Neagoe al nostru, cum se
vede i pe piatra luT de mormlnt, la Argeg. Serbia aceasta e un
fenomen politic defensiv, care se IntIlnete numal supt fiul lul
Lazar, Stefan, care i-a luat titlul bizantin de Despot. Noi nu-I
vedem dect pe Slav! formind un nail front de aparare impotriva Tur-
cilor, ci ne vedem in acest rol pe no!, in tot cursul stapinirit lu!
Mircea. El a avut astfel de sigur un mare rost de politica gene-
ral,, a Intre#nut legaturl, nu numal cu tog ce! cari luptad In
Balcanl, dar i cu stapinitoril i protivnicil Turcilor din Asia Mica,
cu puterile separatists care se aflaU In aceste regiunl. Am tiparit,
in Acte gi fragmente, III, acte venet,,iene din care se vede lucrul
acesta foarte bine.
In mend chiar, Mircea se simte destul de puternic pentru a
Incerca sa reglementeze el via0, ImparMiel turcetI Incepatoare:
voiete sa impuie el un anume Sultan, i nu altul, In lupta dintre
flu lul Baiezid, biruit la Angora, In 1402, de Timurlenc, apol prins
qi pus In vestita cura, care era doar o haraba, de nomad, asi-
gurata prin gratil. Dupe prinderea lul Baiezid, care nu iese niclo-
data din Inchisoare, Incepe lupta pentru stapinire dintre fill sal, gi
din aceasta lupta Mircea poate profita. Si, nu numal pentru ea,
slnt mal muAl fit, dar i din causa caracterulul politic al crea-
tiunii facute de Osmanli! In ultimele decenil.
Zicem: Imperiu osman pentru sfirqitul veaculul al XIV-lea
fiindca e un titlu comod, care se poate Intrebuinta de la un
capat la altul al stapiniril Sultanilor, Ins& ar fi o foarte mare
greeall sa, se creada ca o astfel de Imparatie qi exista, la sfIrqitul
veaculul al XIV-lea. NoI am vazut pe Turd venind ca bande,
1 Iorga, Chilia fi Catatea-Albil, p. 64.

www.dacoromanica.ro
160

care n'az'i interese politice, ci numal economice, de hrana. 0


astfel de bands, orlclt de norocoasa, nu putea da de la dlnsa
nimio. Prin urmare, bandele turcesti, cucerind Peninsula Balm-
nica, primesc regimul pe care 1-all gasit fundat de malt& vreme
de crestinii din aceste regiuni ; se foloseso de alcatuirile ante-
rioare, pe care le conserve nestirbite, fiindca le simt si foarte
comode. Gasind o organisatie feudal& sirbeasca, influentatg. de
Apus, gasind o viata locala bulgareasca, resultatg, din sfarimarea
Taratulul de pe vremuri, gasind organisatiuni pe val in regiu-
nile albanese si vlahice,pe toate acestea le vor 'Astra. Turcil
nu inoveaza, nimic fiindca slut cu mult prea slab', prea Ulna-
poiati pentru a Incerca macar asa ceva. Afar& de legaturl pa-
triarhale Intre luptatori si dinastie, de legaturl necesare intro bi-
ruitori si biruitT, de amintiri imperiale mongolice, el se adap-
teaza noulul mediu. Asa incit ceia ce numim dominatia tur-
cease& in Europa la sfirsitul veaculul al XIV-lea nu e decit o
serie de cucerirl intimplatoare, de resultate ale cuceririlor legate
dupa oportunitate, pe basa situatiel pe care o gasisera atunci
cind all venit In Europa. intr'un loc, gasind o feud& sirbeasca,
pun in local guvernatorulul sIrb un chefalia, un beg turc; intim-
pina in alt loc o viata autonomy de munte, se inteleg cu condu-
catoriT si pun In apropiere un represintant al Sultanulul; intil-
nese o via* locala, de oral, In cutare parte bulgareasca, viata
aceasta locala, oraseneasca, va continua si mai departe.
Dec', Infatisindu-se mai multi fi' la moartea lul Baiezid, se
pane intrebarea hranita si de provisoratul captivitatil sale
cum trebuie impartita mostenirea (comparati soarta Imperiului
carolingian dupa moartea Jul Carol-cel-Mare), cad de o unitate
de stapinire otomana, si mai ales de acea vestita imitate care
ar fi cuprins si teritoriile bizantine cucerite mai din vreme In
Asia Mica, si Rumelia, adaus& de mai patina vreme, in Europa,
nicl nu poate fi vorba. S'a ajuns la aceasta conceptie, dar maT
ttrziO numal, supt influenta ideilor bizantine. Cacl Bizantul im-
perial, Bizantul unitar a influentat asupra Tardier, si, dap& o
ucenicie de maT matte decenii. el i-a deprins sail intemeieze o
singura tar* Cu un singur stapinitor, avind calitatea de Imparat,
cu a Carte In jurul lui, cu o armata permanents, cad vestitil
Ienicerl nu stilt In rindul tntaid o institutie otomana, eu tog&
povestea veche a seicului care bineouvinteaza pe noir soldati
osmani Intinzind mineca giubelel de dervis asupra lor, ceia ce
ar fi produs Infatisarea particular& a soul:lei Ienicerilar, poveste
din domenial legendel.
institutia permanent& a Ienicerilor face s& ea parte Tatra eitva
din mostenirea de orinduiell bizantine; In faptul ca erall mpg
erestini, creseuti anume ea sa apartie numal Sultanulul, pArinr-
telul lor, se poate vedea, nu atlt o conceptie noua, pe ett o ne-
cesitate de viata turceasca, de axe ce to fetal aoesta se lirapieclecuil

www.dacoromanica.ro
161

supuqii de a avea o mare armata de revolts luindu-li tineretul,


pe de alts parte, se capata pentru stapini o armata, pe care,
din fortele nationa1e, prea mult ocupate, in prea multe locurl,
n'ar fi putut-o forma niciodata.
Aa, mild% la prinderea si nimicirea politica a lui Baiezid, Mircea
poate sa creada ca vechea viata crestina, sfarimata momentan
In Peninsula. Balcanica, va putea Incepe din non, cg, Turcil nu
vor fi Inca decit un element local, feudal, amestecat cu ele-
mentele locale feudale care mai ramasesera. Sultanul cel nou,
Soliman, nu i se paru un vecin bun. Atunci el incepe sa favo-
riseze pe altul din fiii lui Baiezid In dauna fratilor. Sustine pe
Musa, care vine din Asia Mica, de la Isfendiar, Emirul de Caste-
muni, prin Sinope, pe Marea Neagra, pe Dunare, dee' pe la
Chilia, la Braila , in Tara-Romaneasca. Mircea i-ar fi oferit ju-
matate din tara sa", ceia ce tnseamna orasele dunarene, pe
care, si chid le tine, el le recunoaste ca turcesti si ar fi eau-
tat sa-1 lege dindu-I pe fiica-sa (Thamar, fiica Tarului Alexandra
si a Domnitei muntene, ajunsese sotia lui Murad i Urkhan tinuse
pe o fat6., a lul Ioan al V-lea Paleologul; Soliman luase pe fata
lul Giannino Doria, rucla a Imparatului bizantin).
In jurul lui Musa se stringe toata, Dunarea crestina: Constan-
tin, fiul lui Strasimir, si Frujin, fiul lui Sisman, mostenitoril Vidi-
nului si Tirnovel, apol Stefan al Serbiei, pagubit de Turd In Ma-
cedonia. Dupa Infringere, Musa vine pe corabil greceti la Mircea,
i apoi la Vidin, la Golubaci, cetate sfrbeasca de la Dunare,
unde-1 tine Stefan. De aid se intoarce pentru a birui.
Astfel ajunse Musa, In 1411, s aiba stapinirea asupra Tinu-
turilor europene i el a ramas In aceste Tinuturi timp de citiva
ani de zile, biruind pe fratele sail Soliman, care moare dupa
lupta, si resistind citva timp qi fratelui din Asia Mica, Mohammed.
Asa fiind, Mircea s'a putut maguli cu &dul ca el va ramtnea ne-
atins In stapinirea Dunaril. In ultimul timp, titlul sail sufere, ca
In scrisoarea din Giurgiu, databila 1411-3, o usoara, schimbare: In
loc de mentiunea Silistra si terile Jul Dobroticl" se zice down
a mai multe orase turcesti". Izvoarele stilt foarte putine pentru
vremea lui Mircea: cronici n'avem, Insemnarile de anale s'ail
pierdut pentru Tara-Romaneasca, pe chid cele din Moldova at
trait pans In timpul nostru. Neavind lamuriri indigene, lamuri-
rile strain lipsesc si ele: In lips& de astfel de lamuriri, din titlul
lui Mircea chiar vedem ceva. In cuvintele down al mai multor
orase turcesti" se oglindeste o noun conceptie politics, mai sea-
zuta, cuprinzind Ins& IntrInsa o situatie foarte princioasa pentru
interesele noastre, foarte derana fata de rosturile noastre istorice.
Innainte era vorba ca not sa avem Dunarea intreaga pentru no!,
capabili de a urmari apol, pe basa stapiniril Dunaril, marl visuri im-
perials In Peninsula Balcanica. El bine, acum at1 aparut Turcii,
it
www.dacoromanica.ro
162

afi luat In stapinire, biruind, apol, un moment, s'au retras: nu mai


e nicT Murad, nicT Baiezid Fulgerul, ci slut acuma tinerl ce lupta
pentru stapInire. Pe unul Mircea 1-a facut Sultan, fiind el cel mai
In vIrsta si eel mai tare din uniunea cresting, poate ruds cu
vecinil de peste Dungre, cad o cronica strbeasca vorbeste
de casatoria dintre o fat& a lul Lazar si Radu-Voda, pe cind
cealalta fats fu sotia lul Sisman. Atunci Mircea se multgmeste
cu situatia de represiutant al WI Musa In regiunile dunarene pe
care Turcif apucasera a le lua In stapInire. Vasal al Sultanulul
pe malul drept al Dui:Aril, el recunoaste ca orasele ocupate de
el slut turcestI, ca prin urmare suveranitatea asupra for apar-
tine Osmanliilor, dar el are titlul de domn asupra for si Intelege
sa ramiie domn.
La urma urmel, aceastg calitate de vasal nu cuprinde o Injosire.
Regale Anglia era vasal al regeluT FrancieT, si se putea Intimpla
ca acest vasal al regelui frances sa-1 biruiascg, sa-I iea pamint,
s& fie supt toate raporturile mai mare si maT tare decit dinsul.
Vasalitatea era una din formele aliantelor de odinioara. Si nu
pot sa, vad Intru cit dependenta uneT terT de alta, maT puter-
nicg, decit dInsa, maT mare, e maT umilitoare In forma de oma-
giu, care adese orl nu se face nici macar personal, declt depen-
denta uneT terT de alta tarn prin legaturT economice, care o fa c
sa, fie supt toate raporturile la discretia unuT singur patron. Asa
Incit Mircea, In calitate de domn al oraselor turcestI, de stg.p1-
nitor In aceste regiunT dunarene, far& lndoiala nu decade prea
mult In ceia ce priveste puterea. Realitatea e Inca a luT.
De ce nu s'a putut continua cu acest regim favorabil noun ?
Din doug cause: una care apartine Turcilor, cealaltg, care vine
din istoria noastra nationals, din istoria particular& a Statulul
muntean. Causa care priveste pe Turd, e refacerea unitgtil
otomane supt Mohammed I-ig. El vine din Asia si biruieste,
la 1413, Pe Musa, care e ucis In lupta de la Ciamur11 ling& Sofia,
apol pe falsul fig. al luT Baiazid, Mustafa (1415), care trece din
Venetia la Mircea si stg la el, nelinistind Bulgaria pang In 1417,
tot prin silintile luT Mircea, Inca plin de sperantesi, In sfirsit, pe
predicatorul Bedreddin, care lucreaza In Zagora" bulgareasca,
treclnd Dungrea la Silistra si Infundindu-se prin Dell-Ormanul"
de padurT de acolo. Si astfel la Apus Rumul si la Rasarit Ana-
dolul, cele doua jumatatl ale Imparatiel, se unesc iarasl supt
noul stapInitor venit din Asia, care izbuteste a stabili acest prin-
cipiu, imutabil de acum Innainte, al unitgtil politico resultate
din cucerire, unita,te necesara si indestructibilg : de la Moham-
med I-ig nimeni nu s'a mai putut gindi la farImitarea dupg, ha-
sardul mostenirilor a succesiunil ImperiuluT. Si natural ca, atuncT
cind cineva poate sa Indrepte Impotriva stapinitorilor dintre

www.dacoromanica.ro
163

Carpati si Dunare, nu numal toate puterile Peninsulel Balca-


nice, dar si pe locuitoril 1ndrazneg si viteji al valor Asiel Mid,
unde era toata vigoarea rasel turcestl, stapInitorul dunarean nu
e In stare s i. se impotriveasca. Si nici nu s'a mal Incercat o
astfel de Impotrivire.
Mohammed ocupa, nu numal toate cetatile de pe malul cellalt
al Dunaril, inlaturind (nice pretendent rgsarit In regiunile noastre,
dar el pune stapinire si pe cele mal folositoare pentru dinsul din
.cetatile de pe malul nostru sting. Capata prin expeditia din
1416 poate In vara Giurgiul, Isaccea, Ieni-Sale, pe care le
intareste, si e sigur c& s'a infatisat, el sail represintantil lul, si
innaintea Severinulul, undo i se inchinara fruntasiI.
Prin urmare, Inca Innainte de 1420, In Giurgiu, In Nicopolea
Mica, ocupata de Turd si Innainte de aceasta, cind Mircea a
fost Inlocuit trecator de Turd prin Vlad, intilnim puncte de paza
ale Turcilor. Domnul muntean dupa aceasta e absolut legat, in-
capabil de a intreprinde o actiune politica proprie si s& serveasca
scopurilor sale. Strins, pe de o parte, Intro regele Ungariel, care -ti
aminteste de vechea stapinire efectiva pe teritoriul romanesc i,
pe de alts parte, Intro linia cetatilor turcesti de pe malul sting
al Dunaril, el ramine nedestoinic de a se misca. Pe dud la Du-
flare se asezad Turacan-beg, in Vidin si, la Rgsarit de fosta
resedinta a lul Strasimir, fill lul Evrenos, Isa, Bairam si 41,
pe cind flota turceasca Linea Dunarea, Mircea, slit all trimete
haraciul, prin Izzet-beg, fost ajutator al lul Musa, Inchidea ochil,
Inca de la Inceputul anulul 1418.
Nol nu trebuie sa judecam pe Domnil munteni din tot veacul
al XV-lea cu prea multa severitate si s& punem in fata for oa-
meni ca Alexandru-cel-Bun si Stefan-cel-Mare, cari el dol stapi-
nese aproape tot veacul acesta asupra Moldovel,Alexandru-cel-
Bun pang, la 1432, Stefan de la 145'7, cu 20 de and Intrerupere
anarhica Intre el; nu trebuie sg, fim prea cruzl cu stapinitoril
Terii-Romanesti, puindu-li In fat& aceste marl personalitatT din
istoria Moldovel. De sigur ca unit ail putut face cu totul alto
lucrurl decit ceilalt,I. De ce insa? Findca ail fost numal dol si
i-ad impartit veacul intreg Intro &ill, st, al doilea, fiindca el
aveail din toate partile hotare libere. Un atac unguresc prin
Ardeal asupra Teril-Romanestl e mult mai usor dedt un atac din
Ardeal asupra Moldovel prin pasurile Carpatilor, trecute numal
odata de Sigismund si odata de Matias Corvinul, fara folos real In
amindoua casurile. Aceasta este, de sigur, hotaritor pentru soarta
unul principat si a celullalt. Al doilea: Moldova e deschisa la Nord
si putea sa caute In expansiunea el inceputul izvoarele riurilor ce
o strabateall si, ca sa zicem asa, o creail. De aceia Domnil moldo-
yen! s'ad Intins In pamintul Sepeniculul, luind Tetina de linga
Cernauti, si tinzind apol catre Pocutia, pe care, la sfirsitul Dom-

www.dacoromanica.ro
164

niel lor, 4i Alexandru-cel-Bun 41 Stefan -cel-Mare ail avut-o de


fapt, folosindu-se de rivalitatile dintre Litvanl 4i Poloni pentru
stapinirea RusieT 4i Podolia. Chiar dui:4 ce aceast& rivalitate
s'a resolvit, stapinirea de dincolo de Nistru a fost ma de slaba,,
!net Domnil moldovenl, cari aveati cetAile de pe malul apa:
Hotinul, Orheiul, Soroca, Tighinea, Ciub&rciul, Cetatea-Alba, cuce-
rita poate Inc& supt Roman, tatal In! Alexandru, Para ca, de
partea cealalta, s& li se poat& opune altceva decit Camenita,
cam in fAa Hotinului,aveatt toata putin0 de a face o politic&
ofensivg.
Calatorind pe Nistru cu vaporul, infaV4area amindoul malu-
rilor vadeqte tot ma de clar ca 4i aceia a malurilor dunarene
In cursul unel c&l&toril asemenea de unde se poate porni atacul,
Dar Domnul muntean, prin insa41 aceast& tarie a Moldova, in
stare s&-4T trimeata cetele din par Ile Vrancil, ocupate de A-
lexandru, 4i spre Braila 4i, prin Rimnic 4i Buzall, spre Tirgovi4te
$i Bucure4ti, era stens, era impiedecat de a se manifesta cum
s'ar fi manitestat de sigur fara rivalitatea biruitoare a acestel
Moldove mai libere, innaintInd necontenit catre Sud.
Pe de alt& parte, Domnil Moldova, tinend, cum am spus, spre.
Sud, vor s& aib& gurile Dun&ril 4i malul Mari! legat de Cetatea-
Alba; a izbutesc s& capete Chilia pe vremea WI Alexandru-cel-
Bun 4i. Irina* in fAa vechilor intarituri, din insula Eschi-Chilia
de ad, cetatea cea puternic& de pe malul sting : In 1429 se
deschide lupta dintre Alexandru-cel-Bun gi Dan Munteanul, ajutat
de dinsul sa iea stapinirea, in 1419,4i care, Mend opera In folosul
regelu! Ungariel, 4i nu al lul, era incapabil de ali ap&ra bine
stapinirea din aceast& Basarabie dunareang. i atunci, dupa
aceast& lupta Invierqunata pentru stapinirea ChilieT, In care in-
tervin diplomatic i Unguri!, -inind partea Muntenilor, la urma
tot Moldovenil Amain in cetate. Astfel, dac& Unguri! in In as-
cultare principatul muntean, gata a trimete pretendentl din Brapv
sal Sibiiti, in jurul carora se strings 'Igor o boierime marunta
i. neastimparata, setoasa de intrig! 4i de lupte, daca Vrancea mol-
doveneasc& e un loc de strap, ale card porg se deschid pentru
a permite din clnd in chid navalirl in folosul Moldovenilor, daca
tot malul sting al Dunaril e ocupat de Turd, carT ieall 4i va-
durile 4i vamile qi prin urmare venitul in banT eel mar pretios
al principatulu!, saracindu-1 prin aceasta, se va inOlege de
ce stapinirea turceasc& a trebuit s fie atit de puternic& aid 4i
de ce Tara-Rom&neasc& a incetat de a mai Run factor politic inde-
pendent, la discrtAia Ungurilor une or!, a Turcilor alt& data, a
Moldova chiar, in toata Domnia luT Stefan -cel-Mare. Era prea
slab& ca s& ramlie ceia ce fusese 4i, din nenorocire pentru
neamul nostru, era totuqi prea tare pentru ca s& se poata con-

www.dacoromanica.ro
165

funda In vista politica moldoveneasca, restabilindu-se unitatea


de la Inceputul veaculul al XIV-lea.
Astfel Turcil Amain la Dunare, qi, daca maT slat atacAl aid,
atacul nu se face pentru principatul muntean Insu.71, al caruf
viitor s'a Inchis pentru toate timpurile, ci, Intimplator, for Ole
muntene lupta In serviciul altuia, al regeluf Ungariel.
Sigismund de Luxemburg, rege unguresc prin casatoria sa cu
fiica mal mare a lu! Ludovic-cel-Mare, Sigismund Imparatul, a
fost farg, Indoiala una din cele mal neastImparate personalitAT
cuceritoare qi mai ales ambitiioase din vremea MI. A stapfnit
mult, patruzeci de ani, Ungaria, gi a ruinat-o. Dace, ar fi cineva
care sg, indite pe distrugatorul regatuluT, n'ar trebui sa arate pe
bietul -Maar Ludovic al II-lea, pe care al lul 1-ad tradat i care
a fost gasit mort Intr'o mlagting, la Mohacs, ci pe acest al doilea
rege mare, care a stors Zara ca sa joace rolul ail de Imparat
In Apus i sa pretinda ca o amintire din Imperiul latin, In Ra-
sarit. In lunga sa stapfnire, Sigismund a intervenit de atftea on
In regiunile rasaritene. La 1397 intervenise dincoace de mun11
ca sa restabileasca pe Mircea, intervenise apol la 1396, In fruntea
armatelor cruciate, pe care prestigiul sad izbutise sa le adune,
i ocupase pang, la Nicopol toate ora.lele de pe malul drept al
Dunarif, tinzInd catre Varna, pentru ca de aid sa se fmbarce
cruciAil pentru Constantinopol, dar In desvoltarea planuluf a
fost Impiedecat de sosirea Sultanulul Baiezid, care 1-a zdrobit; a
intervenit In 1420, prin Voevodul Ardealuluf, pentru ca sa apere
trenul lu! Mihail fiul lul Mircea, care atrase In peirea sa si pe
acel Voevod; a intervenit In 1427 pentru ca sa aeze din nob.
pe Dan, omul sail, In locul lu! Radu, fill al lu! Mircea, zis Ple-
quvul (Prasnaglava). Mal departe deoft hegemonia In Tara-Roma-
neasca el avea gIndul de a crea o Dunare ungureasca. Aceasta
Dunare ungureasca ar fi fost pentru nof mult mai periculoasa,
decIt Dunarea turceasca: atuncl, Intro Carps if munteni, stapfnig
prin Turnuogu, prin cetatea Branulul, care fusese a lul Mircea
i a fiuluf sail Mihail i care era acum ardeleana, i Intro Du-
narea dominata de ostaif Imparatuld-rege, ce s'ar fi ales de
no! ! De sigur ca qi regiunile interioare ar fi fost cutreierate de
calugaril catolicl aducfnd cu dfnif anume influents politico, i
cu vremea am fi ajuns In atirnare deplina de regatul un-
guresc.
Dan al II-lea, Intarit i Vnut In Scaun de Ungur!, a servit ne-
contenit scopurilor unguret1. Cel ma! Insemnat dintre urmail
lu! Mircea, acest nepot al mareluf Domn, a fost Innainte de
toate Indeplinitorul planurilor Imparatetf la Dunare. Si sg, ne
&dim i la ce se petrece In acelaqf timp In Banat. Imparatul,
personalitate eminamente internAionalg, conducator de cruciata,
rivnitor la stapfnirea ImparAilor latin! din Constantinopol, atrage

www.dacoromanica.ro
166

aid fel de fel de aventurier! din Apus. Sa numim pe doi dintre


dIngil, can? prin originea gi numele lor, arata mai bine diversi-
tatea acestei organisatil militare. Unul era un Florentin, Filippo
Scolari, cgruia Lingua II zicea0. Pipo Spano, ganul, i cellalt, un
Ragusan, Franko de Thalovacz, pe care Maghiaril it numesc Thal-
lOczy. Cu aceqtia, cu Dan In Tara- Romaneasca, Sigismund in
telege sg-I the/ Dun/rea a lul. h trimite, simultan, 1 pe unli
i pe altil, la atac contra Turcilor. La 1419, biruing ale lui Pippo;
la 1423, dui)/ o victorie asupra Turcilor navalitori, se reface
Severinul i alto coati dun rune. La 1427 se drege Giurgiul i
Dan patrunde pe malul cellalt, lovind Silistra. 0 intreag/ viata
de zbucium pentru o causa care, din nenorocire, nu ma! era
causa romaneasca.
Lupta de la Golubaci, a doua zi dui:4 moartea lui Stefan si
ocuparea Belgradului de Unguri, lupta la care au luat parte i
Muntenii, cu Domnul lor, In 1427, arata ca Sigismund nu se
multamia cu stapinirea asupra Banatului, cu drepturile sale
asupra Semendriel gi Belgradului, teritoriile Despotului Stefan,
care atirnase mal mult de dinsul decit de Sultan, ci sta gata
s/ intervie, ca ef al defensive! cretine, pentru a Impiedeca ae-
zarea Turcilor i In castelele Dunarii sirbeti, clutind astfel, ca i
Ludovic-cel-Mare, un drum pentru a patrunde In Peninsula Bal-
canic.
Aceasta Incercare Ins/ n'a izbutit: Dan, istovit cu desAvirqire,
ca i aventurieril aezati In Banat, n'a avut trainicie. Dar Si-
gismund avea 1 alt plan, care i el putea in credinta lui sti-Y
asigure stapinirea in regiunile acestea. Anume el se gindi a
aduce pe Cava lerif Teuton! spre a da in mina lor toga Dun! rea.
Se Intelesese cu vecinil sal Litvanil, In 1429, ca sa iea Chilia,
undo cavalerii erad s fie mezati, i ilia, din 1412 era vorba sg.
se Impart/ Moldova, prin tratatul din Lublau, Incheiat Intro Ungur! i
Polon!, anume pentru ca Sigismund s poata avea Chilia. Atunci,
avindu-se Severinul de o parte, Chilia de aft/ parte, pentru In
tretinerea acestel armate permanents care era-a sa fie Cavaleril
Teuton! se dadea venitul ocnelor i minelor Ardealulul. Klaus de
Redwitz i pout/ titlul de Ban al Severinului. Dar In ultima ins-
tanta, nic! Incercarea aceasta a Ungurilor nu izbutete. Dup/
trecerea rapede a lui Basarab, fiul lu! Dan-Voda (1431),urmaul
adevarat al lul Dan, Alexandru Aldea (1431-5), introduce pe Turd
in Ardeal, de qi, pe alaturi, se sena, fata, de vecini ca n'a fost
destul de tare pentru a se impotrivi. Si In zadar aez/ Sigis-
mund In Scaunul muntean pe Vlad Dracul, fiul lul Mircea, cad
acesta se indreapta dui)/ nevoile und situatil ce nu se putea
s fie mai grea. In aceti din uring, an! din stapinirea ambitio-
sului rege qi In primavara de dui)/ moartea lul, Turd! intrara
de doug, on In Ardeal, asediara Braovul, pradar/ Media ul qi
dusera multime de rob! peste Dun/re, ale car"! cetat,1 pazltoare

www.dacoromanica.ro
167

fuseserg fatal-He, In dorinta de a supune cu totul principatul


muntean.
*
*
Cu sfiritul Domniel Jul Sigismund, s'ar 'Area cg trebuie sg se
ispraseascl i acest plan de stapInire ungurea,sca la Dunare. El
bine nu, planul acesta apare In form& noun dupg moartea Im-
pgratului. La Domnie veni ginerele lul, Albert de Austria (1437-9),
care, Imbolngvindu-se In lupta contra Turcilor, moare tingr i lgsg
numal un fib, Ladislaa, zis Postumul, fiindcg s'a na,scut dupg
moartea pgrintelui sga. Dar, pa,ng a crescut regele- priinc , pe
care-1 Inlocui citva timp regele polon Vladislav (t 1444) , pang
atunci a trebuit sa, aibg cineva puterea la amaze ca sa salveze
Ungaria. Cel care a primit aceasta misiune a fost vestitul Joan
Corvin, Hunyadi, care nu era Ungur de loc, dar, iarki, n'avea
niclun fel de leggturg cu Corvinii din Roma; cum s'ar vedea In
numele adaus de fiul sail Matia supt influea0, ideilor Renateril
apusene. Era Rommn curat, i prin tatal sail, ci prin mama -sa.
Avem genealogia lor: tatal sail se chema Voicu. Ardelenil i -au
zis: Iancu-Vodg, pentru cg era Voevod In Ardeal, i tot ma i.
Slavil din Peninsula Balcanicg, cari ail cintat mult timp pe
Iencea Sibiencea", trecut i In baladele noastre, deci pe Iancu-
Vocla din Sibiia.
Crescut In mediu curat romanesc, loan se fgcu intgia gef de
mercenarl In serviciul unor nobill maghiari i al episcopului de
A gram ; a fost In Italia, a cttigat In serviciul Milanulul, dar s'a
Intors In Ungaria. Aid regele avea nevoie de bani, i a lmpru-
mutat deci de la acest ef fericit de ostacl cu leafg, apoi, apre-
ciind talentul lul militar, II dadu Indata apgrarea Vestulul ardelean
i a regiunii ban gene vecine, unind In minile sale moctenirea
lul Pipo din Banat cu hegemonia asupra acelor districte de ling&
Murat chemate sa. apere Ardealul Impotriva unel navalirl turceti,
districte care se Intimplaa a fi tocmai vecine cu locul nacteril
sale, HAegul Om& la Inidoara. E numit Ban al Severinulul,
Voevod al Ardealului, conte al Timioarel. Raspinge pe Turcii na-
valitorl la 1440, bate la SIntimre, In 1442, pe Mezed-beg 0-1 aruncg
In. Tara-RomaneascA, pentru ca Vlad Dracul sa mintuie Infrin-
gerea Jul; In toamng, la izvoarele Ialom4ei Infringe ci pe begler-
begul Rumeliel. In 1443, cucerind pentru Despotul Gheorghe
Brancovici, urmacul Jul Stefan, that& Serbia, el ajunge pang In
adincul Balcanilor. In 1444, reiea campania din 1396 a crucia-
tilor ci e Infrint numal la Varna, In ajunul Imbarcgril pentru
Constantinopol, pe care voig sa -1 scape de presiunea turceasca.
Atuncl, acest om care se ridicase mai presus de tog ci se dovedise
mai potrivit pentru apgrarea Ungariel de pericolul turcesc, de care
fusese continua amenintatg pang In momentele acelea, e ales gu-
vernator pe vremea minoritMil regelul Ladislaa, ci, On& tarzia,

www.dacoromanica.ro
168

el Amine conducg.torul de fapt al ostaflor de cruciatg i al po-


liticei unguretI.
In 1455, cruciap ven4enT i burgunzl, supt steagurile for i
ale Papel, cautg, leggtura cu Hunyadi i, intend pe Dungre, nu
se atacg, Silistra, ruinatg, cu clIva ani Innainte, de Dan, dar re-
facutg de Turd, se cucerete ins& Turtucaia, se iea i Giurgiul, se
izgonesc pagnil din Rusciuc, fgra a se ajunge mgcar la distru-
gerea cuibulul duman din Turnu, necum a Nicopolel. Si, cu tot
ajutorul lul Hunyadi, venit In fruntea unel Wirt campania se
presto la ruinele din 1396 ale Rahovel.
In 1448 Inca, guvernatorul incerca., o expedit,de de rgzbunare,
pe care o intrerupe Ins, Infringerea de la Cosovo (Cimpul Mierlel)
i trg,darea lul Gheorghe Brancovici, care-I impiedeca Intoarcerea.
Totu1 energia nebiruitg a eroulul se menVne i mal departe.
Era sa moarg, numal a doua zi dupg despresurarea Belgradulul
(1456). Cad Sultanul Mohammed al II-lea, cuceritorul Constan-
tinopolulul, rlvnia la stapthirea Dunaril strbetI. Dupg, ce a cu-
cent cetatea imparateascg el asediazg Belgradul, clutind un drum
catre Ungaria. E silit sg se retragg. Dungrea sirbeasca va atirna
ded de Ungurl, cum atirna i Dungrea romaneasca a Muntenilor.
Etta, prin urmare, a treia stdpinire a Duneirii de ciltre Unguri.

Circe e !mg Hunyadi? Capitanul regelul Ungariel, guverna-


torul regatulul Ungariel pang la majoritatea lul Ladislad Postu-
mul, un catolic, care vorbete ungurete. Prin urmare, Inca odatg
i aceasta ar fi In sensul aspirAiilor imperialiste unguret1
din timpul nostru Inca ()data Dungrea se gasete apgratg, i
stgpinitg, de Ungurl. Nu e aa, Insg. Supt aparen0 aceasta se
ascunde altceva : cine urmgrete pe Ioan Hunyadi In legaturile
lul cu terile noastre, ca i in politica interns pe care o face In
Ungaria, acela se va convinge cg, nu e vorba de Ungaria na-
tionals manifestlndu -se In regiunile dungrene, ci de altceva.
In Tara-Romg.neasca loan se ocupg totdeauna sg aibg Domni cari
sg atlrne de dinsul: e unul care it supgra, Vlad Dracul, inter-
vine, 11 prinde, i pe el i pe fiul lul, II ucide, Intr'o zi de iarng,,
din Decembre 1446, i, dupg strecurarea unul Danciul, fill al lul
Dan al II-lea, pune un alt Domn, care represintd politica lul:"pe
Vladislav, i el fill al lul Dan. Acesta fug se aratg, ovaitor In
clipa critic, din 1448: Hunyadi va rabda citNa timp, dar, cind
problema BelgraduluI se impune, va trimete pe Vlad Tepe, fiul
in! Vlad Dracul, i-1 va aeza In nrgovite ca sa fad, politica
hit In Moldova, In luptele dintre fill i nepoVI lnI Alexandru-
cel-Bun, guvernatorul intervine In fiecare moment ; o clipg nu
pierde din ochl prefacerile de acolo : lui Roman, ucigaul lul
Stefan, care orbise pe tatal sal Ilie, el II opune pe alt fit din
flora al lul Alexandru, pe Petru-Vodg (1448). Bogdan, fratele si
urmaul lul Petru, se face vasalul Corvinulat Si Alexandru fra-

www.dacoromanica.ro
169

tele lul Roman se Inching acestuia, i numal supt noel Domn


Petru Aron, omorttorul lul Bogdan, Moldova-I scapa din mini.
Petru cel d'intait luase pe batrina sora a ocrotitorulul sat, i
el cedase Ungurilor, cari o pastrat In seama Domnuluf Terif-
Romanesti, Chi lia.
Politica lul Hunyadi era ea care politics personals, orl se purta,
In vederea intemeieril unel dinastil ? Dar putea el sa creada ca, mu-
rind de oboseal& supt zidurile Belgraduluf despresurat de dinsul,
fiul sat Matia va fi rege al Ungariel, calcind pests dreptu-
rile altora ? De sigur ca. nu. Ce Impiedeca pe Ladislat Postumul
s& Intemeieze o familie i astfel prin el dinastia lul Sigismund
sa, continue ? Nu era prin urmare o politica personals, ci alt-
ceva: o politic& In care se oglindete firea de la 1nceput a lul,
originea lul romaneasca, instinctul romanesc ramas In sufletul
lul. Gindul lul cel mare a fost, visibil, acesta: s& se sprijine pe
fortele unel natiuni viguroase gi noua pentru ca prin aceasta
natiune s& resiste Turcilor, sy pastreze Dunarea, schimbind numal
centrul de greutate din principate In Ardeal, ceia ce era o ne-
cesitate military de prima ordine qi o necesitate politica, de pe
urma careia, nof fiind la o parte de centrul firesc al actiunii
noastre, 'suferim i acuma. El intrebuinteaza prin urmare pate-
rea sa In Ungaria pentru a savirgi aceasta opera en noI i, putem
adaugi, spre cinstea noastra. Elemental pe care 1-a dus In lupta
n'a fost in rindul Intait cel unguresc: nu. cu nobilil maghiarf a
facut el campaniile sale, ci mai ales cu trupe auxiliare din partile
noastre, pe de o parte, i cu teranif din Ardeal, pe cari Inca, Si-
gismund i-a fost ridicat din not la demnitatea de oamenf, din-
du-li o situatie military privilegiata, In aa-numitele Scaune ro-
maneti" de catre muntif Bihorulul.
In 1456 se sfirete opera lul Hunyadi. E reluata Insa, %data
de cineva care a fost intfun sans continuatorul lul Hunyadi, dar
cu deosebirea, Insemnata, a el n'a plecat de undo plecase acela,
ca, n'a putut sa alb& acela0 centru de gravitate. E vorba de
Stefan -cel -Mare, de la 1457 Domnul Moldovei, care intrebuinteaza
puterf muntene, e sprijinit pe Ardeleni,cari, in Secuime i in par-
tile Bistritei si ale Tirnavelor, atirn& mai malt de dinsul,-0 calla
In felul acesta sa asigure impotriva Turcilor Dunarea, pentru
cretini In genere, qi pentru neamul sat In parte.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XVII-a.

Stefan-eel-Mare si lupta cu Turcii la Dunfixe. Supunerea Mol-


dovei, anexarea Basarabiei si urmarile acestor evenimente.
N'am intenZia de a exagera rolul lul Stefan-eel-Mare In chesti-
unea Dunaril, de a-I face un loc mal mare decit col istoric, real,
pe care 1-a avut. 0 ofensiva romaneasca la Dunare pe vremea
aceia nu era nici necesara, nicl cuminte, cu atit mai mult cu
cit Moldova era supusa atunci competiliunflor unguretI qi po-
lone, late() era cind qi una i alta din Zerile acestea Grafi con-
duse numal In parte, potrivit cu interesele adevarate. Dar, chiar
data Ungaria gi Polonia ar fi fost conduse dupa interesele for cele
adevarate, Moldova Inca ar fi fost in primejdie de a se sfartma
In veacul al XVI-lea. Si iata de ce.
Se zice de obiceid: Ungaria i Polonia, i ni Inchipuim, pre-
cum a fost mai tarzit, o Ungarie cu totul deosebita de Polonia.
Pe vremurl Ins& n'a fost aa: Ungaria i Polonia represintall
formele latine occidentale In viaZa regiunilor acestora maT ra-
saritene ale Europe. Prin urmare ele Impreuna stall In oposilie
IAA de formaZiunile ortodoxe, ruseti, i pagIne, litvane, din
parZile acestea, pe la anul 1400.
.Aezarea geografica, comunitatea religioasa, catolica; influenza
apuseana, mai tarzid nevoia de aparare Impotriva Turcilor all tins
sa formeze din cele doul ZerI una singura. Si at i ajuns sa for-
meze, un timp, o singura Zara. Cu atit maT mult, cu cit Intro
dinsele exista un Tinut mijlocit, care nu putea sa, fie hotarit nicl
unguresc, nicl polon, i astfel strIngea viaZa Ungariel de viaZa Po-
loniel, punea In contact adesea viaZa Ungariel cu a Poloniel. E
Tinutul halicean, a carul soarta nu s'a hotarit definitiv nici In
timpul nostru, pentru ca Galilia, smulsa de Casa de Habsburg pe
vremea Mariel- Teresel, la ImparZirea Poloniel, dorete, i In forma
polona, i In forma ruteana, salt anexeze elemente care fac parte
din ImparaZia ruseasca i sa creeze decl State de viitor. Supt

www.dacoromanica.ro
171

Ludovic-cel-Mare, cele doua regate all fost In adevar reunite supt


stapInirea aceluimi suveran, i numa! faptulul ca Ludovic n'a
trait mal multa vreme gi a lasat doug, fete, care s'ail maritat
fiecare In alto lanai& una cu Sigismund de Luxemburg, alta cu
ducele Iagello al Lituaniel, numal acestul fapt i se datoregte ca
legatura s'a rupt.
Dar In veacul al XV-lea ea se restabilete de dolt& orT: re-
gale unguresc ucis In lupta de la Varna, Vladislav, nu era decit
un rege al PolonieT chemat de Ungurl In Cara for ca sail con-
due& In timpul minoritatil regeluT legitim, i el moare In lupta
cu TurciT, aparind interesele ungaro-polone In acelaT timp. Mal
tarzid, chid Ladislatl Postumul se stinge fara urma, dud Ma-
tia Corvinul, fiul luT Ioan Hunyadi, se impune ca rege ungu-
resc, dar nu lass decit un singur fit nelegitim, pe care regatul
nu-1 primete, i trebuie decT sa, se maze o noun dinastie, In 1490,
catre sfiritul Domniel Jul Stefan-cel-Mare,un fill al regelul Ca-
simir al Poloniel, alt Vladislav, e ales In Ungaria, i cal dof
ultimi me al Ungariel unitare i. libere, Vladislav i Ludovic al
II-lea, all fost Iagelonl, all fost Polonl.
Ne putem Inchipui atuncl care trebuia sa fie soarta Moldovel
strinsa la mijloc. Si nu numal fiindcg, Ungaria ajunsese supt
conducerea ambitiosulul Matia, care tindea sa Indeplineasca,
lucrur! marl i In Apus qi In Ra,sarit, nu numaT pentru c Polonia,
supt trufaul fill al luT Casimir, Ioan-Albert, Arca sa, sfarIme
Scaunul de stapinire al Jul Stefan-cel-Mare prin asediul Sucevil,
Incercare sfirita cu Infringerea din Codril CozminuluT, nu
numal din causele acestea Moldova era amenintata i, prin ur-
mare, de o ofensiva romaneasca Impotriva Turcilor nu putea
sa, fie vorba, dar i pentru ca Intro Ungaria i Polonia se con-
tinua necontenitul schimb de influence politico, necontenita, ten-
dint& de apropiere care ar fi facut imposibila viata osebita a
Moldovel, strinsa ca Intro dol pared de fier cari adesea pareati
cg, se vor lipi unul de altul.
Aceasta fiind situatia sa, Stefan-cel-Mare a cautat un singur
lucru: pe de o parte, sal! asigure stapinirea asupra Cetatil-Albe
de la limanul Nistrulul, cetate pe care Roman-Vocla o stapinise
pe la 1390, pe care Genovesil o ocupaserg. putin In urma i
care cu Alexandru -col -Bun se alipise statornic la Moldova i, pe
de alta parte, sa pule stapinire asupra ChilieT 1. in timpul dud
TurciT Intrasera In Tara-Romaneasca, la 1462, Impotriva Jul Vlad
Tepe, Stefan ataca cetatea de la garb() DunariT. Intelegem pe
cleplin necesitatea acestul atac i putem Inlatura argumentele
sentimentale Impotriva aceluia care, sprijinit de Domnul muntean
ca sa-1 iea Scaunul In stapinire, se lupta, acum sa smulga Chilia
din teritoriile luT Vlad. Daca Moldoveanul nu lua el Chilia, o
1 Lamurid de fapte ci izvoare, in a mea Istorie a armatel rominet1".

www.dacoromanica.ro
172

luau 'Luca, can. o blocat cu corabiile for i astfel acel care se


presinta In calitate de colaborator pe uscat al Turcilor, nu era
decit dusmanul for real. Sa biruiasca el, aceasta insemna
sa se cucereasca, qi sa se pastreze de Stefan Chilia, nu pentru
sine, personal, din ambitie, ci pentru natia lul, pentru nece-
sitatea de aparare dunareana a intregil natiuni romanegti. Atunci,
la 1462, Domnul Moldovel s'a ales numal cu o rang la picior, de
care a suferit toata viata si care i-a determinat In parte moartea,
dar dupa, citiva anl, In 1465, s'a Infatisat din not Innaintea
cetatii, pe o vreme cind nu era pregatita de atac, qi, in impre-
jurari care, ma! mult sat mai putin, se pot fixO, Stefan ajunse
In stapInirea Chiliel, care e garnisonata apol de dinsul i adusa
In aa stare, incit se putea credo ca, nimenl nu e In stare a i-o
lua. Cad putine fortificatil at fost .tinute mal bine In curent
decit fortificatiile lul Stefan-cel-Mare de la Chilia i de la Ce-
tatea-Alba.
Pe Cetatea-Alba i Chilia se razima de acum Innainte linia
defensive a Moldovel catre Sud. Si adaug ca Stefan-cel-Mare nu
putea sa alba, un stop mai mare decit acesta.
Nu numal ca n'avea, ca Hunyadi, Intreaga i sigura base a
Ardealului, dar chiar Intro principate era sa, ramile, cu toata
covirsitoarea superioritate a Moldovel, o constiinta geloasa de
paritate i urme de vechi dusmanii, care nu puteat. sa, Ingaduie
o colaboratie statornica. Ideia ca Stefan ar fi putut sa guver-
neze direct Tara-Roragneasca, sa Intrebuinteze at-La vadurl mum
tone folositoare pentru apararea Moldovel, puindull ostasiI sal
In cetatile din aceste vadurl, aceasta, ideie, foarte frumoasa, era,
de sigur, prea indrazneata pentru vremea lul. Principatul muntean,
cladit pe datini, nu putea trai decit In datinile intemeietorilor
sal, care cuprindeat o viata deosebita si stapinirea altel dinastii.
Asa inert singurul lucru pe care putea sa-1 faca, Stefan In prin-
cipatul muntean, era sa Inlocuiasca pe un aliat permanent al
Turcilor printr'un sprijinitor sat datator de vestl folositoare In
Scaunul din Tirgovite i Bucuresti. Atita.
De altminterea Stefan-cel-Mare, In interventiile sale dincolo de
Milcov, Impotriva lul Radu-cel-Frumos (1462-1474), lul Basarab-
cel-BatrIn sat cel Mare (Laiota; 1473-7), a lul Basarab-cel-Tiny
sat cel Mic (Tepelus; 1477-82), n'a cautat niciodata sa iea In sta-
pinire cetatile care apartineat Turcilor pe malul sting al Du-
narii ; atacuri de ale lul impotriva GiurgiuluT, Nicopolel Mid (Turnu)
si Severinului, de unde Incepusera a roi Turcii, atacuri de acestea
nu le intilnim. Pentru ca. Stefan n'a avut niciodata gindul de
a-tt trezi Impotriva vijelia turceasca, de a provoca un atac fu-
rios al Sultanului Mohammed al II-lea, cad stia bine ca once
lupta in aceasta, regiune ar provoca aceasta furtuna.
El avea Inca de la Inceputul Domniel lul o trista Invatatura,

www.dacoromanica.ro
173

bogatg !rasa in urmati. De ce trecuse Sultanul In Tara-Ro-


maneascg, de ce izgonise pe Vlad Tepeq si asezase pe ne-
trebnicul Radu-cel-Frumos, care nu Insemna decIt administraVe
cresting, Intr'o tarn a cgrii actliune i initiative. politics Incetase
Pentru ca Vlad Tepes, cedind Indemnulul regelul Ungariel Ma-
tas, atacase cetAile de pe malul cellalt. Avem o scrisoare foarte
interesantg, pgstrata, din fericire Intr'o culegere de cepa din
Munchen, pe care a tipgrit-o d. I. Bogdan In cartea sa Vlad
Tepes", scrisoare in care Vlad arata, isprgvile pe care le-a facut
pe malul cellalt, ispravi ce se Intind pe toatg linia DunariT, de.
la Rahova pgng la guff., cuprinzInd Marotinul, Turtucaia, Hir-
sova, Mg,cinul, Cartalul, Rasova, 0bluci1a (Isaccea), Novoselo (Ieni-
Sale), ispravi mg marl declt acelea pe care le putusera Inde-
plini crucial iI, cad Topes, nu numai cg, a ars cetAile turcestir
dar In ce-a ramas asezat capitanii. La Rahova a pus astfel pe-
un Neagoe, pomenit In scrisoarea aceasta cgtre Matias Corvinul,
Neagoe de Rahova.
Stefan avuse Innaintea ochilor o astfel de cucerire trecatoare
vi stia cg omul care a Indeplinit-o nu era un om obisnuit i ca
foAele pe care le-a intrebuil4at erall din cele mai buns ale
epocel eroice a boierilor munteni. Si mai stia un lucru: ca !mpg-
ratia turceascg, la 1462 nu era aceiasI ca acea de la 1470, cg,
In acel zece and se consolidase cu desavirsire prin stapinitorul Con-
stantinopolel, Mohammed al II-lea.
Deci nu-I era permis unul om de Intelepciunea poltica si de
iscush4a military a Jul Stefan-cel-Mare sa Incerce imposibilul.
Astfel politica Jul la Dungre a fost cea bung.
Din nenorocire ea a permis Turcilor sa se Intareascg pe malul
drept. Cad se poate zice ca adevgrata organisatie turceasca pe
malul drept s'a facut tocmal In epoca Jul Stefan, si el a plgtit-o
aceasta, cacl se plgtesc de multe orl, nu numal pg,catele pe care
oral liber s nu le fad, dar i acelea pe care fatal trebuia sa
le fad. Marele Domn moldovean a vgzut cum linia Dunaril tun-.
cesti a devenit inexpugnabila, si iata cum: impgraVa turceasca..
n'a fost niclodata centralisatoare, aka !nett supt raportul politic
i militar viata liberg a provinciilor sa fie desfiii4ata. Centrali-
sarea exista supt raportul militar numal, prin instituVa Ienice-
rilor, cari, afar& de cel cari se ggsiall asezAl in unele cetatl,
ertu strinsl cu to1iI la Constantinopol, In jurul persoanel Sulta-
nulul, ca fiT i paznicl al Imparatulul, pe care-1 Incunjural ai
cind iesia cu lagarul. In afar& de Ienicerl Ins& era vi .alts insti--
tuVe military, a Spahiilor Wart cari aveau pamint de la Sultan
cu Indatorirea de a servi, el, cu calul lor, cu armatura lor si aju-
tgtoril lor, Intr'o proporVe daterminatg, de insemnatatea pamin-
tulul care li se daruise, imitaffie a institAiel bizantine ante-
rioare. Spahiil se adunad admirabil: mosie de mosie, pang aid.-

www.dacoromanica.ro
174

tuiat oastea unul Tinut, apol Tinut de Tinut pana alcatuiall o


provincie, si astfel pleca Intreaga Masa de cavalerie, In cele
d'intaift timpurl foarte bine echipgia si deprinsa prin exercitil
continue cu razboiul, care In figdare an Incepea la Sfintul Gheor-
ghe si se mIntuia la Sfintul numitru. In felul acesta, se putea
Intrebuinta, pe linga cohesittnea military a aceleiasl provincil, le-
gatura traditionall dintre elemente care apartineail aceleiasi na-
tiunl si avusera, acelagi trecut. Asa Inc It armata calare a Sul-
tanului represinta of fel de conspect al tuturor teritoriilor si
natiunilor supuse autoritatil sale.
Cucerindu-se linia DunariI, si la Dunare s'all asezat familil
marl. Caracterigfic e faptul c Turcil all ales pentru aceasta din
putinele lor &mini marl, cad eI aveati elementele Incepatoare
ale unel arfgtocratil, avea5 unele neamurl Incunjurate de o ye-
eratie spdciala. Din aceste putine elementearistocratice, s'at des -
f .cut numal pentru Sudul extrem Moreia si pentru Nordul
extern Dunarea elementele de comanda. Astfel, aid la nol,
se intfinesc, cum am vazut, Intaitl urmasil lul Evrenos, iar apol,
Iii epoca noastra, al lul Mihalogli, cari-I inlocuiesc cu totul pe
cella41. Acestea awl neamurl curat turcestl, nu de renegati, si,
tocmal pentru ca nu erat de renegati, nimenl nu se putea Indoi
de loialitatea lor, de puritatea credintel lor cavalerestl, de vitejia
lor. Este o onoare pentru nol c, ni s'all opus astfel de dusmanY.
Mihalogli) slnt asa de cunoscut,l, theft li se poate stabili usor
genealogia; din tats In fit el ail stapinit totdeauna aceste re-
giunl, adaugindu-li-se mal tlrzitl alte elemente, cu frumos viitor,
dintre Turcil autenticl: familia Malcoclogli. All si Ischender Miha-
logli all fost contimporanl cu tefan-cel-Mare, luptatorl In sesul
muntean, in lunca Birladulul si a SiretialuI, In Ardeal. Mal tfrzitl
rasare acel Mohammed Mihalogli, care, zicea istoria traditionala,
luind In casatorie pe o mostenitoare a Basarabilor, capatase sta-
pinirl In Tara-Romaneasca pe vremea lul Neagoe si care a in-
tervenit de afitea on In luptele pentru tron dupa moartea aces-
tuia, Inlaturind pe Domnul-copil Teodosie si trimetindu-1 la Con-
stantinopol, unde a murit, ba chiar substituind citava vreme o stapl-
pinire turceasca cold Indatinate In orasele din Tara-Romaneasca.
i, dace, Tara-Romaneasca a scapat de stapinirea direct& prin
Turd, aceasta se datoreste numal interventid, neobosite In vi-
tejie, a luT Rada de la Afumatl, care a luat In a doua casatorie
pe fata lul Neagoe,acel mtndru Domn, care a fost inmormIntat
la Arges, fiind apol pomenit prin chipul, sapat In piatra, al unul
razboinic Incoronat, cu coroana pe cap si buzduganul porun-
citor In mini.
Dad, Insa tefan nu voia s atIte Impotriva lul, pe Mihaloglil
din Vidin, Nicopol si Silistra, cele trel resedinti de Pasl pe la
1500, Mihaloglil puteail s-1 loveasca usor. In Moldova se patrundea
pe la Danare treclnd prin Dobrogea spre Isaccea ; se trecea Prutul pe

www.dacoromanica.ro
175

la vadul Falciiului, de unde se putea prIda partea rasAriteana a


.erii, pe la Blrlad, Vasluiil i 'a*, sail se putea apuca pe la munte,
spre Suceava. Turcil Insa, stapinind Dunk-ea muntean&, aveall
o cale mult mai lesnicioasa pentru a Intra in Moldova, i aceasta
explica qi mal bine defensiva prudent& a lug Stefan-cal -Mare. Pe
la Giurgiu, care ramasese al lor, ei ajungeall la BucurestI, treceall
pe supt dealuri, pe un drum pe care 1-all facut de atitea on dud
aveat de purtat lupte cu Stefan-cel-Mare In regiunea sudica a
Moldovei, ajungeall la Siretiul inferior, apol se suiad pe undo
apucase i Stefan la 1457, chid dou& lupte mid Il dusesera la
Suceava. De aceia se i Intarisera, din toate tirgurile Moldovei,
acelea ce veniall pe dou& Rua: linia Nistrulul Hotinul, Soroca,
Tighinea, Cetatea-Alba i linia de supt munte Craciuna, la
Milcov, Trotupl, Romanul, Neam01, Baia, Suceava. La IntAriturile
acestea raspundeall Muntenil cu un alt sir de Int&rituri, care
duceat pe la Cetatea Teleajenulul, foarte probabil Valenil-de-Munte,
la Ghergh4a, Finta i celelalte puncte menite s& apere Tirgo-
vitea i BucuretiI.
Si, pe de alta parte, Turcil se gindiad sA-T asigure pentru
totdeauna putinO, de a nlvali In Moldova pe o alts cale. Cad nici
Dunarea-de-jos nu o aveall deplin: de la Braila Innainte ea nu
li apa4inea. Stefan-cel-Mare vine Inpotriva lui Radu-cal -Frumos
la 1470 i arde Braila. Dar Turcil voiall s& alba In acela1 timp
si gurile DunArii: pentru aceasta Ii trebuia Chilia i Cetatea-
Alba.
Se poate spune ca, pe cit e de greit& parerea care ar vedea
In Stefan -cel-Mare un atlet al lul Hristos" In stil apusean, care
ar sacrifica interesele politico i naVonale grupate In jurul Tro-
fluid sail pentru a face pe cavalerul, putin cam nebun, al Cre-
tinata-p, tot atit de greita e parerea care ar vedea In Mo-
hammed al II-lea o furie salbatecA aruncata spre orice fel de
cuceriri. Mohammed a fost unul din cele mai cumint1 capete care
all avut vre-odata raspunderea unel ImparWl. Prin urmare, dac&
Intilnim, in luptele cu Turcil ale lul Stefan, ofensiva turceasca fin-
potriva lug la 1475 si 1476, prad&ciunile de pe valea Siretiului In
1481 i, In sfirsit, lovitura cea mare din 1484, motivul nu e altul
cleat acela al nevoil de-a avea Chilia qi Cetatea-Alba. prin ur-
mare Dunarea-de-jos, cu acea complectare -de term de Mare
p6n5. la Nistru care asigura staptnirea asupra gurilor. De aceia
s'ail pornit Ieniceril gi Spahiii, iar nu pentru a supune Moldova.
In materie politicA, cea mal mare virtute este s& refusl ispita,
frumoas& ca InfAVare, dar Brea prin urm&rile el, i Mohammed
ca i Stefan tia s& se Inpotriveasc& momelilor momentului. Insa
gurile DunArii II trebuiaA: i dup5, InfrIngerea de la Vasluiil,
all fost atacate cetat,ile, i In var&; i In 1476, chid Stefan a
fost invinsul, loviturl s'all Indreptat asupra Chiliel i CetAil-Alba.
Ele all fost vizate In toate incursiunile Turcilor, pan& Ind Stefan,

www.dacoromanica.ro
176

crezlndu-se asigurat prin tratatul Turcilor cu Matias Corvinul,


nu s'a mai gindit asa de mult la apgrarea for avind si tirea
asiguratoare, din Constantinopol, ca se dorete pacea. Dupg
moartea lul Mohammed, fiul sail, Baiezid al II-lea, mar slab de
fire, mai pAin potrivit pentru a conduce personal o intreprin-
dere military,, parea cg nu se gindeste a se amesteca Intr'un
razboid: Inca o causa ded, pentru care nu s'at luat masurile cu-
venite.
Un incident a determinat totui expeditia din 1484, i, dacg,
nu o fgcea Baiezid, ea ar fi revenit luf Se lim I-id, fiul sat. Dar
supt Sultanul cel pasnic IeniceriT se piing ca Sint trel anT de la
moartea lul Mohammed al II-lea si eT n'ai'l mat fost scos1 la raz-
boil. In War se invocg In raspuns casul Muntenilor, aratindu-se
ca, Vlad al Terii-Romanet1 e un om foarte respectabil, de si nu
face razboit, fiind paralitic, dar ca, judecind bine, -k,ara-1 iubeste. Par
rerea Ienicerilor a fost Insa ca nu prin judecMile bune ale unuT
stapInitor dus In carAa se stabilete demnitatea unel .erl, si eT
silira pe Sultan sa facg, expediOa Impotriva Moldovel. CetAile
all fost cucerite una dupa alta, In Iulie si August, In Impreju-
rarile pe care le cunoastem din cronicl italiene, si Stefan fu
atacat apol, In 1485, de trupele turceqtT ale beglerbegulu! All, al Ru-
mend, care Incerca sg, puie In Suceava un nott stapInitor.
AtuncT s'a fgcut Inchinarea Moldovel fa0, de Poloni, chemindu -se
In ajutor Ioan-Albert, fiul cel mar mare al regelul polon, care
se i coboara, cu cavalerT chiurasaV, Impotriva Turcilor cari
roiall la Dunarea-de-jos. Se cistiga lupta de la Catlabuga, asu-
pra luT Balibeg Malcocia-ogli.
Dar politica aceasta bung a Poloniel a fost Intreruptg. Murind
Casimir, II urmeaza, acest Ioan-Albert, care s'a gindit, In 1497,
sa puie pe fratele sail Sigismund ca Dorian al Moldovel. Resul-
tatul a fost despresurarea cetat,,i1 In urma interven'cieT ungureOT
qi atacarea Polonilor, cari se retrageall pe all& cale se pare
dedt cea indicata lor si nu se puteall retrage pe cea d'intaid
cad ar fi perit de foame pe acel drum pustiit. Lovig In cale
Impreung, cu vest4iT CavalerT TeutonT Marele Maestru al Or-
dinulul murise venind spre Moldova, 01 all fost Infrint,1 cu to-
tul In pgdurea Cozminulul.
Prin urmare Turcil II pot Indeplini opera for aid. Nu numal
atft, dar Stefan, doritor de rgsbunare, face apel la Turd pentru
ca el sa-1 ajute a pedepsi pe regele Polonie!, si ded cete tur-
cestl si tatareqtl merg, conduse de calguze moldovene, In Po-
Ionia si o pradg Ingrozitor, silind pe Ioan-Albert sa Incheie cel
d'Intaiil tratat prin care Polonia recunoaste, nu numal neatIr-
narea, dar oarecum egalitatea politica a Moldovel,cel mg mare
succes diplomatic repurtat de tefan-cel-Mare.
Turd!, cari eraa preocupag Innainte de toate de linia Dungril

www.dacoromanica.ro
177

aceasta find problema cea mare pentru dinsif , Turcil cauta


s& iea acum si partea de Apus a Dunarii, regiunile din preajma
Belgradulul. Cel care a indeplinit aceasta opera a fost Soliman
Maretul, care pentru Turcf a fost innainte de toate Canun-Name",
organisatorul, legiuitorul, represintind pentru el ceia ce a repro-
esintat Mircea pentru Munteni si Alexandru-cel-Bun pentru Mol-
doven.T. Soliman a avut o stapinire care ocup& mai bine de jum1-
tate din veacul al XVI-lea; a fost unul din cei mai fericitl sta-
pinitorl de popoare, Incepind ca tinar de douazeci de aaaT si is-
pramindu-si cariera la Indepartate batrinete. Si aceasta, caries a
lui Soliman se aseaz& intro cele d'intait atacurl biruitoare asupra
Ungariel si Intro cel din urma, In cursul caruia fu ridicat mort
de supt zidurile cetatil Sziget, pe care void, s'o cucereasca. Tre-
cuse mai bine de patruzecl de alai de la cea d'intaitl expeditie
Impotriva hit Ludovic al If-lea. La 1521, Vizirul Ahmed ocup&
Rabat, Cosrev-beg din Semendria cucereste Semlinul Belgradul
e atacat de Pirl-Pasa, de Behram-beg de Nicopol si de Mohamed
Mihalogli, acum In Silistra: Sultanul Yntra in cetate biruitor. In
1524 se iea, de Ball-beg din Belgrad Severinul, garnisonat de
Ungurl, cad Domnil muntenl 11 pierdusera in a doua jumatate
a secolulul al XV-lea si se cfstiga Orsova. Aproape ()data cu Bel-
grad, cheia Dunarii", cazusera deci toate cetatile de aparare.
Astfel, prin Belgrad, drumul era deschis spre provinciile interi-
oare ale regatulu! unguresc.
Unguril, increzatori in puterile lor, amintindu-s1 de ispravile
de odinioara, in constiinta Imbatatoare a caracteruluT lor de clas&
dominant& si rivnind la cine stie ce ajutor din partea Europe! care
s'ar misca intfo pornire de cruciata, as indraznit s& Incredin-
teze norocului unel singure lupte soarta teril si poporului lor, si
at. stat hannaintea Sultanulul la Mohacs. Una din cele mai inte-
resante paginl din intinsa carte a cuceriril otomane in Europa:
neglijind pe regele lor, nobilil ungurl pornir& sa atace tabara lui
Soliman. Turcil asteptau cu traditionala prudenta a barbarilor,
oamenT deprinsi cu pradaciunea in pustie, undo viclesugul, care
se poate asamana numal cu al Pieilor Rost, hotaxeste daca va
cadea sail nu caravana pindita, In suferinta de sate a nisipu-
rilor, sapta.mini intregi, si, pe de alt& parte, cu ordinea, cu dis-
cipline de fier a vechilor armate bizantine. Asteptat. linistitT
atacul zgomotos al armatel unguresti, care n'avea nici infanterie,
nicl tunurl, o cavalerie de tinerl nebunl, aruncindu-se, increza-
toff in biruinta, drept calm portile mortiT. De-odata de dupe
dealurf, se desfacur& Ienicerii, aparati de Dunare, si se aruncar&
intfun singur asalt metodic, care a distrus, nu numal armata
ungureasct, si pe regele eT, dar si regatul unguresc si viitorul
Ungariel pentru secole.
In Impresurarea de fier a ienicerimil, peri astfel, la 29
August 1526, Ungaria lui Matias Corvinul, din vina lui Matias
12

www.dacoromanica.ro
178

el insu1, care* cheltuise toate puterile pentru prada ispititoare,


dar fart folos i dainuire, a Vienel, In vremea clnd putea sa, con,
centreze puterile cregtine Impotriva Innaintaril osmane.
Motenitoril lul Ludovic al II-lea at fost do': de o parte re-
presintantul Case% de Austria, Ferdinand, fratele luT Carol Quintul,
iar, de alts parte, Voevodul Ardealulul, Ioan Zapolya, sprijinit de
Polonl, de la cari 1 -a luat s4a, regina Isabela, fiica regelul Si-
gismund. Ardealul a biruit In lupta Impotriva lul Ferdinand,
fiindcg era maT aproape i avea legaturl cu not i apoT flindcg no-
bilimea din Ardeal tia mai bine sa negocieze cu Turcil i, fg-
cIndu-se a fi 1nelata de dInsii, sa-T i 1nele. Aa, melt Zapolya,
dacg ar fi stapInit mai multa vreme, ar fi reunit de sigur toata
Ungaria supt stapInirea lul. El a avut 1 Buda, i, dacg a isprgvit
In Ardeal, la Sas-Sebe, In exped4ia contra Fagaraplul (1540),
a murit de boalg. A fost adevaratul rege al Ungarici, cu toate
apucaturile regale. Murind, lasa o vgduvg, cu un copil de cIteva
lunT, care pe bra0 i-a fost adus Innainte SultenuluT Soliman chid
acesta a venit din not, la Buda, sa fad., pace In provincia sa"
(1541). In male pompg, dar i cu multg frica, Innainta alaiul cu
doica tintnd copilul pe brae ca sa-1 InfAieze Imparatului", care
dorise sa vadg, pe fiul sat Stefan", cum fl numiat Turcil pe pruncul
loan Sigismund, dupg numele celul mal vechiti stapinitor regal
unguresc. Soliman fl primi cu multa bucurie, fl alinta pe sin-
geroasele luT brAe, apol fl Incredin0 Innapol celor cari i-1 adu-
seserg,. Si, In acest timp, Cind Unguril se credeat maT asigurat,T,
IeniceriT Intrat In Buda, ocupind strada cu strada, biserica cu
biserica i casg cu casg, iar Isabelel i se dadu sfatul sa por-
neasca Innapol In Ardeal, unde, supt umbra aripilor Sultanu-
lul, va afla mai multg sigurant ,. In anil urmatorT, In zadar
alergg la Buda markgraful Ioachim de Brandenburg, care lug de
la Petru Rare al MoldoveT boT graI i galben.T de aur. Indatg,
Granul, Alba-Regalg, Viegradul avurg soarta Bud& Dungrea
Panonicg, dupg. Dunarea munteang,, Dunarea moldoveneascg, Du-
narea strbeasca, era acum Intreaga a lul Soliman.
Din regatul UngarieT s'a desfacut astfel Voevodatul unguresc
al ArdealuluT cu straveche obirie romaneasca , cum dovedete
chiar titlul de Voevod, luat de la Romlni, dar dominat de o
aristocraVe ungureasca, precum era exploatat de o burghesie
saseascg i terorisat adesea de grgnicerimea secuiasca. Aa
!nett Ardealul, Maramurgul, ceia ce numim noT Criana, i Ba-
natul, tot Tinutul pang la Tisa , se Ingradesc cltva timp cu
dinastia Zapolya. Dar ea va fi atacatg i acolo de Imperialil luT
Ferdinand, can, ajutAT In taina i de tutorul luT Ioan Sigis-
mund, de vestitul episcop de Oradea-Mare, Fratele Gheorghe"
Martinuzzi, una din cele mai interesante personalitAT din coala

www.dacoromanica.ro
179

Jul Machiavel, gata s tradeze si pe Regina Si pe Turd, aliatil


Reginel, dar i pe Imperial!, Intra In Ardeal, cu generalul spaniol
Castaldo, multa vreme apol guvernator al teril (1551). Isabela a
trebuit sa plece, iar Jratele Gheorghe" i-a path curind pacatul,
de mina acelora chiar pe cari el IT introdusera In Ardeal: neavind
nicTo Incredere inteinsul, in momentul cind Turcil navalesc In
Banat i ieau cetAile banAene, Bece, Becicherecul, Ceanadul, Li-
pova, unde intra Turcil Persanului Ulama, el Ii fac sk piara, de
o moarte asamanatoare cu a Jul Wallenstein.
Timisoara fu insa1 cea mal mare cucerire a beglerbegu-
lul Mohammed si din oastea cuceritoare facea paste i Moham-
med-Pasa de Silistra, fost Rare al MoldoVel. Pe alt
cimp de lupta se cucerete Solnocul, dar nu i Agria sad Erlau,
unde era un episcop de nactere Romln, din Orastie, Nicolae
Olah (Valahul"). In 1556 Domnil nostri, Petracu-cel-Bun i
Alexandru Lapuneanu, merg din porunca turceasca sk aduca
din Polonia pe Isabela i pe fiul eI ca sa-T aseze din nod in
Ardeal, dar nu in vechea Capitala din Alba-Iulia a principa-
tulul, ci in castelul Gilau de MO Cluj, Ioan Sigismund Amaze:
el a purtat titlul de rege toata via0 luT, dar a trebuit momentan
sa cedeze fa0, de Imperial!. De si Incunjurat de prestigiul re-
galitatii, el a fost astfel numaI principe al Ardealulul si al co-
mitatelor exterioare 'Ana la Tisa.
In felul acesta ajungem la 1571, la moartea slabanogulul Ioan
Sigismund: Ardealul e dominat de Turd. Tara-Romaneasca atima
absolut de dinil. In ceia ce priveste Moldova, Petru Rare se
amestecase si el In Ardeal, duple ce voise sk capete Sara In-
treaga, sprijinindu-se pe mostenirea lu! Stefan-cel-Mare, cetatea
CiceuluI cu Tinutul intreg, o gramada de sate, tot unghiul
nord-ostic ardelean si, in centru, intfun punct de unde se
vede de jur imprejur, Cetatea-de-Balta.
Avind amindoua aceste Tinuturl, Petru se Infatieaza la 1529, ca
aliat al lu! Zapolya, biruiete prin Vornicul ski Grozav pe Sasil
ferdinandistl la Feldioara, amenin0 BistriO, care 1-a ispitit tot-
deauna, si ataca Brasovul, lasind In ruina unul din principalele
turnurl si hate() cask din cetate pe nevasta de curelar sas care
era sa fie mama lu! Iancu-Voda Sasul. Secuil erail aliatiT i va-
salii lul Petru-Voda. Inteadevar ca Rare a avut so41 de a sta-
pini Ardealul intreg.
Dar el cere, indata, Pocu#a, mostenirea sa, o strabate, o prada,
0 ocupa. Polonil au cerut atunci Impotriva tulburatorulul de pace,
printr'o colosala greala politick, pornita din pasiune, ajutorul Tur-
cilor. Acetia intervin bucurosl. Boieril tradeaza atuncl pe Domnul
lor, i Rare trebui sa fuga innaintea otilor Jul Soliman-cel-Mare,
care el insusi veni sa iea In posesiune Moldova. Si, trecind prin
munV, pe la manastirea BistriO, unde Insusl marturiseste ca a

www.dacoromanica.ro
180

clzut In genunchl rugindu-se pentru fiinO, Jul i viAa alor sal


i viitorul sad domnesc, trecu in Ardeal. A stat un timp In Cleat,.
care fu apol prefacut intro gramada de ruine ca sa nu mai
poatg, oploi pe Moldoveni In cuprinsul sail, i de aid s'a dus
la Constantinopol. Dap& dol anI, trimetea, din cale, scrisorZ
mmndre, care s'ail pgstrat, pentru a spune oaspeVlor sal din
Ardeal ca s'a Impacat cu Impgratul" i el va fi ce a fost,.
i mai mult decit atlta ".
Din nenorocire nu i-a fost dat sg, fie nicl macar ceia ce fusese,.
fiindcg Turcil se retrasesera, In adevgr, dar Mend la Suceavar
nu numal o inscriMie in limba arabg, care s'a ggsit da,ungzi In
dgalmaturile de acolo, dar i o straja permanentg i, la Intoarcere,
el luasera Tighinea i, unind raiaua aceasta, noun a Benderului lor
cu raiaua Chiliei i Cetatif-Albe, jumatate din Basarabia de as-
tgzi cadea In mini turceti. Ceia ce Insemna cs nicl Domnil mol-
dovenl nu mai putean sg, se miste. In curind, In 1540, Soliman
va pune stapinire pe Braila, lulnd astfel Domnilor munteni en
totul bogAiile de odinioarg, deci i pofta de a se mica pe-
drumurile lor. Se credea chiar, la 1551, cind Ilse Rare se turci, ca.
Sultanul Meuse din Chilia, Cetatea-Albg, Bender, din Oceacovul de
la Nipru, apol din Dobrogea, cu Obluci0 i Isaccea, cu Tulcea i
Babadag, ba chiar din Ciubarciul basarabean, din Reni, din
Galati, din Lapuna i codrul Chigheciulul, an al troika pa-
alIc, pe lfnga acelea de Buda i Timioara, pentru acesta.
Astfel toatg Dunarea era turceasca i Sultanul nu mai tolera
decIt vasa]I supui puterii sale. Intro el erail i Habsburgii, reg.
al Ungariel i Imp 61.4.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XVITE-a.

Cea d'intaiii lupti de recucerire creating: rolul lui


Mihai Viteazul.
Catre sfirgitul veaculul al XVI-lea, avem a face cu o mare
ofensiva creating la Dunare, care formeaza un capitol din cele
maT interesante i cele ma! unitare In desvoltarea acestor 1m-
prejurarl. Dupe ce Turcil ajung sa fie stapIni pe tot cursul ape!
pana la Buda, dupa ce Incearc, la 1529, chiar un atac Indraz-
nA asupra Vienel, iar, chip& trel aril, asediaza fortareata Guns,
care gi ea avea misiunea sa deschida drumul catre provinciile
austriace centrale, se putea crede ca stapInirea turceasca In
aceasta regiune e pe deplin asigurata, pentru secole Intregl. Tot
ce se Intindea la Nordul Dunaril Tatra In sfera de influenp, a
Imperiulul pagIn, fiindca ofIce independent& de aqiune, once
initiative politic& In regiunile acestea erail de acum Innainte ex-
cluse. Turcil n'avead nevoie sa domino prin Pail qi subaqii lor,
prin comandantil for de provincil i de orae, pentru ca autori-
tatea for sa se Intinda i asupra terilor de de-asupra Dunarii: li
ajungea situatia clientelara a tuturor color aflag dincolo de
fluvid.
Domnil Teri!-RomanetI atirnati cu desavIrire de dlniT. El
cazusera Inteo situatie cu totul inferioara cu mult Innainte ca
Domnil Moldovel 01 ajunga la dinsa. Aceasta se datorete fap-
tulul ca Domnul muntean nu se poate razima decit pe Ungaria
* pe principatul vasal al Turcilor care e principatul ardelean;
el se gasete astfel stens Intro posesiunile turcet1: In acelaql timp
clnd pot sa treaca Pail de pe malul drept al Dunaril sad de
la noile stapInirl turcetI de pe malul sting, Braila, Giurgiul,
Turnul-Magurele, Severinul, pot sa tread, prin pasurile Carpat,llor
ci ostaiI ungurl al princrpilor ArdealuluT din dinastia Zdpolya
sad Bathory, cari atfrna de Sultan. Cum poate sa alba decl vre-o
iniVativa politico .ara amenirqata de dou& puterI militare, de o

www.dacoromanica.ro
182

potriva la discretia Sultanului ? Principatul muntean, prin ur--


mare, nu se mai poate mica; el pare ispravit cu desavirire; cu
dinsul face ce vrea Turcul, i ar face i mat mult data In Con-
stantinopol, pang, In timpurl foarte tarzil, n'ar fi ramas o foarte
serioasa Intelepciune politick razimata pe crutarea relativa a
supusilor cretini, a supusilor directi a! Sultanului mai mult decit-
a celor indirect!, cum eram nol,i pentru aceia Imparatul"
era considerat totdeauna ca milostivul catre care se ridicat In-
crezatoare rugamintile, pe clnd Domnil eras privig totdeauna
cu ochl ra!, ca aceia asupra caruia trebuia sa, cox% toata vino-
vatia. Un Imparat ma de bun, dar ma de departat, un Domn
ma de aproape, dar ma de rat , In felul acesta judecail oa-
menil la nol.
Dar, dad, situatia principatului muntean nu era bunk, nu tre-
buie 0, i-o Inchipuie cineva cum e descrisa In manualele de
coala. Rat gi bine, slut in istorie lucrurl relative, care trebuie-
exprimate inteo forma stilistica delicata. Situatia noastra in.
aceasta perioada e mat rea decit s'ar parea, dar, supt unele ra-
porturl, e gi ma! bunk. Se uita, de exemplu, ca. de la noT nu
s'ar'i ridicat niciodata copil pentru ceata Ienicerilor, i, data; s'a
cerut aceasta lu! Vlad Tepe, cererea a stirnit o rascoala, 0, dupa,
zdrobirea el, n'a ma! fost vorba de tributul de singe", ma incit
al notri at luptat i mat departe supt steagul nostru pentru
interesul nostru. S'ar crede ca, furniturile pe care trebuia sa, le-
dam armateT turcetI, mat o adevarata mina pentru tarn. Nu
totdeauna, tact ele se platiat.Erail preturl fixe, care fireqte ca-
de aceia erail fixe ca sa, fie In defavoarea celul care le primiar
1 nu se poate spune ca plata se fi cea totdeauna In conditiile
cele mat punctuate. Dar aceasta se intimpla ma! ales supt
alt regim decit cel din veacul al XVI-lea; pe vremea lul Soliman
de obiceit Turcil observat tariful, qi al notri chiar pana, prin
veacul al XVIII-lea, Intru eft nu se amesteca hrapirea din partea
Domnulul 1 a dregatorilor lul, erat bticuro1 de cumparatura,
statornic asigurata, din partea Turcilor. Sa nu se creada apol
ca nu se respecta persoana i demnitatea Domnilor rominT. Catre
sfiritul veaculu! al XVI-lea se ajunge, ce e drept, i acolo, din
causa greelilor caste! cregtine care Incunjura pe Domnl i se
amesteca In multe intrigi qi tradarl. De aid a resultat astfel o
Injosire generalk a intregil class superioare din imparatia tur-
ceasca, i se vazu la 11597 un pretendent la tron spinzurat fara
so, fi fost vinovat de nimic, decit de o legitima dorinta de a
ma! fi Domn. CasurT cum e acela, mai cunoscut, al lul Ioan-
Voda, cel Cumplit, sat alts casurl asamanatoare : al lul tefan
Toma,Domnul Moldovel, taiat dupa fuga In Polonia, al WI Ioan
Potcoava, care a domnit citeva saptaminT de zile la Iml i a
fost i el decapitat la Lemberg, supt ochil ceauplui trimes de
Sultan, al lul Iancu-Voda Sasul, Mat i el, tot dupa fuga sa i.

www.dacoromanica.ro
183

Innaintea unul ceauc casurl moldovenecti, din Cara care se


Linea mai mIndra ci ma! tare Innaintea Turcilor, si carora nu li
corespunde niclun cas muntean In tot acest timp,nu trebuie
sa, ne Incele. Aid avem a face cu oamenT cari all ridicat arma
Impotriva ordinii politico stabilite de Sultan. Sint supuci al Sul-
tanulul cari s'ad revoltat, i Impotriva hainulul, orl de e crectin,
orl de e musulman, pedeapsa prevazuta In datinile seculare ale
Turcilor e executiunea publica.
Aca limit se vede ca, supt toate toate raporturile, nu era chiar
aca de rail cum credem. Supt un raport Ins& era foarte rail, i
de aid a si pornit, In ceia ce ne privecte pe no!, Indemnul
catre rascoala: supt raportul Ingramadiril de corer! banesti. Ele
n'ail fost din cale afara de marl supt Soliman Insuql. El facea
expeditiile Jul In fiecare an, or! In Europa, or! In Asia, Impotriva
Persilor, gi erail expeditil fericite, care Insemnad prada, pentru
fiecare soldat qi, in acelacl timp, platindu-se de el a cincea parte
In Vistieria Sultanulul, pentamerion, resulta o sum& foarte Insem-
nata, In aur, care mergea In aceasta Vistierie. Daca, adaugim da-
rurile din partea Puterilor crestine, care avead tot interesul sail
menajeze alianta sail crutarea din partea Turcilor, vom vedea
ca, banecte, Imparatia states pe atuncl foarte bine.
Dupa moartea lul Soliman a venit Inca Selim al II-lea, care era
un vitios i un lenec, neconduclnd niclodata o expeditie personal.
De atuncl Incepe seria Sultanilor Inchisi In zidurile Seraiulul, a
caror participare la evenimentele militare e un cas extrem de
rar, pe cind Innainte, cum am spus, In fiecare primavara, Sul-
tanul pleca tmpreuna, cu ostmii lul i In fiecare toamna. se In-
torcea Innapo! In fruntea cetelor lul biruitoare. Dupa, Selim al
II-lea vine Murad al III-lea, care e chinuit de patima aurulul:
sap& gropl In pamInt si cufunda, acolo enorme lingourl de aur In
care se topisera, galbenil ungurectl din provinciile supuse sail de
la ducmanil invinci, i placerea lul cea ma! mare era sa ridice
capacul si sail cufunde privirea patimasa In adincimea aceia
scinteietoare. Dupg, acest epileptic, incapabil de a conduce o ar-
mata, Mohammed al III-lea (-I- 1603), fiul sail, se dovedecte In
curind a fi un staptnitor tot atit de slab si dominat de pasiunl
tot atit de nepotrivite cu situatia unul conducator de tarn i ef
de armata. In astfel de imprejurari, banil nu ma! curgeall ca in-
nainte ci trebuiail luati de aiurea. Sa ma! punem In socoteall
ca, de la o bucata de vreme, Inca din acest veac al XVI-lea, se
strange In jurul Sultanulul o ceata nesatioasa de renegati de toate
natiile, cari, acestia, cer mult mai mult decit luasera Viziril, foarte
de aproape supraveghiatl ci stapinind multa vreme, ded neavInd
nevoia de a se umplea de bielcug In termin scurt, a! marilor
Sultan! de la Inceput, In deosebi a! lul Soliman: un Ibrahim, un
Rustem. Oamenl cari se succeda rapede, cauta, sail fad, afa-
corile in pripa, pentru a se retrage In conditil cit se poate ma!

www.dacoromanica.ro
184

favorabile. Dacti, e vremea lui Sinan, a lul Ferhad, e oi a altora


can nu erail la Inngltimea acestor dol energici Albanesi, cad, eT,
rascumparat vitiile vietiT for politico prin calitatile for militare
superioare si marile foloase aduse Imparatiel.
0 Imparatie care nu maT ataca oi nu mai avea prilej s ca-
pete de la invinoT oi de la ace' pe cari-I cruta, banT maT multi
la numar si mai onorabil clotigati decit banil ceruti ilegal de la
provinciile supuse oi, In fruntea el, aceoti renegati de toate na-
tiile, din ce In ce mai slabT si mai fricool, cautInd sal! asigure
o retragere placuta pentru batrinetele for de invinoi In luptele
politice, aceasta era situatia lumil turceotl la 1570. Atunci sail
Cerut banT fara, numar provinciilor tributare,oi cum? In aparenta,
cererea era foarte legala: se cerea tributul cu un an Innainte,
apoT cu doT oi cu trei anT Innainte, oi a venit astfel o vreme
clad mice ordine In finantele noastre era cu totul imposibila:
omul nu mai otia ce da, pentru c Domnul nu mai oda ce e silit
sa cearg,. Si sistemul va merge tot Innainte: In veacul al XVIII-lea
vom Intilni un Domn atlt de conotiincios oi bine intentionat cum
era Constantin Mavrocordat, care decreteazg, impositul normal,
menit sg, se plateasca de patru onT pe anT, oi e silit sa-1 culeaga
de unsprezece on, tot Innainte, pentru ca si altil i-1 cereal In-
nainte.
Aceasta era mai ales situatia principatulul muntean. Pentru
ce situatia Moldovel a fost relativ mai buns? Pan& la moartea luT
Petru Rams oi a fiulul sail mai mic, Stefandupa ce fiul cel mai
mare, Me, crescut la Constantinopol, trecuse de nevoie oi de vani-
tate, la legea turceasca si capatase paoalicul sail la Dunare ve-
chea demnitate a teril se mentine Inca. Dar, pe vremea lul
Alexandru Lapuoneanu (1552-61, 1564-8), torturat de o patima de
singe care se poate explica mime prin boala cad era bolnav
de ochl si avea si creierul atins, principatul moldovenesc decade
oi el, cam un secol decl 'dupg, ce se hotarise decaderea princi-
patulul muntean.
Dar oi atuncI fata, de Moldova slut anume crutarl, pentru ca
situatia Moldovel Ingaduia malt mai mult o resistenta decit
sitnatia Teril-Romaneoti. Ea are la rasarit Polonia, oi .aceasta, de
si ajunge sa dea, catre sfiroitul veaculul acestuia, darurl Sulta-
nulul ca sa nu fie pradata de TatarT, de oi se coboarg, pang, acolo
Inca s dea un bir special, care mai tirzill se platia in cojoace,
acestor temuti vecini, aflindu-se astfel In situatie tributarg, dubla,
si fata de Turd, oi fat& de TatarT, e totuci Insufletita de spiritul
marelui rege Stefan Bathory, e condusa de intelepciunea unuT
loan Zamoyski si poate s ajute, la o intimplare, pe Moldoveni.
Iar, pe do alta parte, nu se navaleote din Ardeal In Moldova In
aceleacl conditiuni In care se navaleste din Ardeal In Tara-Ro-
maneasca: Moldova e, din spre Carpati, un Tinut mai mult sail

www.dacoromanica.ro
185

maT putin inchis: afar& de pasul Ghimesului cu siguranta, de


Oituz, poate, o navalire in conditil favorabile nu se poate face
In regiunea muntilor; de aceia si numarul foarte restrins al in-
terventillor militare unguresti si ardelene aid. S& se maT adauge
faptul ca boierimea moldoveneasc& era totusi foarte puternica,
proprietatea mare fiind concentrate In putine mini, si ca ve-
chile semintil eras Inca respectate, cu toat& macelarirea In mass
a boierilor de catre un Lapusneanu, care credea call asigura o
Domnie lungs numal inlatufind toate familiile care avead mai
multa putere decit trecatoarea Jul putere de Domn.
In sfirsit, dace Domnil muntenT aveaal nevoie de trupe cu plata,
nu le puteau capata cleat de la haiducii unguri, can se forma-
sera din causa necontenitelor razboaie de granite intro Imperiu
si Ungaria si ad jucat, pans aproape de cucerirea habsburgica,
un to! foarte Insemnat, trecind si In poesia noastra popular&
(ca In balada Miul Copilul".) Haiducil acestia se puteau ca-
pata cu leafa, Ins& de dinsil avea nevoie si regele Ungarie! din
Casa de Austria, care stapfnia provinciile unguresti de Nord si
de Vest, si avea nevoie si printul Ardealulul, a carui oasts era
alcatuita In parte din acest element. Moldova se gaseste Ins& cu
totul in alts situatie in ce priveste contigentul de mercenati.
Domnul eT are, de la o bucata de vreme, Inca de prin anil 1550-
60, la dispositie o admirabila militie de aventurier!, cautind raz-
boiul cu atita patima, !licit cereal fie si plat& mica, fiind bu-
curosT de prada pe care o culegead si In care se cuprindea si
dovada vitejieT lor. Acestia sint Cazacil, cari se creaza pe la 1550,
In regiunea Niprulul, din elemente fugare de pretutindenT si, In
mare parte, si din elementul tInar moldovenesc, care, setos de
aventurl, se duce In ostroavele Niprului de se uneste cu PolonT,
cu Rusi din Rusia Mica si Mare, pentru a alcatui aceasta con-
federatie de prada a Cazacilor care urm& fare sa stie, ca pirati,
vechile traditil ostrogote. ET merg pan& la Trapezunt, ba pri-
mejduiesc si Constantinopolul, arzind orate si porturl supt ochil
Sultanulu!.
Intemeietorul Cazacilor se poate zice c& avea singe de Domn
moldovean in vinele sale: era Dimitrie Visnievietchi, care se
cobora dupe mama din Stefan -cel -Mare 1. Organisatia Cazacilor
a ajuns tot mai solids, mai definitive, find recunoscuta de
regele Stefan, care-I si da un regulament special; ea Ineepe
a fi tot maT Indrazneata. Pe vremea lui Ioan-Voda cel Cumplit
si a lul Petru chiopul un sir intreg de aventurierl, sprijiniti de
dinsii cite un fals Ioan-Voda", cite un Alexandru-Voda 2calca
parnintul Moldovel, si aceasta tine pan& In apropierea anulul 1600.
1 Wiszniewieckil si maI tArzill s'aii Inrudit cu familii moldovenesti: regele
Mihail, fill al unul leremia, era nepotul de fiu al unel fete a lul Ieremia Mo-
vilti.
2 IT., pentru amlinunte, prefata mea la vol. XI din colectia Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
186

Moldova poate, prin urmare, oricind n'ar mar fi In stare sg,


suporte greutatile cererilor turcestf, sl se adreseze la seci4",
la resedinta Hatmanulul Cazacilor pentru ca de la Nipru sa viva
in stolurl pasarile de prada de care Tataril se tern si pe care
Turoil nu sint In stare sit le distruga.
Pentru toate aceste motive situatia Moldovol fat5, de Turq
trebuia s5, fie deosebita de situatia Teril-Romanestf.
In ceia ce priveste Ardealul, el sta mar bine decit un prin-
cipat i decit cellalt. Situatia Ardealulul s'a inrait, ce e dreptul,
dupg ce Stefan Bathory a trecut ca rege in Polonia, supt fratele
sad Cristofor (1576-81), care nu guverneaza, de Ia sine, si ma1
ales in lunga minoritate a fiuluf s6,5. Sigismund. Aceasta inraire
este tocmal una din causele rascoalef de la Dunare. In Ardeal
r6,m5sese, in adevg,r, toatA aristocratia ungureasca, care de
multe on e de origins romaneasca, de aceia li se si zits, de
nobilil unguri din alto 041 color din Ardeal: nobilime de o-
pined", ba p6streaza une orT si numele romanesc: Becher, Con-
nis. Aceasta nobilime ardea de setea rlzboiuluf, deprinsa, fiind
din generatie in generatie s& indeplineasca fapte de arms care,
de Ind se Meuse pace intro principat si Ungaria imperials, if
erad oprite, pe dud totusi Moldovenif i Muntenil se luptad de
la un partid la altul, pentru cutare sad cutare pretendent, yi
chiar, ca in vremea WI Bogdan Orbul, a lul Stefanit5,, a luf Tomsa,
a luf Ioan-Voda-cel-Cumplit, de la o tars la alta 1.
In Ardeal 1114 a fost o singura mare int& pentru tron: dupg,
moartea luf loan Sigismund Zapolya, lupta intro Stefan Bathory
si Gaspar Becher, candidatul de singe romanesc, energic si agar,
stapin pe Fagaras i ajutat de Secure. Dar, in afar& de aceasta,
lupta, Ia Ardeal a fost liniste, pe cind la not boieril, mai ales
eel din Tara-Romaneasa, gases necontenit prilej de lupte, aju-
tind pe fiit de Domni situ pe nepotil de Domnl pentru a apAta
mostenirea parinteasca.
pincoace de Carpati se facea tot mai grozava, crisa financiara,
care nu se putea inlatura, fiindcl Turd' trebuiati s& ceara din
ce in ce mar mult si tara era tot maf mult incapabila de a
r6spunde acestor cererl, cad, Dunarea fiind a Turcilor, se luase
Rominilor putinta de a se Imbogati si se distrusese comertul Sa-
ilor cu Orientul; cistigul for de odinioara trace rapede la negus-
torif, supusf turd sad venetienf, din Creta, din Rodos 1i alts partl,
can lead drumul Moldovel pe la Silistra si trec la Lemberg si
l Piatra de mormint de la manastirea,azi blserica In ruine, Intr'un sat
t.igapesc, Vieroeului poarta chipul de luptator al lul Ivascu Golescu, cazut
Intru ayararea Domnulul Situ, Alexandru-Voda, Impotriva Moldovenilor.
Mai taszia ceva, alt pretendent, Paul Markhazy, era BA iea de sotie pe
Zamfira, pea, acezata In Ardeal, a lul Moise-Voda Munteanul.

www.dacoromanica.ro
1 87

Cracovia, unde Sint contuarele for permanents, Cara folosind


fQarte putin de pe urma acestul noll comert 1. In aceste condi-
#1, cerIndu-se In fiecare zi mal mult, In forme legale, dar cu
rQsultate desastroase pentru averea nationals, se impunea nea-
parat o rascoala. Oricine ar fi fost In Scaun, trebuia sa o faca.
Nu un Mihal Viteazul, ci chiar un Aron-Voda, care nu era un
erad, ci un biet Constantinopolitan practic i fricos, deprins
cu creditoril, Ieniceri, Greci i Armen!, cari Incunjurau Scan-
nul umilit al Domniel sale i ingreuiat situatia Jul ca qi viata su-
pgilor. i el, Aron, a facut rascoala sa, independent de Mihal, gi,
chiar dacs acesta nu s'ar fi rasculat, Aron ar fi pornit micarea.
Pe acest timp, In Ardeal nobilimea neastimparata avea a face
cu un principe vadit degenerat, prin urmare incapabil de all con-
trola actiunile, de a face o socoteala Intro ceia ce are i ceia ce ar
vrea sa urmareasca, Sigismund Bathory. E de ajuns sa i se vada,
chipul cu urechile deslipite, transparente, fata slabs, ve:Aejita, ca sa
se Inteleaga cu cine avem a face. Bolnav, nestatornic, fara niclun
prestigiu, el e gata s se arunce In aventurl desperate. Pe line.
aceasta, fusese crescut de Iesuiti, qi creterea pe care i-o dada-
sera el, se razima, nu numal pe Noul i Vechiul Testament, dar
i pe anticitatea romans, care poate sa, Invete multe lucruri, care,
Innainte de toate, trebuie s dea lectil de realism i de solida-
ritate omeneasca, dar tine iea superficial acest studiu capata
dintr'Insul lectil de ambitie si de glorie, de marl cucerirl, de domnie
asupra unor provincil Intinse. Elevul parintilor iesuiti era In stare
a saviri crime pentru a se afirma principe glorios i mare viteaz.
i-a morn, cu contiinta Impacata, nobifil qi pe varul Baltazar
pentru ca s se poata infatia In calitatea de aparator al Creti-
natatil.
Se va zbuciuma vre-o zece ani, facind In Tara-Romaneasca,
intrari de suzeran, de Crain ", atacind Timioara, pe care n'o
poate lua, abdicind In folosul ImparatuluI cretin, apol, daps In-
toarcere, In al varului sad Andrei, pentru ca, desgustat de tog i de
el basuO, sail iea lumea In cap, ispravind In pribegie, departe de
o tars pe care n'o putuse nici servi, nicl pastra. i totu1 multi
crezusera In el: Sirbil din Banat, cari se rascoala In numele lul,
ca qi Bulgaril din Balcanl, cari-1 aclarna ca liberator.
Atuncl, catre sfiritul veaculul el XVI-lea, doua marl puterl simt
nevoia de se valora din non, de a arata ce pot, Papa i Impa-
ratul. Cel d'intabl pierduse enorm de multe teritoril prin micarea
protestant& i calving; toate Incercarile Jul de a recapata pro-
vinciile rebels se dovedisera zadarnice; marele Sinod de In Trento
1 Cel mai mare dintre negustorii de atunci, Constantin Corniact, s'a Mcut
apoi vames in Polonia, clAdind $i o bisericA moldoveneasca la Lemberg, unde
se vede Infaticat ctitorul Imbracat ca boier moldovean; !mil lui aft rAmas
deci dincolo.

www.dacoromanica.ro
188

se ispravise printr'o rupere deplina a legaturilor dintre noile Bi-


serici evangelice qi vechea Biserica, traditionala a Rome!. Atuncl
Scaunul roman cauta sa-si recapete aiurea terenul pierdut: noua
milit,,ie apostolica, foarte cults, foarte inteligenta, mergind pan&
la fanatism In fond, cu formele cele ma! diplomatice de blinde0,
in forma,. patrunde in Rasarit, Innainteaza In Rusia, unde propa-
ganda iesuita las& urme ping In a doua jumatate a secolulul al
XVII-lea, distruge vechiul Invatamint universitar polon in folosul
acestul not Invatamint religios al IesuiWor, i, in acela1 timp,
se trimet emisarl i la no!, ca sa string& declara01 de aderen0
la catolicism din partea Domnilor nostri, crezind astfel catolicis-
mul ca poate sa capete serios compensa#1 In Orient pentru ceia
ce pierduse definitiv in Occident. Sfintul Pgrinte visa, cucerirea
Constantinopolului, aducerea la catolicism a Ruilor a Rominilor,
a Slavilor din Balcani, a Grecilor, Inna4area puterii pontificale
ca pe vremea lui Inocerrtiu al HI-lea.
Prin urmare cruciata incepe. Slabanogulul din Ardeal i se tri-
met Indemnuff i, tot odata se intervine i pe ling& Im-
parat ca sal! faca datoria de qef al CrestinatAil mpotriva Tur-
cilor.
Rudolf a II-lea Insu! avea nevoie de razboiul ofensiv In Orient,
pentru ca In Imperiu, dupa caderea lul Carol Quintul, suit sa
abdice, dupa domnia, foarte cruOtoare, a fratelul sat, Ferdi-
nand, dupa farim4area puteril lul Maximilian, fiul acestuia, sa
se Innal0 prestigiul i sa stabileasca autoritatea lul In legatura cu
Incercarile de a, resolvi problema ungureasca, 0 cruciata pentru
recucerirea Ungariel In folosul Case! de Habsburg i pentru in-
punerea autoritap imperiale cretine asupra Peninsulel Ba lca-
nice ar schimba cu totul situatia Imparatulu! In Imperiu chiar.
De aceia Rudolf se unete cu ofensiva de la Dunare. Un mare
atac general, de recucerire, se va da, dupei 1593, and Sinan, en
focul uric sale de creftini, incepe reizboiul cu Nemcii", pe linia Du-
ndri1.
Dad, aliatil ar fi fost grins unit!, dug ar fi putut face sa
Intro In jocul for i pe Polon!, cari i el, din partea lor, prin
Stefan Bathory qi cancelariul sat Zamoyski, cautat linia Du-
naril, Turcil pierdeat hotarIt situatia for de pang acum. Sul-
tan! de felul lul Murad al III-lea i Mohammed al III-lea nu grit
de sigur din aceia can pot apara o Imparatie In primejdie. Cu
toate acestea, buna infelegere nu s'a putut stabili.
Rapede razboiul i-a desemnat caracterul, restringindu-se. In-
ceput ca o imensa, micare de cruciata, el s'a margenit In-
data la, asaltul austriac contra cetaVor turcetl de la Dungrea
panonica, precum i In sus de Pesta, spre Viena, de la Gran i Vacs
la Komorn i Raab, qi la revana turceasca in acelaa.11 regiunl,
iar, alaturl cu acestea, la un sir de expediVi dunarene, conduse

www.dacoromanica.ro
189

de Domnil nostri, cu puterile for i pe riscul lor. i, de fapt,.


Papa ca si imparatul, crutindu-sT, cu avaritie, toate mijloacele,
punctul periculos, hotaritor, era aid, la Dunarea-de-jos 1.
In ceia ce priveste pe Polonl, el banuiesc de la inceput si
data aceasta ambitia austriaca. Astfel el se dad In laturI, ba.
chiar intrebuinteaza, de la un timp, toate silinOle for ca sa fm-
piedece Indeplinirea planurilor imperiale. De aceia, la 1595, In
momentul cind Mihal Viteazul se gateste a lupta la Calugarenl,
in momentul cind el chiama, In opera comuna de aparare, pe
Domnul Moldovel, *tefan Razvan, care inlocuise, printr'o revolt&
a sold4ilor ungurl in favoarea luT si in detrimentul lul Aron,
pe acest tradator" al suzeranulul ardelean, in momentul cind
acordul si concentrarea crestinilor wail mal necesare, Ioan Za-
moyski se apropie cu trupele sale de hotarul Moldovel. Retras
la munte, Mihal se Intoarce cu Sigismund Bathory, care ispra-
vise In sfirsit solemnitatea casatoriel sale cu o arhiducesa, si cu
Stefan Razvan, ca sa izgoneasca pe Sinan si sa atace Giurgiul. In
momentul acesta, cancelariul polon, intrat in Moldova, aseaza ca.
Domn pe Ieremia Movila. Acum Tataril tree ca s ajute pe Sinan,
si Zamoyski, dupa lupte de forma, incheie un tratat cu dinsil
si-I lasa sa piece aproape fara varsare de singe, atuncl cind era
posibil sa li dea una din acele loviturl din care sa nu se ridice-
ani de zile. Cind Razvan se intoarce In Moldova, el intfineste
trupe polone si prins, e pus in .eapa. Mal taa.zia, i pana, la
capat, politica Poloniel va fi tot aceiasi.
Cind Mihal Viteazul, intervenind in Ardeal ca s razbune causa
imperials, bate pe Andrei Bathory la elimber, linga Sibiili, Po-
lonif ar fi primit bucuros pe cardinalul fugar, pe care Ins& 11 omo-
rira al sal In muntil Secuimil, dar el adapostesc bucurosl la dinsil pa
Sigismund Insusl, 11 IntOesc, II dad trupele for si ale luT Ieremia-
Voda ca 0, se intoarca in Ardealul luat de Romini. Mihal li pla-
teste prin izgonirea luf Ieremia peste Nistru si luarea in stl-
pinire a MoldoveI. In momentul cind, in Septembre 1600, no-
bilil din Ardeal Incep sa se miste impotriva Voevodului", Za-
moyski antra in Moldova, si atuncI Ardealul unguresc Intreg sa
ridica, smulgind, cu ajutorul generalulul imperial de la Casovia,
Gheorghe Basta, biruinta de la Miraslail. i, pentru ca invinsul
a, nu se pat& ridica, sg, nu se mai poata adaposti In Tara-Ro-
maneasca, Cancelariul trace Milcovul si da luptele de la Buzail si
Arges, care silesc pe Mihal s se refugieze la Curtea Impara.,-
tease& B. Iar Imparatul, prudent i zgircit, ateptase intaill ca.

L Intro formA avail de prins am resumat caracterul luptelor din lin-


gerie In artico!ul mien aptirut In ,,Petermanns Mitteilungen", pe Ianuar
1913; In formA mai larga se gAseste expunerea In volumul III din a mea
Geschichte des Osmanischen Reiches".
2 Din punct de vedere militar, aceste lupte slot foarte bine reconstituite
de locotenentul Zagorit.

www.dacoromanica.ro
190

Mihai sg fie Invins, doborit, Incapabil de all pastra situatia,


pentru ca atunci sg vie cu o recunomtere politica, zgbovita, in-
tentionat, luni de zile.
In ce privete situatia Dungrii, ea fusese schimbatl Ins& total,
de qi nu statornic, de biruintile, din 1595 i din anil urmatori,
ale Moldovenilor i Muntenilor. Cel d'intaid, supt Aron, capatg
stapinirea asupra regiunii de Sud a Basarabiel de astlzi, luind cu
asalt Ismailul, lovind Benderul, China i Cetatea-Albg, qi toate
aezarile turceti din aceasta parte. and vine Ieremia, vasal polon
qi. turc, In Scaun, cucerirea e ins& pierdutg, dar se pare ca nu In-
data i total, cad Il vedem cedind Hanulul septa sate In Bugeac,
vedem pe fratele sari, Simion, facind danii In pgrtile Cahululul, i
mai ales vedem Intemeindu-se noua episcopie de Hu1 pentru
aceste Tinuturi rechemate la viata cresting.
Ofensiva lul Mihal, care Incepe Inca din anul 1594, In toamng
i iarng, cuprinsese toatg linia Dungril. Dobrogea e strgbatutg
de Wile lui: nu e localitate dobrogeang care sa nu fi fost pradata
i amenintata pang In refugiul cetatuii sale de cetele calgrete
ale Rominilor. ET apgrurg la Isaccea, la Macin, la Cernavoda, la
Rasgrad i la Babadag; FlocI, la gura Ialomitel, fu pradata; Silis-
tra, Rusciucul, Sitovul, Nicopolea, Vidinul vazura, In 1594-5 chiar,
sail ceva mal tgrzit, dupg trecerea primejdiel lui Sinan si Inla-
turarea planulul de paalic in partile noastre, pe Innoitorif is-
pravilor din vremea luf Vlad Tepe. Nu numal atit, dar calari-
mea noastra mergea pang la Adrianopole, de o parte, iar, de alta,
pang la Plevna. Sirbil loviat. Cladova, Bulgaril aclamati pe libe-
ratorul menit sg dea din not. fiintg Impgratiel cretine ortodoxe,
Albanesii, GreciT aveat aceleasi sperante, i, cind a fost omorit
Mihal, la 1601, Intro hirtiile ce i s'at'1 aflat supt perna ceia ce In-
seamng ca Indemnurile gasiserg un puternic rasunet In inima
luT, s'a ggsit scrisoarea In care cretinii doriti de mIntuire Il
numiall Steaua for rasariteana ".
Prin urmare, razboiul acesta, pornit din ambitia Pape!, din ne-
voia imperialg, din vanitatea ardeleang, din lgcomia polong i
din slabiciunea turceasca, a produs ca resultat real, apreciabil,
care In parte va i raminea, cgcl terile noastre In veacul al
XVII-lea at avut cu totul altg situatie decit innainte o trezire
de conqtiintg cresting pe tot cursul Dungrii-de-jos. Aid sta i
morala lucrurilor: nu se poate ca un om s-si jertfeasca situatia i
flints, pentru o causg, farg ca, find el chiar strivit, sg nu r&-
mtie, mai ourind sat mai tgrzit, resultate reale. Pentru cg once
lucru not se Intilnete In desvoltarea omenirii, nu e clgdit pe
altceva decit pe luptg i suferinta, ale uneia sat mai multor fiinte
omenegti care nu s'at crutat.
Aceasta a fost fapta lui Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XIX-a.

Aducerea Tatarilor la Duare. Problema Bugeacului:


Cantemir Mlrza.
E de sigur un fapt mare si important asezarea Tatarilor In
lagare permanente pe linia Dunaril-de-jos, uncle stall de pe !a
1600 pans dupa, 1770, timp de aproape doul secole. Din punctul de
vedere politic, o serie de evenimente nu s'ar fi produs sat nu s'ar
fi Indeplinit fart, aceasta aducere, mentinere si Intarire a Tatarilor la
Dunarea inferioara, de-asupra gurilor, In vechiul salas al Bulga-
Tilor si Ungurilor. Dar si din punctul de vedere militar aceasta
are o mare importanta fiindca Turcil a 1 fost Indemnat,I sa aseze
pe TatarI aice din consideratil de ordin militar, In legatura cu
noile Imprejurarl razboinice din aceste Org.
Asezarea aceasta a Tatarilor de-asupra delteI ditnarene nu
poate sa Insemne, fireste, Intaia for ivire In regiunile noastre,
ci numal o statornica, salasluire a for Intr'un anume punct al
teritoriulul pe care de atltea orl, si multa vreme Innainte de Ince-
putul veaculu! al XVII-lea, 1-a& cutreierat. Dar aceasta are ca-
racterul unel navalirI, chiar chid se face la anume date si cu un
anume stop, si dud, prin urmare, se putea astepta orl preveni
atacul, dupa care urma, fatal, In miscarea de flux si reflux,
o retragere.
Venirea Tatarilor In Rasaritul Europe! se IntlImpla, cum s'a
spus, pe la jumatatea veacului al XIII-lea. A fost o teribila in-
vasiune, In legatura cu concentrarea fortelor turanide supt con-
ducerea Hanulul, ImparatuOmparatilor asiaticl, Ginghishan, si a
fiilor si urmasilor lul. Dominatia resultata dih acest potop sal-
batec s'a pastrat pans foarte tarzia, cad si era foarte natural
ca stapinirea care cuprindea stepa apuseana a Asid sa. se In-
tinda si In partea din Europa care-I corespunde, ImpttrOrea In
continente avind un caracter absolut arbitrar.
Astfel R4I all stat pant, dincolo de jumatatea veacului al

www.dacoromanica.ro
192

XIV -lea, un secol i mai bine, In atirnare de Tatari, ca parte


integrant& din Imperiul tataresc, cnejil for nefiind altceva dectt
Indeplinitoril unor anumite func-Vuni politice inferioare: string
tori de imposite, ajutatorl military aT Hanatulul Hordel de Aur.
Tara-Romaneasc& gi Moldova s'all Intemeiat pe distrugerea pu-
terii tataregti la Dunarea-de-jos. Dar Hanatul, dup& lovitura pe
care a primit-o la Culicovo, In 1380, s'a sfarImat, qi atuncl, din-
tr'un singur Stat tItaresc care se Intindea de la hotarele China
pan& In zidurile CarpAilor, extraordinar Stat care, de o parte
se razima pe zidurile de mung ale Asiel Centrals si se opria,
de alt& parte, numal In zidul de mung al CarpAilor, In
drumul c&tre Europa central&, ori care se Intindea Intro ce-
rescul" Imperill chines si Sfintul Imperiu roman de Apus s'a
format o sumedenie de hanate: de Cazan, de Astrahan, care s'ail
distrus pe Incetul In veacul al XV-lea, i de Crimeia.
Aceasta form4une, pe teritoriul unde i Innainte exista o
mare putere t&tareasca, unde Tataril statuses In leglturi cu
Genovesil si li Ingaduiser5, s& Intemeieze Caffa, Incepe Inc& In-
nainte de 1450, cu Hagi-Ghirai, care uneste de la o bucat5, de
vreme i alto ramas4e, vestice, ale Hordel de Aur. i razboaiele
ffilor lul Alexandru-cel-Bun i apol ale lul tefan-cel-Mare cu Ta-
taril,care Incep la 1439-40, dud jlfuitoril atl prAdat In p&rtile
Moldovel de Nord Inahl, apol spre Sud, la Botosani i Vasluhl
nu se pot InOlege deplin dac& nu se tine seama de acest fapt:
ca nu totdeauna n vlitoril apartin aceleiasi formaVunl politico
tataresti, ci une onT avem a face cu aceste ram6ite din regiu-
nea de la Nipru, care s'atl Impratiat cu vremea,11sInd In urma
for doar pe Liipcanil Hotinulul, qi alto orl numal, cu asa-numitii
CrImlenI.
In acestil din urma s'al pierduti asa-num4il Tatarl al Cetatil-
Albe, can atineatl drumul Intro Nistru si Nipru si ghat adesea pe
negustori s& iea drumul, mai gred, catre Nord-Vest, Tartari Bia-
logrodenses", pentru PolonT. Poate ca si causa mentineril Tata-
rilor crlmlenl sa, fie aceasta: ca el erail Intarig prin'toate restu-
rile tlt&reti, care, nemal putindu-se menOnea Intr'alt lac, se
retrageaal In acest mare laggr permanent al Crimeil.
La 1475 Tataril, ajunsesera tributarl al Turcilor. Leg5turile
dintre Turd qi Tatarl atl fost Ins& totdeauna maT slabs, des-
tul., de comode pentru nail vasall al Sultanului. Aceasta se
datoreqte faptulul c& In Orient, In genere, este un mare respect
pentru vechime, pentru trad4ie, pentru drepturila cistigate1. Si
Turcif nu puteall s uite ca s'al desvoltat dintr'un biet Emirat
de nomazl bandig, pe chid Tataril din Crimeia., orlcit de scAzutl
ajunsesera, erall continuatoril ImplraVlor, al Marilor -HanT din
I Pia ei astAzi, a fi calif insemneazA maT mult dealt a fi Sultan ei dA
oautoritate generalA asupra musulmanilor de orlunde.

www.dacoromanica.ro
103

singele WI Ginghiz, cad fara indoiala ca Hagi- Ghira! qi Meng1T-


Ghiral, cal d'intaill HanT crimleni, pretundeaa ca, ail legaturl de
singe cu dinastia, cuceritorulul. Astfel, pentru Turd, Hanil tata-
ret1 ail fost totdeauna Imparati (Han nu inseamn& chiar decit
Imparat).
De i tributarl a! Turcilor, de gi, de la o bucata, de vreme, cam
in acela1 timp cind sistemul s'a Introdus i pentru Domni!
notri, Su Rani' 41 Ina& voie s& revoace pe Hang tatareti, nu-
mindu-se in loc printl din dinastia Ghiraizilor, asctmT prin insu-
lele Mediteranel, de i influenta aceasta turceasca se face tot mal
adinc& i ma! coviritoare, Amine un tapt: ca, vasalitatea Tata.,
rilor e foarte onorabila, i pan& In ultimul timp, car, dud era
vorba da Tataril s& ajute pe Turd Intr'o expeditie, el erat invi-
tati In toate formele politetel orientate, i chiar cu o condescen-
dent& special& 0 dinastie superioara era poftit& a colabora la
succesele armelor otomane.
$i aceasta colaborare se face din ce In ce ma! important& Intre
Osmanli! i Ghiraizi la Inceputul veaculu! al XVI-lea se stabilise
o legatura de familia : fata Hanulul iea pe fiul Sultanulul Baiezid,
Selim, care a trait o bucata de vreme pe teritoriul Hanulul i i-a
Indeplinit ambitia de a stapIni Chilia, Cetatea-Alba, poate gi Si-
listra, formind un principat independent Impotriva tatalul sail,
un apanagiu, care sa-c serveasca pentru a-I asigura succesiunea.
Numal faptul ca, In curind, la 1512, Selim a biruit pe fatal sail,
1-a inlaturat prin otravire i a luat Scaunul din Stambul, nurhal
acest fapt a Impiedecat ca legatura Intre Crimeia i regiunea
Chile! i Cetatea-Alba, determinata, de ambitia lul Selim, sa pro-
duel un fonomen politic permanent, In care cas toata viata
noastra, a Rominilor de la gurile Dunaril, ar fi fost alta.
In Chilia, In Cetatea-Alba, In Bender era& pe atunci coman-
dang turd, far& Tatari linga dinsii, qi noul Sultan Soliman (de
la 1520), fiul principeseT tatareti, a avut ambitia de a intari linia
Dunaril cu forte regulate turcet1: IenicerT i Spahii, fara cola-
borare tatareasca. Din ce In ce Insa. Tataril ail inceput s& se
arate mai folositorl. In special era un teren In care ajutorul Ta-
tarilor trebuia s& fie indispensabil pentru Turd: indata, ce lupta
se dadea In partile puste! ungurestl, In regiunea esuluT In-
tins, potrivit pentru desvoltarea i atacul unel cavaleriT ware.
Intro stepa Rusiel gi stepa ungureasc& nu e nicio deosebire de
aspect i conditil atIta doar ca ultima era Incunjurat& de aqe-
Mil omeneti mult maT civilisate, care influentad i asupra fe-
lulu! de a fi al stepd. Precum odinioara, dad, barbaril hunT venitT
din Europa Oriental& cu Attila se gasiat foarte bine In Panonia,
tot aa, Tatarii, sosind In partile acestea ale Crimeil, aflall
teren pentru desfaprare, pentru innaintare, pentru prada in par-
tile pustel unguret1. Astfel, !Lida-0, ce porneqte lupta la Dunare
13
www.dacoromanica.ro
194

Impotriva regatulul unguresc, apol, dupg distrugerea lui, lupta


pentru Impg4irea provinciilor care faceat parte din el, determi-
nind o rivalitate, menitg sg dureze secole Intregi, Intro Osmanli! si
dinastia habsburgicg, represintantg a intereselor crestine din Europa
Centrals, TatariT shit indispensabil! in rice expediVe. i li convenia
a dmirabil aceasta: avead turme, dar nu erail pastori, facead a-
gricultura, dar nu traded maT ales din produsele eT; ci ra,-
masesera totdeauna niste profesionistl al prazil, care era pentru
eT o necesitate economics, reinnoind si provisia de robT meniV
a pazi turmele si a lucra cimpul. Ba adese orT de aceia el pro-
vocau expeditii, prin stirile pe care le trimitead la Constanti-
nopol si lndemnurile pe care le faceat sg parvie la urechile Sul-
tenulul.
Se ma! adauge decgderea milliard, a Impar Wei turcestl, Ince-
putg cu a doua jumgtate a veaculu! al XVI-lea. Ieniceril, Inro-
lAT pe stradele si In, cafenelele Stambululul, pe care nu le pd-
rdsesc nici dupg aceia, IsT tormeazg familil, renunVnd la vechiul
for train cgluggresc; oamenl fgra cgpatild, vingtorT de lefurl
Intl In ordin pentru a face comert de gene, de bard, ea-
matari pentru Patriarhl si Domnl. Contingentele spahiilor se fac
tot ma! slabs si mai nesigure. Conducatoril ImperiuluT ajung deci
sa se gIndeascg Ia un not sistem de a purta razboiul: cu trupe
locale, sistem care se va desemna foarte bine In veacul al
XVII-lea, pentru fiecare companie IntrebuinVndu-se elementele
care stall In mal mare apropiere, fie si cole crestine, rouldnesti,
ale* vasalilor uemul0m41, capabili de trldare. Cu atIt maT mult
trebuia s se Intrebuhrt,eze, In rindul intlid, Tatarii. ET cistigg
decT un fel de supremAie milliard,.
Un fapt decisiv se adauge cgtre 1600 pentru a impune colo-
nisarea milliard, a Tatarilor deasupra gurilor DungriT. Am vazut
cit ad avut Turci! de Indurat, timp de aproape zece an!, din partea
luT Mihal Viteazul si a aliAilor sal. Se poate zice ca si un mad
al DumgriT si cellalt erad, dad, nu In stapinirea, dar la discre0a
DomnuluT muntean, si, daca nu Grail si In stapinirea luT, aceasta
se datoreste faptuluT ca el n'avea nevoie sg le .ie In atirnare
de dInsul. In timpurl far& savante preocupatil strategice, dupg
ce arsese cetatea, ce-I ma! trebuia cuiva cenusa e!!
In once cas, pentru Turcl era .si umilitor si dgunator, supt
raportul banesc, economic, ceia ce facuse Mihal Viteazul: eT pier-
duserg vama Dunaril timp de vre-o zece anT de zile. Radu erban,
care vine ca Doran Indatg dupd, Mihal, continua sistemul acestuia,
pradg Silistra, chip& o biruinO, asupra lui Ahmed -Pala, ginerele
HanuluT, si alto cetag, si ocupg anume parts! din Dobrogea, undo,
o spunem In treacat, a Intimpinat, nu pe Turd!, ci pe RominT.
Pentru cd, Mihal Viteazul, de hatirul luT Sigismund Bathory, care
avea t.erani iobag!, hotarise cg nici teraniT de Ia no! nu se vor
misca de pe pgminturile lor, si aceasta, aqiune a luT Mihal, In

www.dacoromanica.ro
195

folosul boierilor, a fost pentru teranii cari-1 sustinusera i el in


campanlile sale, o grey lovitura. Atunci elementul teranesc a
trecut dincolo de Dunare i, dud a venit cu oastea sa Radu
erban, el s'atl impotrivit Domnului care aducea Innainte de
toate sistemul notl al tobagiel dupa dating ungureasca.
Prin urmare, odata, ce lucrurile stateati aa, Turcil aveal ne-
voie sa, puie pe cineva care sa supravegheze totdeauna actiunea
Domnilor notri. Cine putea sa fact, aceasta? Ieniceril am spus ca
se transformasera intr'un fel de cast, military care se ocupa cu
negotal mic i mare, qi pana i cu operatil de bancl. Cea mat
mare parte din Domnil romini Imprumutati de la Ienicerl, cart,
profitind de amenintarea pe care puteall s'o exercite prin situ-
atia for de soldatl, stateati sula In coasta debitorilor princiarl:
rascoala lui Mihai Viteazul a Inceput prin arderea creditorilor
turd In curtile lul Dan Vistierul aid, In BucuretY.Decl Ienicerii,
cari i Innainte erat Intrebuintati numaI In foarte mica parte
la paza cetatilor, nu mal puteatl fi bunt pentru apararea liniel
dunarene; de altminterea trecuse timpurile vitejiilor eroice ale
stravechilor familiT, osmane in sistemul care caracterisa veacul
al XV-lea, zilele lui All-beg i Mohammed-beg, Iar, In ceia ce
privete pe renegati, d nu erat oamen1 de Incredere, i nici nu
rivniati sa steie la Dunare: o exceptie se face, la sfiritul yea-
culd al XVI-lea, cu acel nou Mohammed-beg, fost Mihnea-
Voda, al Teril-Romaneti, care se tntimping la Silistra, la Nico-
pol, la Vidin, In situatia pe care o avuse cIndva Mohammed Rare,
fost Ilie-Voda. Dar fostul Vnevod muntean avea aid, la Dunare,
politica 1111 proprie: el pazia Imprejurarile ca sa, aeze in Scaun
pe fiul sail, Radu Mihnea. Deci, In epoca aceasta de concentrare
in Stambul a intregil vieti politico i militare, provinctile eraal
lasate oarecum la discretia vecinilor, can puteall fi dumanl.
Atuncl de unde sa, se iea strajeril riulul? De sigur ca un Vizir
de pe la 1600 fiindca, acum Vizirii conduc Imparatia, iar nu
Sultanul a luat hotarirea de a aeza o parte din Tatarl In re-
giunile de Sud ale Basarabiei de astazl, care odinioara se chema
numai ea singura Basarabia. i atunci iata mil de Tatari, apat-
tinind mal multor triburl, wzatl In jurul raialel Chilid i Ce-
tktiI-Albe i, innaintind, pe pamint turcesc i pe cel parasit de
Ieremia Movila, pana la Bender. Aceasta nu insemna ca Turcil
TO retrageat ostasiI din cetati: cetatile ra,minead simburele de
aparare, format de Ieniceri, dar putin cap abil de a face o ar-
mata, iar apararea intreguld mal dunarean o aveal Tataril strap
mutati In aceste regiunI.
Lucrul acesta a durat multi;, vreme fii constituia o primejdie
mare pentru Poloni, cart, cum am vazut, formasera, planul de a
innainta pana la granita Dunarii, intervenisera, in afacerile Mol-
dovel, aezasera, pe Ieremia Movila in Iaql, legindu-I printr'un

www.dacoromanica.ro
196

tratat formal de vasalitate si petind pe Domnitele lul pentru no-


bill de paste Nistru, din neamurile Potocki, Korecki, Wisznie-
wiecki si altele.
Daca el, totusi, nu si-ad putut ajunge scopul de a stapini in
total Moldova, pastrind pe Domnil nostri numal de forma, daca
stapinirea for nu s'a intins si asupra Teril-Romanesti, unde sta
o bucata de vreme tot un Movila, Gavril, care a trecut apol In
Ardeal si s'a insurat acolo, ramihind Intro Unguri, si sa nu
uitam c& in manastirea Dealulul, ling& capul lul Mihal Viteazul,
e Inmormintat un Movila, care luase pe fata lul Radu Serban,
Mihailas-Voda , motivul a fost presenta Tatarilor pe linia Dunaril.
Domnil nostri erat/ supraveghiatj ins& de cloud' puterl militare:
pe ling& Tatars, era concentrarea turceasca resultind din unirea
militara si politica Intro Silistra, Babadag si Oceacov, la Nipru,
supt acelasi Pasa, unire care se face tot la inceputul veaculul
al XVII-lea pentru a Impiedeca nesupunerea si tulburarile In par-
tile romanesti. In acest loc de incredere a fost pus 'hp& 1600
acel Schender-Pasa care a fost, nu numai in istoria Turcilor, dar
In istoria Orientulul european intreg, una din personalitatile cele
mar importante. El e luptatorul neobosit impotriva Polonilor, e
acela care, cind Gaspar Gratiani, Domnul Moldovel (1619-20), a
chemat pe Hatmanul Stanislas Zolkiewski In tara si, cind, in
cimpil de la Tutora, pe local taberel lul Zamoyski crestinil ad
fost cu totul batuti, incepind o retragera care a fost o adevarata
Berezina pentru PolonT, la 1620, el comanda linia frontierei IA-
saritene. De alminterl, pang, pe la 1600 Pasii de Silistra s'au ales
dintre personalitatile cele mar bine inzestrate ale Imparatiei tur-
cesti, oamenl inruditi cu familia SultanuluT, fosti Marl Vizirl, ta-
vorig aT stapinulul Imparatesc. Matel Basarab si Vasile Lupu,
unul numit, cellalt ajutat pentru numire de Abaza-Pasa, care jucase
pe vremurl un mare rol la granita Persiel, all trait de la un ca-
pat la altul al Domniel for supt scutul ca si supt amenintarea
Pasei de Silistra. Toate hotaririle turcesti se indepliniaa In rindul
intai0 prin acest Pala. El a hotarit si In luptele dintre Matel si
Vasile-Voda. Supt un Pasa de Silistra Turcil all ocupat Bucu-
restii pe vremea lui Constantin erban, urmasul lul Mate, si a lul
Mihnea al III-lea Impotriva Imparatiei rasculate. In sfirsit la Si-
listra a fost chemat, dupa o scurta Domnie, credinciosul Ghica-
Voda batrinul, si de aid expediat la Constantinopol. Inca
In razboaiele ce se deschid dupa 1670 Silistra-si pastreaza In-
semnatatea si Sultanul Mohammed al IV-lea petrece acolo, aproape
de stile sale, In iarna anilor 1677-8.
In ceia ce priveste pe Tataril din Bugeae, eT si-all pierdut mar
curInd Insemnatatea, si anume datorita imprejurarilor urmatoare.
Asezati la o parte de fratii for din Crimeia, departe de autori-

www.dacoromanica.ro
197

tatea Hanulul, el erail expugI la ispite. Bogatii marl i marl fa-


gaduiell curgeat la reedinta stapinilor Tatarilor bugecenl, cari
stAteat i In legaturti, cu Polonil une or!, i acetia nu despretuiat
s&-qI citige bunele grata ale barbarilor cari avead puterea la Du-
'Area-de-Jos. Asa find, mirzacil for at trebuit s& aiba de la o
bucata de vreme oarecare aspiratil de independents, aspiratii
foarte naturals dm& se gindete cineva la enormele servicil pe
care le aduceat ImparatieI turcetI. Evident 'ins& ca nu putea sg. li
convie paalicul de Silistra, care constituia puterea rivals, straja
turceasca din apropiere, cad Pap, vecin se uita din cInd in chid
qi la dinil si ii supraveghia credinta. Unul dintre stapinitoril Bu-
geacului, Cantemir-Mirza, important& personalitate in lumea mu-
sulmanl, s'a gindit, rgralind la Tatarl numal un mirzac, un print
de singe, ca ar putea fi in acelaI timp i Pa0 de Silistra, Ba-
badag i Oceacov. Si, la inceputul staptairi1 Sultanulu! Osman
(1618-22), el a i fost In stare s realiseze acest plan, creind o
formidabila putere turco-tatarl la hotarul de Raskrit i una din
creatiunile tale mai viabile in aparenta..
Ceia ce a pierdut pe Cantemir a fost taptul ca el, care hota-
rise odata, in bun& Intelegere cu Turcil, motenirea Hanilor, s'a
crezut atit de tare, Melt sa poat& supune si Crimeia, facind un
pas ma! departe In desvoltarea lacomieI sale: viata tuturor Ta-
tarilor n'ar maI fi fost condus& din Crim, ci de aid, din Bugeac.
Atunci Ins& incepe o serie intreaga de lupte. Hanul Inaiet- Ghiral
se adreseaz& la Constantinopol, si acolo s'a socotit ca Hanul e
totu1 ma! putin periculos decit Cantemir. Si, de oare ce, inca
din 1624, Polonil cereat s se inlature aceasta primejdie per-
manent& a presents! Tatarilor in Bugeac, se hotari s& se is-
praveascA odat& cu neastimparatul rebel, care v&zu, in adevar,
peirea dumanuluI sad i a familial luI, dar, pests citva vreme,
abia numit la up paalic din Asia ceia ce insemna moartea lul
politica; Inca din 1634 altul era Papa la Silistra, i el fu omorit,
la Constantinopol, in 1636; fill si nepotil lul avura aceiaI soartg.
Se indeplini apoi, i cu ajutorul Domnilor rominl, stramutarea
Tatarilor din regiunea Bugeaculul dincolo de Nistru
Dar aceasta era numal o fagaduiala turceasca: gonig Intl un
an cu gramada, In primavara urmatoare pilcurl- pilcurl de Ta-
tar! umplu iaraI Bugeacul, i PoloniT n'au mal protestat, mult&-
mindu-se, in slabiciunea i desorganisarea lor, cu tAnatia tra-
tatelor.
In felul acesta si cu toata numirea, la 1644, a unu! Murad-
Pasa ca paznic al malurilor Dun&ril", Tataril at ramas, supt
Tobal-beit si altiI, in Bugeac, i pan& tarzill, pin& la Impresu-
I Am descris cariera luI Cantemir In Chili fi Cetatea -Alba, p. 222 si
urm., In ,,Studil asupra istoriei Rominilor in secolul al XVII-lea, din ,,Noua
Revistit Romina", $i in vol. III din Geschichte des osmanischen Reiches".

www.dacoromanica.ro
198

rarea Vienel de Vizirul Cara-Mustaft, el ail jucat un rol de th-


petenie In viata military i politic& a Imperiulul, Domnil notri
ramlnind imobilisati de presenta lor. In ctteva zile cetele lor,
trecind pe la Stanileti, luau esul Prutulur i ajungeafi la lai,
on cal&riall prin esul Braila i ultra& In Bucureti. Far& a fi
supul, cu totul, Rominii era& incapabili de o actiune politic&
mai serioas& i mai Indelungatl.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XIX-a.

Expansiunea austriacii la Dunire pang, la pacea din


Vasvar (1664).

Va fi vorba acum de extensiunea austriaca pe linia Dunarii


In veacul al XVII-lea pang la anexarea prin pacea de la Carlo-
witz Rominii de dincolo zic Carlovat, In 1699, a ArdealuluT,
prin urmare de un secol intreg de expansiune austriaca, pe linia
aceasta dunareana.
NoT zicem: austriaca", dar Statul care exista pe vremea aceasta
nu era un Stat austriac, ci era un Stat german, Statul german
vechiti al Sfintului Imperiu Roman de natie germana, care a
durat pang In epoca luT Napoleon I-iil, pang, la intemeiarea Au-
striel de astazi pe ruinele Imperiulul, care trebuia sa se faca din
nod Intr'o forma, prusiana In zilele noastre.
Va sa zica aceasta Intemeiere a Imperiulul Austriel e un fe-
nomen cu totul recent. De multe on se gaseste cineva foarte
Incurcat chid vorbeste de lucrurl mai vechT, In intrebuintarea
terminului pe care trebuie sa-1 Intrebuinteze : german" sati aus-
triac", pe vremea aceia nefiind decit un singur Imperiu, nefiind
doul Imperil germane fats In fata, cum stall astazi intr'o alianta
de nevoie. Imperiul e, va sa zica, unul singur, si nu poate fi
vorba de doua Imperil pe vremea aceia, ci numal de Stintul
Imperiu Roman de natie germana, roman in esenta, germanic
prin natiune si prin teritoriul care-1 sus-tine In forma aceasta
noun. E Imperiul lul Carol-cel-Mare, dar, In ceia ce priveste in-
teresele, caracterul particular al acestor interese, In ceia ce pri-
veste dinastia si traditiile, nu e german, ci austriac.
Lucrul e mai usor inteligibil, cind ne gindim ca prin veacul
al XV-lea, cind In toata Europa s'ail alcatuit monarhiile moderne,
cind Franta, dintr'o aglomerare de feuds, s'a prefacut bite mo-
narhie puternica, In stare a face campaniile din Italia, apol pe
cele din Germania, care at tinut pang la ineeputul veaculul al

www.dacoromanica.ro
200

XIX-lea, continuate find prin Napoleon, pe vremea dnd din Ara-


gonia gi Castilla s'a facut o Spanie unitara, dac& nu s'a putut
ajunge la un Imperiu unitar cuprinzind si Portugalia, pe vremea
cind tale mai multe monarhii din Europa TO capata unitatea,
Germania n'a, putut sa capete i ea unitatea et De aceia Ger-
mania, neputind capata unitatea el nationals, neputind fi un
teritoriu pe deplin unit, In aceia1 forma politica, dobindete totu1
o unitate relativa sat, mai bine, doll& feluri de unitate relativa.
Intait, o unitate de provincii. Dac& Liu se poate crea o Germa-
nie cu acela1 suveran, av1nd acela1 cIrmuitor Innalt, acelea1
norme pentru viata In deosebitele ter!, terile acestea, pe basa
for istorica, formeaz& cite o unitate asamanatoare cu monarhiile
absolute din alto part! ; In Bavaria, Saxonia, Brandenburg i ma
ma! departe. Iar, pe de all& parte, se suplinete lipsa de unitate
pe calea de ridicare a Case! de Austria. Casa de Austria are
provinciile ei, provincii vechi, care s'ai'l aglomerat dup& hasar-
dul Inrudirilor feudale : de exemplu Margareta cu gura punga,
Maultasche, se night& In Casa de Austria, i prin aceasta fru-
moasa Margaret& ajunge Casa de Austria In stapinirea Tiro-
lului. Tot aa i alto provincii se string, formind blocul teri-
torial austriac, care, cum vom ma! vedea i cum s'a zis i ma!
Innainte, se Intinde si asupra Ungariel si Boemiei prin tra-
tatul acela de succesiune reciproca ce se Incheie Intro familia lul
Carol Quintul intro Habsburg!, de o parte, i, de alta, Intro Iagelonil
din Ungaria, ultima dinastie care a domnit In Ungaria unitar&
i libera, familia lul Vladislav i Ludovic al II-lea, decl, care a
cazut pe cImpul de lupta sat, mai bine zis, a fost Innabuit in
mlastinile cImpuluT de lupta de la Mohacs. Prin urmare, Casa de
Autria, pe ling& ce a strins In cursul veacurilor, din adincimile
evulul mediu pang in timpurile moderne, i cu mult mai mult
dup& ce ajunge sa capete pentru dinsa Imperiu], prin Rudolf de
Habsburg, in a doua jumatate din veacul al XIII-lea, cal:at& i
o noun motenire, sub-germanica", spre Orient. 0 formidabill
basa teritoriala pentru dinsa !
Motenind pe Rudolf de Habsburg, ea nu motenise dreptul
asupra ImneriuluT, dreptul pentru membriT din aceasta Casa de
a fi ales! Impaxatl, ci numal se deprinsese theta lumea de la
Frederic al II-lea gi fiul sat Maximilian, de la Carol Quintul, de la
fratele, nepotul i stranepotul sat s& vada un membru al Case!
de Austria stind In fruntea Imperiului german. Nu e o invoiala,
nu e o norm& In privinta aceasta. Imparatul se alege, dar toata
lumea s'a deprins ca el sa se aleag& din aceasta Casa de Au-
stria. Fiecare Imp/rat apol iea masura de prudent& de a face
ca fiul sat sa fie ales pe vremea oft domnete el i are prieteni!
sAl i sprijinul anumitor interese; motenitorul se chiamA rege
al Romanilor, un fel de situatie pregatitoare pentru ceia ce
va fi pe urma. 0 unitate imperial& germana, asamanatoare cu

www.dacoromanica.ro
201

cea regala francesa, cu cea spaniol& sat englesa, nesavIrindu-se,


teritoriul dinastiel nu echivaleaza cu teritoriul teril asupra careia
se tntinde autoritatea acestel dinastil.
Teritoriul pe care -1 administreaza direct Habsburgil, din care
pot culege soldati, nu e un teritoriu lntreg, cad Imperiul e Im-
partit In Bavaria, Saxonia, Brandenburg gi celelalte formatiunI
germane. Dar basa teritoriala a Austriel e destul de larga pen-
tru ca aceasta dinastie, razimIndu-se pe teritoril atit, de vaste,
ce se afla deplin In mInile sale, sa poata exercita autoritatea
superioara asupra Bavaria asupra BrandenburguluI, asupra Saxo-
niel, asupra, regiunilor renane i asupra restuluI Germaniel. Aa,
fiind lucrurile, ni putem inchipui ca aceasta, Casa de Austria nu
va servi In rindul Intait. interesele Germaniei, ci In rindul Intaill
pe ale el deosebite. Ar servi interesele GermanieI numal In casul
dud ar izbuti sa capete In Intregime Imperiul pentru dinsa,
dud Casa de Austria ar Insemna un lucru echivalent cu Impe-
riul. Aceasta ail vrut-o natural tog Imparatil din aceasta di-
nastie, dar n'all ajuns la ma, ceva niciodata. De ce oare ati In-
trebuintat catolicismul in vremea lul Carol Quintul qi a !mpg,-
ratilor razboiulul de Trelzed de and ? Pentru ca supt steagul ca-
tolicismuluI, lovind In steagurile strInse laolalta ale protestantis-
mului rebel Impotriva Papal, sa ajunga, pe ruinele separatismu-
lui, a Intemeia autoritatea general& a familiei domnitoare.
De aceia necontenitele achisitii de teritoril erat la Hab-
sburgi o neaparata nevoie pentru a se impune In Europa, pentru
a trai acolo. Daca pactul cu Iagelonii li-a dat toata Boemia, din
Ungaria nu s'a capatat declt o parte. CacT, data Ferdinand fusese
ales, de o dietg, ungureasca, rege legitim al Ungariel Intregi, i
Joan Zapolya, Voe'vodul din Ardeal, fusese ales rage unguresc, do
o alts diets: pang, la mortea luT, acest vecin ardelean al nostru
s'a considerat ca rege al Ungariel, vaduva luT a fost regina, ba
chiar fiul luT, Ioan-Sigismund, si-a zis rege al Ungariel, chiar
dupa ce s'a lmpacat cu Austria; a renunta la cast titlu ar fi
fost distrugerea lul morals. Pe de alts parte, i Ferdinand con-
sidera Ardealul ca o parte integrant& din mWenirea lui. Cad in
Ardeal, pe vremea lul Petra Rare, a existat un partid ferdinan-
dist, un partid german, austriac, care a fost foarte puternic, i
a trebuit, la un anume moment, ca Petru-Voda sa,-Y trirneata
ostaiI, avind In frunte pe Vornicul Grozav, i sa Invinga pe
Ferdinandisti la Feldioara, pentru a se impune autoritatea luT
Zapolya. Dar Casa de Austria n'a putut pastra Ardealul, nits
comitatele exterioare, care i ele ati intrat In sfera de influent&
i cirmuire a Ardealulul. S'ail treat in feint acesta cloud UngariI:
o Ungarie a principelul Ardealulul, care cuprindea aceasta pro-
vincie i partile pans la Tisa, o alts Ungarie, a Case de Austria,
care se alcatuia din regiunea de Nord, cu Caovia i Pressburg,
i din teritoril sudice, care erail administrate, din Varasdin, ca

www.dacoromanica.ro
202

niste granite militare, pe linga partY vestice, de veche colonisare


germana, care eratl ca o continuatie a provinciilor austriace. i
am vazut ca Sultanul Soliman a treat o a treia Ungarie, cen-
trala, turceasca, la Buda si Timisoara.
Niclodata nu s'a impacat Casa de Austria cu aceasta delimi-
tare, ci a cantat necontenit sail intregeasca posesiunile ungu-
restl. De aceia am vazut-o sprijinind o cruciata Impotriva Turcilor
la sfIrsitul secolulul al XVI-lea, indemnInd pe Mihal Viteazul si
Aron, cari tipat de apasarea financiara a Turcilor. Cu sperante
marl s'a pornit miscarea de la 1593 a Casa de Austria Impo-
triva Turcilor. *tiatl ca, Turcia e decazuta, ca Sultanul Murad al
11I-lea e un nenorocit epileptic, vazura In curind ca, succesorul
sail, in care se puneat sperante marl, e un om nedestoinic,
ca Viziril vestitl: Sinan, Ferhad, Albanesl strasnicl, despre cari
se spunead lucrurl marl, nu Sint nicl el In stare, 'din causa schim-
barilor dese, a nesigurantel continue, sa dea razboiulul im-
potriva Austriel cine Ole ce Insemnatate si sa traga cine stie
ce foloase. In cursul luptel, Casa de Austria avuse un moment
Ardealul, pe cars nu se incumeta ins& a-1 ocupa rapede si serios
si a-1 apara statornic, ci-1 lasa sa, cada innapol : la Sigismund
si la Android Bathory, la Mihal Viteazul, iarasi la Sigismund
Bathory si, dupa un scurt timp de reala dominatie germana, la
Moise Sz6kely, Secuiul revoltat, fostul capitan al 'lul Mihal, care
se ridjcase in numele intereselor nationals maghiare si a nevoil
de pace si de buns intelegere cu Turcil. A trebuit ca Radu
*erban, Domnul Teril-Romanesti, prin biruinta de linga Brasov,
la 1603, sa aduca Ardealul din not in mina ImpOratuluI. Dar
nici acum nu s'a pastrat Ardealul, si, dupa citiva and de zile,
nemesil ungurl au ales iarasi pe unul de al lor, Stefan Bocskai,
carell zice rege al Ungariel, e recunoscut de Turd in aceasta
calitate si sta in Casovia. Continuindu-se In felul acesta stapi-
nirea ungureasca asupra Ardealulul, s'a ajuns la acel Gabriel
Bathory, print tlnar si nebunatec, care rivnia la coroana Poloniel,
care- void sa se aseze in Sibiitl. pentru ca de aid, din cetatea
smulsa autonomiel sasestY, sa domino si Ardealul si Tara-Roma-
neasca, si Moldova, si, ca ruda departata a regelui Poloniel, sa
poata lua si Polonia. Tinar cu mult zbucium In faptele lul, dar
cu putina socoteala la mints 1.
Austriecil vreail s sent& pe Gabriel Bathory din Ardeal. Dar
1 Dathoreotii acootia toil ail Post oameni bine Inzestrag, cari Insl au ter-
minat prin desechilibru mintal. Stefan Bathory, regele Poloniel, a fost In
adeviir un om extraordinar, dar Sigismund e un degenerat i tatal sail, Cris-
tofor, fusese om fgra inteligenta. Gabriel, clnd a venit la nol s izgoneascit
pe Radu Sorban, In 1610, sa-1 pedepseasca pentru intervene ia lul in Ardeal,
spun Insemnarile timpulul .Impuca In cirri i facea comedii fare niciun
sans, care au speriat pe al notri.

www.dacoromanica.ro
203

nicl data aceasta, el nu vreall sa risce nimic, ci lash, sa lucreze


Inca odata Radu erban al nostru, succesorul eel adevarat at luT
Mihal Viteazul, care, Intors din pribegia sa, vine din no in Ardeal
gi, aproape de local in care batuse pe Moise Sz6kely, aproape In
zi din an, la 1611, Infringe i pe Gabriel Bathory. Craiul"
unguresc o iea la fuggy,, zvirlind podoaba stralucita in care se
imbracase qi lepadindull aripile de vultur, cu care nu fusese In
stare a zbura catre biruin0. Dupa sistemul obinuit, Imperialil
at yenta prea Inset, i, pang sa ajunga el, oastea ungureasca
s'a refacut din not. Tatarii se Ingramadiat la hotarele Moldovel,
unde Constantin-Voda Movila era aliatul lu! Radu erban, qi astfel,
dupa cItava vreme, Radu-Voda a fost bucuros sa poata ieqi din
Ardeal. Iar, chid a venit Innapoi In pars Ile noastre, se ispravise,
a trebuit sa, se retraga In Moldova, urmarit necontenit de Tatar!.
Peste cIteva saptamInT, Imparatul it gazduia la Viena, dIndu-I
pensia care i-a ajutat zilele de batrIn Innainte de vreme, frInt
de multele ostenelI rkboinice, care i-at hotarlt i moartea. I s'a
facut cinstea une! marl Ingroparl In biserica Sfintulul Stefan, i
de aid 1-at adus a! WI In manastirea Comana din Vlaca, unde
zac ramIlitele acestui biruitor de doua or! asupra Ungurilor, la
1603 gi la 1611'.
Peste do! an!, Gabriel Bathory era scos din Ardeal, dar nu de
Imperial!, ci de Turd. 0sta1 turcet1 tree prin partlile noastre
supt Ali-Paa Maghiaroglu, care trimetea Ardelenilor scrisorl In
romanete, ole ieat pe Radu Mihnea, Domnul cel nod al Teril-
RomanetT, care a avut legator! foarte Intinse cu Ardealul, In
calitate de vasal turcesc, tar nu de urmaq al planurilor marl ale
lug Mihal Viteazul, i nicl In calitate de ajutator al Imperialilor;
ole antra In Ardeal-4 sfarIma stapInirea lu! Gabriel. in fugal tira-
nul" e omorit de haiducil lul, i atunci, biruitorii fac print; pe alt
Gabriel, Bethlen, unul din luptatoril ungurl de supt steagul lu!
Mihal Viteazul, ridicat apol, i el, Impotriva lu! Mihal.
Noul principe al Ardealulul, prin inteligen0 qi mladierea sa,
Impiedeca pe Imperial! mal bine de douazed de an! sa, se gin-
deasca la Ardeal. Nu numai ca nu se gindesc la Ardeal, dar
Bethlen If ameninO, acasa, la dfnil. Ca i Bocskai, de traditia
caruia Ir4elegea sa se lege, el a vrut sa fie rage al UngarieT, sa,
smulga Case! de Austria provinciile unguret1 care ramasesera
In stapInirea el, i a profitat admirabil pentru aceasta de greu-
taWe marl ale Imparatului, pe vremea aceasta care e a razbo-
1 Acum cltAva vreme, am strins Intr'o brourA paginile pe care le scri-
sesem, cu deosebite prilejuri, relativ la dinsul. Un biruitor, Ra,du Serban" e
o brosurtt de vreo 50 pagini, cu chipul lul gi alte ilustratiI. Se Impliniserit
de la a doua biruinta din Brarpv In 1911 trel sute de ani, pi cu acest prilej
s'a ftcut de Liga Culturala o comemoratie, din care a resultat gi aceasta
carte.

www.dacoromanica.ro
204

iulul de Trelzecl de anT. Are legaturl cu protestantii din Germa-


nia, cari-1 ajuta, s innainteze impotriva Vienel. De la Matias
Corvinul, regale cele eel mare al Ungariel, care luase Viena, sta-
tus In ea si In cuprinsul zidurilor eT IsT sfirsise viata, de la
dinsul si pang, la Gabriel Beth len nu se maT vazusera trupe. un-
gurestI mergind asupra Capita lei Imparatilor germani.
Astfel Beth len Gabor ajunse una din cele mai marl persona,
litatT ale neamulul unguresc, si Intro principil Ardealulul de si-
gur cea mai rasarita,, cea mai regal& ca politica si ca Infatisare.
Din nenorocire pentru neamul sat, el a murit nu tocmal batrin
si far& a lasa mostenitorT. Supt regenta vaduvel sale, tiica Elec-
torulul de Brandenburg, Ecaterina, Catalina, succesiunea e putin
discutata pana ce se stabileste dinastia RalcOczestilor: Gheorghe
RakOczy I-it, care mare la 1648, si apol fiul sat, Gheorghe
RakOczy al II-lea. Inca o dinastie foarte distinsa.
Astfel Casa de Austria n'a avut, un sfert de veac, noroc In
acest Rasarit. Nu era numal nemulta.mirea elementuluT unguresc
cu ideia stapiniril austriace; nu era numal antagonismul Ungu-
rilor din Ardeal, calvinT, impotriva Casel de Austria, care venia
cu norul sat negru de Iesuit,I ca sa restabileasca episcopatul
catolic de Alba Iulia si sa stearga urmele eresieT In Intreaga pro-
vincie ; nu era numal aceasta, ci era si biruinta usoara de asteptat
a unor oamenl exceptional de bine Inzestrati, can tineat In mina
Ardealul. Batrinul a fost un om foarte prevazator, foarte cuminte,
care n'avea In sufletul luT elementul acela unguresc de trufie ce
a facut nenorocirea tine natil altfel bine Inzestrate. Si cu Domnil
de la noT, cu Matel Basarab si Vasile Lupu, el a trait In eel
mai bunT termenT. Daca li-a cerut banT, nu li-a cerut supt form&
de tribut, ci supt alta forma, In legatura cu pastoria migrant&
a oierilor cari-s1 pasteat turmele la noT, si prin urmare Domnul
era Indatorat sa plateasc& o parte din ce lua de la el, princi-
pelul Ardealulul 1.
Sprijinind pe Domnil nostri, fail, sa aiba, Ins& intentiT jigni-
toare fat& de acestI Domnl, fata, de prestigiul lot, necautind a
si-T face vasall, cum Meuse Sigismund Bathory cu Domnil Mol-
dovel si cum voia, sa fact', si fata de Mihait Viteazul, care totusi
i-a fost vasal, capitan citeva lunT, Raktczy s'a mentinut Im-
potriva Turcilor chid voiat sal scoata ca pe un simplu Gabriel
Bathory. In acelasi Limp, si el maT mult decil data a fa,cut pe
Imperiall sa, simta puterea luT. A murit tocmal In anul clnd se
Incheie pacea din Vestfalia: prin urmare In ultimil anT, foarte
greT pentru Imperiu, at razboiuluI de Trelzecl de an!, el are pri-
lejul sa intervina, sa, Intareasca situatia lul In Ardeal si sa ri-
1 V. pentru amAnunte prefata mea la vol. al I '.lea din Studir fi documente,
unde se aratA toate legaturile noastre cu Ardealul In veacul al XV11-lea.

www.dacoromanica.ro
205

dice la viata, neamul unguresc, fiindca spiritul national migu-


resc,daca se poate zice aceasta,se refugiase numal In Ardeal,
singurul teritoriu alipit regatuluT Ungariel de odinioara, unde se
exercita In limba ungureasca, de UngurT, guvernul In numele
unul principe unguresc.
Deocamdat& decT Casa de Austria e rivala Turcilor In ce
priveste stapinirea ArdealuluT, si Turcit nu se vad direct stand
In fata CaseT de Austria. Gheorghe Rakoczy al II-lea a grabit
ceasul inevitabilulul conflict direct. Nu samana cu tatal sat
decit prin ambitie si gusturl marl: IT lipsia total echilibrul mintil
pe care, In grad Innalt, batrinul it avuse. Aceasta se datoreste
si faptului a Intaiul Rakoczy traise o tinereta, foarte grea si
cunostea lumea, pe eind cellalt, ca mostenitor al tronulul, far&
Indoiala, call dadea mat putin seams, de posibilitatile acelea pe
care tine e chemat sa, stapineasca, o tars, trebuie sa, le caute
cu multa, staruinta si cu oarecare riscurl. El a continuat lega-
turile cu Moldova si Tara-Romaneasca, dar nu cu aceiasi cu-
mintenie, cu aceiasT crutare ca tatal sat. Era atins si el de
boala care causase nenorocirea luT Gabriel Bathory, de boala
aceia a setel unel stapinirT mar vaste, de tendinta de a cuprinde
si teritoril straine, de a purta pe frunte o coroana, de rege. Pro-
fitind de slabiciunea PolonieT, el cant& sa, fie regele acesteT terT.
Pentru aceasta era Inteles si cu Vasile Lupu al Moldovet, si
fusese vorba data ca frumoasa fats, al lut Vasile-Voda, Ruxanda,
care s'a maritat cu fiul Hatmanulul Cazacilor, Timus, sa, iea pe
Sigismund, cellalt fill al luT Gheorghe RakOczy ma. i totusT
Lupu a cazut, fiind Inlocuit cu Gheorghe tefan, printr'o intriga,
ardeleana,cacl de la Craiul" de peste munt,,T a pornit atitarea
Muntenilor impotriva Moldovenilor ca sa trinteasca, pe Vasile -
Voda, si sa aseze In locu-T un Domn foarte supus principeluT
ardelean, care credea, pe aceasta, bass, mar sigura, sa, poat& ajunge
la stapinirea asupra PolonleT. Ba,trInul Matei1 Basarab murise la
1654, in primavara, si -1 arm& un nebunatec tax, Constantin
Serban, fiul unel preotese din partite acestea de linga, Bucuresti
cu Radu-Serban,general Invins, pretendent la tron foarte neas-
timparat, iar, ca Domn, un sovaitor, lesne de intimidat. Intrebuin-
tase pe seimeniT luT Matei Basarab, pe Cali nict acesta In ultimiT
ant nu-I putuse stapini, cari-T pradasera Curtea si supt ochil luT
omorisera, pe prietenil sal, stropindu-1 cu singele lor. Sprijinit, de
la inceput, pe acestl seimenl, el n'a stiut nicT ca Mateiu In anil
mar slabI at Domniet luT sa-sT pastreze autoritatea asupra lor.
In Tara-Romaneasca s'a deschis era rascoalelor acestor seimenT.
Constantin-Voda cads cu totul in mina mercenarilor, si, chid IT
ajunge cutitul la os, e silit sa, tears, intervenirea trupelor arde-
lene. Ele vin, 'cu InsusT Craiul, se da, lupta de la Soplea pe Te-
leajen, si atuncT, la 1655, piere puterea noastra, militara, interne-
iata de MihaT Viteazul.

www.dacoromanica.ro
206

In Moldova, Gheorghe Stefan, om nedeprins a domni, bun


gospodar de tarn, cu apucaturI patriarhale, foarte simpatic de
sigur, dar fara bani, far& armata, fara nimic la Indemina, un
raze stramutat de odata, cu patima lul de bautura i de femel,
pe Scaunul de Domnie din laT, e o simply unealta In minile lul
Gheorghe RakOczy, care, chemat de partidele din Polonia, risca
acum orIce ca s& ajunga rege. PoloniT, cam satul de principele Ar-
dealul, 1-ad evitat, cea maT mare parte din ostaii luT cad
In robie Intro a4iT i vestitul Kern 6ny Ianos, mat tarzit prin-
cipe ardelean Impotriva Turcilor. RakOczy maT st6pInete cIteva
luni In Ardeal, dar Turcil, cind Il vad cu totul slab i incapabil
de a se maT apara, fara oaste In jurul luT, intervin,cum inter
venisera innainte, Impotriva nebunulul de Gabriel Bathory, i Im-
potriva ambitiunil daunatoare a invinsuluT din Polonia.
RakOczy, zb&tIndu-se, Intrebuint,.eaza i pe DomniT notri, cari
i eT ci-adpierdut tronul: nu numal Constantin, dar i urmaul
sate Mihnea, care s'a dat, la rindul lul, dupa ispititoarea politic&
aventuroasa a luT RA, 'Oozy, i a perit de pe urma acestel afi-
pill la o cams& menitl sa fie Invinsa. Pentru RacolOa", vitea-
zul Invins, s'au luptat i Rom Inil din Ardeal, pan& la sfirit. In
sfirit, ranit In lupta, RalOczy moare dup& cIteva zile. Astfel Tar-
oil, utilisind i otile moldovenetI i munteneti ale Domnilor
not, put de dIniT, at1 avut In mina for Ardealul. S'atl ars orase,
s'au pustiit cimpiile, Ingrozindu-se lumea. La urma, din aceste
framintarl a resultat o stapInire ardeleana care atirna Intru toate
de dInii, stapinirea lul AcaOu Barcsai, care piere i el In ne-
sfiritele framintari, i apol stapinirea linceda, obscur& a unul
biet nobil din Secuime, Mihail Apaffy, ultimul adevarat stapini-
tor al Ardealulul autonom.
Ce-I Indemna oare pe Turd sa se amestece In luptele arde-
lene cu atita furie i persisten0 ? Marl schimb&r1 se IntImpla-
sera in lumea turceasca. intait Turcil avusera multa vreme de
purtat un grett razboiti In Asia, i aceasta permisese lul Vasile
Lupu i Matel Basarab sa pastreze o atitudine de independen0,
ba chiar sa se bat& intro dInil de cite on voiat, far& ca Turcil
sa-T mazileasca, apol sa faca politica ardeleana fax& ca nimeni din
Constantinopol sa-T Intrebe. Unul din ceT maT marl Sultani at
lor, sIngerosul Murad al IV-lea, i-a dtigat un titlA de glorie
venica printeun razboill asiatic biruitor. A Intrat in Bagdad
cu coiful lul de our pe cap, ca un not Alexandru Machedon, ca
rasbunatorul impotriva Perilor. Prin succese extraordinare pa-
trunse ImparaVa turceasca In vremea aceasta pa.n& la margenea
de catre Mare a MesopotamieT i, In acest timp, In Europa puteati
sA, faca vasalil ce voiat
Intr'o carte engles5., aparuta zilele acestea, a unui profesor american Ly-
byer, despre Teoria Statului otoman pe vremea lul Soliman-cel-Mare" (The

www.dacoromanica.ro
207

De aceia si Ardealul lul Gheorghe Ralcoczy I -ill, ca si princi-


patele noastre sept Vasile Lupu si Matel Basarab. si ma! mult
decit ele, s'a putut misca atita vreme Ott a tinut razboiul cu
Asia.
Razboiul se mintuie Insa. Murad, nu nurnaT un mare biruitor,
dar unul din cel ma! teribill betivI, moare In chinur! de delirium
tremens. I! urmeaza o serie de Sultan! netrebnicl, unul absolut
idiot. Atunci, dupg momente de nesigurantg, !mpg" Itia I i ga-
seste Ins& aiurea sefil adevgrati. Acesti seff adevaratl sint din-
tr'o familie cresting, albanesg. mutat& In Asia Mica, ChiupruliiT,
turceste: Kopri li, de la Kopru, care inseamng pod". Acesti do!
Chiuprulil, tatal si fiul, Mohammed si Ahmed, au fost sprijinul
Imparatiel: Mare le-Vizir fgcea tot ce trebuia sg, fax& Sultanul,
garantind ordinea In interior, asigurind victoria In afarg. Perso-
nalitati cu totul eminente de general! mar! europenl, superior!
prin largimea si varietatea actiunii for celor mal vestit! condu-
Woe de oaste apuseni din acest timp: Condo, Turenne, Wal-
lenstein. Mohammed era ma! simplu, ma! patriarhal; Ahmed,
crescut toarte bine ca sg mosteneascg pe tatgl sad, era un In-
vatat bine crescut, un cilibiu" (celeb)). Supt acesti do! MarI-Vi-
zirl se iea ofensiva In toate directiile, Si aceasta ofensiva e chiar
principiul actiuni! ]ox. El atacg astfel Creta si o cuceresc de la
Venetien!, dupg un rgzboit foarte indelungat, purtat cu o stg-
ruintg, admirabila. Tot et slut ace! cari deschid granita Dung xi!
prin zdrobirea independenteT Ardealulul si sfarImarea confedera-
tie! periculoase Intro aceasta rgmasitg a Ungariel maghiare si
terile noastre, un fenomen politic si militar asamanator cu
confederatia luT loan Hunyadi, care tot asa, din Ungaria, spri-
jinindu-se pe terile noastre, izbutise a face blocul crestin la Du-
flare. Acum Ardealul a fost desfiintat din punctul de vedere al
initiative! si, odata, cu forta politica ardeleang, confederatia cres-
ting, a, Dunaril a fost desfiintatl, Innainte do anul 1660. Atunci
Vizirul Ahmed nici nu asteaptg sg, cada cetatea CandieT ca sg,
treaca Impotriva Imperialilor.
Acestia Incheiasera tratatele din Vestfalia, si ded erail liberl;
cu toate acestea amestecul for in afacerile Ardealuld se face
cu o multime de sovgiell. Opun printil for color numit! de Turd;

government of the ottoman empire in the time of Suleiman the Magnificent,


Cambrige, 1913', se face o observatie foarte interesantA din punct de vedere
militar: anume cA organisa%ia military a Turcilor a suferit totdeauna de
acest defect: ea nu se putea scoate decit o singurA armatA Intr'o singurA
directie, o armatA neinvinsa, dar numal una. Nu se putea ca, In acelaql
timp, Sultanul sA conducA o expeditie Intr'o parte, iar Vizirul o a in-
tr'alta. $i autorul citeazA pArerea conternporanilor, cA pe vremea lul Soli-
man ar fi putut Carol Quintul sA ajunga la Constantinopol fArA sA -1 Impiedece
nimeni, cAci toll ostaiI erail strinei in jurul Sultanulul.

www.dacoromanica.ro
208

ajuta astfel pe Ioan Kemeny s fie proclamat de o diets. Ke-


mcSny, de origine Romin, era un om foarte indraznet si viteaz,
dar in curind moare pe cimpul de lupta. Trupul lui a fost gasit
dupe, multe zile inghetat, cum fusese gash In Apus al till Carol
Cutezatorul, ducele Burgundiel, dupa infringerea de supt zidurile
cetatii Nancy. Kem6ny lucra, bine Inteles, pentru el, dar 11 ajutail
Imperialii, adeca Intru atita doar, intru eft, pentru a-I asigura
situatia, if dadeail trupe care garnisonail unele cetati, si, de cite
on 'Emil cereat socoteala, se ,retrageat.
De aceasta natura timida a fost si acum interventia Impe-
rialilor in Ardeal. Turcil insa, nu intelegead acest amestec si, is-
pravind cu Kem6ny. infrunta pe Imperiall de-a dreptul. Regiu-
nile de ling& riurile Neutra si Raab slut atacate cu ajutorul Ta-
tarilor si al tiupelor noastre, cad sistemul Chiupruliilor era sa
se intrebuinteze trupele vasalilor si tributarilor, care awl la in
damina, cunosteail locurile si nu costail nimic. Ati mers deci
Muntenii cu Grigorascu Ghica-Voda si Moldovenil cu Istrati Da-
bija, la 1663 si la 1664. Desemnatorii germani i-ail schitat pe
amindoi, dar. fiindca era mai bine cunoscut Grigore-Voda, care
trada, pe Dabija 1-ari trecut tot supt numele aceluia, de si ba-
trinul chipes, asezat mindru pe un cal pe care-1 desala cu de-
savirsire supt enorma luI mass de came multamita, nu samana
de loc cu finul Grec Ghica, cu figura lui de vulpe, cu ochil ne-
siguri ce alearga in toate partite. Ail luat parte astfel si Ro-
minii la luptele acelea de la Neuhausel, pe ungureste Ujvar,
si Lewenz, in care s'ati ales cu pierderi insemnate 1.
In stirsit se da o lupta mare cu Vizirul, lupt,a, de la Skt. Got-
thard, condusa de vestitul Montecuccoli, care a facut, trite car-
ticica vestita, si teoria razboiulul impotriva Turcilor, teorie foarte
interesanta. Biruinta s'a cistigat printr'un teribil malt al cava-
leriei germane si francese, cad era si un contingent fiances,
trimes de Ludovic al XIV-lea, cu La Feuillade, cad razboiul avea,
ca si acela din Creta, unde venisera nobill din toate partile,
caracterul unei cruciate. Dar Ahmed a fost invins In astfel de
conditii, !mit, retragindu-se dincolo de apa, putea sa, reia ofen-
siva. S'a cAutat deci sa se negocieze si astfel s'a incheiat, la 1664,
pacea de la Vasvar, care a terminat acest conflict.
Innainte de a se relua aceasta lupta seculars cu Austriecil,
energia otomana, trezita de Chiuprulii, se indreapta In alta, di-
rectie, spre Nistru, si e necesar sa se cerceteze tale petrecute
la acel hotar pans la asediul Vienel si la interventia liberatoare
a regelui Joan Sobieski.

1 V. descrierea din vol IX al Studiilor si Documentelor" mele.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XX-a.

Lupte turco-polone pentru Dunitre la sfirsitul veaculul al


XVII-lea. Despresurarea Vienel (1683) cii. recucerirea
Ungariei de Imperiall.
Expunerea s'a oprit In ceia ce priveste legaturile dintre Turd
si Po lonT la epoca lul MihaT Viteazul. Atunci se formase planul,
extraordinar de Indraznet, care ar fi schimbat toata soarta re-
giunilor dunarene, de a se cistiga pentru Polonia linia Dun&rii;
In urma reusiteT lul, existenta noastra nAionala nu s'ar maT fi
putut pastra. Primejdia era pentru nol maT mare decit in casul unel
anexiunT la provinciile austriace, In care cas, ne-am fi Intilnit
cu un numar foarte mare de RomInT, cu can am fi dus o singur&
viata politic& pentru ca pe urma, natural, intr'un viitor mai apropiat
sail mal departat, s& ne despartim Impreuna cu dinsil. Dac& am
if fost anexatT de PolonT la sfirsitul veaculul al XVI-lea, ar
fi fost o mare nenorocire. Ne-am fi confundat in elementul
rutean de la hotarul nostru. Dovada, despre aceasta o avem In
expansiunea ruteana din timpurile mal noun., chiar In epoca luT
Sobieski, apol In veacul al XVIII-lea, maT ales de la anexarea
BucovineT, si In veacul al XIX-lea.
Cine represinta aceasta politick s'a spus: regele 4tefan Ba-
thory, care venise aducind amintirT Indelungate de lupta Impo-i
triva TurcieT, de clnd era principe al Ardealulul si, al doilea, loan
Zamoyski, care avea alt motiv de a dori Intinderea pans. la Du-
flare: cel maT Inv ,tat Polon din timpul sail, el Invatase In Italia,
nu numal arts militark dar si idealul Renasteril italiene In
sensul cuceririT si glorieT. Prin urmare cu gindurT de acestea de
glorie, luate din literatura istorica romans, venise el In Polonia:
razboill de ofensivk cfstigarea graniteT Dunaril, aceasta era in-
tetAia luT Zamoyski. Daca Ins& conta s& o vada Indeplinita, se
Insela. CIO. vreme MovilestiT all stat In Moldova, ad avut leg -
turT strInse cu aceia carora li datorall tronul. Ieremia-Vodk fara
14

www.dacoromanica.ro
210

drepturl ereditare, Mr& inteligenta i vitejie, a fost aezat numai


din causa acestul amestec al ambitiosulul cancelarit In aface-
rile Moldovei, incheindu-se qi un tratat formal Intro Moldoveni i
Poloni, In vara anulul 1595, prin care Cara color d'intait devenia
tributary fat& de Polonia, pe ling& aceia c& raminea tributary
fat& de Turd, ad, fiind regatul in leg&tura cea mai strinsl cu
Sultanul, rnomentan nu se urm&ria desfacerea total& a Moldovel
din imp&ratia turceascA. Cu toate acestea n'are cineva dectt s&
cerceteze istoria MoldoveT, chiar supt Movileti, ca sa, vad& ca
boieril i-at pastrat tot vechile apucaturi, care exclud cu desl-
virqire o contopire intfun Stat strain, ce ar fi adus o autori-
tate maT puternica, amestecata In toate lucrurile, i aqa ceva
boieril moldoveni de la 1600 nu puteat. suferi.
Dar era cealalt1 primejdie, de spre Tara-Romaneasca. Mihal
Viteazul, de i a stat in legaturl cu Polonii,i avem unele instruc-
tiuni, In romlnete, date ambasadorulul sail care mergea in Po-
lonia, instructiunl care ni arata i ele c& nu era un om dintr'o
bucata, dind cu toporul, ci un negociator foarte dibacid, care
tia sa, ocoleasca greutatile i sa-0 inele dumanii , Mihal Vitea-
zul, zicem, departe de a voi s& primeasca st&pinirea polong, din
potriv& credea ca el sa, poat& ajunge, daca nu rege al Poloniel,
cel putin stapIn asupra teritoriilor polone locuite de Rutenl, cari
erall In cea mai mare parte ortodoc1 intransigen1T. Innaintaqul
sail, Petru Schiopul, hranise curioasa ambitie de a fi ales rege al
Poloniel, ceia ce nu era de mirare intfun timp clad Voevodul
ardelean, tot un vasal at Turcilor, ajunsese regele Stefan. Mihal a
stat in leg&tura i cu Muscalil, tocmal in epoca de anarhie d'inna-
intea suiril pe tron a Romanovilor, a schimbat sold cu Tull aven-
turieri cari Usurpad puterea pe vremea lul, i a crezut ca, aju-
tind qi ei, va putea rupe Polonia In doul, lasind la o parte Po-
lonia catolicl i luind el Polonia ortodox& pentru dinsul. Daca
Polonil izbutesc sa scoata pe Mihal Viteazul i din Ardeal, In-
tetind pe Unguri i uurind legatura intre dinii i Imperialii
lui Basta, dac& izgonesc In acelmi timp pe Mihal i din Tara -Ro-
maneasca, eT se puteat credo biruitori in tendinta de a juca
aid rolul de suzeranl i de pedepsitori.
Ins& peste putin& vreme Zamoyski moare. Regele Sigismund
at III -lea, om fricos, nedeprins cu Cara, e incapabil.s& infrineze
capeteniile polone, 1ntre care atitea erat. rude cu Ieremia Movil&,
de oare ce tineri din familiile acestea luasera fete de-ale Dom-
nului Moldova De aid a resultat o mare anarhie In regat, ro-
coqui. Ea aduce interventia In Moldova a ginerilor lui Ieremia-
Voda pentru a sustinea pe Constantin-Voda, apol pe fratele sail.
Alexandru, tutelati de energica for mama, Doamna Elisabeta: ea
fiind prinsa, se Incheie la 1614 pacea de la Jaruga. Dupa ce au-
toritatea lui Sigismund se restabilete, un om care s& succeada

www.dacoromanica.ro
211

lul Zamoyski, In conducerea cancelariatulul gi a ogtirilor tot data,


nu se mai afia.
i, In Moldova, pe vremea aceasta, ajunge Domn, pentru ser-
viciI diplomatice, prin legaturi personale gi fagaduiell de viitor,
un strain, catolic, de natio nedinstincta. Numele de famine suna.
Italian: Gratiani, iar cel de botez, Galin; nu trebuie sa, ne
faca a crede intro origine armeneasca. Croat era dupa, bio-
grafia lul, dar, dnd am urmarit locul de undo plecasera Orin-
VI 14 am- gasit o regiune locuita de Morlahl, UscocT, popora0e
romaneasca slavisata, traind pe termurile Mari! Adriatice, catre
Segna (Zengg). Indata ce Gagpar Gratiani ajunge Domn In
lag!, el se amesteca, In Ardeal contra lu! Gabriel Beth len, cad a
avut gi el ambiVa de a fi stapInitor peste muntl, gi pentru a-
ceasta, om dibacit, n'a cri4at niclun fel de staruin0 gi de
intrigi. VazInd Ins& c& nu se poate mentinea, ameninOt de dug-
manil pe cari-I trezise, se hotarIse sa, dea o lovitura, mare, des-
perata, cum Innainte de el (Muse In Moldova Aron-Voda, care,
neputind plati datoriile catre Turd, a Inceput razboiul Inpotriva
acestora la 1594. Acum, pentru a doua oara se taie Turci! in
Moldova, gi, ca sa se poata apara Impotriva rasplatitorilor,caci
avea in fa0, Pagallcul de Silistra gi Babadag, al lu! Schender-
Paga, care dispunea gi de ajutorul Tatarilor din Bugeac,Gagpar
Gratiani se aliaza cu Polonil. El trec In Moldova gi ajung pang
la Tutora, unde se vedeat Inca ramagitele ganOrilor de la 1595.
Aid li iese Innainte Turci!, cu Schender. Cregtinil vad ca, once In-
cercare de a patrunde mai afund in Moldova sat de a se men -
inea la Prut e imposibila, gi atuncl se retrag, urmariti necon-
tenit de Tatari. Se pierd In mare parte trupele, gi Hatmanul
Zolkiewski Insugi e omorlt de barbar! In momentul clnd scotea
capul din butca pentru a vedea ce se mai petrece In jurul sat. Dupa,
Insagl marturisirea lor, niclodata Po long n'ari suferit o aga de
groaznica Infringere In Moldova. Cit privegte pe Gagpar-Voda, el
a fugit la munte, unde do! boieri, Goe gi *eptilicl, 11 omoara.
Aceasta trebuia sa aduca, un raspuns al Sultanulul, cu atIt
mai mult, cu cit stapfnitorul otoman de atunci nu era om sa
zaboveasca, in asemenea Imprejurari. Anume, dupa. Mohammed al
.1H-lea gi dupa, Ahmed, urmasul sail, ajunge Sultan Osman, cel
de-al doilea dui)/ Osman cel fabulos, Intemeietor al dinastie!.
Cestalalt era un tInar foarte Indraznet,pentru aceia Turcil s'all
grabit sa-1 suprime; un tinar In care se puteat pune cele mai
frumoase sperante ale' Imparatiel, dar tronul i-a fost rapede sfa-
rImat de o rascoala In care gi-a gasit moartea. De la Inceput
el chiama In jurul lul pe ostagi, IndemnIndu-1 catre ofensiva pe
care o uitasera cu totul. La 1621 s'a vazut astfel pentru Intaia
oar& de la campania lui Soliman-cel-Mar4 tmpotriva lu! Petru
Rang, la 1538, un Sultan turcesc calc1nd pe pamlntul nostru, gi

www.dacoromanica.ro
212

unele documente Inseamna: cind a fost Sultanul Osman in


Moldova."
Campania, de alminteri, n'a produs resultate apreciabile. Lupte
foarte frumoase de cavalerie de o parte i de alta, impotrivire
eroica, a Polonilor, atacurl indrazne0 ale Turcilor, i atft.
Luptele s'at. dat In parWe Hotinului, undo de mult se intfiniaa
supt arme Moldovenil cu Polonil. Dupg, aceasta neizbinda re-
lativa, se incheie un tratat de pace, la Hotin. Dar dumania, tre-
zita de vestitul Abaza-Pala de Silistra, izbucnete din noll dupg,
1633 intro regat i ImparWa turceasca. In sfirit pacea fu Innoita,
cu jertfirea tulburatorului, i ea a .t,inut foarte multa vreme, timp
de vre-o patruzeci de anI, pan& la 1670.
In momentul celei mai marl slabiciuni polone, Turcii, pare ca
prevazind ca, o sat ajung& in aceia1 stare, i-au dat toate silin-
tile ca sal, Impiedece o disoluVe a regatului. Dupa, Sigismund al
HI-lea venise Vladislav, om de ispravg, ca principe motenitor,
In care calitate a dovedit insusiri razboinice, tocmai in aceastai,
campanie Impotriva lul Osman. Apoi a urmat Loan Casimir, a
carui vial a fost Impartita Intre petreceri i visa rile mistice.
E acel care s'a %cut calugar, dar, In acela1 timp, s'a distins i
prin strinsele legaturi pe care le-a avut cu Ninon de Lenclos.
Nu e de mirare, in imprejurarile acestea, cg, Polonil ail ajuns
in& o stare de vadita decadere, i atunci, intro aceasta extrema
slabiciune a lui Ioan-Casimir i alegerea lui Mihail Wiszniewiecki,
care se cobora dupg, femel din neamul lui Stefan-cel-Mare i tot
dupg, femel din al lul Ieremia Movila, navalesc In Polonia trupe sue-
dese i brandenburgice, ale markgrafulul, care avea vechl socotell
teritoriale In Polonia, i li se adauge Gheorghe RakOczy cu a-
jutor moldovenesc i muntean, ispravind incercarea lui In felul
trist care a fost aratat mai 1nnainte (1657). Prin vasalil for Tataril,
Turcil ajutaserg. pe Poloni sat scape de o rapede i sigura, mina.
Daca se ajunge totusi la un razboit. Intro Polonia i Turcia
dupg, 1670, razboid care, cu oarecare intreruperi, dureaza pang,
dupa tratatul din Jurawna, din 1676, prelungindu-se o situatie
razboinica nellmurita, aceasta se intimpla din don& cause. Una
e sistemul militar al Chiupruliilor, cei doi Mari- Vizirl cari au avut
ca linie de conduita: ofensiva continua, an de an, Impotriva orl-
cul,a Venqienilor, a Ardelenilor, a Imperialilor, a Polonilor, fiind
convin1 ca, nu se poate Linea ImparAia decit prin razboiul per-
manent. Prin urmare, data, ce s'a luat Creta, data ce Ardealul
nu mai are autonomie, odata ce cu Imperialil s'a Incheiat, tre-
buia sat se caute un duman undeva, i atunci Polonia e ata-
cata. Ca scop practic, ca tint& precisa, e cucerirea Camenitel,
cetatea ce se gasete cam In fats, Hotinulul, care, In forma
admirabila pe care i-au dat-o meterii lui Petra Rare II e totu1
superior. Pentru aceasta vine Sultanul Mohammed al IV-lea el

www.dacoromanica.ro
213

Insul, om frumos, nobil, bucuros de razboaie. Cronica pomenete-


cu groaza, de strigatul hogel, care, neavInd moscheie, s'a urcat
In turnul bisericil SfIntulul Nicolae de ling& Curtea domneasca,
unde n'a Intrat apol multa vreme nimenl i a trebuit s se tir-
noseasca, din noil ca sa disuara profanatia paella. Povestirea
italiana a lul Magni, pe care am analisat-o Intr'un memoriu pu-
blicat In Analele Academie" pe 1910, vorbete de Intrarea Sul-
tanuluT In Ial, de femeile i fetele curioase ce ieiail dintre
glastrele cu florl ca sg, priveasca In trecerea lul pe Imparatul,
care, Intunecat la fata, innainta In pasul Yncet al calulu!, Incun-
jurat de padurea de pene de strut a lenicerilor, pe podeaua
primitive de lemn a Imilor anulu! 1672. De altminterl, ma! tfr-
zili, In alta campanie, el va maT veni In partite noastre, stand o
lama, Intreaga la Silistra.
In expeditia personal. a Sultanulul, Camenita se cucerete. Apol,
in anul urmator, 1673, tot fiindca nu se astimparad Polonil, se
trimite Sari-Husein-Paa, care luptase i in contra Imperialilor.
AtuncI Innaintea Turcilor iese loan Sobieski, care pe vremea
aceia era numal frunta Intro conducatoriT de oaste. Marele-
Hatman al regatulul era fiul lul Iamb Sobieski, care fusese ca
sol regal prin partite noastre, avind multime de legaturl In aceste
terl. loan Sobieski da, lupta de la Hotin, In ziva Sfintulul Martin,
11 Novembre stil nob.. In lupta aceasta amindol Domnil notri,
cari participaq i el, dupg, sistemul Chiupruliilor, de a se In-
trebuinta trupe auxiliare, dee' Tatarl, Moldovenl i Munteni,
tradeaza. 4tefan-Vocla Petriceicu, al Moldovel, greii jignit de
Pad,, a trecut la Polon' fati i pentru totdeauna, iar Gri-
goracu-Voda Ghica face o plimbare In lagarul polon, dup&
care se iea rapede pe urma Turcilor, aratInd ca i-a ratacit dru-
mul. Polonil fiind victoriol, cel d'intaill gind al for e, firete,
sa restabileasca pe Petriceicu In Moldova, Intrebuinttnd aceasta
tail, pentru razboaiele tor, ca Zamoyski odinioara, al cam!
adevarat urma aparuse acum '.
Polonil se avaza la Suceava, ca i In manastirile care se puteati
Intari, insa el pot sa resiste numal citeva luny de zile campa-
nieT Turcilor i Tatarilor, care Incepe la 1674. 4i TatariT incun-
jura pe noul Domn de la Poarta, un Grec batrIn i ridicol, cu
dintil pu1, care se plimba, maT tarzit, solemn cu o rachierita
pe strazile Imilor, cum spune cronica indignat& , Dumitracu
Cantacuzino.
Prin izgonirea Polonilor din Moldova, razboiul nu se mintuie.
4i nicl prin pacea de la Jurawna, din 1676, pe care Polonil
slut silitl s'o Incheie, vi zindu-se lamurit ca. nicl el nu pot
sa pastreze Moldova, nicl Turcil sa, rapeasca Polonilor maT mult
dech Camenita. Pe urma vin negocierl pentru modalitatile paciT,
ceia ce Ingaduie sa se tin& situatia nelamurita, cltiva anY de zile.
1 V. descrierea mea In StudiI si documents", IX.

www.dacoromanica.ro
214

Redeschiderea ostilittilor o aduce chestia Cazacilor. I-am pa-


rasit cind Vasile Lupu si-a dat fata dup& Timu fiul lul Bogdan
Hmilnitchi, care a prefacut ceata razboinica salbateca a Caza-
cilor Intr'un Stat. Poporatia ruseasca ortodox& din Apusul Po-
Ionia si-a capatat forma religioas& prin Petru Movila, care a
reIntemeiat In toat& splendoarea 1ul Scaunul metropolitan din
Chiev, si puma' dup& aceasta ea si-a capatat forma politics, pentru
citava vreme, prin Bogdan, care i-a trimes ostasil si la nol, de
au luptat cu Mate Basarab In folosul lul Vasile Lupu, si Insu1
Timus, ginerele lul Vasile, a al:drat Suceava Impotriva Arde-
lenilor si Muntenilor, perind acolo de o ran& la genunchl.
Dup& moartea lul Bogdan, amine motenitor al doilea fin, Iurie,
un netrebnic, care a fost o bucata de vreme calugar la Cons-
tantinopol, si, acesta neffind In stare sa, cirmuiasca, provincia
cazaceasca, se aseaz& mal multi stapinitorl dintre capeteniile
de cete: Samuilovicl, Mohila, care poate era Moldovean de
origine, dar mai ales cel ma! 1nsemnat dintre tog, Dorosen-
co, care, dupa ce Incearc& legaturi In toate partile, se gindeste
ca s'ar putea Intelege ma! bine cu un suzeran mat puternic,
dar mai departat, si inchina Ucraina Sultanulul.
Turcil se simt datori s& intervina si sa, iea In stapinire Ceh-
rinul, Sobotovul, Nimirovul, Rascovul ci celelalte cetati caza-
cestl. Atunci se face un sir de expeditii, la care particip& si
Domnil nostri, expeditil care se mintuie la 1678 prin cucerirea
Capitalel Cazacilor. data ce Cehrinul e cucerit, ar fi urmat ca
Turcil sa organiseze provincia, fns, nu li yenta la Indemina.
Atunci, dup& cum se poate vedea In memoriul miet din acest
an despre Ucraina Moldoveneasca", Turcil chiam& pe Duca-
Voda, Domnul Moldovel, la Constantinopol, ca sa-T intareasc&
Domnia si ca s resolve o pricing matrimonial& intre fata lul si
un pretendent, care fusese raspins pentru ca era urft si prost;
dar in acelast timp i se d& Inc& un tuid, Inca o coach de cal,
semnul stapinirii, si e fAcut si Domn In Ucraina. De acum innainte
(1681) se intituleaza Gospodar al Moldovel si Ucrainel si alege pe
un Grec rusificat, pe Iene Draghinici, pentru a-1 trimete ca Hat-
man in Ticanovca, Ticaneuca noastra pe Nipru. Pamintu-
rile Intinse ale Cazacilor le-a luat atuncT In stapinire Vod& si a
Inceput a le ara, a face tamazlicurl de vite si o gospodarie cum
nu a mai existat in tot Orientul.
Situaga aceasta ar fi tinut mult& vreme, de nu s'ar fi Intim-
plat campania Turcilor impotriva Viend. Carul fapt i se datoreste
aceasta campanie?
Ajunsese atunci Mare-Vizir un om crescut in traditiile Chiu-
pruliilor, Cara-Mustafa. Trebuia sa se inceap& un razbohl In alts
parte decit In acest Rasarit al NipruluT, unde acum Domnul Mol-
dovel era stapin si mosier. Pretextul a fost foarte usor de ga-

www.dacoromanica.ro
215

sit. Unguril n'ad fost niclodata multamitT de dominatia austriaca.


Chiar i In memoriile luT Montecuccoli se vede antipatia for
Impotriva Nemtilor", antipatie care, de altfel, dureaza i pang,
astazi, de i fac casa, impreuna. Supui1 ungurl al Imparatului se
bucurart de biruinta Turcilor i erall nticajiti de biruinta Germa-
nilor, de i acetia erail cretini.
De la o bucata de vreme ajunge alit de mare nemultamirea
i se desvolt& atit de puternic o contiinta, nationala, Incit se
gasesc oamenl cari sa se gindeasca a reinvia regatul Ungariel
In traditiile cuceritoare ale luT Stefan Bocskai. Se ridica un
nobil, a carul sotie era din neamul RakOczetilor, aa !nett se
considera ca motenitor al dinastiel acestora, Emeric Moly.
Adunind imediat trupe de baiducT i teranT, el Incepe s& neli-
niteasca pe Imperiall In partile de catre Caovia, apol mal catre
Apus. Orice Incercare fac Germanif ca sa ispraveasca cu dlnsul
sint zadarnice: partisanil lul Moly erat. indrazneg, curagio1
pang la nebunie, Curutil, ceeia ce Inseamna, Cruciar. i Ro-
miniT din Ardeal se Inscriat, bucuros la TOkOly. Noul Craiti" al
Ungariel cltigind succese foarte marl, Turcil se gindesc de n'ar
putea restabili regatul Ungariel. zdrobind once putinta de ex-
pansiune a Austriei la Dunare. Incep decT sa atace pe Imperiall
intaia cu cete din paalicurile vecine, cite putin, apol tot
mal fati, pans ce apare Marele-Vizir insui. Razboiul Incepuse
la 1681, dar numal la. 1683 vin trupele turceti de Incunjura Ca-
pitala Austriei.
Imparat era, Leopold I-it, un mediocru i un timid, care nu ga-
sete cu ce sa-1 apere reedinta. Viena resist& eroic multamita
faptulul Intinderil sale, poporatieT foarte patriotice", foarte iu-
bitoare de traditil locale, elementulul neastimparat al studenti-
miT i fanatismulul calugarilor can lupta pentru apararea Cre-
tinatatil. La urma, fara Indoiala c& totusi ar fi trebuit sa
cads. Se i apropia de ca,dere cind Imparatul sosete In snrit cu
o destul de mare Wire, strinsa de la toil principil Imperiulul.
Cind Leopold aeza pe aT sal Intr'o tabara aproape de Viena,
se infatieaza, stapinit de ideia cruciatei, care biruia la el anti-
patia traditionala, pe deplin motivata, fata de Casa de Aus-
tria, i loan Sobieski, cu toate trupele sale polone. Se dadu o
singura lupta mare, In care Polonil se disting hotazit: orIcit de
larga, parte s'ar face Germanilor In despresurarea Vienel, partea
Polonilor nu poate fi tagaduita. Splendida for cavalerie de no-
bill sperie pe Turd, cari se retrag, i retragerea for Insemna
un dezastru, cad lasaa toata tabara imensa, un ora Intreg ridi-
cat In fata, orasulul asediat. Fugaril luau i pe Domnil noqtri:
pe Duca-Voda i pe erban Cantacuzino al Teril-Romaneti, a carui
truce, pastrata pan/ daunazT In capela moldoveneasca", nu
era cine tie ce provocare, nesocotita i imposibila, a Musulma-
nilor stapini, ci un altar de campanie.

www.dacoromanica.ro
216

Tndata, cu toata neintelegerea invidioasa, dintre Leopold i


Sobieski, aliatil cretini pornesc la recapatareathigaziel. Intait se
micasera Polonii, apoT Gormanil, geloi de succeselelui Sobieski,
se grgbesc i el sg cucereasca Granul, Pesta, toata, linia Dungrii
pang la Buda (1686) i de la Buda In jos-pang undo Dungrea se
plead.. spre Rasa,rit (luptele de la Ess6k i Mohacs, 1687; luarea
cetatilor Erlau, Alba-Regan). La Intoarcere, Duca fusese prins
la Domneti, In Putna, undo serba In linite Craciunul, de un
podghiaz polon, care-1 escorteaza, Intr'o carutg miserabilg, la Lem-
berg, uncle peste putin 11 rapune o veche boalg.. 0 noun Dom-
nie de ocupatie straink menita sa, tie i ea numal eteva luni,
Incepe pentru tefan Petriceicu, privit numaT ca trecgtorul re-
presintant indigen al regeluT Poloniel, stapfnul terii.
Dupg ce Buda este cuceritg, i Dungrea panonica se afla in
mini austriace, se deschide pentru Imperiall afara de perspec-
tive sirbeti ce se vor lgmuri mai departeIndoita problema
a stapiniril Dungrii inferioare i a Ardealulul.
In Ardeal Mihail Apaffy tremura Intro eel doT luptgtori. Indatg
ce aparura Imperialii In Ardeal, el se grabete sg Incheie un tra-
tat care-1 'Astra ca print cIt va trai, raminind ca fiul sal sg iea
hotgrirea ce va credo de cuviinta,; dar cetatile erat sg fie gar-
nisonate de Austrieci. Ni putem inchipui ce valoare mai avea
presenta principelul In tara, dad, toate cetatile erat ocupate
de trupele Impgratului. Astfel Ardealul, care va fi cedat de Turd
prin pacea de la Carlowitz, se afla In mina for cu totul Inca de
la 1687, afara numaT de unele momente, norocoase, ale ofensivel
turceti.
In acest timp TOkOly muse ajutor Turcilor i se aezase in
Tara-Romaneasca, In spinarea Domnului muntean care Inlocuise
pe Serban Cantacuzino, la 1688, Constantin Brincoveanu, min-
dud bucatele terii, cheltuind banil terii i jignind tars In eel
mai Innalt grad prin apucgturile destrabalate ale ostailor sal.
Brincoveanu urmaria, cu toate aparentale contrare de turcofilie,
o linie politica de cuminte tergiversare, de sgnatos oportunism:
era gata sg treaca la creOini, data, Austriecil sat Polonii voiat
sg-1 primeasca In condi* clientelara ca a Turcilor, dar cu
tribut mai mic si libertate mai intinsa, si, al doilea, dacg
venial) Intait sg bath pe Turd i sa, ocupe statornic regiu-
nile acestea, crutIndu-le de pedeapsa din partea vechilor suze-
rani. De partea cealalta Insg, se cerea riscul nostru Intreg, pe
lingg eonditii mai mult sat mai putin satisfacatoare.
Imperialil Intrg In tara cu Veterani i cu Heissler. Dar,
cum venial) pe la Orova, Brincoveanu tia sa-T sem% pe
la Cimpulung, dindu-li, de altfel, provisil i tot ce li trebuia,
adaugind cadourl pentra generall, dar Wind tot ce era cu pu-
tint& ca sa nu rgmlie In tarn, sat sa ramlie cit mai putin. i,

www.dacoromanica.ro
217

pe de altg parte, asigura pe TatarT ca nu e niclo primejdie si


garanteazg, el ca nu vor raminea dusmanil Imparg, Vel tamest!,
ceia ce nu i-a Impiedecat Insa de a prada data, si chiar de
a ajunge la Bucurestl. Dar politica InOleaptg, a lul Brincoveanu a
pgstrat In felul acesta Cara bogatg, In imprejurarl de acestea
cind s'al fi putut sa nu Amalie niclo urmg, din economia unel
munci indelungate.
Ba chiar sp trece la ofensiva In Ardeal. Moly patrunde In
provincie, tirind dupg, dinsul pe BrIncoveanu, pe Tatarl si pe
Turd. S'a dat lupta de la Zirnestl, In care all biruit Moly si
Romlnil, Teleky a fost ucis si Heissler Insusl prins1.
In Moldova ar fi intrat Imperialil, dar apucaserg, a antra Po-
lonil de doug orb: data, la 1686 si a doua oars la 1691. Gindul
for era acesta: sa ocupe cetAile si mangstirile si de aid sa
poata lua stg,pinirea asupra teriI Intregb. Cu toate acestea So-
bieski n'a putut sg, se mentina, si nu numal din causa talon -
tulul militar incontestabil al lui Constantin Cantemir, razes fal-
ciian si fost ofiter regal, om viteaz si practic, care a batut pe
navalitori la Boian, In margenea Bucovinel, dar si din causa
unel totals gresell de plan, datorita ambiVel optimists a Polo.
nilor. In loo sa se opuie 1111 Sobieski, Cantemir 1-a lasat, In 1686,
sg, Innainteze, sa Intro In Iasi, undo soldatil cari Intrail prin cir-
ciumile de supt pamint periall de mini necunoscute, pe dud
regale, instalat In curtile domnestY, cinta la un prInz cintece po-
pular In batjocura Domnulub care fugise:
Constantine,
Fuge bine,
NO al casa,
Niel al mask,
Nice drags jupaneasa...
Apol trupele polone antra In Bugeac, undo era o total& lipsa
de apg, si pasune, call pier, soldatiI, istovig de sete, mor cu
gramada. i, In felul acesta, nu s'a putut Intinde stapinirea po-
long asupra Moldovel.
Cl priveste pe Imperiali, dupg, un sir intreg de lupte, el all
zdrobit, nu numal impotrivirea Marelui-Vizir, dar, atunct dud
Sultanul vine sa-I infrunte, si el e Infrint in lupta cea mare de
la Zenta (1697), la care a participat si Dimitrie Cantemir, care era
atuncl ostatec la Turd. Dupg, lupta de la Zenta, care face gloria lui
Eugeniu de Savoia, intern4onalul" care -s1 stria numele in treb
limbl, Turcil all trebuit sa se hotarasca la incheierea pacil, pg.-
1 Acolo a murit $i un Romln care servia In armata imperiala cu gradul
de colonel, Aga Constantin Bilaceanu, si Voda i-a pus, la BucurestI, capu 'n
protapul de la gardul caselor lul.

www.dacoromanica.ro
218

rgsind Ardealul si pregtindu-se a evacua Intr'un viitor apropiat


si Banatul. Astfel, la 1699, dupg, negociatii Indelungate, la care
a participat si Alexandru Mavrocordat, tatal si bunicul atitor
Domnl din p6,4ile noastre, se iscaleste pacea din Carlowitz.
Din punctul de vedere al chestiunil Dunaxil, aceasta, pace In-
seamna un lucru: ca Imperialii, sprijinindu-se pe cetatea Ardea-
lulul, vor doming de acum si Moldova si Tara-Romaneascl, cg,
IsT vor pastra o us& de Intrare In Banat si ca, prin urmare,
multa vreme nimenT nu va putea sa exercite In partile acestea
ale Dunaril o InrIurire dusmang Austriel.
Polonia trebui sa se mulOmeascg Insa,dupa ce ceruse si Mol-
dova si Muntenia, ba numaT Moldova, orl chiar Moldova de 115,sarit
singurg,, cu cetatea Cameni0I, care li e data Innapol printr'un
tratat special, Incheiat, cIteva saptamini mai tarzi 1, cu TurciT.
Austria putea Incepe dee! Incerdzile eT de all face Impargia
de Orient, Incercarl In cursul carora Intimping, nu numal Impo-
trivirea Tumid pagine, dar si a crestineT, a pravoslavniceT Rusi!,
urmasa la Nipru a luT Hmiln4chi si Dorosehco, iar, mai tg,rzid,
chip& Impartirea Poloniel, si continuatoarea trad4iilor lul Za-
moyski, Koniecpolski, Zolkiewski si ale lul Than Sobieski.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXI-a.

Luptele Turcilor cu Austriacil yi Ruqii pentru dominatia


la Dunare.
Ca urma1 a vechil Ungaril, Austria, dominatoare In Imperiu,
luptase aproape doua, veacurl cu Turcil pentru linia Dun kit De
la o bucata de vreme, era vorba IDA, de mal mult decit atIta.
Regatul luT Ludovic-cel-Mare i al lul Matias Corvinul avuse legd-
turi cu Statele de peste Carpag i de paste Dunare i autase
a preface In vasalitate aceste legAturi, urmarind chiar, In veacul
al XIV-lea, fantasma unet dominap imperiale in Rasarit.
Cind Buda e luata i Ardealul ocupat, aceste vechi visuri un-
gureti Invie. Se vede foarte bine caracterul razboiulul din rela-
W.le cu. principil i popoarele pe teritoriile carora Turcil slat
atacag.
Astfel erban-Voda Cantacuzino avea contiliAa cg se coboarg,
din Imp6rAil constantinopolitanl. E cu neputint,5, de dovedit isto-
ricete, cu probe, descendents aceasta, dar e tot ce poate fi mai
probabil. Ca si tog InnaintaiI, el avea In armele sale vulturul
bizantin, tare se vede i pe mormintele familial, i mi s'a parut
ca Intr'un document neobinuit de ornat In titlul lul se g5.-
seqte de doua orl liters cirilica t, prin care an caligraf linguitor
a voit poate sa Insemne: Tar Tarigradschi, Imparat al Constan-
tinopolel, qi, in legaturiie lul cu Austria, Cantacuzinul voifi mai mult
decit principatul muntean in conditil mai favorabile dectt supt
dominat,ia turceasa: el cerea s6, se anexeze Teril-RomAnet1 anume
posesil ardelene i bgnatene. Avea legAturl In lumea greceascA
i fa0, de Turd a pastrat o atitudine quasi independents:
- tri-
butul n'a refusat sa-1 rAspundl, dar trimetea haiduci In BalcanT,
unde avea multe legaturl, care pindia1 carele cu banil, qi acett
hog oficiali al Domnulul muntean, sari nu puteaA fi dovedig in
aceast1 calitate, aduceat tributul furat" innapoi acasg.
Dar Austria nu inOlegea s6,-1 Intrebuinteze numai pe dinsul;

www.dacoromanica.ro
220

ea se sprijinia pe puternica propaganda catolica pe care Wu-


garil franciscani o faceat de aproape un veac In aceste parti,
cu succes destul de mare. Propaganda aceasta era represintata
de calugarl italieni, cad Francesil nu s'ail amestecat cleat In
timpuri cu totul noun, dar sensul el politic era Austria. i nu
ramInea fara resultate. Ea Intrebuinta ramaitele bogomilismului,
sustinind ca aceti eretici pavliciani, bogomili, daca nu sint or-
todocT, trebuie neaparat sa, fie catolici 1.
Dar mai gasim un element pe care Austriacil se puteat
sprijini In marele for plan de reunire a Imperiului de Apus cu
cel de Rasarit. Grecil catolicl Brat In numar foarte mic pe vre-
mea aceia, cu toate silin#le Pape', cu toate colile deschise
pentru propaganda. Dar acum citeva zile a Intrat In biblioteca
Academiel Rom Ine un manuscript grecesc Insemnat prin sensul
lul politic, iar nu prin vechime. In /mparaga de Rasarit se scriaa
istoril universale, aa-numitele cronografe, care puneat. In lega-
tura, Vechiul i Noul Testament cu tradiVta imperials romans i
cu cea bizantina; Incepeat deci cu Adam i Eva qi ispraviat cu
Imparatul grecesc" stapinitor. Dupa Incetarea Imparatiel bizan-
tine se putea continua prin Domnii notri, intitulag de Grecil din
veacul al XVI-lea 6ccatketc (Meletie Pigas), rege (Iacob Paleologul),
i nu data ele se i terminat ma. Dar niciodata, nu se afla un
cronograf In care, In locul Imparaglor bizantini, sa fie luag
Imparag din Apus gi care sa, alba prin urmare tendinta de a
manifesta ca motenirea Imparaglor de Rasarit revine Cesarilor
din Germania. El bine, cronograful acesta introduce pe Apuseni
de la Carol-cel-Mare Innainte. i el merge Innainte parka la Leo-
pold I-ia care a despresurat Viena. De sigur cs aceasta are un
sens, i era o carte menita sa, serveasca tendintele imperiale In
Orient ale Casel de Austria.
Ss amintim acum pe Gheorghe Brancovicl i rolul Jul ciudat.
Brancovicl era un garlatan, un aventurier, care, ca tog arlatanii,
sfirise prin a crede cele ce tot afirma. Se pretindea coboritor din
Despo#I sirbeti, al caror sir se Incheie prin Gheorghe Brancovicl
In cea d'intait jumatate a veaculul al XV-lea. Gheorghe Branco-
vicl cel not, de prin 1670-80, era frate cu Mitropolitul ortodox
pentru Rominii qi Slavil din Ardeal i pargle vecine, Sava, care
a fost depus i maltratat de principele Ardealului Mihail Apaffy.
El avea legaturi strinse i cu Brincoveanu, ba odata se iscalete
chiar Insui: BrIncoveanu, vrind sa, creieze o confusie.
tia romanete, latineste, grecete, toate limbile slave. Fusese
intrebuilAat de Domnii notri ca agent la Viena. Intrun moment
1 Din aceasta propaganda catolica a resultat apol episcopia catolici de Ni-
copol, de care atirna ci Mattis, bucurecteana (de la barat, frate) i mands-
tirea din Tirgovicte.

www.dacoromanica.ro
221

face oferta de a ridica toate popoarele slave pentru Austria, care


se Increde In el, II da, ban! si sprijin diplomatic. Aceasta a durat
foarte multi, vreme, pang, ce se veds ca silintile lul nu izbutesc, si,
pentru ca sinceritatea acelul care izbuteste e puss la Indoiala, el
mIntuie Intr'un fel de detentie politica 1.
Planurile urnairite de Austria prin Brancovici, cfstigarea fi pastra-
rea ttafiunit ,iliriceu pentru Imperiu, se urmeaza. Multi dintre Strbt se
compromiseserg, In Intrigile acestea, si atunct Austria, nevrind
sa-I lase pe mlnile Turcilor, i-a stramutat la ktcheierea plait din-
colo de Dunare, aezIndu-I In Confiniile Militare. Urmasil for trg.-
iesc si pang, azi pe acolo, numerost, bine organisatl, desvoltatt
economiceste si cultural, concureng de temut pentru Rominil din
acele 041. Patriarhul de Ipec, Muntenegreanul Arsenie, se ggsia
In fruntea for (1690). De acum si prin pgstrarea Ardealulut, si
prin legaturile stens cu provinciile romanestI si prin presenta
In monarhie a unut numgr foarte Insemnat de Slit' si prin tre-
zirea tuturor sperantelor de independent& ale locuitorilor cretint
din Peninsula Balcanicg, Austria se va simti Indemnata sg, con-
tinue lupta Inceputa. Nu se da multamita cu concesiunile teri-
toriale facute de Turd prin pacea de la Carlowitz, ci ea va cauta,
salt anexeze Tara-Romaneasca i Banatul si, treclnd dincolo de
linia Dungrit, salt adauge si Serbia, care e de timp Indelungat
pregatita, prelucratg pentru anexarea pe care o asteaptg cu bu-
curie. Cad Imperialit chiar In timpul razboiulul trecuserg, riul si
luptasera In Serbia, si nu numal la Cladova, dar si la Vidin, Intre
lumea strbeasca i bulgareasca, la Belgrad, si biruinte marl afl
fost castigate pe linia care merge pe la Ni In adIncul Peninsulel
Balcanice, la Grabova, la Batocin, care nu Insemneazg, numal
success militare, ci presenta pentru multa, vreme a Imperialilor
In aceste provincil, prin urmare familiarisarea locuitorilor cu dinil
si atltea sperante de libertate a crestinilor cu care Austriecil
IT deprindead. Sg, nu uitam ca alts trupe imperiale patrund In
Macedonia, In Bosnia, pe un teren foarte potrivit pentru rapezt
atacuff de cavalerie, pe care Austriecil le puteag face fiindcg dis-
puneag de elements de calgrime usoara, date de UngurT, Croat! i
altit.
Asa !nett un razboig nog se putea astepta cu siguranta.
Cu atit ma! mult, cu cat Austria n'a mat fost ocupata atit de
mult In Apus, unde, la sfiritul domnie! lul Ludovic al XIV-lea,
se ajunge la resultate foarte Insemnate si definitive, la Impie-
decarea unet viitoare tncercarl francese de hegemonie asu-
pra Europe!, si, In acelast timp, influents Austriel asupra ce-
lorlalte State germane creste enorm prin rolul conducator avut
In tnfrtnarea i Induplecarea ambitiel marelul rege frances. Aus-
1 Acum In urratt un InvAtat din Belgrad, un cunoscAtor bun al RomInilor,
d. IOvan Radonio, a stria, rAzimIndu-se $i pe izvoare romitnestI, vials acestul
"curios aventurier.

www.dacoromanica.ro
222

tria prinde decT cel d'intglit moment, si se aruncl asupra Turciel.


Turcil, el insi1, IT dgduserg acest prilej. Duple Cara-Mustafg, el
ail mai avut Vizir! insemnati, si chiar celinfrint Ia Zenta, Elmas-
Ahmed, nu era un om obisnuit, dar, dupg Incheierea plea din
Carlowitz, ajunge sg joace un rol foarte important, asgmangtor
cu al Chiupruliilor, dacg nu in ceia ce priveste socoteala bung
politick, cel putin In ceia ce priveste concentrarea tuturor mij-
loacelor ImpgrgtieT In mina unul singur om, care nu e Sultanul,
Damad Gin-All-Paa. Damad" insemneaza ginere, si el era gine-
rele Sultanulul. Foarte bun ostas, foarte viteaz, foarte resistent,
foarte incApatinat, singeros peste ragsurg, din sistem, nu din
pomire sglbatecl a temperamentuluT sail, -- politica sa insem-
neaza a da teribile loviturl de sable In toate directiile, a nu
cruta pe crestini In nicTo ocasie. El e acela care a omorit la
1714 pe BrIncoveanu pentru bgnuiala, Intemeiatg, sait'i nu, de
tradare ; tot el e acela care duple dol anT a fgcut say wig aceiasT
soartg ramasita familiel Cantacuzino, Stefan -Vodg, Constantin
Stolnicul, Mihail Cantacuzino, care a fgcut biserica Coltel si al
cgrul nume totusT e sfarimat cu ciocanul pe inscriptia de la In-
trarea bisericil, ca pedeapsa a trg,dgriT.
Gin-A11-Pasa, avind constiinta cg trebuie razboin, s'a hotarlt
s&-1 fats, si cit se va putea mal groaznic. Atacg pe VenetienT in
Moreia 1. In campania aceasta de niteva lunT de zile toatg Mo-
reia, sadatg, In singe, a fost cuceritg. Exista insa un tratat de
aliantg Intro Polon!, AustriecT, VenetienT si chiar Tarul rusesc,
care pe vremea aceia era Petru-cel-Mare, cuceritorul Azovulul, si
tratatul acesta prevedea ajutorul reciproc. Venetia amenintata
cern ajutor la Viena, dar a fost refusatg. Ins& succesul mare al
Turcilor pune pe &dull Casa de Austria, care, pe de altg parte,
fiind hotarita sg, continue actiunea sa ofensivg pentru a ajunge
In stg,pinirea depling a Enid Dungrii, doreste razboiul. Avind mal
ales ]a inderning talentul lul Eugeniu de Savoia, stringind In
Rgsgrit toate trupele libere acum din Apusul Europe!, ea por-
neste cu Incredere in acest razboiu, care tine de altminterl
foarte puting vreme si aduce Inca o mare biruinta a principelul
Eugeniu, lupta de la Peterwardein.
Turcil sint gilt! sg, Incheie pace. De data aceasta nu maT fac
ca In razboiul trecut, sa Incerce norocul de atitea or! In zadar,
ci, vgzind cg el li e protivnic, cer paces. Pacea aceasta din
Passarcruitz sa11 Pojarevac!, localitate din Serbia (1718), are pentru
Imperial! resultatul acesta mare cg li asigurg cu totul situatia la

1 Campania a fost descrisa deplin de un membru al legatiei muntene Ia


Constantinopol, un Grec, Constantin Diikitis. Cronica, tipiritii de KoggIni-
ceanu reeditatA acum de mine In editia Comisiunil Istorice a Romaniel, e
un jurnal militar admirabil, cel mal insemnat scris pe timpurl mal vechl
In rominecte.

www.dacoromanica.ro
223

Dunke, In partea sirbeascg, gi in partea munteana vecina cu


aceasta.
Prin urmare, avind Ardealul de o parte, Banatul de alta parte.
Serbia de Nord pana la o anume limita (Paracin- Stolaci- Claclac-
Blelina), avInd Oltenia toatg, se poate judeca mai bine cit de
preponderant i amenintator era rolul Austriecilor de acum In-
nainte In Peninsula Balcanica, fa0, de Turcia. Din cetatea Ardea-
lulu!, stringind toate trupele lor, puteat sg, li dea drumul de odata
In doll& direc01: de o parte ca sa treaca prin Poarta-de-Fier arde-
leana, pe unde intro, Muraaul In regiunea Tisel, In Banat, 1 de
acolo In Serbia lor, de unde sa invadeze Bosnia, restul Serbiel
i Macedonia, iar, pe de alta parte, ca sg, treaca prin pasul
Turnului-Rou, unde, pentru scopur! militare, Irnpalatul Carol al
VI-lea, tata! Marie! Teresa, a facut acea admirabila qosea mill-
tara, vrednicg, 0, fie puss alaturi de cele romats,. Via Carolina,
care a fost intrebuinOeta i bine IntnAinuta tot timpul cit afi
stat Austrieci! In Oltenia, pentru ca pe urma sa fie stricata anume
ca O. nu poata folosi Turcilor. Era la Clineni, caruia i se daduse
numele antic de Arxavia, gi o piatrg, comemorativa In latinegte,
pomenita In descrierile de calatorli.
Se vor fi gindit acum la Viena ca acel ce se las& a fi batut de
doua orl trebuie sa sufere i a treia Infringere. Dar impreju-
raffle speciale in care se gasise Austria In campania intdifi i In a
doua, Imprejurarile personale, puteat sa, nu se Intilneasca. In cam-
pania a treia, i In adevk nu s'ail ma! intilnit. Nu mai era ajutorul
polon, nu mal erail contingents din Imperiu, marchisul de Baden
a comandat pe la 1690 la Dunarea ungureasca--, lipsiafi trupele
strinse pentru lupta la Rin i care putead fi IntrebuinOte or!-
cind aiurea.
Caracterul local, dinastic, al razboiului cu Turci! se pronunta
din ce In ce ma! mult, Instrainind pe German" de dinsul, gi astfel
Casa de Austria devine tot mal mult represintanta intereselor
austriace; ce4 privia oare pe Saxon! safi pe Bavaresi lupta pentru
unirea supt Habsburg' a teritoriului sirbesc, a Bosnie! i Herta-
govineT, a MacedonieT, a Bulgarie!? i de aceia Austria e lasata
sg, lupte singura. Dar ma! e ceva: Eugeniu de Savoia murise (1736),
i era atunci vremea cind biruintfie cele marl se cltigat, nu prin
puterea de resistenta a unei armate, prin admirabila el pregatire
tehnica, prin solidaritatea dintre soldaV qi ofiOrl, prin unitatea
de comandA, ci adesea mal mult prin ideia Indrazneata a unul
general mare.
A ajutat pe Turd Ins g, a bate pe Imperial! In campania aceasta
i unirea nenaturalg Impiedecatoare, dintre Austria i Rusia.
Rusia luase de la o bucata de vreme rolul Poloniei. Intaia oat%
cind a intervenit In afacerile dunkene, a fost la 1711, cu Petru-
cel-Mare. Innainte se luptase cu Turcii numal pentru stapinirea

www.dacoromanica.ro
224

Azovului si a coaster de Nord a Mari! Negre, pentru dreptul de


a avea o flota In apele el. !nada oar& insa cind intervine In
pantile noastre, nu prin calugarii cari vindeat icoane si colportail
minciuni, povesti marl despre puterea Rusiel, iubirea el de ores-
till, &dul de liberare cu once prat de supt jugul pagin, si
se prindeail al nostri, atita doar, spune un raport saxon, ca bo-
ieril se temeal de Tar, ein Herr von allzu stronger Disziplin",
intaia oar cind Rusia apare ca putere military pe linia aceasta
a Dunaril, hotarita a da o mare lovitura prin care si ll deschida
calea ate Constantinopol, intrebuinVnd simpatia tuturor popoa-
relor balcanice, e atuncl, la 1711. Testamentul lui Petru-cel-Mare!...
El n'a existat nicIodata, decit in Inchipuirea unora. Tendinta fi-
reasca a Rutiei de a navali In Orientul european e una din le-
gendele din care se hranesc minVle simple. Petru-cel-Mare avea
atitea pe capul luT: chestia Poloniel, care 1-a adus la razboia cu
Suedia, infringerea de Carol al MI-lea, 'Ana i-a invatat meste-
sugul si planurile si a invins la rindul lul pe acest Alexandru
Machedon, care dup.& Pultava e OA sa se retraga pe pamint
turcesc, si aceasta retragere chiar, care era o sfidare pentru Tar.
i n'a stat linistit dupa aceia omul indracit care null afla linistea,
ci a Osut legaturI cu toata lumea. UmblaU curieril lul la Sultan si
la Hanul tataresc fara incetare 1.
Dup& o bucata, de vreme Tataril au fost cistigatl, iar Turd!,
cari nu doriati decit razbunare pentru luarea Azovulul, aratail
macar in parte dorinO, pedepsiril Tarulul. Moldova toata era
Impanata de Suedesi, cari all stat mutt& vreme la Iasi,vezI",
cum li se zicea pe vremea aceia.
Asa !mit provocaVa nu vine de la Tar. Luind supt ocrotirea
sa tiranic& Polonia,pentru ca de fapt nu o cucerise, dar pu-
sese acolo pe regale August, care i-a Lost totdeauna la dispo-
si0e,Taral mostenise ceva din tradiVile Poloniel de odinioara,
din rolul el istoric In regiunile de Rasarit.
Dar pe linga provocaVa lul Carol al XTT -lea mai trebuia ceva.
Domnil nostri, de o bucata de vreme, se uitau cu jind peste
Nistru: ba &ail trimisi al Tarulul, cari botezail copiil stapinito-
rilor MoldoveT, ba se Intimpla ca boierl tinerl moldoveni, cari
n'aveatl putinca de all manifesta Insusirile for militare la no!,
cad nu ma! purtam razboaie, se duceail la Rusl. Astfel o sume-
denie de Rominl merseser& Innainte la Sobieski si la Carol
al XII-lea, iar acum mergeati la Rusl. Intr'un scurt memoriu
ce am publicat In Analele Academiei" se vorbeste despre Sandu
ColOa care a luptat supt eroicql rege si, fiind prins, a fost tri-
mis chiar in Siberia, de unde a vrut s& fug& si erafi sa-1 tri-
mita chiar la margenea provinciilor inghoAate ale Imparatid
rusestl; apoI Suedesil at staruit de 1-at liberat si din Stockholm.
1 V. Cronica lul Alexandra Amine, tipilrit.1 In vol. IX din Studii ei Do-
cumente".

www.dacoromanica.ro
225

La Rusl era vestitul Postolachi Chigheciu, care conducea o In-


treaga trupS de Moldoveni 1. La Sobieski, un regiment Intreg
fusese alcatuit din MoldovenT S.
Dec!, RusiT avind astfel de trupe, natural c erall Indem nati si de
oamenil de la not sa vie sa, se amestece in afacerile noastre.
Mai era Insa ceva: Dimitrie Cantemir, Domn al Moldove!, stiind
ca o sa cad& si neavind niclo nadejde sa se indrepte lucrurile,
a poftit, ca si Brincoveanu, pe Tar la no!, de si cu multa dibacie,
potrivind asa ca, de nu va iesi bine, totusl sa, se poata mentinea.
Tarul, minte grosolana si naiva, credea, In felul lul simplist de a
vedea toate, ca, pornind pe drumul Constantinopolel, o sa, gar
seasca, si provisil. Se nemerise tocmal un an de seceta. Brinco-
veanu se opri la Urlati, asteptind sa, vada cum se aleg Impre-
jurarile, pentru ca sa, se hotarasca or! pentru unul or! pentru
altul, reservindull si un al treilea drum: spre Ardeal. Dimitrie
Cantemir Isl strings ostasil, trimete un manifest, un universal",
catre taxa, In care-I poruncia sa, se Inroleze supt steagurile acestor
liberator!. Lisa nu s'a ajuns decit la patrunderea ostilor rusesti
pe linia Prutului pana la Stanilesti. Pe urma, cind Marele-Vizir
soseste, ostile rusesti patesc ceia ce patisera Polonii cind s'a
poborit Sobieski in regiunea Bugeaculul: lips& de apa si pine,
roirea Tatarilor, si, ca o agravare, Indemnul ambitiel jignite a lul
Carol al XII-lea, care supraveghia pe Vizir si-1 Indemna necon-
tenit Impotriva Rusilor. Acestia se retrag, dupa o pace rusinoasa ,
pe care totusl o dorisera din toata inima, ca o mintuire, el tree
Niprubsi in felul acesta se ispraveste cea d'intaill campanie In
partite noastre.
Dar Rusil erau hotaritf sa se intoarca. Li trebuiad neaparat,
pentru ca Statul for sa fie complectat In margenile lul naturale,
doug provinci! noun: Crimeia, unde eras Tatari! Hanulul, si par-
tile acestea de la Nipru, .necesare si ele pentru deplina stapinire
asupra apelor Mari' de Azov, ale Mail Negre. Consecinta Ins& a
Infringerii de la Stanilesti si a pacil de la HusT fusese parasirea
Azovulul. Era ded nevoie sa se capete linia Niprului indarat, sa,
i se adauge Oceacovul, care stapinia cursul de jos al riulul si
constituia o primejdie continua pentru Muscal!.
Atunci, pentru aceste scopur!, se Incepe campania Tarinei Ana
Impotriva Turcilor. Se incheiase o Intelegere cu Austria, si re-
sultatul a fost pentru Rust o biruinta relativa In partite noastre,
o biruinta absoluta, In partite tataresti (1738). Crimeia mai toata,
a fost pradata in chip nespus, si de atunci s'a Infrint puterea
1 V. memoriul mien Carol al XII-lea, Petru-cel-Mare si Terile noastre", In
Analele Academiei RomIne" pe 1910.
A V. notita mea despre Sandu Coltea, In aceleasi Anale" pe 1912. Mai tArzia
Rominii ail jucat un mare rol in luptele Mariei-Teresei, si nu numai Rominii
din Ardeal, dar si Rominii de la noi; acestia fAceail parte $i din garda regalA
a lul Frederic-Wilhelm: se clutaii eel mai zdraveni Mai, II ImbAtati si pe
urma-1 trimeteati in Prusia.
www.dacoromanica.ro 15
226

cea mare a Tatarilor. La no' intr& generalul Munich in Ia1,


tratind cu cea mai mare asprime pe boierl, batindu-0 joc de
dinsiTi impunindu-li un tratat, cu desIvireire peridulos pentru
viitor, prin care eram prefacuti nu ca In tratatul din 1711,
care ni garant& situatia traditional& ei privilegiT pentru clasa de
sus, in situatia de provincie ruseasca.
Imperialil ins&, afar& de Intaiul atac in Serbia, care ajunge
pan& la Crueevat, Pristina, Novibazar, n'ad avut noroc de loc.
Domnil noetri de atuncl organisasera si trope romanWT. Am
gasit insemnarea trupelor strinse de Constantin Mavrocordat,
Domnul muntean, i le-am tip&rit In Memoriul despre ocupatia
austriaca de la 17891. Austriecil n'ad avut noroc nici la noT i
nici la Sirbi, ei ad fost silitT decis s& incheie, dupa marea infrin-
gore de la Grodzka, pacea de la Belgrad (1729), prin care pierd
tot ce cltigaser& la Passarowitz. Romtnii recap&t& Oltenia, unde
icana financial* aceasta calitate austriaca, pentru a construi
osele, a cladi c&sarmi, locuinte pentru administrator' ei atitea
altele, Meuse pe Austriecl odiosi tuturora. Cele tint' judete de
poste Olt s'ail intors mai s&race i mai nemultamite de cum
ieiser& de supt jugul turcesc", ele salutary restabilirea stapi-
niril Domnulul din Bucureeti, cu care se intorcea ei atotputer-
nicia ortodoxa, in locul sprijiniril catolicismuluT represintat prin
colonietil bulgarl din Oltenia si clerul for favorisat.
Rueil au zabovit putin Incheierea pacii. De ei nu citiga teri-
torii,ba dartma Azovul, Ins& de la acest razboid se putea vedea
foarte bine ca e deschis pentru dinii drumul in partile rasa-
ritene,
De la incheierea pa din Belgrad, In care Austria pierde Ol-
tenia ei provincia sa sirbeasc1, se strecoar& mai multe decenil
de pace.
Motivul trebuie cautat in Apus, caci e sigur ca Imparatia tur-
ceasca ar fi fost zguduita necontenit dac& acolo n'ar fi fost dou&
Marl razboaie care sa prinda toate Puterile europene: razboiul
pentru succesiunea austriaca si razboiul de eepte an', orT: int&iul
ei al doilea razboid silesic.
Aceste doll& razboaie ocupa mai bine de doua decenil pute-
rile Austriel. Cind ele se mIntuie, Imparatia invinsl, umilita,
despoiata de Prusia, cu toate succesele pe care le-a putut avea
prin alianta cu Francesil i Englesil, nu mai e In stare 0,-0
reiea marele rol In Orient. Austria trebuie s se resemneze o
bucata de vreme la o rabdatoare opera de refacere.
In razboaiele acestea din Europa central& fusese amestecata
i Rusia, ei aceasta numal pentru ca doria sa se afirme ca pu-
tere military In centrul Continentului. Chiar clnd nu i se cerea
I In Analele" pe 1911.

www.dacoromanica.ro
22-7

sa, Se amestece, ea mut& a, o face cit Mg mutt din a,ceasta,


causa, cad situatia el in razboaiele menteionate mal sus samana
foarte bine cu situatia Sardiniel, a Piemontulul in razboiul din
Crimeia, in care Ruil ar fi fost biruil i MA, ajutorul Piemonte-
silor, dar situatia politica a acestora In momentul acela era de
aqa natura, !mit li trebuia sa, se amestece cit mai mult In afa-
cerile marl europene ca sa se pregateasca, in ochil tuturora
pentru rolul de desrobitorl si unificatorl al Italia Tot aa Ruil,
ca sa nu fie considerag ca o monarhie asiatica avind i o pro-
vincie In Europa, ci ca un Stat european cu viitor In Europa,
intervin in acest timp, cum vor interveni mal tarzill in campa-
niile Revolugel, prin care vor putea ajunge pana, in Olanda, pang
la Zurich, pana la Trebbia italiana. Dar, dud o tara, participa la
razbal numal In felul acesta, cu trupe auxiliare, gi a doua zi
dupa incheierea OAT ea e tot aa, de zdravana ca i, In mo-
mentul deschideril ostilitatilor, ea poate porni imediat o actiune
serioasa pe drumul tradiVilor sale.
Astfel la 1768 Rusia incepe un razboid In potriva Turcilor.
El pornete din tendintele ruseti de all anexa acea Polonie,
care, parasindull chemarea intreaga, supt un rege ca Stanislas
Poniatowski, luat din iatacul Tarinei, decade !met, pang ce url
confesionale, inteOte tot de Rusia, dadura, prin razboiul civil, pu-
tin0 unel intrarl a trupelor imperiale. Pornit din pradarea de
Cakaci a localitAil turco-tatare Balta, acest razboiu are un ca-
racter deosebit de al color anterioare. Pe tronul Rusiel, dupa
dispariOa unul Tar otravit, se suie vaduva, prin propria el vointa
a acestul Tar, Ecaterina a II -a, in tinereta, o cocheta principesa,
germana, bine incunjurata, de favorite, iar, dupa, moartea sotului
el, o persoana, tot aa de cocheta, i mal bine Incunjurata Inca
de favorig, dar, pe ling& acestea, un puternic cap de conducator
politic, avind aptitudini pe care nimeni nu se gindete a le ta-
gadui: de energie, de potrivire buns a imprejurarilor, de marime
a concepWlor. In absoluta bung, credinO, va fi crezut ea de la
inceput ca poate sa biruiasca pe Turd definitiv, sa li smulga
toate provinciile europene i sa, reintemeieze Imperiul bi-
zantin ?
Ruil aveau in dinastia for inrudirl imparatet1 din veacul al
XV-lea: o Paleologa luase pe un Tar din a doua jumatate a yea-
culul. Natural ca, marindu-se Rusia, ajungind in, atingere cu
Grecil, aceasta trebuie sa, serveasca, aspirAiilor cretinilor din
Imparatia otomana. Cu cit trecea vremea, cu atita sperantele
elementelor cretine de supt Sultan, care se Indreptasera intaid
catre Domnil notri, considerag ca urmaI ai Romel de Rasarit,
s'aU dus de la vasalitatea noastra tot mal umilita, tot mai pri-
mejduita, tot mal saraca; pe care o represintau bieg Fanariog,
tuncOonarI turceti, avansa1 la rangul de Domnl in Bucuret1 qi
To*, pentru a merge catre Imparatia ruseasca, ajunsa acum la
www.dacoromanica.ro
228

gipru, la Mares, Nordic', la Marea Neagra, Cu manifests dorint&


de a stapIni toat& lumea orientalL
Cea d'intait lupta se deschide, am zis, la 1769 si ea aline
pan& la 1774. E aceia la care particip& numal elemente rusestI.
De o alian0 cu Austria, data aceasta, nu se vorbeste. Experier4a
ar&ta,se ca, o leg&turl Intro Austria si Rusia Inseamna, Tedeumul
la Petersburg Intov&re,sit de lacriml la Viena si vice-versa. Co-
respondents diplomatic& In timpul celel de.-a doua aliante dintre
Rusl si Austrieci, la 1788-91, vadeste ce durere trezia la fiocare
dintre eel dot bunt aliag succesele celullalt.
Am&nuntele militare nu intereseaz1 aid ; ele se pot cuprinde
supt done, rubricl: luarea rapede a cetAilor basarabene si cioc-
nirl Indelungate pe linia Dunaril,pe ling& cucerirea cetaffilor Cri-
meil. La urm1, atacul rusesc se Indreapta impotriva Silistrel si
a Varnel chiar. Se 1ncheie tratatul de la Chiuciuc-Cainargi, nu
departe de Silistra.
El nu cl& Rusilor avantagil teritoriale, ci diplomatice. Prin ur-
mare nu e un tratat care asigura ceva In present, ci unul care
deschide perspective largl In viitor. Clausa de c&peteniepe ling
avantagil pentru nol, menite se, Int&reasca simpatiile locuitorilor
fa0 de Rusia, pe ling& anexarea cetatilor Azov, Ienicale, Chord,
Chilburn si pe ling& declaraVa neatirnaril Tatarilor,cuprinde
dreptul pentru Rusia, exprimat In form& foarte neclara, inten-
.Vonat neclara, de a sprijini noua biserica greceasca din Cons-
tinotanpol" si pe credinciosiT el. De ce era vorba ? S'a discutat si
se discut& si acum. De Biserica-organisare greceasca, cuprinzInd
toate elementele ortodoxe, sail de biserica-zidire din cutare
mahal& a Constantinopolel? Turcia a luat-o 1ntait ca ocrotirea
unel organisaVI ortodoxe locale, constantinopolitane, si, iarasi,
impresia mea e cl nu totl acel cari ad negociat tratatul din
partea Rusilor erad lipsiV de anume planurl pe viitor, razimate
pe interpretarea abusiv& a acestul text.
Indat& diplomAia ruseasce., trnbogMitg, acum prin consul', ase-
zag si In Principate, a inceput s& considere c& are dreptul de
ocrotire a orIcarul crestin ortodox. Se credea Indrituita In
aceasta dire* prin faptul ca, Fran0 avea dreptul, printr'o serie
de tratate, asa-numitele Capitulatiuni, s& intervina totdeauna
pentru asigurarea BisericiT latine In Orient. Dar era o deosebire,
care s'a discutat In fond Innainte de rezboiul Crimeil: era deo-
sebirea, esenVala, c& ocrotiVI Franciel erali strain', pe dud
ocrotiOT religiosl al Rusiel era. supusl aT Sultanulul, si nu erad
RusT de loc.
Austria primi noua stare de lucrurl. Supt pretextul de a
trage un cordon" Impotriva ciumeT, ea innaintase, cu voia ma-
resalulul rus Rumien0v, p&na la Roman, si negocierile duse de
internunciul Thugut la Poarta c&p&tara pentru Imp&ateasa Mol-

www.dacoromanica.ro
229

dbva de sus, cu Putna qi Suceava, o noul Bucovina pentru noil


staphil (1775).
Dupa, tratatul din 1774, ail maT trecut zece alai In linicte. Daca
razboiul izbucnecte din not la 1787, aceasta se datorete nest,-
natoasel amb4i1 romantics a batrind Ecaterine. Ea face oferte
noulul rege al Romani lor, fiul MarieereseT, Iosif al II-lea, In-
demnindu-1 sa faca o visit, la Curtea ruseasca, sa se primble
Impreuna pe Nipru, sa visiteze In regiunile aceasta voile posesiI
pe care le capatase imparateasa i sa, se Inteleaga pentru libe-
rarea tuturor crectinilor din Orientul Europa
Acum iata ce avea sa visiteze Iosif al II-lea. Crimeia, cum
era de ateptat dar pe o cafe foarte curioasa, Intrase In
stapInirea Rusiel. Tataril, aVta41 de intrigT, se sfadiat dupa, Dom-
nie. Era un Han al Sultanulul ci unul partisan al Rusiel. Rusia
intervine Nie, grabnic pentru Hanul el, pentru whim Ghiral,
care parea a-I sta foarte mult la inima, iar Turcil intervin sfios
pentru cellalt. La Ainali- Cavac, In 1779, se Incheie convenVa
ruso-turca prin care se definecte independents Tatarilor In sensul
Imparatesel. Din haosul acesta a resultat ci ameitecul militar al
Rucilor, ci late bunt, dimineata s'a ispravit cu amIndoT Hanil.
S'a dat o mare petrecere Intregil na#I tataretl, at curs atunc!
1114 nu de lapte i miere, ci de vin ci vutca, pentru toate T6,-
tarimea, care, uitind ei de Mohammed gi. de Coran, s'a imbatat
In cele d'Intahl ceasurl de fericire pe care be asigura stapfnirea
ruseasca.
Pe urma, negocierile, amestecindu-se toate Puterile. Se ceruse
la 1774 Sultanulul ca provincia Tatarilor sa fie independentd,
fiber& st. se Indrepte or! spre Turd or! spre Rql. Independents
fiind Ins& garantata prin presenta, la hotare a citorva mil de
soldati rue!, ea se resolvise In ci Iva anl prin anexarea Crime'!.
Sultanul IcT dadu acum cu gret Invoirea, pe care n'o putea refusa
pante la capat; pastra, ci de aid tnnainte cu Tataril numaT re-
latiI religioase, MA, valoare politics..
Semiramida Nordulu!" i prietenul el vazura ded minunile de
InCelare ale favoritulul Potemchin, care dadea ilusia uneY colo-
nisarl i uneT civilisatil noua. i, In mijlocul petrecerilor, se Inj-
gheba marele proiect al Ecaterine!, vadit prin arcul de triumf cu
inscrip0a: Pe aid drumul la Bizanr i prin botezul nepotuluT
el de fit cu numele lul Constantin-cel-Mare.
Razboiul s'a purtat Incet. Austrieci!, ci acum, ad fost aproape
continuo batug. Li s'a Inttmplat rucinea nemasurata, de a vedea
pe insu1 Imparatul Iosif al II-lea fugind In Banat Innaintea tru-
pelor Marelul-Vizir Iusuf, lute() panic& generals. La noT de cite orl
all aparut catanele, all fost batute. i de cine ? De Nicolae-Voda,
Mavrogheni, al Teril-Romanetl, biet insular grec care dispunea
de citeva trupe de galeongi!; mat chemase mahalagi! din Bucu-

www.dacoromanica.ro
230

reti, facuse steaguri frumoase, pusese boierl tined ca ofiteri.


Si cu acetia a batut sistematic, trei an!, pe Nemti", pana ce
Turcii, la cel d'intait nenoroc iremediabil, i-ag multamit prin
Mores.. gitului la Dunare, Rugg Nicopol.
In sfirit, dupg ce, mai fericitl fiind Imperialil la Nord, se luase
Hotinul In unire cu Ruii, dupa, ce Moldova apuseana fusese
puss supt Guvernul austriac,administratia centrall pentru ju-
detele anexate era la Roman --,principele de Coburg, ajutat de
Ru1, cari biruiesc mai mult el la Focani i Rimnicu-Sarat, In-
draznete sa, vie innaintea Bucuretilor, In care int& cu zabava
i mare sfiala, puind pe boierl sa jure credinta, qi Intarind jura-
mintul for la Mitropolie cu iscalitura tuturora. Si astfel am avut
pang la pacea din Sistov (August 1791) in Muntenia i In Ol-
tenia stapinire austriaca.
In 14 stag Rusil, cu Potemchin, care qi-a petrecut ultimele
zile de batrtneta la no!, Tarina voind acum sa -1 alba eft mai
departe; satrapul Crimeil, al Tauridei", qi-a cheltuit ultimele pu-
terl si ultimil ban! Intre Moldoveni, in petrecerl cu boieril, in joc
de carti apusean, in danturi noua, pe care le invatad atunci
boieroaicele supt ochiT gelosi a! sotilor impiedecati In largile for
veminte. N'all plecat ostaii Ecaterinel pans la pacea din Iasi,
la Inceputul anulu! 1792. Si, la plecare, Potemchin obosit cu totul,
stors deplin, moare In drum, i amintirea i se pastreaza In bise-
rica Goliel din Iasi, in taxa uncle se visase rege al Daciel.
Clot planul acestui regat rasarise in mintea Imparatesel i fu-
sese discutat, cu neincrederea fireasca, in diplomatia europeana.
Ne gasim astfel aproape de Inceputul veaculul al XIX-lea. Rusia
Innaintase prin noua pace pang la Nistru, i ea se pregatete de
un nog razboiA pentru cucerirea unei noun, granite. In acela1
timp se constatase, prin pacea de la Sistov, un alt lucru: ca
ofensiva austriaca, tendinta austriacg de a capata linia DunariT
e de acum Innainte cu desavirsire imposibila. In razboiul acesta,
pentru a doua oars planurile Habsburgilor dadusera faliment.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXII-a.

titre pacea din Iacii Ii3 i Inceperea rizboiultif Crimea


(1792-1853).
De la Incheierea pacilor din Sitov qi Iasi i pang la izbucni-
rea razboiuld Crimea, se desfapra, o noun, perioada, mal strips
legata cu imprejurarile generale europene, din desvoltarea pro-
blemel istorice a Dunarii.
Pe IMO, atitea negocieri Inenite a supune Eisi mai mult Rusiel
Turcia in decaden0, doua, razboaie se cuprind in acest rastimp.
Cel d'intait izbucneqte la 1806 i tine pang, la 1812, facIndu-ne
sa pierdem teritoriul dintre Nistru i Prut pe care Ru.gil 1-ad
numit de atunci Basarabia, pe chid mal Innainte Basarabia" se
chema numal regiunea de de-asupra gurilor Dunaril. i el are un
caracter deosebit de al razboaielor anterioare, din veacul al
XVIII-lea, care at1 fost tratate pang aid. Acelea sint curat teri-
toriale, cad toata viaAa, politica a acestui secol e dominata de
conceptia situAiel deosebitelor teritoril de Stat unele fat,a, de
celelalte: ca sint natduni, ca au suflet, stapinit de anume idel di-
rigente, ca trecutul for li da, anume drepturi, pe care alto naOuni
nu le at, acestea sint lucrurl cu totul secundare pentru veacul
al XVIII-lea, precum sint cu totul secundare ' pentru acest veac
alts motive, care domina aa de mult legaturile dintre popoa-
rele de ad: motivele economics sat. economico-politics, debueu-
rile, coloniile, legaturile vamale, razboaiele de tarife. Astfel fiecare
Stat cats sass cltige, indiferent In ce direccie, absolut fara, niclo
atent,de fa0, de drepturile sale sat de drepturile altora, oft se
poate mal mult, indiferent in orice parte.
Prin urmare, daca, Intfinim vorbindu-se in Rusia acestd timp,
adeca In diplomAia el, de comunitatea cretina a supuilor or-
todocI din ImpargAia Sultanilor cu locuitoril Intinsulul Imperiu
rusesc, daca predomina aceasta devisa a liberkil frAilor pre,-
voslavnici, pe care Inca, n'ari uitat-o deplin anume diplomAl din

www.dacoromanica.ro
232

Petersburg, nu trebuie s& ne las&m Inselat,I. Nu de aceasta ideie


shit conduce de fapt razboaiele Rusiel impotriva Turcilor, il casul
Tatarilor o arata In de ajuns: eh nu erail fratl ortodocsl, dar,
avInd si el norocirea sail nenorocirea, dupa, punctul de vedere
din care ne punem, de a se g&si In vecinatatea imediat6 a Ru-
siel, Ecaterina a II-a II anexeaza tntocmal cum ea ar fi anexat
un simplu norod pravoslavnic din BalcanI.
In ceia ce priveste Austria, daca uncle idol din etrecut par
a domina singure, pan& la capat, politica imperial& in veacul
al ,XVIII-lea, daca se pastreaza constiinta drepturilor Ungariei, a
leg&turilor istorice cu regatul Ungariei care Incetase la 1526,
daca noua politic& 41 are radacinile In situatia medieval& a Un-
gurilor, nu trebuie s& credem ca Austria se sprijina innainte de
toate pe aceasta traditie si pe drepturile legate de dinsa. Nu,
ci Austria procedeaz& Intocmal ca $i Rusia, ca si once alta
Putere european& din vremea aceasta: cauta s&-sI adauge, In
apropiere, tot ceia ce poate folosi, supt raportul politic si finan-
ciar, monarhiel.
Dar de la 1800 Innainte lucrurile se schimba In politica tu-
turor terilor europene, Incepind cu Franta si In RAsarit cu Po-
Ionia, care presinta aceleasI fenomene In acelasl timp. Se mani-
fest& factorl a c&ror ridicare la putere si al c&ror rol conducator
nu puteat fi b&nuite clOva vreme innainte. Franta, dupl scenele
interne, cind nobile, chid grozave, ale Revolutiel, porneste supt
raportul diplomatic si militar o actiune care nu poate fi califi-
cat& decit de: salbateca. Noul razboili e o serie de acte de des-
perare din partea unor ignorantY al conditiilor Ozboiulul, a carol
intuitie ajung Ins& s o aibg.
Acelasl lucru se observa si In materie de diplomatic. Cea
veche, bine informata, calculata, prudenta, delicata In schimba-
rea de teren, respectuoasa de toate formele, e lasata la o parte
si rasare de o data, conduclnd viata Statelor, o alts diplomatic,
destrabllata, descheiata la haina. Ea biruieste rapede pe cealalta.
Metternich Insusl represinta, e drept, vechiul regim Impotriva
noulul regim, dar, In ceia ce priveste radicalismul si cinismul
solutiilor, e si dInsul un om al timpuurilor nol. Ins& in aceasta
nebunie" ideologia lipseste sail e rapede Inlaturat& dup& Incer-
carea cu realitatea lucrarilor, care ea e staptna tuturora si co-
boar& adesea cele mg extraordinare planurl la normalitatea tra-
ditiilor, mill-Omit& si lul Napoleon, care, In fond, ca Italian si
om cu preg&tire militara, era un spirit practic si putea s& treaca,
lastnd de o parte sarlatanismul unor declaratiuni ale lul, de la
visurl nemasurate la socotirea si chibzuirea bun& a Imprejurap
rilor. Napoleon se convingea mal rapede ca orlcine ca realitatea
nu Ingaduie anume planurl, si doar pentru galerie erail anume
declaratil, ca aceia ca era gata sa mearga In fundul Indiilor ca
sa Invie visul unul Alexandru-cel-Mare. Imitatoril lul, cucerig de

www.dacoromanica.ro
233

voile apuc&turl diplomatice, a1 fost Ins& ma' stIngacT si, In casul


RusieT lul Alexandru I-it, mult mat Indraznati In proiecte mar
brutal' In Incercarea de a le aplica. Aceasta se vede si In leggy
i
turile on Imparatia Osmanilor, si In planurile dunarene ale Ta-
rulul Alexandru.
Rusia nu mat face acum impresia unuT Stat care tinteste la
anexarea celel mar apropiate granite favorabile, ci face impresia
unuT Stat care se arunca In planurT romantice, ma! Indepartate
de once realitate si posibilitate decit chiar planurile Ecaterinel,
care se gindia la rosturl bizantine. Tarul, In emulatia sa on pa-
ternicul rasturnator de tronur1 si nimicitor de terl, se gIndeste
la anexarea FinlandeT, a Principatelor, la capatarea granite' Du-
'Aril, la taierea Peninsulel Balcanice In doua, la asezarea until
principe din familia imperial& la Constantinopol. $i, dace, in vea-
cul al XVIII-lea, Iosif al II-lea, cind se Intlinia cu Ecaterina a II-a,
nu era om s& Intrebuinteze pe deplin sl biciunile Tarinel pen-
tru scopurile sale, Napoleon era, fora Indoiala, omul care s& o
fact.. Astfel In cele dou& Intilnirl de la Tilsit (Iulie 1807) si de
la Erfurt (Octombre 1808), din partea in! Napoleon se fac oferte
In adev/r uimitoare, care magulesc foarte mult pe Tar pi-I
1ndeamna la continuarea r&zboiului inceput Impotriva Turcilor.
In haosul de fagAduielf si retract&rI, de asigurarl si desmintirI,
de declaratil contrazic&toare, e sigur c& Alexandru I-h1 a crezut
cum c o s& capete, nu numai Finlanda, pe care Rusia o are
paned ast&zi si pe care tocmal o desbraca de ultimele al privi-
legil, far& crutare fats de o poporatie cult& si patriotica, atit de
folositoare Impar&tiel, ci macar Inc& si gran4a Dun&ril. Napoleon
Ins& nu era hotgalt la nimic, ci Intrebuinta acelasi sistem de
oferte largl si fat& de Rusia si fat& de Austria, dindu-ne uneia si
alteia, pe not ca si pe SirbI, si e foarte greu sa se ajunga la cu-
getul lul cel adev&rat, ba probabil ca nu era niclunul sic supt
fag&duielile acestea bogate, supt perspectivele de cucerire pe care
le deschidea, se strecura actiunea de tiran" italian al veaculul
al XV-lea, sigur& si nescrupuloas5,.
Razboiul din 1806-12 e stapinit Ins& de aceasta legatura lntre
Alexandru I -id si Napoleon. Inceputul e cunoscut: In vara anu-
lul 1806, Turcia, care fagAduise, cu citIva ant Innainte, printr'un
nod privilegiu acordat terilor noastre, hatiseriful din 1802, s& nu
schimbe Domnil nostri, cari trebuiaal sa domneasc& un numar
oarecare de ant, decit dup& o cercetare comuna, de dinsa si de
Rusia, a motivelor pentru care era vrednicl sa fie aruncatl jos
de pe tronurile lor, Turcia, Indemnata de diplomatia lul Napo-
leon, care nu doria nimic ma! mult decit s& susciteze Rusiel,
dac& nu o rival& vrednica de dInsul, eel putin o dusrulnie In
stare sa o Impiedece In anume &duff asupra Europe! centrale,
Incalc& prescriptiile hatiserifuluT si, vazInd In cel dot Domni din

www.dacoromanica.ro
234

Moldova i Tara-Romtneasca: Alexandru Moruzi i Constantin


Ipsilanti, nigte tr&clatorl a! intereselor Imparatiel, niqte prieteni
f&VI al Ruilor, IT destituie. Imediat ambasadorul Tarn luT inter -
vine: Domnil vor fi restabilig In cel maI scurt timp; s'at Meal-
cat tratatele, i Rusia, atit de respectuoas& fa0 de ele, nu va
admite principt no!, ci va care respectarea concesiilor smulse de
dinsa cu atlta greutate. Atuncl s'a Intimplat c& bieW Fanariatl
not numitT, la coborirea din c&rute trebuirl sh-sl incarce baga-
jele pentru intorsul imediat, iar cel plecag pentru a se duce,
unul in Rusia, unde era mal sigur, cellalt In Turcia insdsl, s&
revie pentru a-sl ocupa iara,1 Scaunele.
Astfel diploma0a ruseasca, ajutata apol i de Anglia, care tri-
mese corabil In fa4a ConstantinopoleT qi for Dardanelele pentru
a ceda apol tunurilor de pe coasts, ispr&vise chestiunea destituirilor
ilegale. Aceasta ar fi Insemnat pacea. Rusia insa apucase
pune trupele In micare catre gran4a PrutuluT. Dec!, la Ince-
putul iernil anulul 1806, data, cu caderea color d'intait fulgl
de zapada, ostaqii ImparatuluT antra In Iasi.
Se ocupa, prin urmare, Principatele, iar ca legitimare a ocu-
pAiel se spune c, Imprejur&rile fiind tulburT, trebuie ca terile ro-
m&net1 s& fie ocupate ca garantie. i Principatele att r&mas pe
mult timp ocupate.
Cine ar credo ca, In aceasta vreme a loviturilor napoleonene
uriae, s'at desfasurat marl scene razboinice In p stile noastre,
s'ar Inqela. Rusia n'a inovat supt raportul militar nicl In campa-
niile anterioare: nicT In 1738-1739, cind e maT mult vorba de ocu-
patia unor lint parasite i de luarea In st&pinire a unor pro-
vincii neap&rate, nic! In 1767-1774, clad, in afar, de luarea ce-
t&tilor basarabene, nu slut decit lupte pe linia Dun&riT, pentru ce-
lelalte cet&g, de pe malul drept i sting al ape!, i mid in cam-
pania din 1788-92, care Incepe cu dobindirea Basarabiel i intrarea
solemn& In Iasi i Budureti in sunetul clopotelor Mitropolid,
cu Tedeum pentru un Imparat i cel&lalt. Acura, In 1806, dupa
aa de putinl isprava, Rusia e sigura ca va capata provinciile
dunarene, dar din voia lui Napoleon, nu din causa luptel Impo-
triva Turcilor, can erat totql ma de unor de biruit In vremea
aceia. Cad sint anil cind Sultanul Selim al III-lea, care voia s&
introduce ordinea apuseana In taxa i armata, creind coli mi-
litare pentru otirea noun,, e depus, cind varul sat Mustafa e
i el rasturnat, dupa trecere de citeva hilt, de un Ienicer
din parOle Dun&ril, vestitul MustafarBairactar, cind, In stirsit,
Selim fiind mutt de temnicerii sal, ajunge Sultan tinarul Mah-
mud. Incheindu -se prin trimesul militar frances Guilleminot ar-
Cine vrea sail dea seama de atmosfera timpulul poate lua scrisorile
(bad Reinhard, o GermanA, dar sotia comisarului-general al lul Napoleon
pentru Principate, care resida In Iasi. Scrisorile, In limba francesA, aft fost
tipArite si In traducers romAneascA de d. A. Sturdza.

www.dacoromanica.ro
235

mistitiul de la Slobozia, Alexandru I -ill aetepta de la resultatul


general al razboaielor europene ceia ce i se fagaduise solemn,
nu numal la Dunare, dar i in cuprinsul peninsulei Balcanice qi
al insulelor pan& la coasta asiaticg,.
Cind lipsa de sinceritate a mijlocitorilor ajunge Irma evi-
denta, Ruqii, foarte nemu4amitT de amestecul inelator at Fran-
ciel, gasesc mijlocul de a eluda armist4iul; i dupa putina tre-
core de vreme razboiul reincepe.
Razboiul acesta nu e de fapt nici acum o roalitato, potrivita
cu puterile Statulul ce ataca, decit in momentul chid el se is-
praveqte. CacT se poate zice 4 pornit la 1806 qi incheiat la
1812, el nu se poarta cu adevarat decit la sfirqitul anulul 1811.
Ruii tiad in adevgx el pe linia Dungaii pot sa intimpine o se-
rioasa resistental care nu va fi a ImpargAieT turceqtY, ci a altora.
Anume Dunarea de la 1806 nu mal samana cu Dunarea ve-
che. In locul beilor aproape autonomT din veacul al XV-lea gi
al XVI-lea, in locul pa. alicului de Silistra, Babadag i Oceacov,
in locul anarbiei din veacul al XVII-lea o noug, forma se alcatuiegte:
paza specialg. a Dunaril o fac ont,eril de ienicerl, cari, pe vremea
aceasta de risipa a fo4elor ienicerimii, se waza in deosebitele
cetati de pe malul drept al apel gi dispun de trupele care erall
mezate Inteinsele.
0 parte stint ostagi adevarag, alts parte elemente hotet1, care
se adung, pentru leaf. i prada In jurul color mal puternicT qi
mai sigurl de biruinta din acet1 comandanti de pe linia Dunaril.
Comandantil acetia poarta numele osebitor de aiani. Cel maT
vestit dintre dinqii a fost Pasvantoglu, care traieqte Inca in amin-
tirile de groaza ale poporulul. Ienicer i fill de Ienicer, el Linea
cu fratil" sal Vidinul, undo strinsese o armata care se putea
socoti pang, la doug,ZecT sad treizeci de mil de oameni, cu ins-
tructorl europenL Cad el a stat In legatura cu Francesil lul Na-
poleon, cari tinura ling& dinsul un representant militar, Mgriage'.
Nu era un om extraordinar ca InsuqirT militare sail politics, dar,
izbutind in lumea aceasta tulbure dintre Austria, Tara-Roma-
neasca, provinciile autonome ale Serbiel i regiunile bulgaret1
strabatute de fel de fel de bands musulmane i ajungind salt fad,
o oasts, el era un factor esential in acele ImprejurarT. De voie, de
nevoie, hl hraniam. Cind a vrut, a pradat Oltenia, ajungind di lul
pang, la Tirgu-Jiiului. In acela,1 timp, in partile de dincoace de
Olt, centrul mezarilor acestor aianl, unig Intro dtnil prin inte-
resele momentuluT, era Rusciucul, care Inlocuise tin vremea aceasta
Silistra ca Insemnatate: aici la Rusciuc se Intlineqte vestitul Ter-
senicoglu, de frica bandelor caruia se golira BucurectiT la 1802,
Domnul insuqi, MihaT Sutu, i boierimea adapostindu-se la Braqov.

1 Rapoartele luT eInt tipirite In oolectialIurninawAri,.Suplimentul I.

www.dacoromanica.ro
236

Acesti aiani faceall adesea o politic& absolut independentA, de


care ce Impar Atia turceascA era incapabila de a urmari asa de
departe o politic& imperials, in turburarile de care am vorbit,
asa ca, viata locall cistiga importanta, nu numai aici, la Du-
nAre, dar In toate p&rtile. Astfel In Scutari era Mehmed-Pasa,
care mutt& vreme a flea ce a vrut el, pentru ca pe urma sA
vie All, care avea tot Epirul la dispositie si a ajutat, In legatura
cu planurile sale propril, ridicarea Grecilor ; In Asia Mica stapiniail
citeva neamuri care constituiatl adevarate dinastil In wile unde
Sultanul n'avea aproape nicTun amestec; In Shia, vestitul Getar
de Acra (St. Jean d'Acre, Ptolemais In anticitate) era un crunt
stapIn necontrolat.
Afars de aceasta farimitare a Imparatiel prin asemenea stA-
pinirl locale erall si bande de jafuitori,- cum fusesera tale din
Apusul Europe, din Franta si Italia In veacul al XIV-lea, les
grandee carnpagnies, care nu ascultaa de nimeni si la orice In-
tImplare oferiail serviciile lor, bine primite totdeauna de aiani.
Sint asa-numitii eirjalii, i all trebuit silintile Sultanului Mahmud
si ale oamenilor de energie cari-1 Incunjuraq pentru ca domnia
acestor tIlharl asupra drumurilor sa Inceteze, In acelasi timp
cind Inceta si domnia aianilor asupra cetatilor.
Acestia emu factoril de cari Rusia military trebuia sA tie seams,
si a tinut seamy de dinsii. Lipsa ofensivei rusesti provoaca ins&
ofensiva Turcilor. La 1811, Marele-Vizir, om aspru, dar Inzestrat
cu Insusiri military, avind apucaturT care, In orientalismul lor,
slut napoleoniene, trece Dunarea sill stabileste In insula Slo-
bozia un al doilea lagAr, pentru ca, avind unul pe malul drept
si altul In insula, s& poata domina tot ceia ce se petrece pe
malul sting ocupat de Rusi. Atund Indrazneala individual& a
unul comandant rus, generalul Marcov, In Bucuresti petrecea
nomandantul suprem, vestitul general Cutuzov, Wen stricat, care
stringea boieroaicele acasa la dinsul, schimb& Infatisarea raz-
boiuluI. El trece Dunarea si atacA lagarul Marelui-Vizir, care, cu
totul nepregatit, se zapAceste cu desavirsire ; citi din ostasil lui
nu se imprastie In fugg, sint asediati In insula, unde In curind
foamea si boala se unira pentru a-I distruge on a-I sili la pre-
dare.
Pe atunci, la sfirsitul anului 1811, se pregAtia marele atac al
lui Napoleon Impotriva Rusiei ; Imparatul Indemna necontenit
pe Turd s& nu cedeze. El fusesera ins& de atitea on inselati de
diplomatia lui Napoleon, Incit nu mai aveail incredere. Se mai
adauge ca diplomatul frances, Andrdossy, trimes special, a tot
zabovit nici la sfirsitul lui April 1812 nu ajunsese la Cons-
tantinopol , si, Intro speranta Sultanulul Mahmud de a pAstra
ImpAratia Intreagl si intro frica de a fi pArasit de Frances! si
de a rAmInea sA lupte singur cu Rusil, birui aceasta din urma.

www.dacoromanica.ro
237

S'a cerut Intaiti din partea Tarulul linia bungril, pe tirmi s'a
trecut la linia Siretiulul, apol la linia Prutulul. Mahmud a cedat
In ultimul moment, reservindull sa InvinuiascA, pe negociatoril
cari primisera prea uqor aceasta linie, cum se Intimpla In casurl
de neizbinda. Do! nenorocitI Fanariotl, fratil Moruzi, Dumitrachi
qi Panaiotachi, au plata cu capal, de qi nu erad ma! vinovatl
declt colegil lor turd. Astfel la 28 Maul st. n. 1812 se Incheie
pacea prin care Rusia capata, Basarabia. Ratificarea pacil s'a
prelungit Maya vreme, dar, la urma urme!, resultatul campaniel
nefiind favorabil Francesilor, cesiunea Basarabiel a devenit de-
finitiva.
De la Incheierea pacil din 1812 qi pang, la 1821, timp de noul
an!, Rusia are o atitudine foarte corecta fat& de Poarta. Era
corecta chiar Impotriva intereselor qi datoriilor el.
In vremea cind Ruqil Incepuserarazboiul din 1806, la Dunarea
strbeasca se urma, de mg multa vreme rascoala luT Caragheorghe.
irbiI, can aveai Voevozil qi cnezil lor, prin cari traiatt o via!,
barecum autonoma, Sirbil deprinql cu trupe austriace, qi cu sta.-
pinirl austriace chiar, nu erail dispuql de loc, la Inceputul yea-
cului al XIX-lea, sa mal tolereze noua staptnire turceasca prin
aianI : excesele lenicerilor nu le mal puteatl rabda. Dacia, era
vorba de vechea situatie, cu spahiil proprietarl de sate, o pri-
miad, unul Paqa de Belgrad cum se cade, drept qi milos, n'aveatl
motiv sa i se Impotriveasca, dar cu totul altfel era fat.% de ele-
mentul energic at Ienicerilor, care exercita o tutela aspra asupra
Pagel Insuql qi, pe de alts parte, izgonia pe spahil din rostu-
rile lor. Atunci porneqte o rascoala Impotriva lenicerilor, aqa-
numitiT Dan, qi an! de zile Rusia Alta prin diplomat! greet de
spet,a, lu! Rodofinichin, pe cari-I trimetea In mijlocul rasculatilor.
In razboiul din 1806-12 merg chiar trupe ruseqU de lupta, In
Serbia contra Turcilor Impreuna cu insurgentil, iiii In trupele
acestea s'aIl gasit atItia Often! de la no!, din noua clasa mili-
tara care se formase de curind qi din care face parte qi Tudor
Vladimirescu, care, dacft nu s'a luptat Insuql In Serbia, cunoqtea
insa, perfect Imprejurarile strbecti, pe care le-a imitat apo! la
1821.
Ln Incheierea pacil din 1812, Rusia paraseqte Serbia, preva
end doar ca Sultanul sa fie Indurator fate, de supuqii sirbl qi
sA Ii dea oarecare privilegil rail definite. Atita qi nimica Insemna
acelaql 'nem. Nu numaI c 'Pure n'ati introdus reforme, dar el 41
lima masurile pentru a smulge armele din minile rasculatilor.
Si lucrurile ar fi continuat tot spre mal rata, dacit Slrbil n ar
fi avut In fruntea lor,dupa, retragerea lul Caragheorghe, carell
pierde situatia on totul qi trebuie O. fuga In Austria, de uncle
se va Intoarce peste cltiva anl numal ca sa, fie omorlt de riva-
lul sat l,un om In adevar superior. Acela a fost Miloq Obrenovicl,

www.dacoromanica.ro
288

numit asa dupa barbatul mama. lul, de si era fiul sotulul &in-
t= al acestel femel. Milos gaseste solutia pentru chestia sir-
beasca, si ea e foarte simply, : el se va substitui Pagel pastrat
numal de form., ca un simbol al vasalitatiI. Noul cneaz nu vrea
despartirea de Imparatia turceasca. Era innainte o administratie
otoman a, care stringea birul, fl va stringe el acuma ; el va
garanta linistea, el va ajuta in vreme de razboit Singura deo-
sebire este ca, in loc de un Pasa turc pe care nu-1 mai sufere
nimenl si are o multime de lucru cu supusil, este un crestin, spri-
jinit tocmal de simpatiile poporatiel crestine, pe care o repro-
sinta. *i astfel pana pe la sfirsitul vietil lul cind s'a incurcat, o
bucata de vreme, in fel de fel de afacerl interne, care i-au periclitat
si zdrobit tronul , Milos ramine stapinul Serbia Din dominatia
tameasca, n'ad mai ramas cleat gamisoanele din cetati, dar ele
n'all plecat decit in anul 1862, dui:4 razboiul Crimeil, in
urma until schimb de focurl intro garnisoana din Belgrad si Ur-
goveti.
Dar, daca era usor sa, se Inteleaga Poarta cu Serbia, era mult
mat greil s se inteleaga cu GreciI, cari aveat. cea maI mare
parte din bogatiile Imperiulul otoman, cea maI mare parte din
cultura acestel Imparatil. Imparatia Intreaga era impanata cu
GrecI revolutionarl, carill aveal legaturile cu conationalif dove-
niti europeni" in Pesta, Viena, Triest, Paris, Londra. Astfel Ri-
gas, care a scris Marsiliesa greceasca, dupa ce statuse la Bucu-
Testi si facuse anume ispravi de ordine intima, trecuse la Viena
si aid se trans formase supt influenta ideilor apusene, pe care filologul
Corai, creatorul noii limb! literare, intru nit nu le primise la Smirna,
de undo plecase, le sorbi cu patima la Paris. Situatia insulelor
Arhipelagulul, aproape autonome, domnia familiilor grecesti la
no!, vecinatatea Principatelor noastre cu Rusia, unde era central
societatil conspiratorilor, Eteria, sprijinit, de Guvernul rusesc,
fac s se inteleaga, de ce la 1821 Alexandru Ipsilanti, general
in serviciul Rusie!, care luptase impotriva WI Napoleon i pier-
duse un brat in razboill, om foarte bine privit la Curte, trece
Prutul cu gindul sa rascoale terile noastre i de acolo si celelalte
provincil crestine, spre a reintemeia Imparatia bizantina pentru
Greet
Ce s'a intimplat in revolta aceasta greceasca, nu ne intere-
seaza aid, cad ne priveste direct numal ce se petrece la Dunare.
Amintim Ca rascoala 1111 Ipsilanti n'a produs resultatele astep-
tate de lnitiatorul el, cg, boierimea nu s'a ridicat 0,-1 sustina, ca
negustorimea n'a prea dat ban!, iar teranil ad rama,s cu totul
indiferentl, ca unit In mintea carora Grec si ciocoit. erail lucrurl
care se confundall, asa !nett, in locul unel rascoale a teranimil
pentru Gred, a fost o rascoalg, teraneasca in contra Grecilor,
rascoala lul Tudor Vladimirescu, sprijinit de panduril de traditie

www.dacoromanica.ro
289

austriaca si Indemnat de toate amintirile razboinice ale servi-


ciulul supt steagul rusesc In 1806-12.
Dupa, restabilirea regimului turcesc pe malul Dunaril, centrul
apararii se asezase In Vidin, In cetatea veche a Silistrel si In
Braila. and a fost vorba decl sa, se potoleasca lucrurile, trupe
turcestl ail Intrat In Oltenia, Tara-Romaneasca si Moldova, ple-
dud din aceste puncte. In Bucuresti a stat multa vreme, ca
dictator, vestitul Chehaia-beid, locotenentul PaseT de Silistra,
precum In Moldova puterea o avea Paso, de Braila, iar In Olte-
nia cel dia Vidin.
Cad la, Sculen! si DragasanT fusesera Invinsi Green si Arnautil
lul Ipsi lanti, care fuge In Austria, de unde s'a Intors numal foarte
tarziu In Grecia liberata.
Dar rascoala din Moreia a durat multa, vreme si s'a dovedit
rapede c nimic nu o putea suprima. Focul cuprinsese i in-
sulele, si mica flotila de comer a lul Canaris intrebuinta cu suc-
ces vestitele bralots", care se strecuran supt corabiile marl ale
Turcilor si le aprindeali, faclnd sa sara, In aier magazine cu praf
de pusca. TurciT neputind sa potoleasca rascoala, fac apel la
Pap, de Egipt, Mehemed-All, care, cu (flail lul francesl, crease
o armat, cu totul moderns, si, cind intervine on succes deplin
Ibrahim-Pasa, Hut adoptiv al luT Mehemed-All, blindul si bunul
Ibrahim-Pasa, dupa, care s'a luat, la plecarea luT, poporAia cres-
ting, din peninsula, Puterile europene, Indemnate necontenit de
Rusia, se amesteca, somind pe Ibrahim sa nu se miste. La cea
d'intaid miscare, flreasca, fara niclun gind de provocare, a luT
Ibrahim s'a produs lupta naval& de la Navarino, In care corabiile
turcestI si egiptene ail fost total distruse. Eraal hotarft,T amiraliT sa,
distruga flota turceasca, si ail distrus-o. Dupa aceasta, peste corn-
binatiile luT Metternich, care vorbia de legalitatea stapfniril Sul-
tanulul, de primejdia Intinderif revoluVel sl aiurea, Europa s'a
caznit at dea fiinta non GreciT, uncle a ajuns domn regele Otto,
importat din Bavaria.
In cursul negociaVilor Insa, Rusia ocupa din nail Principatele,
la 1828. Tar nu mal era acum Alexandru, ci fratele sad Nicolae
Pavlovid, unul din ceT mal frumosi si ma! elegang oamenl din
vremea lu!, spirit patrunzator, apucaturl cavalerestT, tot ce tre-
buie ca sa se cIstige simpatiile publice. De la Inceput el a pornit
o alts, politica,. Nu ma pricep In lucrurile diplomatice", zicea
el, ell stilt general de brigada si ca atare vreail sa ma port".
Si a Inteles sa guverneze In aceasta calitate, iar nu In calitate
de sprijinitor al paciT, cum facuse fratele sal, membru al Mita
Alia* pentru pastrarea linisti1 si autoritatil legitime In Europa.
Ocuparea Principatelor noastre s'a facut pe neasteptate, spre
uimirea tuturor. Ordinul pentru ocuparea for nicT n'a plecat de
la statul-major, cu atIt ma! putin din cabinetul diplomaVel, ci

www.dacoromanica.ro
240

direct din al ImpkatuluT. R&zbolul tine citeva lunI si se mintuie


cu pacea din Adrianopol (1829). El e mai interesant din punct de ye-
dere al originalitAil concepVilor militare. Tarul intervine si per-
sonal, InfAisindu-se innaintea Brai lei, ca s& accelereze lucrurile:
s'at dat lupte In mai largl mAsura si In Dobrogea. Dar nu s'ar
fi ajuns la un resultat raped, dac& nu intervenia mersul In-
drazn$ peste Balcani al lul Diebicl, care ajunge astfel s Tula-
ture ultima resisten0 turceasc& In dimp, de si laslnd In urm&
cetly1 necucerite, cacf, daea Varna a cazut, Sum la a putut ss se
meiAie, ba chiar ramasesera In partite Macedoniel trupe.proaspete
ale PaseI de Scutari.
In felul acesta s'a mers pan& la Ceatalge&, si Mahmud, care
suprimase cu c4Iva and Innainte pe Ienicerf si nu putuse forma
sufleteste trupa noun a nizamilor, era total lipsit de apkare.
Atunci se face acea intervenVe a Prusiel prin generalul Muffling,
care aduse Incheierea pkg.
Ea a fost pentru nol extrem de importanta, mai important&
pentru not cleat pentru cellaltl, fiindca, In ceia ce priveste a-
vantagiile cap&tate de Rusia, aceste avantagil le avea Inc& prin
conventia de la Akkerman, incheiata cu trel and Innainte, la 1826.
Dar era not pentru not faptul ca cetafile de pe malul drept sint
date innapoi, dupc1 trel, patru sate de ant de la pierderea tor. Atuncl
s'all Intemeiat orasele noun Braila, Giurgiul, mai tfrzit Calkasif,
care se chema Innainte tirbel, Turpul-MAgurele, Severinul. S'a
stabilit In acelasi timp care e dreptul nostru de stapinire asupra
Dunaril. i, chid, conform cu conventia de la Akkerman, s'a pro-
cedat la alcatuirea constitutieI, adecg a Regulamentulul Organic,
pe care 1-all facut boierl de-al- nostri si s'a revisuit la Petersburg,
primindu-se apol de Rusia si de Turcia, se pun basely forOf
noastre militare noun, si pe uscat si pe apa. Cele d'intlit co-
r&bil militare romanestl apkura atuncl, si, In acelasf timp, se
apar& pentru Intlia oar& militkeste gran4a dunareana prin gr&-
nicerif cari format un cordon sanitar contra ciumel. Insa acest
cordon avea si o Insemn&tate politica: on era ciuma on nu, cor-
doanele romineaa fi serviat2 din partea .Rufilor ca sa, mate c& s'a
mintuit cu intervenia direct& a Turcilor In Principatele rom&nestI.
In fond, &dui ascuns al lui Chiselev, care a stat la Iasi si Bu-
curesti and Intregl, iubindu-ne cu adevarat, cu toatg, filantropia
omulul crescut In tradiVile filosofice, si facindu-ni, relativ, In tm-
prejurarile In care era pus el sa lucreze, foarte mult bine, era s&
se preg&teasca rapedea contopire a Principatelor In ImpArMia
ruseasca. AgitAia cultural& a spiritelor ne va duce Ins& la mis-
carea din 1848 si de acolo la manifestarea na0onal& din timpul
razboiuluf Crimea cu toate consecinfele el. Dunarea ruseasca, do-
rita de Chiselev, nu era sel devie astfel o realitate omorttoare pentru
nafia noastra.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXIV-a.

Rizboiul Crimeil gi chestiunea Dunirii austriace.


Ca sa se inteleagg razboiul Crimeil, trebuie sa urmgrim o In-
treita desfagurare de influence i interese. Doti& categoriT din aceste
influent i interese ating chestiunea Dunaril, fara Ins& a porni
de la Dunare,cea de-a treia categoric este lima curat dunareana
i privete Austria. Avem de o parte politica VestuluT european,
a aa-numitelor Pater' maritime, liberale, Franta i Anglia, In
atitudinea for fats de Turcia i chestiunea orientala, ramasa des-
chisa, dar, In fa4a lor, sta un alt grup de interese qi Muer*
care se strInge In jurul Innaintaril rusetI in regiunile acestea
r6..s&ritene.
86, urmarim InrIurirea Rusiel In Orient de la pacea de la
Adrianopol, In 1829, i pan& la razboiul Crimeil.
Prin pacea mijlocita de Rusia, Tarul Nicolae capatase mutt maT
putin decit se putuse astepta. Biruise toate otirile turcetT, pa-
trunsese pan& In vecinatatea Constantinopolel i se astepta 0,
izbucneasca acolo o revolutie care s sfarlme tronul luT Mahmud.
In Imprejurarile acestea exceptional de favorabile, Tarul avea
dreptul s5, creadl ca va trage toate roadele energicel sale inter-
ventil. Aceasta nu se Intimplg, nu numal din causa mediatiunil
prusiene, oarecum impuse, nu numal din causa sfaturilor unor
Puterf secundarecum a fost Olanda, dar mat ales din causa
antagonismulul natural austriac, aratat prin zabava In a primi
once propunere rii or!ce plan rusesc din partea luT Metternich,
fara a mat vorbi de vadita rea-vointa din partea Puterilor apu-
sene, Franta i mat ales Anglia, care, din motive deosebite,
nu se arat& de loc bucuroase de amestecul acesta hotit-
rItor al Rusiel in afacerile OrientuluT. Aceasta a qi lost causa
pentru care resolvirea chestiunil greceti a durat atita vreme.
De fapt qi Anglia qi Rusia voiad desfacerea provinciilor greceqtl, a
uneT WV dintrInsele cel puOn, de supt stapinirea turceasca. Dar
16

www.dacoromanica.ro
242

fiecare indemn venit din partea Grecilocatre Rusia ca OA scape


de pedeapsa turceasca sail egipteana era rail privity la Londra,
qi once apel Mout de Grecil rasculatil la Londra, cad Insulele
Ionice formasera dup& RevolAie o republic& ocrotita de An-
glia, intimpina fel de fel de Impotrivirl din partea Cabinetulul
de Petersburg.
De aid nesuccesul. Ins& un om ca Tarul Nicolae nu se des-
curajeaz& numal pentru atita. Este un paralelism care se poate
stabili Intro stapinirea lul qi a Ecaterinel. Ecaterina i-a Inceput
domnia cu un razboid Impotriva Turcilor i qi-a Incheiat-o cu
un alt razboitl. Razboiul de la 1768 a deschis perspective marl,
dar cea mal mare parte aft fost nimicite prin razboiul, pornit de
altfel In imprejurari mult mal favorabile, la 1787, razboiul de in-
cercare dovedindil -se mai fericit decit razboiul de calcul, de di-
ploma0e, de alianta preg&tit& mutt& vreme, cu multl dibazie.
Astfel i Tarul Nicolae si-a avut cele doll& razboaie cu Turcil:
un rlizboitt in tinerqa lul, un razboit de debut, gi un razboi d
de relativa batrine0, la 1853. Cel d'intaili 1-a Mout In pripa, far&
s& consulte pe nimenl si, totusl, &A, Rusia n'a pastrat provinci-
ile oucerite, cel ptAin i-a asigurat dominaVa ipocrit& la Dunlre,
guvernind prin consult gata oricind s faca intrigT impotriva
Domnilor gi chiar sa, li aduc& jignirile personale cele maT grave.
Cel d'intaiu Domn muntean al erel Regulamentulul Organic,
Alexandra Ghica, a cazut din causa Rusiel, In urma complotului
bulg&resc de la Braila, uncle se alc&tuise o band& care se pre-
gatia sa treaca In Dobrogea i s& Inceapl rascoala Impotriva
Turcilor. Domnul a intervenit cu oarecare energie, precum re-
sult& din scrisorile luT catre colonelul, mat arzid generalul OJo-
bescu, pe care le-am glsit i publicat in volumul XI din Studil
i documente", dar Rusia s'a crezut jignita. Era ass de grea sa
se concilieze gi interesele Rusiel, care voia sa se sprijine rascoala,
dar nu pe fa0., gi ale TurcieT, care evident era contra r&scoaleI,
Inuit bietul Domn s'a impiedecat In atitea ite ai a ca,zut. A venit
atund, cu voia Rusiel, cu impunerea Rusiel, Gheorghe Bibescu,
un vechiti qi cunoscut rusofil, de la care Curtea din Petersburg
atepta lucrurl marl. De fapt el a tiut s& plstreze independents
in cirmuire, i mindria lul, simtul firesc al demnitAil lul, cava-
lerismul lul romantic all Inna4at prestigiul tronuluf vasal, pan&
ce nehotarlrea faVi, de o agitatie superficial& It constringe la de-
misia din 1848.
In aceasta revol4e chiar este o parte, insemnat& mat mult
prin pamfletele timpulul, care se iea de aceia cu neincredere,
partea Rusiel: nu e maT pAin adevarat ca, in jocul de partide
i persoane, se distinge o Imlurire ruseasca, care trebuiei ea re-
tunoscuta. Rusia, care a venit, bucuroasa, sa sting& revolap,
este tot aceia care, prin anume persoane,' care puteati fi ai de
bun& credintg, dar s'au lasat inqelate de o diplomAie deprinsa

www.dacoromanica.ro
243

cu toate mestesugurile artel sale, si-a avut rostul de intetire.


Fiindca Domnul nu-1 placea, ar fi vrut pe un altul, poate pe Con-
stantin Cantacuzino, care a fost Caimacam chip& innabusirea mi-
earl i, Acura, IT trebuie contra revolutiei din Ardeal i. Ungaria,
pe care era chemata a o potoli In folosul lu! Franoisc- Iosif,
basa military a Principatelor.
Este si un alt cas de influents ruseasca aductnd tnlaturarea unui
print, in Serbia, unde urma lupta titre cele doua dinastil, a lul Ca-
ragheorghe, cel care Incepuse rascoala, si a lul Milo Obrenovici, care
intemeiase Statul. Este Intrebarea: al cut merit este mai mare? EiT
a raspunde fara a sta pe ginduri: a1 lu! Obrenovici. E foarte usor
a trezi 6 rascoala, e foarte grail a intemeiaun Stat. Pentru cea d'in-
tain sarcina, se cer insusiri simpatice, de vitejie personals, pentru
cealalta, acea chibzuire a lucrurilor In fiecare moment, fara de
care resultatele color mai bune ispravi se zadarnicesc. Milos
avea aceste insusiri, si le-a pastrat pang la slirsit. A. fost un om
teribi], desfrinat, betiv, incult, de o lipsa, de cultura ridicula
pentru aI1iY decit supusil lui, cars nu oral mai culti decit dinsul,
dar era om de autoritate si de mare dibacie, de sigur cel mai
bun om pe cars II putea da In vremurile acelea neamul sirbesc.
Din causa unor intrigl interioare, intro familiile voevodale, Milo
este silit sa abdice in favoarea fiului sail mai mare, Milan, care,
stapinind numai citeva saptanitni, moare, si pe urma a venit
fratele sal Mihail Obrenovici. In imprejurarile acestea Alexandru
Caragheorghevicl, fiul lul Caragheorghe si tatal actualulul sta-
ignitor al Serbiel, a dat prilej Rule sa, se amestece, impotriva
influents' consulare austriece si englese care-1 facusera cneaz.
Dar Rusia se opuse, ca una ce nu fusese consultata la instalarea
luT. Tot ce se facuse in afar, de dinsa fu socotit fara valoare
Si trebui di, se iea de la capat. Poarta s'a vazut redusa la umi-
Iirea de all retrage firmanul pentru a face o noun alegere, de
astir, data In presenta Trimisulul rusesc. Noul print stia scum
de cine are sa asculte!
De ce aceasta cedare continua. a Turciei ? Sultanul Mahmud
crezuse ca printr'un hatiserif se poate Inlocui vechea ordine ode
lucruri care tinuse mai multe sute de ani, pe care se sprijinise
Tmparatia si. mai mult declt atita, care facuse- posibila Intemeie-
rea acestei Imparatif, prin arta ordine de lucruri, care ar produce,
in Ora unde se stramuta, si in momentul chiar al stramutarii,
aceleasi resultate pe care le produsese in tell care se 1ntemeia-
sera, si se desvoltasera, creind-o ele si potrivind-o cu necesitatile
for teritoriale si nationals. Ieniceril ajunsesera un element de
anarhie: nu mai puteail cfstiga, o biruinta, jn timpul rascoalei
Grecilor nu putusera. sa Impiedece nenorocirea care cAzuse asupra
Imparatiel si nici macar sa razbune umilintile el. Atunc!, In
toiul miscaril grecesti, in momentul cind era 'impede pentru

www.dacoromanica.ro
244

calcine ca, posesiunile Sultanulul din regiunile de Sud-Vest, Mo-


reia i partea de continent vecina, cu clinsa, nu se vor putea
'Astra, Mahmud se rastoarce Impotriva Ienicerilor pentru ne-
succesele sale militare, pentru desastrul politic, ca gi pentru
vechea jignire adusa, familiel osmane la Inceputul stapIniril sale;
el ordona macelarirea Ienicerilor. In locul lor, Sultanul, printr'un
decret, foarte crutAtor In forma, de alminterX, pentru prejude-
cAile nationale i religioase ale poporului , nenorocirile lul
Selim 11 Invat,asera, minte , hotaraqte Intemeierea unui corp nod
de armata: nizamil din timpul nostru.
Nizamil ad fost primit! la Inceput cu foarte mare antipatie.
Turcil se mirat de Infatisarea acestor soldatl In haine stens
pe dInqil dupa, moda franca, i sing, en o discipline, de sclav, la,
micarl trite i bAoase. De altfel e ,,Fi-ati Indeplinit foarte prost
datoria, facind tot ce putead ca sa, scape de constrIngerea disci-
pline! europene.
Dupa, 1829, Mahmud s'a Ingrijit sa, ridice aceasta, noun insti-
tutie militara, la nivelul institAiilor corespunzatoare din centrul
i Vestul Europe!. Recunoscator pentru interventia lul Muffling,
el s'a adresat regelu! Prusie! ca sa capete instructor!, i In
fruntea acestora se gasia Moltke el InsuO, care a stat un numar
de an! i In Turcia europeana, ca i In cea asiatica 1. Dar, In
timpul c1nd Moltke i tovarail lu! cautad sa refaca armata
turceasca dui:4 modelul armatelor europene gi In special prusiene,
In acest timp o alta, parte din Imparaffia turceasca, primia, cum
am spus, prin Frances! acelea.1! lec01 militare, aceia! organisAie
menita s fax& aceste lec#1 fecunde, Egiptul. Prin urmare, In fats
Turcie! care se forma, numal acum la scoala prusiana, se ridica
Egiptul care terminase de multa vreme scoala francesa. Era In-
vederat ca cele douti, puter! 41 vor sta fata, In fata. Aceasta se
Wise i In timpul razboiuluI cu Grecil. Mehemed-All, secundind
silintile Sultanulul, tinIndu-1, foarte amabil, soldatil i corabiile
la dispositia stapInulul, se vedea totu0 ca, era gata sal! cftige
un rol analog cu al Marilor-VizirI de odinioara, al Chiupruliilor; cu
aceasta deosebire ca ar fi avut o bug. teritoriala fart, reedinta,
]a Constantinopol i ar fi hotarIt ma! sigur soarta ImparAiei.
Acesta a fost meritul batrInuluf Paqa, superior ca om lul Mahmud,
ca a Intemeiat o Ora qi a creat o armata care ar fi avut alt
viitor daca Europa n'ar fi intervenit ca sa sfarme tot aceia ce
mindrul vasal Intemeiase.
Intre Egipt gi Siria vecina a existat din cea mal departata,
antichitate, din timpul Faraonilor, legaturl foarte strInse. 0 Cara,
fare, alta, In sons superior, nu poate WI. Siria a Incercat une
1 Scrisorile In! din Turcia, care ail maI multe editil germane F}i o trada-
cere francesd, blimuresc foarte bine /mprejurdrile politico si militare din
Turcia Intre anil 1830 si 1840.

www.dacoromanica.ro
245

on sg, cucereasc& Egiptul: pe vremea cruciatelor, i prin expe-


ditiunea hit Ludovic al 1X-lea al Franciel, apoi mai tgzzill, dud
Petru de Lusignan, rege al Ciprulul, titular de Ierusalim, ata,ca
Alexandria i o iea, dar nu o poate pastra. Totdeauna Ins ex-
pediVile siriene contra Egiptulul nu produc resultate durabile ;
Ludovic a dant In captivitate i Petru e silit sa paraseasca
Alexandria a doua zi dupa cucerire. Pe cind expediWle Egip-
tenilor asupra Siriei aduc o stare de stapInire mai Indelungata.
In Siria era pe vremea lul Mehemed-All o anarhie desavIrita.
Paa din Damasc n'avea autoritate pe coasts, unde traia Inca
amintirea temut& a macelarulul" de oamen1 GeOr. El bine, tocmal
aceastg, localitate void sad aibg Mehemed-Ali, cad tia ca ar
insemna a dobIndi Siria 1, dobIndind astfel Siria, va avea i de-
fileele ce duc catre Asia Mica Si va putea sg, mearga drept
asupra Constantinopolulul, In casul cind ofertele lul de a sprijini
ImparAia n'ar gasi o bun& primire.
Se Incepe ded un razboill Intro Paa, apol i vecinil sal, i
Intre Mehemed-All. Acesta are la Inceput dibacia de a nu pre-
sinta lucrurile ca o lupta Impotriva Sultanului, ci ca un atac
Impotriva unor vasali necredincio1 al hi! Mahmud. Firete ca, a-
ceasta ficiune n'a putut fi pastrat& Insa multa vreme. Succesele
egiptene ail fost neateptat de rape.zi:, data asediul oraplul
Akkon a - durat prea multa vreme i a costat prea multe sacri-
ficii, Incolo, cind a fost vorba de a sta In calea otilor Pael
de Tripolis sail Damasc, biruin0 a fost lesnicioasa i deplina.
Ibrahim, care comandg, trupele lui Mehemed-All, mergea acum,
dupa biruin0 de la Horns (1832), asupra Constantinopolel. Era
necesara intervenVa Europa, Marele-Vizir el InsuI fiind batut i
prins la Conie, sail altfel Intreaga Imparatie se prabuia. Nu vom
urmari negocierile ce e Incrucieaza, dar tine profit& din toata
aceasta ceartg, Innarmata, din trate aceste nenorocirl de o
parte i de alta, e Rusia. Ea debarc& trupe i Incheie, la plecare,
tratatul de la Unchiar-Schelesi: Imperiul rusesc capata dreptul
de a ocroti binevoitor pe Sultan, trimetInd prin strImtorl, In mo-
mente de greutate, trupele sale, care statusera acuma o bucata
de vreme In Constantinopol, care facuser& i Pantile acolo, In
mijlocul aclamaVilor fraVlor greci, Increzatorl a a venit vremea
liberaril Bizarqului.
Resultatul acestul d'intahl razboid Impotriva Turcilor, In care
trupele lal Mahmud sInt cumplit zdrobite, este cedarea, prin in-
tervenVI europene, a SirieI catre Mehemed-All, care Incepe un
guvem foarte nepotrivit cu Imprejurarile locale. El a fgcut gre-
ala de a considera o poporatie libera, vioaie, deprinsa cu tra-
d4i1 particulariste, cu respectarea obiceiurilor sale, a o considera
cum era deprins sa considere pe felahil lul din Egipt, cari tog
erail rob! i tot pamIntul for ajunsese sa fie o posesiune a sta-
pinulul. Se produce decl In partile Sine! o serie de rascoale.

www.dacoromanica.ro
246

Se trezi astfd In mintea lul Mahmud, care era aproape de


sfircitul zilelor sale, &dui c& s'ar putea recapata Siria. Aceasta
era ci credinta unora din Puterile europene, mal ales a Angliel.
Din partea el, Rusia a p&strat a atitudine foarte indoielnic& pin&
la stIrsit, Bata i acum s& tan& profitul pe care-le trasese, din
rivalitatea lui Mehemed-All cu Sultanul.
Ca sa, Intelegem amestecul Angliel In aceste IncurcaturI, tre-
buie t& amintim lucrurile Inc& din veacul al XVIII-lea. De la un
timp, vechil exploatatorl al comertului oriental, Venetienil ci Ge-
novesil, disparind, a10 factory vor trebui sa stapineasca economic
aceste regiuni. A intervenit fntIi1 Olanda, care joaca In veacul
al XVII-lea un rol esceptional de important, nu numal In Turcia
europeana, dar i In cea asiaticl si pan& In Mesopotania. Cine
etie ce este azi comertul Olandel In aceste regiunl asaritene,
ne -tI poate 1nchipui ce Insemnatate avea el cu dou& sute de
and itt urma. Atuncl, In locul Olandel care nu Insemna mult
supt taportul politic ci militar, neputhad sa Bustin& o flota
mare de razboid, apar Franta si Anglia, cea d'inta,h1 avind
In favoarea sa Capitulatille, asiguratoare pentru comertul el,
tratate Incheiate Inc& din vremea lul Francisc ci Anglia
neavInd asemenea Capitulatil pe care s se sprijine, ci numal
privilegil final nol, mai nedepline deckt celelalte.
Cu toate acestea, ea p&streaz& In tot veacul al XVII-lea un
mare element de superioritate. 0 tar& non& Intrebub4eaz& o
metod& noun, conform& cu propriile el mijloace, ci, tocmal fiindca
pentru Anglia nu existail traditil ci Capitulatil, ea introduce In fa-
voarea desvoltarii sale economics In Levant alto prevederl. Franta
facuse comert totdeauna supt steagul Statulul, supt controlul
Statulul, care atirna de oamenil cari-1 represinta, ci In viaia lul
rutina se pronunt& mult mal raped si e mult mai periculoasa
decIt In Intreprinderile particulare. Folosul mare al Angliel a
venit din faptul acela c& pornit Inriurirea In lumea Ori-
ental& supt forma und societal particulare, cu patent& de la
Stat, Cu sprijin diplomatic de la Stat, dar totuel cu mijloace
speciale. Pe cind represintan01 Franciel tmprumutall de la tog
Grecil ci Evreil din Constantinopol, pierzindu -cl prestigiul ci ames-
tecindu-se In unite daraverT, represintantil diplomatic) al Angliel,
platig de dou& ci de trel on mai mult, dadead Turcilor specta-
colul und stralucite vieg seniorale. Dac& se adauga. influenta
desastroasa a regalitAil In secolul al XVIII-lea supt Ludovic al
XV-lea Si supt slaba domnie a lul Ludovic al XVI-lea, pe cind
In Anglia nu regele hotaracte, ci energia natiunil englese, care
ea guverneaza pe ling& regalitatea care, mai mult din respect
de traditie, se pastreaza, se va Intelege de ce Anglia a biruit pe
Frances!, si mai ales chip& sfarfmarea Imperiului lul Napoleon.
Natural era ca Franta sail reserve macar un domeniu In 0-
www.dacoromanica.ro
247

rient, i domeniul acesta era Egiptul. Anglia n'avea nevoie de


un Egipt revoluVonar da sa-I exercite dominAia comerciala,
dar Francie! II trebuia aa ceva pentru ca sit capete rolul prim
In aceste p5,41. Si se credea mar ales la Cairo i Alexandria
ca Fran0 0 In stare s5, laza i razboiA pentru apararea EgiptuluT.
Dar .a,zboiul acesta nu 1-a purtat. A doua lupta pentru sta-
pfnirea SirieI, cu toate silinWe pentru a Impiedeca ciocnirea
armatelor armata turceasca a mteptat dol anI de zile, agerin-
du-se In combaterea Curzilor , se -impune. Biruinta Egiptenilor
a fost cttigata la Nisib, pe Eufrate (24 Iunie 1839), In astfel de
Imprejurarl, Inclt, dad, zabovia lupta Inca o zi, situaVa ar fi
fost du totul pierduta,
Mahmud moare In aceste Imprejurarl, i Sultan ajunge minorul
Abdul-Megid.
Anglia 11 salveaza, excluzind Franta dintr'un acord european,
menit sa tuteleze Turcia Invinsa. Impotriva luI Mehemed-All se
decreteaza execuVa europeana. Trupe austriace, prusiene, englese
opereaza in Siria, ocupind Akkon i alte cetati, i Ibrahim e silit
a lua drumul Egiptulul, pierzind In pustill cea mar mare parte
din armata, sa.
Atunci, pe ruinele puteril egiptene, s'a Incheiat Tratatul Strim-
torilor, potrivit cu care nici de o parte, nici de alta nu se putea
trece prim Bosfor i Dardanele fara Invoirea Sultanulul, i acesta
nu trebuia sa o deie, dad, nu voia, sa rupa cu acele State In
dauna carora ar fi deschis strinatorile altei flote.
Aceasta, e desvoltarea lucrurilor pang, aproape de anul 1850,
In ce privegte amestecul anglo-frances In Orient.
Mehemed-All, dap& neizbinda cea de a doua, se resemneaza
la stapinirea Egiptulu!, cu pAinul adaus pe care Sultanul bi-
nevoitor consimte sa-1 recunoasca autoritAil sale. Nu se mat
pune problema Intre usurpatorul" din Egipt i dinastia lul Os-
man. Acum e l,murit di Mehemed-All va till i muri ca guver-
nator al provincieT egiptene qi atita, iar Rusia II poate cladi
planurile de viitor.
De ce natura era1 aceste planur!, s'a putut vedea la 1848,
dud Rusia a intervenit militarete i la nor i In Ardeal. Prin-
cipatele RomanetI au ramas ocupate de Rugg pana tarzit In
timpul cirmuiri! noilor Domn!, Barbu Stirbel i Grigore Ghica,
oprindu-ni-se din rasputerl mersul ascendent spre emanciparea po-
litica. Si convenVa de .1a, Balta-Liman, In puterea careia ce! do!
HospodarI" luara puterea, retragea Domniile pe via0, puind In
loc administraVa pe qepte an! a unor princip!, cari putead fi re-
aleI, dar aceasta atIrna de felul cum se purtad, mar ales fa4a, de
Puterea ocrotitoare. Si 'nu se poate spune clta dibacie i inte-
ligenp, a trebuit sa se depuie spre a pastry puffin demnitatea

www.dacoromanica.ro
248

teril fats do strainiT cari-I luat bogAia si-T jigniail In acelasi timp
sufletul.
A doua zi Ins& diva plecarea Rusi lor din Principate Incepe
razboiul Crimea, cu totul neasteptat pentru toata, lumea. Nu e
un razboill pe care 1-ar B. voit cineva. Diplomatia Impiedeca
une on razboaiele, dar de multe orl, prin flnetele eT, le provoaca.
Acesta din 1853 a pornit exclusiv de la diplomatie. E adevarat
ca Napoleon al III-lea, care facuse lovitura de Stat si avea ne-
voie de un sprijin interior, nu-1 putea gasi la socialistil Invinsl,
nicl la liberalil cari jucasera un rol asa de mare In Republica,
ci numal la conservatorl, cari aveau un simt catolic -Comte gingas
si, prin urmare, a sprijini catolicismul In Orient Insemna a cis-
tiga un sprijin puternic acasa. Mal e adevarat si aceia ca a re-
Innoi epoca de prestigiu militar a luT Napoleon I-iil Insemna a se
cIstiga simpatiile armateT, si noul Napoleon aceasta o voia. Dar
razboiul nu era o necesitate neaparata pentru Imparatul iesit din
razboiul civil. In ceia ce priveste Anglia, ea nu s'a batut nicTo-
data declt la mare nevoie, ca una ce trebuia sail trimeata floarea
tineretului, cad, dad, soldatil eraul mecenari, comandantil for se
alegeail dintre membril aristocratiel, al bogatiel si aT clasel culte. Si
Rusia nu era sa substituie doar influenta eT conomica celeT en-
glese, sa Inlocuiasca pe capitalistiT englesi si maT ales francesT,
cari tinantati des, an de an si de mai multe orT pe an, cele d'in-
-WA Imprumuturl ale noulul regim al Tanzimatului...
Era poate vorba de vre-o cucerire ruseasca 2 Deocamdata, nu.
Cearta Incepuse In Ierusalim. Acolo eraii calugarii, catolicT 1 orto-
docsi, vesnic In dusmanie, strand ca doua ostirT fats In fata, de la
drepturT asupra portitelor de altare, de la chef si alte nimicurl.
Dupa 1850, rivalitatea capatase un caracter mai ascutit: de la
diplomatil mid ea trecuse la diplomatiT eel marl, si astfel, pe
neasteptate, adaugindu-se jignirea RusieT, care prin graiul necu-
getat al Tarulul vorbise Franciel imperiale restabilite de 1812",
se ajunse la marele conflict european.
Dar maT era cineva care doria razboiul, care si-a cheltuit
toata puterea si istetimea pentru a-1 provoca; acest agent pro-
vocator e Austria.
Intl un memoriu din anul trecut: Politica AustrieT fatl. de Unire",
aratam ca Austria din apropierea anulul 1853 se deosebia de Austria
d'innaintea acesteT epoce supt maT multe raporturT, si anume: Intaill
se Introdusese navigatia cu aburT pe Dunare, ajunsa libera de
la tratatul din Adrianopol pentru a se exporta grInele noastre,
fara reserve pentru Imparatia turceasca, creindu-se porturile
noun: Giurgid, Braila, Galati, uncle yin corabiT din toate partile
lumil. Austria, care era maT aproape, natural ca a Intrebuintat
maT mult aceasta situatie. Cele d'intaill vapoare dunarene au fost
ded cele austriace, care aveail aproape monopolul circulatieT. Astfel

www.dacoromanica.ro
249

Viena Linea Inca mat =it ca In trecut ca aceasta apg sg nu fie


ruseascg. Dar dincolo de linia pe care treceag vapoarele austriace
erail carantinele rusetl, 1 Austria tia foarte bine ca, In razboiul
care s'ar deschide, dad, Rusia n'ar fi 1nvinsg rivala sa ar rgmlnea
In Principate.
Nu era numal atita: Austria represinta pe vremea aceia, prin
dibgcia diplomatiel sale, avintul economic al Germaniel cure
Rgsgrit. Germania bleep sg joace un rol din ce In ce mai mare
In bogAia generalg, i forma german& catre Ost e Austria, care
Ii putea Inchipui cg, aparind interesele economics germane In
Orient, se va impune politicete mai mult In Imperiu, de uncle o
iznise cel d'intahl Napoleon.
In sfirit Austria, cu ajutorul Rusiel, biruise pe Unguri i bi-
ruinta aceasta venia fu folosul celorlalte nationalitag, Slavil i
Rominil, cart, prin Avram Iancu, prin Banul Jellachich, ajutasera
pe Imparat a zdrobi rgscoala maghiarg. Prin urmare Austria vedea
putinta de a interveni In Orient, exploatTnd aentimentele de cre-
dint& dinasticg exaltatg pe care le produsesera Imprejurgrile din
1848. De aceia ea dg Rominilor din Ardeal i din Ungaria orga-
nisatie bisericeascg, Croatilor o situ4e privilegiatg, pentru ca ea
set apard Ca represintfnd idealul national al Rominilor, Sirbilor fri
Croatilor. Intrun. moment, a avut ilusia cd poate fnlocui pe Rust
fn Peninsula Balcanied.
ProfitInd de faptul cg, Tuna se certag cu Muntenegrul, se
trimete o misiune la Constantinopol, a contelu! de Leiningen,
cu ordinul ca imediat sg, Inceteze razboiul. Turcia cedeazg. Ne
Inchipuim ce putea sg Insemne pentru RuT aceasta cedare fa0,
de Austria: cea mat teribilg infringers. El nu puteag sg, nu trimeatg
i (11110 o misiune cu corer! corespunzatoare, i, astfel, aleg,
din ace! grand seigneurs" pe cari-I caricaturiseazg autoril de
comediT din Paris, un mare cheltuitor, mare intrigant i mai pre-
sus de toate un provocator gra pareche, In stare sg, !titre la Sul-
tan farg sg, fie anurqat i fn haing, de stradg. In cIteva sgpta-
mini, Mencicov a Ingramadit atitea i atitea greell, Indt a dat
vreme diplomatiel francese i englese sg, se recunoasca, sg se In-
teleagg pentru ca sg Indemne pe Turd la resistenta, aratindu-li
ca In dosul opos4ieT for va sta Europa apuseana. Atuncl tratatul
pe care Rusia cerea sg i-1 acorde, cn dreptul de a ocroti pe
tog cretiniT ortodocI din Imparatia turceascg, era enormg
aceastg, interpretare abusivg a tratatulul de la Chiuciuc-Cainargi,
i se refusg, amical, prevenitor, dar definitiv. Si astfel Principa-
tele ail fost imediat acupato de Wile rusetT.
Puterile apusene nu s'all aruncat rgpede In razboid, i Turcia
a avut cltva timp marea temere ca va fi lasata singurg de acel
cari o Indemnaserg la resisten0. Dar Rusia comite greala de a

www.dacoromanica.ro
250

ataca flota turceasca din Marea Neagra, distrugind-o ca pe vremea


lui Or lov.
Aceasta Ihdeamna pe Frances! i EnglesT sa intervina cu mal
multa energie. Adaugindu-se vorbele nesocotite trimese de Tar
la Paris In iarna anulul 1854, sosesc trupele aliate la Gali-
poli Intaik la Constantinopol pe urma, fara sa, aiba, Inca notiunea
exacta, a lucrUrilor de Indeplinit. Turcil se apart cu mult curaj
la Silistia, Intarita de ofiterl engled veniti anume pentru aceasta
la Dunttre. Dar razboiul cal mare unde era sa se poarte ? Austria
nu dorig ca el sa, se poarte In Principate, In vecinatatea el. Si,
pentru a Impiedeca aceasta, da lovitura cea mare: se aliaza
cu Turcia In sensul de a se trace trupe austriece In Moldova i
Tara-Romaneasca, cu misiunea de a apara Dunarea.
Lovitura era extraordinar de dibace. Nu se mai puteail lupta
Francesil i Englesil aid la nol, ci trebuia sa se gaseasca alt
chop de lupta. S'a inventat Dobrogea, dar s'a ivit aid holera.
Austriacil la nol, holera In Dobrogea, Ruil deveniat invulne-
rabili. Austria prin urmare izbutise sa concentreze toata chesti-
unea orientala In minile sale, sa o faca sa, depinda de atitudinea
sa, gi rolul acesta 1-a pastrat pan& la sfirit.
A tund a trebuit sa, se faca expeditia din Crimeia, uncle s'all
pierdut atitea lunl de zile luptind Invierunat Impotriva fortifi-
catiilor pe care Ruil all avut talentul de a le face aproape inex-
pugnabile, pang, In momentul din urma, cind Austria a intervenit
din nos qi a cerut Rusiel sa primeasca propunerile Puterilor apu-
sene, cad, altfel, va fi gill& sa se amestece i ea In razboia. S'a
Intimplat tot atund moartea luI Nicolae Liu qi suirea pe tron a
Tarulul Alexandru al II-lea: Rusia cedeaza.
Dar Austria n'a putut s se mentie dupa tratatul din Paris (30
Mart 1856) In provinciile noastre. Tot ceia ce dibacia diploma-
tica cea mal machiavelica poate imagina a fost intrebuintat de
dinsa pentru a null face bagajul, i cu toate acestea a trebuit
sa, plece, cu jind, uitindu-se tnnapol, luind cu suspine trupele co-
mandate de generall italienl ca Marziani, Coronini, trimei anume
la nol In puterea fratieI romino-italiene. Planurl de cal ferate,
ajutorare a boierilor scapatatl, canal de la Cernavoda la Constants
i cite alte lucruri eraa gata pe hirtie pentru timpul cind terile
romanet1 ar raminea Austrial. De aceia Viena, dupa pierderea
nadejdilor de anexare, s'a luptat and de zile indaratnic Impotriva
Uniril Principatelor, dar i acum fara folos.
Doua parer' domnesc i ad In ceia ce privete meritele pentru
fenomenul Uniril. Dupa, unit, Napoleon al III-lea a facut-o, cad ce
am fi fost fara dinsul ? Dupa socotinta altora, Unirea all facut-o
oamenil de la 1848, adeca, mai larg i mal drept, nol.
De fapt all dreptate i unil gi affil, dar in alt sans: fiindca,
data Napoleon a voit Unirea noastra in basa principiului natio-

www.dacoromanica.ro
2b1

nal pe care 1-a servit si In Italia, pe care Ms& 1-a comb/tut In


Germania, ceia ce a adus caderea 1ul, diplomatia trances& nu
voi& Unirea i ne-a servit f/r/ convingere ei far& placere, ei pe
no! i pe Imparat. i de aceia a trebuit Franta sa cedeze In
ceia ce priveqte Unirea deplina, ajungindu-se, dupa Intrevederea
de la Osborne, Intro Imp/rat qi regina Victoria, la ideia neprac-
tic/ a doud Principate, unite prin comisiunea mixt/ de la Focqani,
a cloud steagurl cu ateia1 banderoll, raminind ca o Constitute
comuna sa se elaboreze de legiuitorif de la Milcov. Dar astfel
se Impiedeca un conflict Intro FranO, qi Anglia, care staruia
pentru integritatea Imperiulu! otoman.
Parerea c/ elementul national a jucat un rol botgritor In
Unire nu se poate t/g/dui nicr ea. ad, daca n'ar fi fost aid
acea nebiruitg. energie care a Mout ca tinerimea peril s& treaca
peste voin0 Europe! alegind acela.11 om In Ia0 qi Bucure01,In
Bucuresti undo Cuza era un necunoscut,cu toat/ bun/vointa
WI Napoleon al III-lea Unirea nu s'ar fi Inflptuit.
De fapt, cine a ramas zdrobit prin realisarea Uniril a fost
Austria, care trebuia, de alminterea, sa cad/. Invins/ In curind,
In conflictul de mult pregatit cu Francia imperial/. i numal la
1877 diplomatia austriaca, prin anexarea Bosnie! i Hertego-
vineI, va putea sa puie la loc ceva din ceia ce pierduse prin
prea multa dibacie la 1856.

www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXV-a.

Schimbarl la Dun Ire dupg, ritzboiul Crimea Noul


rilzboiii ruso-turc 1,3 i desvoltarea Statelor crek3tine din Balcani
in legiiturit cu stapinirea Dunitrii.
Din alt punct de vedere declt punctul de vedere din care s'a
infatisat aid istoria Europei sud-ostice ar fi imposibil sa, se cu-
prinda intro lectie ceia ce se petrece de la tratatul din Paris
pans astazi ; din punctul nostru de vedere Insa, al situatid ce
o are supt raportul politic gi economic linia Dunarii, toate aceste
evenimente se pot cuprinde lute() singura lectie.
Austria nu void Unirea qi totuI o tolerase : supt steagurile
austriece fusesera. Invin1 la Magenta i Solferino soldatil romini
a! Imparatulul pentru ca fratil for sa.-1 pastreze situatia clti-
gata prin atita munca i cu atita rise. In cursul acestul razboill
fusese vorba gi de un amestec al otiriT lul Cuza-Voda, abia In-
jghebata din cele doua militii ale Principatelor, si de la inceput
Austria se temuse o spun rapoartele francese cuprinse In
cartea Jul Thouvenel fiul, Trois ann6es de la question d'Orient"
de o actiune a noiI Romanii pentru all adaugi Ardealul i Ba-
natul. E clar ca, un atac asupra provinciilor ungureti ale mo-
narhiel ar fi produs o rascoala a Rominilor din acele provincil.
Si Cuza a avut ceva de felul acesta In minte, dovada lagarul
adunat de dlnsul in acest an 1859, cel d'intabl al Domniet lul.
i revolutionaril unguri, can, Invini la 1848, se refugiasera In
Italia qi In alto part!, In frunte cu Kossuth Lajos, fostul pree-
dinte de Republica, dictatorul revolutiei zdrobite, aveall lega-
turl cu revolutionaril victoriosi din Bucureti i negocial cu
dinii. Cu binecuvintarea lul Garibaldi Insu1, care avea qi el
planul lul col mare de schimbare totals a echilibrului In regiu-
nile sud-ostice ale Europe!, de liberare a tuturor popoarelor in-
fratite, pe ruinele Turcie! i Austriel, trebuia sa Inceapa lupta

www.dacoromanica.ro
253

care s scape lumea de Urania, dumana nationalitatilor, pe


care o exercitall Habsburgil.
Cartea lul Marc' Antonio (Canini), profesor italian care a stat
la not si ne-a cunoscut foarte bine cum a cunoscut i pe Bul-
garl, cu Racovschi romanticul, pe StrbT, pe Grecl, ni destainuiete
i ea planul acesta, national i republican, de a transforma
coltul austro-turc al Europe'. Asa ce once interventie din partea
noastra ar fi avut sprijinul revolutionarilor de orlunde si In spe-
cial din Ungaria, cari s'ar fi intors ca se lupte fmpotriva AustrieT.
Razboiul de eliberare nu s'a Inceput. Dar O. far& de el se puteau
face lucrur! marl, Romania unita a lul CuzafIroda avInd o ar-
mate, daca, nu i o flota, avind un Inceput de comert pe Du-
flare, exercitInd o influent& asupra Bulgarilor Inca nelibeff :
literatura bulgareasca, in vremea aceia se concentreaza mat ales
In don, ()rap romaneati, BucureatI at Braila, Intru cftva si Giur-
giu. Din nenorocire n'at existat legAturile strInse care ar fi putut
sa existe Intro Romania Jul Cuza si Serbia Obrenovicilor (Milos
restabilit: 1858-60; Mihail, fiul sail, 1860-8), urma1 at lul Ale-
xandru CaragheorghevicT, care pastra fata de not reserve neex-
plicabile, cum not pestram un despret nescusabil fata de dInsa.
Dar ceia ce a facut ca terl vecine, cu acelea.11 nevo! i ace-
lea1 aspiratil, sa nu poata lucra Impreuna, pentru scopurile for
firet1 a fost, alaturl de nestabilitatea situatiel din Serbia, greu-
tatea problemelor interne ce se impuneau Principatelor Unite si care,
din fericire, luate in pripl, la ceasul potrivit, au fost resolvite.
Cuza, preocupat de chestia manastirilor Inchinate, de liberarea
teranilor, de unirea adevarata a color dou5, Principate prin des-
ntarea caracterulul dublu al Adunarilor, Ministeriilor si reedin-
telor princiare, a avut prea putin timp, prea putin ragaz ca se
se ocupe de lucrurile de peste Dunare. i mal era ceva: el n'a
putut organisa nicl administratia, nicl finantele. Degeaba se
arunca In obrazul omulul care in cItIva anl a liberat pe teranl,
a restituit patrimoniulul national paminturile usurpate de calu-
Ora grecl, a capatat recunoa.lterea Portil si a Puterilor pentru
Unirea definitiva, degeaba i se arunca, In obraz ca a 16-sat o ad-
ministratie proasta si finante destrabalate. Nu se poate In curs
de laid zece anl de zile sa, se tread, de la starea de nesiguranta
blneasca perpetu& la un regim de finante bine orinduite, i o
administratie se formeaza Impotriva partidelor i nu se 1mpro-
viseaza, In toiul luptel dintre ele. Yn Imprejurarile acestea de
sigur ca o interventie a noastra pentru a juca la Dunare un
rol mat mare era imposibila.
Dar tot asa de imposibile eratl si planurile Austriel la Dunare,
care-0 gasisera In parte forma definitiva in prescriptiile trate,-
Yingt ens d'exii par Marco Antonio, ancien 6migre v6nitien, Paris, 1889.

www.dacoromanica.ro
254

tului de la Paris. Tratatul smulgea Rusiel amestecul la Dunare


In sensul acelei brosuri inspirate a generalului Ficquelmont, care
t&gaduia Rusiel, pentru c& nu avea niciunul din afluentii dung-
reni, dreptul de a reclaim& hegemonia asupra flirviulul menit arum
a ssrvi interesele economice ale Austriei. Dunarea devenise una
din arterele principale de comunicatie economic/ ale Europel,
alaturl de Rinul si Escautul (Sca lda). i, precum Innainte tratatul
din Viena luape mason internationale cu privire la navigatia
Rinulul si Escautului, tot asa trebuia credeaa diplomatil din
Paris O., se iea si pentru Dunaze hotaerl cu caracter interna-
tional.
De si navigatia dunlreana fusese Ingaduita. Austriei Inc& de
la 1774, formIndu-se si societ&ti pentru aceasta, de si veniaa
prin Mare corabil europene Inca. de pe la 1834, pan& la Ga-
lati si Braila, navigatia pe Dunare era pur austriaca. Pentru ca
aceasta navigatie sa. se poata face bine, far& tn.treruperl, tre-
buiat s& dispar& piedecile de stInca de la Portile-de-Fier si no-
molul care, crescInd necontenit la gurile Dunaril, impiedeca na-
vigatia. i cul s& i se tncredinteze aceasta misiune ? Terilor
noastre ? Era imposibil In starea for de sAracie si nepregatire.
Li se d&dusera cele trel judete de la Sudul Basarabiei, Cahul,
Bolgrad si Ismail, tocmal pentru ca Rusia sa, nu se poata, co-
bort la gurile Dungril astazi gura Chilid, care nu primeste
controluj Europel, poart& mindre corabil de amenintare. Aid se
opria rolul nostru, a fi portaril, sustinug de Europa tutelars,
al Deltel, reservat& comertului european. Era vorba sa ni se adauge,
tot atunci, gurile Dunaril, Ins& Puterile si-at dat seams de sll-
biciunea noastra, si ele slag Incredintat,prin conferinta din Ianuar
1857, care revisui si In acest punct tratatul,supt raportul mili-
tar Turciei, care avea vole sa numeasca, inspector) de navigatie
pe Dunarea inferioar& si un c&pitan la Sulina. Ba a fost o mare
discutie atunci si In ceia ce priveste Insula erpilor, pe care,
impotriva Angliel, Rusia viol& s'o p&streze, si din aceasta discutie
era sa, results un conflict armat.
Turcia capatase o situatie preponderant& In aceste WO,
avind gurile Dunaril, Dobrogea, tot litoralul bulg&resc si mer-
glnd pan& aproape de Portile-de-Fier. Sa adaugim ca, panl
In preajma razboiului din 1877 ea a Intrebuintat aceasta si-
tuatie a el, Ingrijind In chip special de vilaietele dunarene. Unlit
din cel mai capabill oamenl al Turciei, din nenorocire Innecat
pests cltiva an! In catastrofa planurilor sale de radical parla-
mental., cu totul nepotrivite pentru tara sa, Midhat-Pasa, cel
cu Constitutia otomana din 1877, a facut drumuri In Bulgaria,
a Ingrijit de prosperitatea oraselor dunarene si a fost iubit chiar
de Bulgari pentru Ingrijirea special& a gospodariel lor. Dar, In
acelasi timp cInd se reabilita Turcia la Dunare, ea era sal:Ault&
de idealul lul Ali -Pala si Fuad-Pala, cari tintiaa sa restabileasc&

www.dacoromanica.ro
255

Imperiul unitar al lul Soliman-cel-Maret, degradIndu-se, Domnul


terilor unite pane la situatia de Innalt functionar imperial, pe-
depsit une orT cu observatif directs venite din partea Mare Vizir.
i a trebuit admirabila Intimpinare facuta, la sfirital anulti! 1865,
de Cuza, dupg, ce Vizirul se amestecase In afacerile noastre in-
terne, luind partea opositid turbulent care provoca,se In Bucu-
ret1 un scandal de strada, pentru ca sa arate Turcilor macar
atuncl, In ajunul cadent principelul, ca acest ton nu se mal poate
admit, pentru ca, nu corespunde nicf elementulul moral crescut
In sufletele noastre, nici elementuluf material de Incepatoare or-
ganisatie military. Dar, data Turcia nu s'ar fi gindit la acest
ideal imposibil de realisat i qi-ar fi zis ca Soliman-cel-Maret
doarme de tref sute de an! In cuprinsul splendidel moschel ri-
dicate de dInsul in Constantinopol i ca mortil nu Invie, cum
tie i poetif, dar trebnie s o tie, mal ales, oamenil de Stat,
data s'ar fi Ingaduit teril noastre o desvoltare pe care nimic In
lume nu era In stare sa o Impiedece, de sigur cy multe lucrurl
s'ar fi putut face i multe pagube, ale noastre ci ale lor, ar fi
fost Inlaturate, Impreuna cu catastrofa final& a Imparatiel tur-
cetf. In calea lucrurilor care merg de la sine nu trebuie s
stea nimenf, cad e o risipa zadarnica de putere a Impiedeca,
astfel de Innaintarl, i omul de Stat cel adevarat, se cunoate
prin aceia ca, tie deosebi Intro fenomenele de suprafata, care
se pot opri, i fenomenele de adIncime, pe care nu le poate opri
In loc niment
IntorcIndu-ne la hotaririle tratatuluf de la Paris, Turcilor nu
li se puteafl Incredinta marile lucrarf tehnice In vederea und
noun desvoltarl economice pe Dunare. Se vor da decl Europa.
Atunci, la 1856, se credea ca va exista, o Europa, ca Europa este
o creatiune durabila, ca Europa aceasta. Intarita prin tratatele
din Viena, revisuita In ceia ce privete Hasa el prin tratatul din
Paris, unitary In actiunea sa, inspirata de aceleaci principil de
pace, de liber schimb economic, de raspIndire ucoara a curentelor
de culture, va domina macar In regiunea sud-ostica, undo Turcia
nu se putea tinea decit prin amestecul continua al finantel, di-
plomatief i politico! Europe!. Au fost oamenf i la no!, chiar In
ajunul razboiuluf din. 1877, car! -1 Inchipuia1 ca, Europa exist,*
dar, In ajunul nouluf conflict, ad Intrebat zadarnic In toate partile,
cad ocrotitoarea nu intervenia, Franta hind Invinsa, Austria go-
nita, din Imperiu si Rusia singura gata sa Incruci.rze sabia.
Europa, doamna Dunarif, prevedea prin tratatul din Paris
doua comisiunl,care Ins& nu vor juca rolul pe care trebuiall sa-1
joace dupe clausele tratatulul,spre a se mentinea sindicatul euro-
pean al Dunarif, menit a Impiedeca amestecul viitor al Rusie!
In afacerile Principatelor ci provinciilor crectine ale Imparatiel
turcestf. Una va sfarlma stIncile de la Portile-de-Fier, cealalta
va Inlatura nomolul de la gurile Dunaril.
www.dacoromanica.ro
256

Asupra cul venia aceasta opera de tehnica, de supraveghere,


de domina4e ? In rindul Int iU, zicea Austria, natural asupra Pu-
terilor care se gases pe malul DunariI, si de aceia tiria cu
dinsa, In fats, TurcieI 1 a PrincipatelorIn comisiunea duna-
reana Bavaria i Wiirttembergul. Basa argumentaril era cu totuL
gresita, cad nu e vorba de cine se gelsefte linga o apd, ci de tine
se jolosefte de o apll. Prin urmare socoteala nu trebuia facuta geo-
grafic, pe malul Dunarii, ci economic, pe cursul Dundrit. De dud
s'a Intemeiat comisiunea aceasta, dud at. vorbit Wurttembergul
sail Bavaria? Niclodata. Daca totusi Wurttembergul si Bavaria
se gases amestecate In comisiunea cea veche, este fiindca Austria
la 1856 vorbia In numele unel IntregI parV din Germania care
se temea de Prusia 1 din causa aceasta gravita In jurul actiunil
sale diplomatice. Ea IsT aducea prin urmare clienVI de la izvoarele
rIuluI tocmal aicT, pentru ca sa poata avea autoritatea generala
In aceste p&rg.
Austria n'a putut face Ins& mare lucru, pentru ca, pe de o
parte, problema intern& ungureasca o preocupa si, pe de alta,
parte, pentru ca, batuta la 1859 pe Franta, era sa fie batuta la
1866 si de Prusia, dupa care infringere fu silt% sa recunoasca drep-
turile Ungurilor de a-sT form& In monarhie un organism politic pro-
priu, Francisc-Iosif Incuronindu-se ca rege al UngarieT pe basa ide-
ilor dualists ale luT Deak Ferencz, marele oportunist ungur in
serviciul Habsburgilor. Acest nenorocit dualism, ce lasa junaa-
tatea apuseana In seama Germanilor si cealalta jumatate In
seama Ungurilor, cari se Indaratnicesc, cu toata neputinO, dove-
dita, a desnationalisa pans In momentul de fa0, a avut nevoie
de multi and de zile ca sa prinda oarecare basa,dta o are acuma,
cu divergentele perpetue, economics, politics si nationale, Intro
cele doua jumatatt ale monarhiel.
In Imprejurarile acestea vine anul 1875, cu rascoala din Bos-
nia qi Hertegovina. Rascoala era provocata de vechi cause so-
cials si politico In aceste provincil, pe care Serbia le InteVa In
nadejdea ca o s capete Bosnia, i Muntenegrul In credin0 ca
o sa.-1 adauge Hertegovina. Austria s'a gindit atunci, iaraT, salt
restabileasca, cirpeascadaca terminul n'ar fi prea vulgar
prestiginl Yn Peninsula Balcanica. A intervenit de multe or!, i
militar, In cursul insurecOuniT. S'a propus din partea el o me-
dia0e fara a se ajunge la vre-un capat. Cad nizamil sail purta
detestabil, lasindu-se strivig de cetele rasculaWor bosniecT qi her-
OgovinenT.
Din ce In ce Rusia trimetea tot mai multe contingente mili-
tare, care ajung supt conducerea vestitulul general Cernaiev,
acela care, dupa ce facuse In Turchestan o politic& de aventura
Rusia oficiala 11 desaproba, dar panslavistil dat o sabie

www.dacoromanica.ro
257

de aur , parasise subit oqtirea qi avea o sabie biruitoare de


oferit fratilor slavi.
Rusia neoficiala voia razboiul pentru a scapa oricum de In-
nabuqitoarea atmosfera a unel vietl politico Inchise 1 stricate,
dat Rusia oficiala nu-1 poi& Ea nu era pregatita supt niclun
raport, ,i gtim spectacolul pe care 1-a dat chid a trebuit sa se
atepte cu saptanatnile sosirea pontoanelor gi altor mijloace de 4,
face un pod pe Dunare: la cea d'intaill resistenta serioasa din-
colo cad Osman-Pala n'a fost un om genial, ci numal un oral
hotarit ea a fost silita sa recurga la trupele de elita pe care
le lasase acasa de la Inceput, In vederea situatiel interne. Cu
ultimele mijloace de banl i de oamenl, s'a cltigat ceva atit de
precar cum all fost resultatele plea de la San-Stefano pe care
Bismarck o casa chemind la instal:4a, superioara diplomatica
din Berlin pe Rusia, atIt de slab& atuncI, !nett a trebuit O. so
supuie, de i tia ca, Bismarck pretuiegte mal mult oasele until
soldat pomeranian decit Intreaga chestie oriental&
Cu cneva lunl innainte de Inceperea razboiulul se Incheiase
Intro Austria i Rusia o Intelegere pe care o putem pune alaturl
cu Yntelegerea Incheiata odata Intro guvernatorul Galitiel, slupa,
instructifie lul Kaunitz, i marealul Rumientov. Dupa cum la
1774 s'a dat voie de catre Rusia,pentru ca Austria nu se lup-
tase, sa se iea Bucovina, tot ma Austriecilor din 1877, pentru
ca fagaduisera sa, nu se lupte, li s'a dat voie, prin fagaduiala,
de la Reichstadt, dintre cel doi imparatl (lune 1876), sa ocupe
Bosnia 1 Hertegovina. Cit privete Anglia, ea era sigura ca, va
putea anexa Ciprul. Aa Inclt interventia Europe, pe care toata
lumea o a4tepta, s'a produs In forma putin serioasa a Confe-
rintel din Constantinopol. Conferinta aceasta n'a lost nicl mal
buns, nici mg rea decit alto Conferinte zadarnice. Masa verde
era de aceiaql calitate qi acel can se adunad In jurul el de a-
ceia1 tiinta qi de acelaql talent. Fiecare a venit cu protocolul
sail, i protocoalele cam greft se confunda Intro dtnsele pentru a
da lucrurl trainice.
Turcia tInara a crezut 1110, ca s'ar evita toate dificultatile procla-
mlndu-se Con stitutia lul Midhat-Pa. a. Diplomatia europeana a admis
schimbarea. Unul singur n'a crezut ca trebuie sa acorde acesteI Con-
stitutil nicl macar caritatea unul zlmbet. Era omul care pregatise
totul pentru razboill, cel de-al doilea Mencicov, mal dibacill decn
acela, generalul Ignatiev. El a deschis lupta.
Cunomtem Imprejurarile In care am participat la razboill i
partea de glorie ce ni-a revenit, supt Carol I-ill, la Grivita, Plevna,
Smirdan i Rahova.
Ne-am luptat mal bine decit ceilaltl, ne-am ales mai rail decit
&riga. Aid ne intereseaza Insa cum s'a ales Dunarea dupa razboiul
din 1877-78.
17
www.dacoromanica.ro
258

Oamenil din Berlin nu ni erat favorabill noun, cari, din vina lor,
dar $i din a noastra, am tot crezut cd, exist& o singura Europa,
pe care nu trebuie s& o solicitam ca s vegheze asupra noastra,
pe end de mult din ea se deosebiserd. factor! cari Id puteail fi
folositorl. Toti nu erat de o potriva de indiferentl fats de no!:
dac& Franta ni-a fost duemana si la Berlin, In chestia evreiasca,
prin Waddington si mal tarziil, prin Bardre, delegatul el In Co-
misiunea Dun&reana, care a dat, la 1882-3, Austriel formula ca
sa ne Inca lce, Italia a avut o conduit& frumoasa 1.
Prinepil noun n'a introdus tratatul de Berlin. Rusia, slabita cu
totul, era supusd, controlulul Europe!. Germania nu void s& se
amestece. Franta republican& insemna prea putin lucru. Anglia
se desinteresa de comertul Dunaril. R&mInea Austria, careia IT
conveniat. prescriptiile tratatului din Paris, reservIndu-sl s& for-
tnuleze Inca mal bine punctele favorabile pentru dinsa.
A asteptat etiva an!, pan& s'a ispravit delimitarea frontierel
tesaliene pentru Grec!, chestia MuntenegruluT si toate consecin-
tilor pacil din Berlin, pentru ca pe urma s se Infatiseze cu pro-
iectul sail, care ar fi fost moartea noastra, cad! Dunarea ar fi
devenit un r111 austriac. Era sd,- fie o comisiune la Giurgiu, In
care presidentia perpetua ar fi avut-o Austria, ca semn de con-
descendenta, iar In comisiune s'ar fi strecurat si delegag a! deo-
sebitelor Puterl, luatl din sInul Comisiunil Dunarene. Nol era sa
avem un simplu vot, ca ci Bulgaria ci Serbia. De la aceasta
propunere s'a trecut la una ci ma! ridicola: Impartirea cursulu!
Dun&ril In sectoare longitudinale: pentru Serbia, partea de la
gura Timoculul p&nd, la Portile-de-Fier, pentru Bulgaria, de la Ni-
copol pang, la Silistra, iar de la Braila In sus ar fi fost Comi-
siunea Dunareana : pentru nol r&mtnea portiunea Severin-Nico-
pol, atuncl end nic!un alt Stat n'are hotarele sale maT larg
udate de Dunare decit Statul nostru, atune end, alaturI de na-
vigatiunea austriacl pe Dunare, Incepuse navigatiunea noastra
ci end, orIcine ar fi ducInd marfa pe Dunare, dar marfa ce se
duce pe Dunare e sail marfa de grins pe care o vindem no!
Europe sail aceia pe care o cump&ram nol de la Europa. Clad esti
marele vinz&tor c1 cumparator, nimenT nu se gIndeste tine e plu-
tasul, ci tree! Innainte de calcine.
In aceasta afacere, Mit ministrul de Externe roman, d D. A.
Sturdza, eft si represintantul teril la Viena, d. P. P. Carp, s'ad
/Moles pentru a face o politic& bung,. No! n'am primit hotarTrea
adunlril de la Londra, care era menita s& ne deposedeze, s& ne
exproprieze la Dunare. I. primit-o, am asteptat sa se aplice si

1 Cu privire la aceasttt chestie v. broeura mea A cul e Dunirea" $i co-


lectia bogata de acts diplomatice publicate de d D. A. Sturdza.
www.dacoromanica.ro
259

n'a Indraznit nimenT sa o aplice, aqa inclt conventia a fost liter&


moarta de la Inceput.
Acum o ultima Intrebare, ci cu aceasta Intrebare Incheiem
cursul Intreg.
Dupa razboiul facut In ultimul timp, dupa, succesul crectinilor
In Balcanl, dupa micile modificarl pe care le-am adus In ceia ce
privete situatia noastra la Dunare, care poate fi menirea noastra
dunareana pentru viitor ? Statul care a cheltuit mat mult ca FA,
construiasca porturl, cheiurl, ca sa, asigure drumul, care a facut cos-
tisitoare studil hidraulice, Statul care importeaza qi exporteaza
maT mult pe Dunare, Statul acesta are fara Indoiala cel mal
mare drept asupra Dunaril inferioare. Ca Unguril, chid s'ai'l inau-
gurat lucrarile de la Portile-de-Fier, all decretat un regulament
ridicul, care li &Am dreptul sa, debarce pe termul nostril Ili 0,
puie placarde cu inscriptie ungureasca, ba chiar O. exercite un
control pang, la Severin, ca ci cum 3,r fi fost o organisatie ad-
ministrativa, atirnind de Ministerial de comert al Ungarie!, acestea
sInt lucrurl far& important& Chiar pilotagiul In conditiunile In
care e acuma acolo, cred ca am gasi mijlocul de a-limpiedeca fara a
lovi In prescriptif pe care, data ce le-am recunosout, nu le putem
tnlatura. Pentru a avea rostul care ni se cuvine pe Dunare
qi nu trebuie sa-1 parasim cu niclun prettrebuie s Intretinem on
vecinil de dincolo alte legaturl decit cele de pans acum.
Prin noua for situatie eT se Indreapta astazl spre alte Marl,
unde an interese mat lnsemnate: Bulgaril spre Marea Egeie, Sirbil,
din toate puterile lor, Impreuna cu Muntenegrenil, spre Marea
Adriatic& Dacia, not vom fi deci1 In politica noastra gi harnici
In urmarirea eT, ne vom folosi de faptul ca aceste terT, care re-
presinta aceias1 domnie de la Dunare pang, la Marea Egeie EA de
la Dunare pang, la Adriatica, ni dela mijlocul de a ne lega, fie
c1 indirect, cu Apusul i Sudul. Si, In acela31 timp, tdnind seams
de faptul ca. vor Intrebuinta capitalul for tii mijloacele for pentru
a fructifica dominatia for In aceste Marl, acum am avea prilejul
sa fixam rosturile noastre hotarItoare pe toata, linia Dunaril, co-
sacrind toata atentia noastra, acestel probleme. Si, dupa nu-
marul vapoarelor noastre de Mare In regiunl unde nu poate fi
vorba de niclun fel de exercitare a drepturilor noastre stravechl,
sintem Indatorit1 a complect& ci intari navigatia noastra duna-
reana.
Astfel, plecind de la o Dundre care aparfinea stramosilor noctri,
ajungem la o situafie ce deschide posibilitatea unei Dundri care
sd aparfind urmasilor acelor Tract qi Dad de pe vremuri,noud.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL

Pagioa
Lecfia /-itl. Scopul ce urmaresc lectiile. Definitia chestiel. Deosebirea
fats de chestia Rinulul 1
17 II-a Dunarea in vechea epocA barbara. Stapinirea trace pe
amindouA malurile. Sarmati $i Bastaxni la Dun Are . . 11
n III-a. Innaintarea italics spre Dun Are Lupta pentru linia riulul
Intro Romani $i Dad 20
), I V -a. NavAlirea gotica $i lupta Romanilor de Ras Arit pentru pas-
trarea hotarului 29
11
V- -a. Gotii pe amindouA malurile Dun AM: Teodoric la Novae 41
v VI-a. Parasirea DunAril de-jos 14 stapInirea Slavilor 13i strAmu-
tarea luptel, condusA de Huni $i Avail, la DunArea
girbeasca (Sirmium $i Singidunum) 49
21
VII-a. Iustinian $i intArirea liniei Dunaril ..... . . 59
VIII-a. IncercAri de recucerire bizantina. in veacul al VII -lea . 69
/1 /X-a. Asezarea Bulgarilor de la Volga in Peninsula BalcanicA
i Intemeierea prin el a unul Stat slay In Moesia . . 81
, X-a. Lupte bulgaro-bizantine pentru Constantinopol 90
71
XI-a. Rusil Chievulul la DunAre , 99
III-a. Bulgaria macedoneanA si Incercarea el de a reconstitui
Taratul distrus 107
, XIII-a. Imperinl romino-bulgar" 122
, XIV-a. Dinastiile din Vidin si scirsitul Bulgariel. Imperiul Sirbilor 135
IT-a. Turcil la DunAre. Lupta pentru cetAtile aminduror main-
rilor cu Rominil 145
, XVI-a. Stapinirea otomanA pe malul drept si pe cel sting al Du-
tiara:Joan Hunyadi si opera lul 156
XT7I-a. Stefan -cel -Mare si lupta cu Turcil la DunAre. Supunerea
Moldovel, anexarea Basarabiel si urmArile acestor eve-
nimente 170
, %VIZI-a. Cea d'intilia luptA de recucerire crestina: rolul lui Mihal
Viteazul 181
, %IX-a. Aducerea, Tatafilor la DunAre. Problema Bugeaculul: Can-
temir-MIrza 191

www.dacoromanica.ro
Pagt na
.beefia XX-a. Expansiunea austriaca la DunAre pAna la pacea din Vasvar
(1664) . . 199
XX1-a. Lupte turco-polone pentru DunAre la sfirAitul veaculul al

gariel de Imperiall . . .
XXII-a. Luptele Turcilor cu Austriacil
.
pi
. ..... .
XVII-lea. Despresurarea Vienel (1683) @i recucerirea Un-

Rut il pentru dominatia


209

la DunAre . . , 219
XX1II-a. Intre pacea din IaAl Ai Inceperea rAzboiului Crimeil 01792-
1853) 231
X%/V-a. RAzboiul Crimeil qi chestiunea Duntirii austriace . . . 241
XXV-a. SchimbAri la DunAre dupa rAzboiul Crimeil. Noul rtizboiti.
ruso-turc Ai desvoltarea Statelor creAtine din BalcanI In
legatura cu stApInirea DunAril 252

ERATA
P. 161, r. 18-9 de sus dupA: tinuseu, a se puns: pe o &W. a luI Than
Cantacuzino, iar fiul sAil Halil pe ma".

www.dacoromanica.ro
De aeelasi autor :
CHESTIUNEA BINULUL 1912. Pretul 5 lei.

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și